Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Emil Cioran - Schimbarea La Fata a Romaniei

Emil Cioran - Schimbarea La Fata a Romaniei

Ratings: (0)|Views: 3|Likes:
Published by allexzanderr

More info:

Published by: allexzanderr on Oct 07, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/20/2011

pdf

text

original

 
Emil Cioran, SCHIMBAREA LA FA A ROMÂNIEI, Humanitas, 1990.
ŢĂ
 
 Am scris aceste divagaii în 1935–36, la 24 de ani, cu pasiune i
 ţ ş
 orgoliu. Din tot ce-am publicat în românete i franuzete, acest 
 ş ş ţ ş
 text este poate cel mai pasionat i în acelai timp îmi este cel mai
 ş ş
 strin. Nu m regsesc în el, dei îmi pare evident prezena
ă ă ă ş ă ţ 
 isteriei mele de atunci. Am crezut de datoria mea s suprim
ă
 cîteva pagini pretenioase i stupide. Aceast ediie este
 ţ ş ă ţ 
 definitiv. Nimeni nu are dreptul s
ă
-o modifice.
E.M.CIORANParis, 22 februarie 1990
 
CAP.ITragedia culturilor mici
Cele cîteva milenii de istorie de care ne dispensm numai în ignoran sau în extaz
ă ţă
dou poluri a
ă
-istorice, ne oblig la o viziune macroscopic i la o seleciune implacabil a
ă ă ş ţ ă
 desfurrilor omeneti. Cine nu simte nevoia s fie judector al trecutului se
ăş ă ş ă ă
 desolidarizeaz de o întreag lume ce l
ă ă
-a precedat, chiar dac instinctul îl integreaz prin
ă ă
 legturi invizibile; nu mai puin este lipsit de
ă ţ
existen
ţă
în viitor acel ce nu se angajeaz în
ă
 profeie, ca într
ţ
-o actualitate. De la Hegel, am învat cu toii un adevr devenit platitudine
ăţ ţ ă
  în gîndire, c sensul mai adînc al vieii istorice este realizarea
ă ţ
contiinei
ş ţ
, c progresul în
ă
 istorie este un progres în contiin. Interiorizarea spiritului, în drumul lui de eliberare de
ş ţă
 natur, îi creeaz o distan de propriile lui realizri, meninîndu
ă ă ţă ă ţ
-l într-o culme creia omul
ă
 se abandoneaz ca unei perspective ultime. Contiina este cu atît mai cuprinztoare cu cît
ă ş ţ ă
 actualitatea ei înglobeaz mai activ trecutul, înt perspectivismul istoric definete
ă ş
 dimensiunile contiinei. O viziune macroscopic a istoriei te face contemporan tuturor
ş ţ ă
 momentelor eseniale ale devenirii umane, precum îi înstrineaz detaliul omenesc,
ţ ţ ă ă
 accidentele evoluiei.La drept vorbind, nu exist viziune microscopic, fiindc fenomenele
ţ ă ă ă
 de mîna a doua n-au o valoare în sine, ele fiind fie pregtiri, fie urmri ale fenomenelor
ă ă
 centrale.Limitarea numeric a acestor fenomene îi are o raiune în structura particular a
ă ş ţ ă
 istoriei, care, nefiind un tot continuu, se desfoar prin dinamismul culturilor mari. Acestea
ăş ă
 nu sînt discontinue în mod necesar: influenele dovedesc în ce grad se condiioneaz. În
ţ ţ ă
 fenomenul lor, nu este important îns eterogenul, elementele adugate din afar i înglobate,
ă ă ă ş
 ci mburele luntric, predeterminarea spre o form specific. Precum, în biologie,
ă ă ă
 ortogeneza ne reveleaz viaa ca nscîndu
ă ţ ă
-se i afirmîndu
ş
-se sub determinantul condiiilor
ţ
 interne i al unor direcii luntrice care înving rezistena mecanic a mediului exterior, tot
ş ţ ă ţ ă
 aa, în lumea istoric exist o
ş ă ă
ortogenez a culturilor
ă
, care justific individualitatea
ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->