VOL.

18/ NR 29/ 2012

REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

UT ! "AR#A M $!%AC#!%R K &#T C# '#&TRU R#(AC#R#A (%R)# MU*CU!AR# !A 'AC #&) CU A&+ +U', !#" U& '%*TTRAUMAT C# !A & -#!U! %A*#!%R .AM/# 0 1*AU ' C %RU!U T2# U*# %( K &#T C M#A&* T% R#C%-#R MU*C!# *TR#&.T2 & 'AT #&T* 3 T2 '%*TTRAUMAT C !# *%&* AT T2# !#-#! %( *2A&K A&+1%R (%%T /%&#* EmilianTarc !1" Va#il$ P%nc&'an2" Mi(ai Ill$)
44444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
Key words: muscle strength, traumatism, algoneurodystrophy Abstract. After posttraumatic lesions at ankle and/or foot level, in certain situations, the patients can develop the algoneurodystrophic syndrome with the affectation of all tissues from skin to bone. This study has been accomplished with the purpose of proving that the use of certain complex rehabilitation means determines the recovery, under good circumstances, of muscle strength affected as a result of the traumatic process. Material and method. We have studied 1 patients who worked for two weeks and who were in different stages of algoneurodystrophy !" patients were in stage of algoneurodystrophy and # patients were in stage 1/ $. %ach patient followed a physical therapy programme ad&usted to the stage they were in, the rest of the procedures being identical for all patients and established by the balneologist. 'or statistics we have used the ()(( program. Results. After rehabilitation programme, muscle strength has improved, the results were better for all patients compared to the initial evaluation. The values of muscle strength at the final evaluation were between '#* and '+, while at the initial evaluation were mostly between ',* and '#. Analy-ing the obtained results, we have noticed that the used statistic test !the sign test$ shows values of p./,/+, which are significant. Conclusions. 0esults show that the use of certain complex rehabilitation means !including neuroproprioceptive facilitation techni1ues$ leads to the recovery of muscle strength affected by traumatisms and prolonged immobili-ation. Cuvinte cheie: for23 muscular3, traumatism, algoneurodistrofie Rezumatul lucrrii. 4n urma le-iunilor posttraumatice de la nivelul gle-nei 5i/sau piciorului, 6n anumite situa2ii, pacien2ii pot de-volta sindromul A78, cu afectarea tuturor 2esuturilor de la piele la os. (copul studiului de fa23 este de a demonstra faptul c3 utili-area unor mi&loace complexe de recuperare determin3 refacerea 6n bune condi2ii a for2ei musculare afectate 6n urma procesului traumatic. Material i metod. Am luat 6n studiu 1 pacien2i cu diferite stadii ale A78 !" pacien2i au fost 6n stadiul 99 A78, iar # pacien2i 6n stadiul 9/99$. 'iecare pacient a urmat un program de kinetoterapie de 1 s3pt3m:ni, adaptat stadiului 6n care se afl3, restul procedurilor fiind identice pentru to2i pacien2ii 5i stabilite de medicul balneolog. )entru interpretarea statistic3 a datelor experimentului am folosit sistemul ()((. Rezultate. 4n urma implement3rii programelor de recuperare, for2a muscular3 s;a 6mbun3t32it astfel, c3 la to2i pacien2ii la evaluarea final3 re-ultatele au fost superioare evalu3rii ini2iale. <alorile for2ei musculare la evaluarea final3 au fost cuprinse 6ntre '#* 5i '+ spre deosebire de cea ini2ial3, unde ma&oritatea valorilor de for23 erau 6ntre ',* 5i '#. Anali-:nd re-ultatele ob2inute, am constatat c3 5i testul statistic utili-at !testul semnului$ ne indic3 valori ale lui p./,/+, ceea ce 6nseamn3 c3 este semnificativ. Concluzii. 0e-ultatele ob2inute ne indic3 faptul c3 utili-area unor mi&loace complexe de recuperare !inclusiv a tehnicilor '7)$, duc la refacerea for2ei musculare afectat3 6n urma traumatismelor 5i a imobili-3rii prelungite.

4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444

=niversitatea din >radea, 'acultatea de ?eografie, Turism 5i (port @ emilian.tarcauAyahoo.com =niversitatea din >radea, 'acultatea de ?eografie, Turism 5i (port , =niversitatea din >radea, 'acultatea de ?eografie, Turism 5i (port

52

VOL. 18/ NR 29/ 2012

REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

ntroducere Algoneurodistrofia nu apare dec:t 6n anumite condi2ii 6n acelea5i situa2ii etiologice 5i este legat3 de pre-en2a unor factori favori-an2i 5i declan5atori. B#C 8intre factorii favori-an2i, cei mai importan2i suntD -5rstaD ; exist3 decade de v:rst3 frecvent afectate. Astfel se consider3 c3 +/E din A78 se plasea-3 6n decadele a patra 5i a cincea de via23. 4n ceea ce privesc copiii, de5i ace5tia sunt supu5i foarte des diver5ilor factori care la adul2i sunt considera2i cu poten2ial declan5ant pentru distrofii reflexe, ca-urile de A78 sunt extrem de rare. *e6ulD ; ):n3 nu demult, se considera o preponderen23 masculin3. 4n pre-ent. %ste acceptat3 preponderen2a la femei, care difer3, dup3 autori, de la ++E la F"E. (chimbarea raporturilor este legat3 5i de intricarea femeii 6n activit32i diverse, care o predispun la traumatisme fi-ice, activit32i stresante, dar 5i de diagnosticare mai exact3 a unor forme atipice de A78. Constitu7ia neuroendocrin i ve8etativ ; un accent deosebit se pune pe r3spunsul individual particular la durere, ca factor cu mare pondere 6n determinarea apari2iei A78 5i a formei clinice. %xamene psihologice atente permit 6ns3 decelarea unor dificult32i de adaptare, fie la noi situa2ii de familie, fie la noi condi2ii de munc3 ; 6ndeosebi administrative 5i mai pu2in fi-ice sau alte fr3m:nt3ri din societatea contemporan3. )sihologic vorbind, sunt persoane cu emotivitate crescut3 5i neexprimat3 6ntotdeauna, persoane interiori-ate. Ti9ul de activitate ; 6n studiile mai vechi, se men2ionea-3 o afectare procentual mult sc3-ut3 6n r:ndurile celor care efectuau munci fi-ice, cu toat3 expunerea crescut3 la traumatisme. Ast3-i, se descriu din ce 6n ce mai multe ca-uri de boal3 6n r:ndurile muncitorilor manuali at:t din mediul urban, c:t 5i din cel rural. (e consider3, totu5i, c3 cei care desf35oar3 activit32i intelectuale solicitante sunt predispu5i la A78, mai ales ca o complica2ie a unor afect3ri viscerale. B1C 8e la primele descrieri, A78 a fost considerat3 ca o determinare polietiologic3. )e m3sura cunoa5terii formelor atipice 5i a locali-3rilor foarte diferite, factorii declan5atori au fost cunoscu2i mai bine, ace5tia fiindD Traumatismele ; )onderea cu care traumatismele declan5ea-3 A78 difer3 dup3 autori. (e aprecia-3 c3 F/E din A78 dup3 unele statistici, p:n3 la G/H/o dup3 alte statistici, sunt de origine, posttraumatic3 !Iland J. K., Iouvier L, Ionica J.J.$, 6n raport, cu cre5terea inciden2ei accidentelor rutiere 5i a traumatismelor de munc3 din industrie, construc2ii etc. Mau-ele traumatice sunt cu 1/;1+E mai frecvente la membrele inferioare. Arsurile ; 8atorit3 intric3rii modific3rilor fi-iopatologice determinate de arsuri cu tulbur3rile vasomotorii provocate de hiperfunc2ia simpaticului regional, diagnosticarea acestor forme este dificil3 . A:ec7iunile neurolo8ice ; Afec2iunile neurologice care pot determina A78 sunt foarte numeroase !hemiplegia, tumorile cerebrale de orice natur3, boala )arkinson, traumatismele cerebrale, mielitele, polinevritele, pare-ele de sciatic popliteu extern, de median, radial sau cubital etc.$. Alte a:ec7iuni ce 9ot declana A&+ @ Afec2iuni ale aparatului locomotor, afec2iuni intratoracice, afec2iuni cardiovasculare, afec2iuni ale micului ba-in etc. B1C

9otezele cercetrii 9nterven2ia kinetic3 complex3 reali-at3 prin kinetoterapie individual3, hidrokinetoterapie 5i fi-ioterapie asupra persoanelor care au suferit le-iuni traumatice la nivelul oaselor gambei 5i/sau piciorului 5i care au de-voltat sindromul algoneurodistrofic, va permite refacerea for2ei musculaturii afectate. )e ba-a ipote-ei cercet3rii s;au stabilit ipote-a statistic3 a c3rei rol este de a putea anali-a calitativ 5i/sau cantitativ datele ob2inute 6n urma cercet3rii.
53

VOL. 18/ NR 29/ 2012

REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

9pote-a statistic3D )rin folosirea tehnicilor kinetice active cre5te for2a musculaturii afectate ob2in:ndu;se diferen2e semnificativeN Material i metode Oa reali-area acestui studiu au participat 1 pacien2i cu A78. 8intre ace5tia, P au fost b3rba2i 5i + femei, cu v:rste cuprinse 6ntre , 5i F# de ani, " fiind 6n stadiul al 99 @lea algoneurodistrofic, restul de # fiind 6n stadiul 9/99. (elec2ia lor a fost f3cut3 la (pitalul de 0ecuperare din I3ile 'elix, fiecare pacient urm:nd un program de kinetoterapie adaptat stadiului 6n care se afl3, restul procedurilor fiind identice pentru to2i pacien2ii 5i stabilite de medicul balneolog. Am reali-at testarea for2ei musculare pentruD 'lexia gle-nei !dorsiflexia$ %xtensia gle-nei !flexia plantar3$ 9nversia piciorului %versia piciorului B ,,C Mi*l&ac$ +$ r$c!,$rar$ !'ili-a'$ )rogramul de recuperare a constat 6nD hidrokinetoterapie la o temperatur3 a apei de ,FQ MN du5 subacval la o presiune de ,+ atmosfereN b3i galvanice par2iale a segmentului afectatN b3i alternative cu temperaturi alternante ale apei de ,F;1"QMN masa& de drena& limfaticN kinetoterapie individual3.

Tehnicile de facilitare neuroproprioceptiv utilizate Programul de kinetoterapie s-a desfurat pe parcursul a 40 de minute, iar la final am efectuat, pe parcursul a 10 minute 4 tehnici de facilitare neuroproprioceptiv . 1. (tabili-area ritmic3 !(0$@ pentru mi5c3rile de inversie 5i eversie. ).9. ; decubit ventral, membrul inferior afectat flectat la G/HN kinetoterapeutul homolareral reali-ea-3 cu o m:n3 contrapri-a la nivelul distal al gambei, iar cu cealalt3 pri-a, policele fiind pe partea dorsal3 a piciorului, iar celelalte degete pe partea plantar3N T1 @ kinetoterapeutul 6mpinge 6nspre inversie 6n timp ce se cere pacientului s3 se opun3 mi5c3rii prin comanda R2ine, nu m3 l3sa s3;2i mi5c piciorulSTN T ; kinetoterapeutul 6mpinge 6nspre eversie, 6n timp ce se cere pacientului s3 se opun3 mi5c3rii prin comanda R2ine, nu m3 l3sa s3;2i mi5c piciorulST. 4ntre cei doi timpi nu se face pau-3, mi5c3rile repet:ndu;se de c:teva ori 5i din ce 6n ce mai repede. 4n final se cere relaxarea. 4n acela5i mod se reali-ea-3 5i pentru celelalte mi5c3ri.

'ig. 7r. 1. (tabili-area ritmic3

54

VOL. 18/ NR 29/ 2012

REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

. 0elaxare opunere !0>$ @ pentru mi5c3rile de flexie 5i extensie a gle-neiD ).9. ; decubit ventral, membrul inferior afectat flectat la G/HN kinetoterapeutul homolareral reali-ea-3 cu o m:n3 contrapri-a la nivelul distal al gambei, iar cu cealalt3 pri-a, palma lu:nd contact cu planta pacientuluiN T1 @ kinetoterapeutul 6mpinge 6nspre flexia dorsal3 6n timp ce se cere pacientului s3 se opun3 mi5c3rii prin comanda R2ine, nu m3 l3sa s3;2i mi5c piciorulSTN T @ 0elaxare, cu comanda Rrelaxea-3 piciorulST Tehnica se repet3 de c:teva ori, perioada de relaxare fiind dubl3 fa23 de cea de contrac2ie. 4n acela5i mod se reali-ea-3 5i pentru celelalte mi5c3ri

'ig. 7r. . 0elaxare opunere @ ).9.

'ig. 7r. ,. 0elaxare opunere @ T1

,.Montrac2ia i-ometric3 6n -ona scurtat3 !M9($ @ pentru mi5c3rile de flexie 5i extensie a genunchiului. ).9. @ decubit ventral, genunchiul flectat p:n3 aproape la flexia maxim3 posibil3N kinetoterapeultul homolateral reali-ea-3 cu o m:n3 contrpri-a 6n treimea distal3 a coapsei pe fa2a posterioar3 !desupra spa2iului popliteu$, iar cu cealalt3 pri-a, 6n treimea distal3 a gambei, pe fa2a posterioar3N T1 @ se cere pacientului s3 flecte-e genunchiul, 6n timp ce kinetoterapeutul opune re-isten23 reali-:nd i-ometriaN comanda Rflectea-3 genunchiulSTN T @ 0elaxare, cu comanda Rrelaxea-3ST T, @ se duce gamba 6n extensie p:n3 la 1+H ; +H, unde kinetoterapeutul schimb3 pri-a pe fa2a anterioar3 a gambei 5i se cere pacientului s3 extind3 genunchiulN comanda Rextinde genunchiulSTN T# @ 0elaxare, cu comanda Rrelaxea-3ST

'ig. 7r. #. Montrac2ia i-ometric3 !M9($ @ T1

'ig. 7r. +. Montrac2ia i-ometric3 !M9($ @ T,

#. 9-ometria alternant3 !9-A$ @ pentru flexia 5i extensia gle-nei. ).9. ; decubit ventral, membrul inferior afectat flectat la G/HN kinetoterapeutul homolareral reali-ea-3 cu o m:n3 contrapri-a la nivelul distal al gambei, iar cu cealalt3 pri-a, policele fiind pe partea dorsal3 a piciorului, iar celelalte degete pe partea plantar3N

55

VOL. 18/ NR 29/ 2012

REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

T1 @ se cere pacientului s3 reali-e-e flexii 5i extensii scurte ale piciorului, 6n timp ce kinetoterapeutul opune re-isten23 mi5c3rii reali-:nd i-ometrieN comanda Rflectea-3 piciorulST, Rextinde piciorulSTN T ; 0elaxare, cu comanda Rrelaxea-3ST (e execut3 6n toate puctele arcului de mi5care 5i pe toate direc2iile de mi5care. Tehnicile de facilitare neuroproprioceptiv3 au fost reali-ate at:t pentru gle-n3 c:t 5i pentru genunchi.

'ig. 7r. F. 9-ometria alternant3 @ T1

'ig. 7r.P. 9-ometria alternant3 @ T1

Rezultate ob7inute )entru a putea reali-a anali-a statistic3 a for2ei musculare cu a&utorul sistemului ()(( am convertit for2ele 6n coeficien2i valorici. 8eoarece nu am avut for2e sub pragul de ',, acesta a fost pragul minim c3ruia i;am atribuit valoarea /. )entru o mai bun3 6n2elegere, vom reda 6n continuare ace5ti coeficien2iD (; U 6i corespunde valoarea /N (;< U 6i corespunde valoarea 1N (=> U 6i corespunde valoarea N (= U 6i corespunde valoarea ,N (=< U 6i corespunde valoarea #N (?> U 6i corespunde valoarea +N (? U 6i corespunde valoarea F.

'arametrii statistici Mediana Modul -aloarea minim -aloarea ma6im

Tabelul nr. @. . Analiza statistic a :or7ei musculare (le6ia 8leznei #6tensia 8leznei nversia 9iciorului #versia 9iciorului ( ( ( ( ,,// #,+/ #,// +,// ,,// #,+/ ,,// +,// , + # + , # + 1 , , # 1 , 1 , # F F F + F + F

4n tabelul nr.1 sunt pre-entate re-ultatele ob2inute 6n urma anali-ei parametrilor statistici 5i anumeD modul 5i mediana ca indicatori ai tendin2ei centrale 5i valoarea minim3 5i maxim3, ca 5i valori extreme ale distribu2iei. Anali-a frecven2elor pentru testingul muscular la flexia gle-nei ne indic3 la evaluarea ini2ial3 valori cuprinse 6ntre ',* 5i '#*, iar la evaluarea final3 6ntre '# 5i '+. Mea mai mare frecven23 la evaluarea ini2ial3 este de P !+",,E$ corespun-3toare lui '# 5i cea mai mic3 de 1 !",,E$ pentru '#;. Oa evaluarea final3 pentru '+; avem o frecven23 de + !#1,PE$, iar pentru '+ frecven2a cea mai mic3 de 1 !",,E$.

56

VOL. 18/ NR 29/ 2012

REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

> ini7ial >

Tabelul nr. A. .Analiza :recven7elor 9entru :le6ia 8lezneiB testin8 muscular (recven7a 'rocent 'rocent 'rocent -alid Cumulativ <alid ',* 1F,P 1F,P 1F,P '#; 1 ",, ",, +,/ '# P +",, +",, ",,, '#* 1F,P 1F,P 1//,/ Total 1 1//,/ 1//,/ <alid '# '#* '+; '+ , , + 1 1 +,/ +,/ #1,P ",, 1//,/ +,/ +,/ #1,P ",, 1//,/ +,/ +/,/ G1,P 1//,/

; fi n a l ;

Total

4n tabelul nr. , sunt pre-entate frecven2ele for2elor musculare 6nregistrate pentru extensia gle-nei. Oa evaluarea ini2ial3 + pacien2i !#1,PE$ au for2a de '#;, F pacien2i !+/E$ au for2a '# 5i un singur pacient !",,E$ for2a '+. Oa evaluarea final3 +E dintre pacien2i au avut '#*, #1,PE ; '+; 5i ,,,,E ; '+.
Tabelul nr.;. Analiza :recven7elor 9entru e6tensia 8lezneiB testin8 muscular (recven7a 'rocent 'rocent -alid 'rocent Cumulativ <alid '#; + #1,P #1,P #1,P '# F +/,/ +/,/ G1,P '+ 1 ",, ",, 1//,/ Total 1 1//,/ 1//,/ <alid '#* '+; '+ Total , + # 1

> ini7i al >

> :inal >

+,/ #1,P ,,,, 1//,/

+,/ #1,P ,,,, 1//,/

+,/ FF,P 1//,/

4n tabelul nr. # poate fi observat3 distribu2ia valorilor pentru mi5carea de inversie a piciorului, situ:ndu;se 6ntre ',* 5i '+; la evaluarea ini2ial3 5i 6ntre '# 5i '+ la evaluarea final3.
Tabelul nr. =. Analiza :recven7elor 9entru inversia 9iciorului B testin8 muscular (recven7a 'rocent 'rocent 'rocent -alid Cumulativ <alid ',* 1 ",, ",, ",, '#; 1F,P 1F,P +,/ '# > ini7ial # ,,,, ,,,, +",, '#* > 1F,P 1F,P P+,/ '+; , +,/ +,/ 1//,/ Total 1 1//,/ 1//,/ <alid '# 1F,P 1F,P 1F,P ; '#* # ,,,, ,,,, +/,/ fi '+; 1F,P 1F,P FF,P n '+ # ,,,, ,,,, 1//,/ a l Total 1 1//,/ 1//,/ ;

Anali-a eversiei piciorului ne indic3 date asem3n3toare cu cele de la inversie fapt care poate fi observat 6n tabelul nr. +. Astfel la evaluarea ini2ial3 ",,E dintre pacien2i au for2a ',*, ,,,,E for2a '#;, +E for2a '#, ",,E for2a '#*, 5i +E for2a '+;. Oa evaluarea final3 pacien2i au for2a '# !1F,PE$, , pacien2i for2a '#* ! +E$, # pacien2i for2a '+; !,,,,E$ 5i , pacien2i for2a '+ ! +E$.
57

VOL. 18/ NR 29/ 2012

REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

> ini7ial >

Tabelul nr. ?.Analiza :recven7elor 9entru eversia 9iciorului B testin8 muscular (recven7a 'rocent 'rocent 'rocent -alid Cumulativ <alid ,* 1 ",, ",, ",, '#; # ,,,, ,,,, #1,P '# , +,/ +,/ FF,P '#* 1 ",, ",, P+,/ '+; , +,/ +,/ 1//,/ Total <alid 1 , # , 1 1//,/ 1F,P +,/ ,,,, +,/ 1//,/ 1//,/ 1F,P +,/ ,,,, +,/ 1//,/

; final ;

'# '#* '+; '+

1F,P #1,P P+,/ 1//,/

Total

Anali-a diferen2elor ne arat3 c3 programul de kinetoterapie utili-at a avut efecte benefice asupra for2ei musculare determin:nd cre5teri ale acesteia, lucru demonstrat de diferen2ele po-itive re-ultate 6n urma calculelor statistice !tabelul nr. F$.
Tabelul nr. C. Analiza di:eren7elor 9entru :or7a muscular > testul semnului +i:eren7a Dntre evaluarea (recven7a & :inal i cea ini7ial di:eren7elor 8iferen2e negative / 8iferen2e po-itive 1 (le6ia 8ambei %galitate 6ntre valori / (> Total 1 8iferen2e negative / 8iferen2e po-itive 11 #6tensia 8ambei %galitate 6ntre valori 1 (> Total 1 8iferen2e negative / 8iferen2e po-itive 11 nversia 9iciorului %galitate 6ntre valori 1 (> Total 1 8iferen2e negative / 8iferen2e po-itive 11 #versia 9iciorului %galitate 6ntre valori 1 (> Total 1

Anali-a testului semnului ne d3 valori ale lui p mai mici de /,/+, ceea ce arat3 c3 testul este semificativ. Acolo unde 6ntre evaluarea final3 5i cea ini2ial3, toate diferen2ele sunt po-itive, valoarea lui p este / !tabelul nr. P$.
Tabelul nr. E. Analiza statistic 9entru :or7a muscular B testul semnului *emni:ica7ia ( 8ambei # 8ambei nversia #versia testului (> (> (> (> 9 /,/// /,//1 /,//1 /,//1

+iscu7ii 4n urma aplic3rii programelor de recuperare, s;au ob2inut re-ultate 6ncura&atoare, diferen2ele 6ntre valorile ob2inute la evalu3rile ini2iale 5i cele finale fiind superioare celor din urm3. Astfel, din tabelul 1 se observ3 faptul c3 dac3 la evaluarea ini2ial3, valorile minime de for23 muscular3 erau cuprinse 6ntre 1 !corespun-3rtoare lui ',*$ 5i # !corespun-3toare lui '#*$, la evaluare final3 am avut o singur3 valoare de # !'#*$, dou3 de + !'+;$, restul fiind de F 5i corespun-:nd unei for2e normale de '+. 8e asemenea, anali-a frecven2elor valorilor numerice pentru fiecare mi5care 6n parte ne indic3 cre5teri de for23 dup3 reali-area programelor de recuperare !tabelele ,,,# 5i +$, iar testul
58

VOL. 18/ NR 29/ 2012

REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

semnului ne arat3 faptul c3 exist3 diferen2e semnificative 6ntre evaluarea final3 5i cea ini2ial3, deoarece valoarea calculat3 a lui p este mai mic3 dec:t /,/+ !tabelul P$. Anali-a re-ultatelor ne confirm3 ipote-a statistic3 5i anumeD prin folosirea tehnicilor kinetice active crete fora musculaturii afectate obinndu-se diferene semnificative. Concluzii Aplicarea unor tehnici 5i metode specifice de rec:5tigare a for2ei muscular la pacien2ii cu A78 posttraumatic este absolut necesar3 pentru a putea avea suportul necesar reali-3rii unei stabilit32i care s3 ne permit ulterior refacerea mersului. Tocmai de aceea, introducerea tehnicilor de facilitare neuroproprioceptiv3 pentru promovarea stabilit32ii !M9( 5i 9VA$ la nivelul musculatuii afectate, al3turi de kinetoterapia individual3 activ3, hidrokinetoterapie 5i probabil 6ntregul program de recuperare a determinat o cre5tere a for2ei musculare. /iblio8ra:ie 1. 8egeratu M., !1G",$ Algoneurodistrofia, %ditura Ledical3, Iucure5ti . Larcu, <.F Mhiriac, L., 5i colab ! //G$ ; Evaluarea n cultur fi!ic i sport" cap. W9, %ditura =niversit32ii din >radea ,. (tolov, W., !1G" $ @ Evaluation of the patient, Xrusen Kandbook of )hysical LedicineY 0ehabilitation, W.I. (aunders Mompany, Washington #. Tarc3u, %., ! /1/$ @ R#aionali!area tehnicilor kinetice n recuperarea comple$ a algoneurodistrofiei post-traumatice dup fracturi la nivelul oaselor gambei i%sau piciorului, te-3 de doctorat

59