Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
67Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
civilizatii

civilizatii

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 2,002 |Likes:
Published by optimismul

More info:

Published by: optimismul on Oct 07, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/19/2013

pdf

text

original

 
Civilizatia Moche
O extraordinara descoperire arheologica, privitoare la Civilizatia Moche a fostfacuta in siteul Dos Cabezas din Peru. Dspre aceasta civilizatie, care a cunoscutinaintea incasilor cateva secole de inflorire, se stiu foarte putine lucruri. Nu i secunoaste nici originea, nici destinul, de aceea o masca funerara de arama, admirabilconservata, a fost un pas important in cercetarile care au urmat. Acest "bol" demetal care acum o mie cinci sute de ani a acoperit fata unui om mort a dus ladezgroparea celor mai bogate morminte descoperite vreodata in Peru.Acesti "moche" se stabilisera in vaile fluviale de-a lungul coastelor peruane denord intre anii 100 si 800. Principalele lor surse de hrana erau agricultura si pescuitul. Erau constituiti intr-un sistem ierarhic destul de strict si au construitcanale, palate si temple. In ciuda absentei unui sistem de scriere, ei au lasat multedovezi ale gustului lor artistic: vase de ceramica, tesaturi colorate, picturi murale,indraznet colorate, misterioase obiecte de aur, argint si arama. intr-o regiune unde jefuitorii de morminte au devastat totul, vreme de patru secole, s-au gasit inca treilocase funerare unde acestia n-au putut ajunge. In exterior fiecare camera mortuaraare o mica statuie de arama reprezentand ocupantul principal al mormantului.Studiindu-se resturile scheletelor s-au gasit si trei adevarati "uriasi". fata delocuitorii obisnuiti care aveau intre 1,47-1,67 m, acestia aveau intre 1,75-1,82 m sio varsta in jur de 22 de ani. Murisera probabil la interval de o luna unul de altul sicercetatorii presupun ca sufereau de o boala genetica ducand la alungirea oaselor.Principalii ocupanti ai mormintelor erau insotiti de slujitori sacrificati, capete delama, urcioare si alte vase de ceramica, figurine de arama. Ei purtau masti, bastoane, sulite si alte insemne ale puterii, iar vasele din jur aveau de multe oriforme fantastice de oameni sau animale. Dominante erau imaginile liliecilor,importante simboluri Moche, care apar mai ales acolo unde este vorba de sacrificiiumane.Masca funerara cu ornamentele ei de scoici, cea care a dus la descoperireamormintelor, apartinea fara indoiala unei persoane importante care asistase laritualul sacrificiului. O dovedesc armele gasite in mormantul sau, resturile tunicii pe care apare o silueta brodata avand capul, mainile si picioarele aurite, bijuteriilesi coifurile cu forme diferite.Razboinic sau demnitar, omul cu masca reprezinta una dintre multele enigme aleunei civilizatii apuse inainte de a-si dezvalui tainele.
1
 
Colosseum -simbol al Romei antice
Dintre inestimabilele comori arheologice ale Romei, Colosseumul a incitat cel maimult imaginatia contemporanilor nostri, fiind evocat in pagini literare si aparand innumeroase pelicule cinematografe. Numele sau, indicand de fapt amfiteatrul Flavian, se trage de la gigantica statuie alui Nero, Colossus, situata in imediata sa apropiere. inceput de Vespasian in anul72, a fost terminat de fiul sau Titus in anul 80 cand 100 de zile de festivitati i-aumarcat inaugurarea. Colosseumul avea, pentru acele timpuri, o uriasa capacitate. El putea adaposti 50.000 de spectatori adunati aici pentru a urmari spectacole, adeseafoarte crude, dar care erau primite cu un deosebit entuziasm. Acestea includeaulupte intre gladiatori - de obicei sclavi special antrenati -, lupte cu animalesalbatice fioroase aduse la Roma din cele mai indepartate colturi ale Imperiului sichiar simulari de lupte navale, moment in care arena era umpluta cu apa.Colosseumul a fost, de asemenea, locul martiriului multor credinciosi din primiiani ai crestinismului.Cladirea este dovada neintrecutei indemanari tehnice si incredibilei inventivitati aconstructorilor romani. De exemplu exista un sistem de copertine care protejauspectatorii de ploaie sau arsita soarelui. Fixate pe suporturi inalte, ele, mai exactramasite ale lor, mai pot fi vazute in unele portiuni. Amfiteatrul este rezultatulfuziunii a doua teatre care, in vechea Grecie, reprezentau serii circulare de locuriridicate de la scena. Rezultatul a fost crearea unui inel eliptic, avand travertine demarmura inaltate pe patru nivele. Primele trei reprezentau arcade cu jumatati decoloane in stil doric, ionic sau corintian intre ele. Nivelul de sus, mai compactdecat celelalte, era perforat de ferestre si decorat cu pilastri corintieni. Ca mai toateconstructiile de acest gen, Colosseumul a avut mult de suferit de pe urma ploilor sau cutremurelor si chiar datorita oamenilor care nu s-au sfiit sa-i fure marmura,dandu-i alte intrebuintari (sa fiu cinic si sa zic ca se vede cine ne-a romanizat penoi si de ce se intampla ce se intampla in Romania? Nu...).Ingeniozitatea constructorilor a ramas insa evidenta. Intrarile si iesirilespectatorilor se faceau rapid, fiind asigurate de 80 de deschideri create in acestscop la parter. Fiecare indica sectorul si locul cautat de spectator, avand rezervari pentru diferite categorii sociale. Prima dintre acestea era detinuta de rege si vestale.Galeria din varf era pentru oamenii obisnuiti si femeile fara rang. Arena reprezentaun sistem complexcu subsoluri, diferite mecanisme si coridoare de trecere pentrugladiatori si animalele salbatice. Drumul pana la statuia lui Nero, colos de circa 30m inaltime, este marcat de placi de marmura. Langa ea se afla Arcul lui Constantin,ridicat in anul 312 de popor si senat, pentru a sarbatori victoria lui Maxentiu. Aflatintr-o stare excelenta, arcul reprezinta numai una din numeroasele minuni in piatracare inconjoara acest simbol al anticei Rome, numit Colosseum.
2
 
Constructorii piramidelor
Aparitia si dezvoltarea uneia dintre cele mai lungi civilizatii din istoria omenirii -este marcata fara indoiala de Nil si desert. Nilul a jucat un rol primordial in viataoamenilor de aici. In fiecare an, malul depozitat de fluviu pe terenurile inundabilefertiliza pamanturile, permitand umplerea antrepozitelor regale cu grane.Conducatorul suprem - faraonul - zeificat prin traditie, intretinea o ideologiereligioasa, ale carei principii fundamentale s-au mentinut vreme de trei milenii.La randul sau, desertul constituia o bariera naturala impotriva invadatorilor iar climatul uscat a permis prezervarea unor obiecte pana in zilele noastre, obiecte-demonstrand existenta unei culturi intr-o continua imbogatire. Initial aici nufusese decat o savana, populata de gazele si strabatuta de vanatori. In urma uscariiacestor tinuturi, populatia s-a grupat pe malurile Nilului. Initial au existat douaregate: Egiptul de Jos, cu importante centre comerciale, si Egiptul de Sus. Celedoua tari s-au unit in jurul anului 3100 i.e.n. sub regele din Sud, Narmer (sauMenes).O parte importanta din averile faraonilor a fost consacrata inaltarii mormintelor acestora. La inceput ele au fost din caramida, dar incepand cu cea de-a III adinastie s-a trecut la ridicarea piramidelor impunatoare de piatra. Acestea eraurezervate numai faraonilor si personajelor de snage regal, iar nobilii isi construiau propriile mausolee cu peretii acoperiti de hieroglife si adunand aici, ca si regii,importante obiecte de aur sau lapislazuli. Numeroase piramide au fost construite in timpul inundatiilor, angajandu-se in acestscop si taranii care nu mai puteau lucra la camp. Numai pentru piramida lui Keops(a IV-a dinastie) au fost dislocate si transportate 2,3 milioane de blocuri de piatrade cate 2,3 tone fiecare. Incepand din a VI-a dinastie, luptele pentru tron slabesc puterea imperiului, iar poporul cunoaste mizeria si foametea, aceasta fiind o prima perioada intermediara.Din a XI-a dinastie insa, Egiptul cunoaste o adevarata renastere. Se dezvoltacultura, arta iar statul se bucura de recunoastere internationala. Este recucerita Nubia, dar din a XIII-a dinstie delta Nilului este ocupata de populatia Hyscos siEgiptul cunoaste a doua perioada intermediara. Alungarea invadatorilor din delta Nilului marcheaza o epoca de prosperitate fara precedent. Frontierele Egiptuluisunt cele din Imperiul Mijlociu si popoarele puternice le devin aliati. Asiria siBabilonul platesc tribut iar faraonul Akhenaton incearca sa limiteze puterea preotilor din Teba substituindu-se soarelui si cultivand o noua religie alaturi desotia sa Nefertiti si fiicele lor. Dupa moartea lui se revine la vechea religierestabilita de Ramses II (vezi articolul de la Personalitati) supranumit "cel Mare".Imperiul va cunoaste insa a treia perioada intermediara, va fi condus de principiilibieni sau nubieni, va cadea in mainile persilor, va fi cucerit de Alexandru celMare si, in cele din urma de romani. Cultura sa si mai ales piramidele au ramas peste milenii imprastiind acelasi mister.
3

Activity (67)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
johnny54 liked this
marialiag liked this
EzKeezE liked this
aurelvaduva liked this
lamasanu cezar liked this
nickname777333 liked this
maria_33 liked this
maria_33 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->