You are on page 1of 12

Textul integral al acestei opere, prin vointa expresa a autorului sau (Samael Aun Weor) este patrimoniul ntregii

umanitati NTELEPCIUNEA GNOSTICA Gnoza este o nvatatura cosmica care aspira sa readuca n interiorul fiecaruia dintre noi capacitatea de a trai ntr-un mod constient si inteligent. Samael Aun Weor GNOZA: CONCEPT SI ORIGINE Principiile de baza ale Marii ntelepciuni Universale sunt mereu identice. Att Buddh a ct si Hermes Trismegistul, Quetzalcoatl sau Iisus din Nazareth, marele Kabir et c. aduc un mesaj. Fiecare din aceste mesaje ale Celui de Sus contin, n ele nsele, aceleasi principii cosmice de tip complet, impersonal si universal. Corpul doctrinei pe care o aducem acum este revolutionar n sensul cel mai complet al cuvntului, dar contine aceleasi principii pe care Buddha le preda n secret dis cipolilor sai sau cele pe care Marele Kabir Iisus le dadea, de asemenea n secret, discipolilor sai. Corpul doctrinei este acelasi, numai ca acum este adus ntr-o f orma revolutionara, n acord cu noua Era a Varsatorului. Samael Aun Weor: Dialog ntre Maestru si discipoli

A sti cine este, de unde vine si ncotro merge, a fost din totdeauna o aspiratie f undamentala a omului. La aceasta nevoie primordiala raspunde GNOZA. Daltuita n piatra vie, pe frontispiciul Templului din Delphi, o veche maxima spun e: HOMO NOSCE TE IPSUM (Omule, cunoaste-te pe tine nsuti si vei cunoaste Universul s i Zeii.) Din timpurile cele mai vechi, omul a cautat mereu sa-si dezvolte posibilitatile, sa se cunoasca pe sine si sa cunoasca destinul sau material si spiritual. Este scris ca Gloria lui Dumnezeu consta n a-si ascunde misterele, iar cea a omulu i n a le descoperi . A gasi, prin tine nsuti, solutia exacta a tuturor tainelor Naturii, nu poate fi n iciodata o erezie sau o absurditate, cu att mai mult cu ct acesta este cel mai dem n si mai glorificat drept pe care l are orice creatura umana. A venit ora sa ne auto-exploram pentru a ne cunoaste cu adevarat. A trai pentru a trai, fara a sti nimic despre noi nsine, fara a sti cine suntem, nici de unde v enim, nici de ce existam, nu merita osteneala. Este necesar sa gasim raspunsul la toate aceste ntrebari si pentru aceasta, priet ene investigator, s-au nascut studiile gnostice. Este bine de stiut ca, din punct de vedere etimologic, cuvntul GNOZA vine din gre aca si nseamna CUNOASTERE; totusi, este evident ca 3

nu este vorba de o cunoastere obisnuita. GNOZA se refera la o NTELEPCIUNE SUPERIO ARA, TRANSCENDENTALA pentru fiinta umana. Aceasta CUNOASTERE UNIVERSALA si ATEMPORALA din care a emanat imensa asemanare t eologica, filosofica, artistica si simbolica a marilor civilizatii ale trecutulu i, este dovada ca toate au la origine acelasi izvor. JANA , YANA , GNANA sau GNOSIS este stiinta lui JANO sau stiinta CUNOASTERII INITIATI tiinta lui ENOICHION sau a Proorocului. Cuvntul JINA de la care provine termenul GNOSIS nu este dect pronuntia n castiliana uvntului amintit mai sus; adevarata sa scriere deriva din Persana si din Araba si nu este JINA , ci DJIN sau DJINN si astfel l vedem folosit de multi autori. Asadar, este evident ca nici o persoana culta nu va cadea azi, ca mai demult, n e

roarea simplista de a scoate la iveala curentele Gnostice ale vreunei laturi spi rituale exclusive. Desi este cert ca trebuie sa tinem cont de nvataturile gnostice continute n elemen tele Elenistice si Orientale, incluznd Persia, Mesopotamia, Siria, India, Tibetul , Palestina, Egiptul etc., nu ar trebui sa uitam niciodata principiile gnostice perceptibile n sublimele culte ale populatiilor Nahuatl, Tolteca, Azteca, Zapotec a, Mayasa, Incasa, Chibcha, Quechua etc. din America Latina. Rezulta, asadar, ca e nvechit sa ne gndim la GNOZA ca la un simplu curent metafizi c introdus n snul crestinismului. GNOZA constituie o ATITUDINE EXISTENTIALA cu car acteristici proprii, nradacinata n cea mai veche, elevata si rafinata aspiratie es oterica a tuturor popoarelor a caror istorie, din pacate, nu este bine cunoscuta de antropologii moderni. Vorbind foarte sincer si fara ocolisuri, vom spune: Gnoza este un functionalism f oarte natural al Constiintei; o PHILOSOPHIA PERENNIS ET UNIVERSALIS . Fara ndoiala, Gnoza este cunoasterea iluminata de Misterele Divine rezervate unei elite. Cuvntul GNOSTICISM nchide nauntrul structurii sale gramaticale ideea de sisteme sau c urente dedicate studiului Gnozei. Acest Gnosticism implica o serie coerenta, clara, precisa de elemente fundamenta le, verificabile prin intermediul experientei mistice directe: Blestemul din punc t de vedere stiintific si filosofic ; Adam si Eva din 4

Geneza Ebraica , Pacatul Originar si iesirea din Paradis , Misterul lui Lucifer-Nahuat l , Moartea Sinelui nsusi , Puterile Creatoare , Esenta SALVATOR-ului SALVANDUS , Mist exuale , Cristosul Intim , Sarpele Ignic al Puterilor Noastre Magice , Coborrea n Infe ntoarcerea n Eden , Darul lui Lucifer Numai Doctrinele Gnostice care implica fundamentele Ontologice, Teologice si Ant ropologice ale reperelor citate mai sus fac parte din Gnosticismul autentic. PREGNOSTIC este acela care prezinta n forma concreta, evidenta si specifica un ca racter detectabil ntr-o oarecare forma n sistemele Gnostice, nsa integrnd acest aspe ct ntr-o conceptie cu totul straina Gnosticismului revolutionar. Aceasta gndire cu siguranta nu este Gnostica, dar totusi este Gnostica. PROTOGNOSTIC este ntregul sistem Gnostic n stadiul incipient si germinal; miscari dirijate de o atitudine foarte asemanatoare celei care caracterizeaza curentele Gnostice definite. Adjectivul GNOSTIC poate si chiar trebuie sa fie aplicat n mod inteligent att concep telor care ntr-o forma sau alta se relationeaza cu Gnoza, ct si Gnosticismului. Termenul GNOSTICIZANT , fara ndoiala, se gaseste foarte aproape de pregnostic prin sem nificatia sa, ntruct cuvntul, n realitate, n sens strict este n relatie cu aspecte in rinsece care poseda anumite asemanari cu Gnosticismul Universal, dar care sunt i ntegrate ntr-un curent care nu este definit ca fiind Gnoza. O data stabilite ferm aceste clarificari semantice, sa trecem acum sa definim cu claritate Gnosticismul. E cazul sa clarificam n acest tratat, ntr-o forma accentuata, ca Gnosticismul este un proces religios foarte intim, natural si profund. Este un Esoterism autentic de fond, desfasurndu-se clipa de clipa, cu experiente personale mistice foarte p articulare Doctrina extraordinara care adopta fundamental forma mitica si uneori mitologica. Liturghie magica, inefabila cu vie ilustrare pentru Constiinta Super lativa a Fiintei 5 MISCAREA GNOSTICA Stiinta Secreta a Sufistilor si Dervisilor Dansatori se afla n Gnoza; Doctrina Sec reta a Budismului si Taoismului se afla n Gnoza; Magia Sacra a Nordicilor se afla n Gnoza; nvatatura lui Hermes, Buddha, Confucius, Mahomed, Quetzalcoatl etc., se afla n Gnoza; Doctrina lui Cristos este nsasi Gnoza.

n Gnoza se afla toata ntelepciunea straveche, masticata si digerata acum n totalitat Samael Aun Weor: Mare Manifest Gnostic

Fie-ne permis a informa ca MISCAREA GNOSTICA INTERNATIONALA nu este o scoala n pl us, ci vehiculul prin intermediul caruia se exprima GNOZA de ieri, de azi si din totdeauna. Eterna GNOZA, ca NTELEPCIUNE A TUTUROR TIMPURILOR se mbraca n fiecare epoca si loc cu o forma si un simbolism particular, pentru a transmite n fiecare moment acelas i ADEVAR IMPERSONAL si ATEMPORAL. MISCAREA GNOSTICA este, n plin secol XX, forma sau vehiculul de exprimare al aces tei CUNOASTERI ANCESTRALE. Gnoza este n prezent o institutie esoterica, stiintifica si culturala de rang int ernational, cuprinznd persoane cu un vast spectru de activitati profesionale, int eresate toate n investigarea si aducerea n actualitate a marilor nvataturi gnostice ale trecutului. MISCAREA GNOSTICA si Scolile sale ofera n mod gratuit metode si sisteme speciale pentru ca fiecare dintre noi sa verifice aceste NVATATURI UNIVERSALE care promit sa-l conduca pe om pna la limite nebanuite. Apoi, INSTITUTIA GNOSTICA nu urmareste scopuri lucrative, pentru ca orice persoa na, indiferent de nivelul sau social sau economic, sa poata beneficia de rezulta tul investigatiilor sale. Desi ASOCIATIA GNOSTICA studiaza, ntre multe alte aspecte ale culturii umane, dif eritele religii ce au existat n lume, GNOZA nu este, evident, nici o religie si n ici o secta. ASOCIATIA GNOSTICA respecta credintele individuale ale afiliatilor sai si la cursurile sale vin persoane de diverse crezuri si filosofii. 6 ncheiem afirmnd n mod solemn si n numele adevarului ca ASOCIATIA GNOSTICA p unic si exclusiv: sa predea si sa mparta cu semenii nostri, cu seriozitate igoare stiintifica, Gnoza tuturor timpurilor, aceasta cunoastere care permite ului modern sa-si faca o viziune mai umana, mai constienta si, n consecinta, transcendenta asupra existentei sale. 7 GNOSTICISMUL PRACTIC SI TEORIILE Studentul cauta ici si colo, citeste si reciteste orice carte de ocultism si magi e care-i cade n mna si singurul lucru pe care-l realizeaza sarmanul aspirant este sa se umple de teribile ndoieli si confuzii intelectuale. Exista milioane de teorii si miliarde de autori. Unii repeta ideile altora; acei a i resping pe acestia; toti contra unuia; unul contra tuturor. ntre colegi si col ege se ironizeaza si se combat reciproc; unii contra altora si realmente, toti c ontra tuturor. Unii sfatuiesc devotul sa fie vegetarian; altii i spun sa nu fie. Unii l sfatuiesc sa practice exercitii respiratorii; altii i spun sa nu le practic e. Rezultatul este nspaimntator pentru sarmanul explorator. Nu descopera ce are de facut. Aspira spre lumina, implora, striga si nimic, absolut nimic. Samael Aun Weor: Casatoria Perfecta are un sco si r om mai

Pe terenul vietii practice, fiecare persoana are criteriul sau, forma sa mai mul t sau mai putin rnceda de a gndi. Fara ndoiala, fiecare cap este o lume si n toti si n fiecare dintre noi exista un s oi de dogmatism pontifical si dictatorial care vrea sa ne faca sa credem ca, con ceptele noastre sunt egale cu realitatea. n orice caz, oamenii nu simt niciodata ca gresesc, fiecare dintre noi gndeste ca c

riteriul sau este cel mai bun. Cel mai grav n toata aceasta problema, este ca milioane de criterii echivaleaza c u milioane de norme putrede si absurde. Ignorantii cultivati se dovedesc a fi cei mai dificili, desi la drept vorbind, v om zice, de asta data n sens socratic: Nu numai ca nu stiu, dar pe deasupra si ign ora ca nu stiu . Acesti sarmani oameni sunt auto-suficienti, devin ngmfati prin intelectualismul za darnic, cred ca merg pe drumul drept si nici pe departe nu-si nchipuie ca se afla ntr-o fundatura. Delirium-ul tremens al betivilor alcoolici are simptome inconfundabile, nsa cel al bautorilor de teorii se confunda usor cu genialitatea. Stralucitoarea succesiune a ideilor orbeste haimanaua intelectului si i da o anum e auto-suficienta att de absurda, nct respinge tot ceea ce nu are urma de praf de b iblioteca si de cerneala de universitate. 8 Acesti sarmani oameni ai intelectului vor sa puna oceanul n interiorul unui vas d e sticla, presupunnd ca universitatea poate controla toata ntelepciunea universulu i si ca toate legile Cosmosului sunt obligate sa se supuna normelor lor academic e nvechite. Amantii ratiunii pretind ca cerceteaza tainele Naturii cu sarmana facultate a in telectului. Nu am putea nega ca mintea si ratiunea sunt utile pe terenul vietii practice pentru a realiza anumite sarcini cotidiene, dar a pretinde ca analizezi si ca rezolvi marile mistere ale vietii si ale mortii cu intelectul, este ca si cum ai pretinde ca observi stelele cu microscopul si bacteriile cu telescopul. n Esoterismul Gnostic se zice ca este bun ceea ce se afla la locul sau, iar este rau ceea ce nu se afla la locul sau. Astfel, putem afirma ca intelectul este bun, n i nteriorul orbitei sale, dar n afara ei, ne prejudiciaza teribil. Din nefericire ignorantii cultivati, bagati n cotloanele dificilelor lor eruditii , nu cunosc aceste lucruri si nici macar nu au timp sa se ocupe n mod serios de s tudiile noastre. n zilele de astazi, pedantii savanti fac haz de cunostintele esoterice, nu le acc epta, cu toate ca, n fond, nici pe departe nu au obtinut fericirea. Este scris ca, cel ce rde de ceea ce nu cunoaste este pe cale sa devina idiot . Dupa ce a mbatrnit sub praful din biblioteca sa, Faust a exclamat: Am studiat totul cu vie neliniste si astazi sunt doar un sarman nebun cu un suflet nefericit. Ce stiu? Acelasi lucru pe care l stiam. Unicul lucru pe care l-am nvatat este ca nu stiu nimic . Teoriile au umplut lumea de confuzie si de probleme. Haosul n care se gaseste ome nirea este rodul intelectului. Trebuie sa va spun deschis ca eruditia, fara experimentare, ne conduce doar la c onflictul si la lupta antitezelor. Cu siguranta, nu putem nega ca astazi exista n lume doua tendinte care lupta pe v iata si pe moarte pentru suprematie. n primul rnd avem curentul spiritualist, form at din toate religiile, scolile si credintele. Pe de alta parte, avem curentul m aterialist, cu dialectica sa etc. Curentul spiritualist crede ca el si numai el detine adevarul. Curentul material ist-ateist presupune, de asemenea, ca el detine adevarul. Curentul spiritualist l slaveste pe Dumnezeu-Spirit, nu conteaza ce nume i se da: Allah, Brahma, Dumnez eu etc. Curentul materialist l slaveste pe Zeul-Materie, nu conteaza de asemenea, ce nume i se da. 9 Sunt doua curente. Cel spiritualist se bazeaza pe teoriile sale. Cel materialist pe ale sale. Atunci cine are dreptate? Cei de la dreapta sau cei de la stnga? Fara sa dorim sa ranim delicatele susceptibilitati, vom spune ca nici unii nici altii nu cunosc cu adevarat ceea ce este adevarul. Fanaticii spiritualismului si ai materialismului au umplut lumea de teorii, ipot

eze si presupuneri care n-au fost experimentate niciodata. Omul care nu pune n practica metafizica sa este ca un magar ncarcat cu carti , spunea Mahomed. Teoriile au devenit deja obositoare, pna la a se vinde si a se revinde pe piata Si atunci, ce se ntmpla? Autorii se contrazic pe ei nsisi n operele lor. Sarmanul cititor trebuie sa bea di n cupa amara a ndoielilor. Teoriile servesc doar pentru a da nastere preocuparilo r noastre si pentru a ne amar viata. Realmente, informatia intelectuala nu este traire. Eruditia nu este experimentar e. ncercarea, proba, demonstratia exclusiv tridimensionala nu este unitotala, com pleta. n interiorul nostru exista facultati latente superioare mintii, independente de i ntelect, capabile sa ne dea cunoastere si experienta directa asupra oricarui fen omen. Trebuie sa ntelegem ca opiniile, conceptele, teoriile, ipotezele nu nseamna verifi care, experimentare, constiinta deplina a unui fenomen sau a altuia. Fara nici un fel de orgoliu, trebuie sa adeverim ca ntre attea tenebre, studiile g nostice constituie un balsam pentru nesatiosul cautator al luminii. Prietene cititor, Gnoza ti ofera chei si procedee ca sa experimentezi prin tine ns uti si n forma stiintifica fiecare din elementele integrate n aceasta ntelepciune U niversala. Teoriile nu servesc la nimic; trebuie sa fim practici si sa cunoastem prin trair i proprii obiectivul existentei noastre. Goethe a spus cu mult temei: Orice teorie este gri, iar verde este numai arborele cu fructe aurite, care este viata 10 CELE PATRU MARI COLOANE ALE CUNOASTERII GNOSTICE ________________________________________________________________________ Am investigat n izvoarele Chinei, n operele sanscrite ale Indiei, n vechile manuscri se tibetane Ne-am preocupat de studiul pieselor arheologice, am investigat profun d multe codice, analiznd ntelepciunea vechilor civilizatii, realiznd studii compara tive ntre Mexic, Egipt, India, Tibet, Grecia etc. etc. etc. si am ajuns la conclu zia ca ntelepciunea Universala este mereu aceeasi, se schimba doar aspectele sale n acord cu popoarele, natiunile si limbile. Samael Aun Weor: Conferinta Cine suntem? De unde venim? ncotro ne ndreptam? ________________________________________________________________________

FILOSOFIA Realmente, Gnoza, ca filosofie, implica mereu un mesaj, o orientare, o nvatatura dirijata ntotdeauna spre Constiinta fiintei umane, care l invita pe om la reflecti e constienta. Filosofia gnostica cauta mereu, prin intermediul unei reflectii se nine, sa-l ridice pe om pe culmile FIINTEI REALE (divinul care exista n fiecare c reatura umana). Filosoful gnostic iubeste ntelepciunea si cauta fara odihna adevarul pe care-l co ntin strafundurile sale cele mai intime. Cnd vorbim de filosofie, este o grava eroare sa ne referim doar la filosofia anti cilor greci, la filosofia unui Platon, a unui Socrate, a unui Solon. Realmente, ca filosofie, Gnoza este un functionalism foarte natural al Constiint ei si ncolteste, cum am afirmat deja, pe diverse latitudini. Cine crede ca ea si a re originile doar n Grecia, n Persia, n Irak, n Palestina sau n Europa medievala, se seala; Gnoza, ca Philosophia Perennis et Universalis se ntlneste n orice opera hindus a, n orice piatra arheologica etc. A venit ora sa ntelegem ca n toate tarile din lume palpita ntelepciunea oculta. A v enit ora sa ntelegem ca la baza piramidelor Egiptului a nflorit ntelepciunea hierof

antilor. A venit momentul sa stim ca n piramidele din Teotihuacan nca se asculta v erbul rasunator al vechilor maestri din Anahuac n numele adevarului, trebuie sa spunem ca ntelepciunea cosmica se misca si palpita n tot ceea ce a fost, este si va fi. De-a lungul timpului, diferiti hierofanti ai cunoasterii au stralucit n 11 noaptea profunda al tuturor epocilor; fie ca e vorba despre Hermes Trismegistul, de trei ori mare zeu Ibis al lui Thot, gravndu-si ntelepciunea n Tabla de Smarald; fie ca ne referim la marii ntelepti ai Greciei antice, nvatnd multimile despre Mis terele din Eleusis; fie la sacerdotii incasi care stralucesc ca sori scnteietori n Alto Cuzco din Peru; sau la ntelepciunea suverana a marilor initiati din Anahuac Da, de aici, de acolo si de dincolo, straluceste ntelepciunea tuturor epocilor, nt elepciunea oculta. Acesta este un moment de confuzie: umanitatea se gaseste ntr-un stadiu haotic, ex ista crize mondiale si esecuri ale tuturor principiilor etice si morale. Oamenii s-au lansat n razboaie, unii contra altora si toti contra tuturor. n aceste momente nu ne mai ramne alt remediu dect sa ne afundam n ntelepciunea trecut ului, sa extragem din codice orientarea precisa pentru a ne calauzi n momentul pr ezent, sa bem din izvorul traditional al augustei ntelepciuni a naturii, sa cauta m primele albii ale ntelepciunii cosmice. Acesta, prietene cititor, este scopul Antropologiei Gnostice. Prin intermediul u nui studiu amplu, Antropologia Gnostica cauta sa redefineasca acele PRINCIPII ET ICE care constituie piatra fundamentala a marilor culturi ale trecutului. Antropologia Gnostica este o ANTROPOLOGIE PSIHANALITICA. Noi, prin intermediul P sihanalizei, putem extrage din fiecare piesa (nisa, piramida, mormnt etc.), Princ ipiile Psihologice continute n aceste piese. Prin intermediul Antropologiei Gnostice cunoastem diferitele scenarii ale lumii, descoperind n ele arcanele sau secretele care, n forma transcendenta, ne proiecte aza lumina asupra controversatelor enigme ale existentei. A sosit momentul n care trebuie sa ne ntoarcem sa studiem nvataturile trecutului, d ar cu un ochi avizat, stiind sa extragem din textul care ucide, spiritul care da viata. Este evident, totusi, ca fara o informare anterioara asupra Antropologiei Gnosti ce, ar fi mai mult dect imposibil studiul riguros al diferitelor piese Antropolog ice ale culturilor Aztece, Toltece, Mayase, Egiptene etc. etc. etc. n problemele de Antropologie Profana (scuzati asemanarea), daca se vor rezultate, d ati libertate deplina unei maimute, unei pocitanii sau unui cimpanzeu ntr-un labo rator si observati ceea ce se ntmpla. 12 Codexurile Mexicane, Papirusurile Egiptene, Caramizile Asiriene, Sulurile de la Marea Moarta, straniile Pergamente, la fel ca si anumite Temple Stravechi, Monol itii Sacri, Vechile Hieroglife, Piramidele, Mormintele Milenare etc. ofera n prof unzimea lor simbolica un sens Gnostic care scapa definitiv interpretarii literal e si care niciodata nu au avut o valoare explicativa de natura exclusiv intelect uala. Rationalismul speculativ al antropologilor si istoricilor moderni n loc sa mbogate asca limbajul, l saracesc n mod lamentabil, n timp ce expunerile gnostice, scrise s au alegorizate n orice forma artistica, se orienteaza mereu nspre FIINTA. Si acest limbaj foarte interesant al Gnozei, semi-filosofic si semi-mitologic, este cel n care se prezinta o serie de invariante extraordinare, simboluri cu un fond esot eric, care, n liniste, i vorbesc Constiintei. Zeii si oamenii stiu bine ca tacerea este elocventa ntelepciunii ARTA Exista doua feluri de arta: prima, arta subiectiva care nu duce la nimic; a doua , arta Regala a Naturii, arta obiectiva, reala, arta transcendentala.

Evident, aceasta ultima arta contine n ea nsasi pretioase adevaruri cosmice Aceasta , prieteni, este arta gnostica, arta ce o ntlnim n toate piesele antice: n piramide si n vechile obeliscuri, n hieroglife si n basoreliefurile Egiptului Faraonilor, n t oate operele Mexicului Stravechi, n relicvele arheologice ale Mayasilor, Aztecilo r, Zapotecilor, Toltecilor etc.; n vechile pergamente ale Evului Mediu; n picturil e si sculpturile lui Michelangelo; n muzica lui Beethoven, Mozart, Liszt, Richard Wagner; n operele Literaturii Universale: Iliada lui Homer, Divina Comedie a lui Dan te etc. etc. etc. Fara ndoiala, arta gnostica se bazeaza pe Legea lui Sapte , pe Legea eternului Heptap araparshinock (legea care pune ordine n tot ceea ce e creat: cele sapte zile ale s aptamnii, cele sapte culori ale prismei, cele sapte note muzicale etc.). Cnd se descopera vreo relicva, vreo piesa arheologica, n mod normal, se pot vedea anumite inexactitati intentionate, mici rupturi care aproape totdeauna se atribu ie ciocanelor de cioplit ale lucratorilor. ntmplator, orice inexactitate n Legea lui Sapte a fost plasata intentionat pentru a ne indica ca acolo, n acea piesa, se tr ansmite posteritatii o nvatatura, o doctrina, un adevar cosmic. n materie de pictura, la fel; Legea lui Sapte domina toate aceste picturi sa spunem vechi. Toate gravurile si desenele aztecilor, maiasilor, 13 egiptenilor, fenicienilor etc. transmit nvataturi pretioase. De asemenea, ntlnim pi cturi frumoase, cu mari nvataturi, n toate aceste vechi tablouri medievale, n cated ralele gotice etc. Sa ne amintim Gioconda , de exemplu; n aceasta capodopera o putem vedea pe Mama Divi na, pe Stella Maris , cum i spuneau alchimistii medievali, pe Fecioara Marii (Maria) , care i calauzeste n mod ntelept pe cei care lucreaza n Marea Opera. La azteci ea e ste Tonantzin, la greci casta Diana, iar n Egipt este Isis, Mama Divina careia ni ci un muritor nu i-a ridicat valul Merita sa subliniem n mod clar ca fiecare dintr e noi are propria sa Mama Divina, particulara, individuala. Realmente, trebuie sa afirmam ca arta regala a firii este un mediu transmitator de nvataturi cosmice. Dansurile sacre, sfinte, de exemplu, erau adevarate carti informative care trans miteau n mod deliberat anumite cunostinte cosmice transcendentale. Dervisii dansatori nu ignorau cele sapte ispite , reciproc echilibrate de organisme le vii. Dansatoarele din vechime cunosteau cele sapte parti independente ale corpului si stiau foarte bine ceea ce sunt cele sapte linii distincte ale miscarii. Dansato arele sacre stiau foarte bine ca fiecare din cele sapte linii ale miscarii posed a sapte puncte de concentrare dinamica. Dansatoarele din Babilon, Grecia si Egipt nu ignorau faptul ca toate acestea se cristalizau n atomul dansator si n planeta gigantica care danseaza n jurul centrulu i sau de gravitatie cosmica. Daca am putea inventa o masina care ar imita cu exactitate deplina toate miscari le celor sapte planete ale Sistemului nostru Solar n jurul Soarelui, am descoperi cu uimire secretul dervisilor dansatori. Realmente, dervisii dansatori imitau l a perfectie toate miscarile planetelor n jurul Soarelui. Dansurile sacre din timpurile Egiptului, Babilonului, Greciei etc. merg si mai d eparte, transmitnd teribile adevaruri cosmice, antropogenetice, psiho-biologice, matematice, etc. Sabatul, ziua teatrului, ziua misterelor era foarte populara n vechile temple. At unci se prezentau drame cosmice minunate. Drama servea pentru a transmite initiatilor cunostinte valoroase. Prin intermedi ul dramei se transmiteau initiatilor diverse forme de experienta si manifestari ale Fiintei. ntre drame, cea mai veche este cea a Cristosului Cosmic. Initiatii stiau foarte b ine ca fiecare dintre noi trebuie sa se converteasca n Cristosul 14

dramei amintite, daca aspiram cu adevarat la Regatul Supra-Omului. Dramele cosmice se bazeaza pe Legea lui Sapte . Anumite deviatii inteligente de la numita lege, cum am spus, s-au utilizat ntotdeauna pentru a transmite neofitului cunostinte transcendentale. Este bine stiut n muzica ca anumite note pot produce bucurie n centrul gndirii, alt ele pot produce suparare n centrul sensibil si n final, altele pot produce religio zitate n centrul motor. ntr-adevar, niciodata sa nu-i ignoram pe vechii Hierofanti, caci cunoasterea inte grala se poate dobndi doar cu cei trei creieri; un singur creier nu poate da info rmatia completa. Dansul sacru si drama cosmica, ntelept combinate cu muzica, serveau pentru a tran smite neofitului teribile cunostinte arhaice de tip cosmogenetic, psiho-biologic , fizico-chimic, metafizic etc. De asemenea se cuvine sa mentionam aici sculptura. Ea a fost grandioasa n alte ti mpuri. Fiintele alegorice, daltuite n roca dura, revelau ca vechii Maestri nu ign orau niciodata Legea lui Sapte . Sa ne amintim Sfinxul din Gizeh, n Egipt. El ne vorbeste de cele patru elemente a le naturii si de cele patru conditii de baza ale Supra-Omului. Totusi, cu ct fiinta umana a avansat pe drumul involutiei si al degenerarii, cu a tt a devenit din ce n ce mai materialista, de asemenea, simturile sale s-au deteri orat si au degenerat, iar iubirea pentru adevarata ntelepciune, cum este si logic , a disparut. Dupa al Doilea Razboi Mondial s-a nascut filosofia existentialista si arta exist entialista. Cnd i-am vazut n scena pe actorii existentialisti, am ajuns la concluz ia ca sunt adevarati bolnavi maniaci si perversi. Artistii fiecarei noi generatii s-au convertit n adevarati apologeti ai dialectic ii materialiste. Orice elan de spiritualitate a disparut din arta ultramoderna. S-a dovedit prin observatie si experienta ca lipsa de valori spirituale produce degenerare. Deja, artistii moderni nu mai stiu nimic despre Legea lui Sapte , nu mai stiu nimic despre Dramele Cosmice, nu mai stiu nimic despre Dansurile Sacre ale misterelor stravechi. Pictura actuala, muzica, sculptura, drama etc. nu sunt dect produsul degenerarii. Acum n scenariu nu apar initiatii din alte timpuri, dansatoarele sacre, adevarati i artisti ai marilor timpuri. Acum apar pe scena doar automate bolnave, cntareti degenerati, rebeli fara cauza etc. 15 Teatrele ultramoderne sunt antiteza teatrelor sacre ale marilor mistere din Egip t, Grecia, India etc. Arta acestor timpuri este tenebroasa, e antiteza Luminii, iar artistii moderni s unt tenebrosi. Pictura suprarealista si marxista, sculptura ultramoderna, muzica africano-cuban eza si balerinele moderne sunt rezultatul degenerarii umane. Baietii si fetele noilor generatii primesc prin intermediul celor trei creiere d egenerate, date suficiente ca sa se converteasca n escroci, hoti, asasini, bandit i, homosexuali, prostituate etc. Nimeni nu face nimic pentru a termina cu arta negativa si totul merge spre o cat astrofa finala, din lipsa unei Revolutii a Dialecticii STIINTA Cnd vorbim de stiinta, ne gndim la STIINTA PURA, nu la acest putregai de teorii ca re abunda azi n toate partile. Stiinta pura ca aceea a Marii Opere, stiinta alchi mistilor medievali; stiinta pura ca cea a unui Paracelsus sau cea a unui Pavel d in Tars; stiinta pura ca aceea pe care o utilizau Iisus sau Moise pentru a face minuni Stiinta pura este experienta directa, vie si reala. Stiinta pura este etic a superioara, analiza pusa n serviciul FIINTEI. Stiinta acestor timpuri este o stiinta falsa, o stiinta plina de interese person ale; o stiinta ce nu respecta principiile spirituale ale fiintei umane, o stiint

a unde scopul justifica mijloacele, chiar daca acestea includ durerea fizica si psihologica a oricarei creaturi vii. O stiinta careia cuvntul progres i serveste pen tru a justifica cele mai teribile atrocitati. Pe lnga acestea, stiinta din zilele noastre este stiinta care azi afirma dogmatic o teza si mine, cu acea aroganta care o caracterizeaza, afirma exact contrariul. O stiinta plina de contradictii care, paradoxal, spune ca ea crede doar n ceea c e vede si totusi sustine cu fermitate ipoteze absurde ce nu s-au confirmat nicio data. Aceasta este stiinta moderna S-au facut anumite comentarii foarte simpatice; stiinta materialista inventeaza n fiecare zi noi ipoteze. S-a stabilit, de exemplu, un lant foarte curios, ridico l prin excelenta, n legatura cu posibilii nostri stramosi. Ca rege al acestui lan t apare rechinul din care descind, dupa antropologii materialisti, soprlele. Ridicola teorie, nu-i asa? Continua apoi cu faimosul oposum, creatura asemanatoa re crocodilului, dar putin mai evoluata, dupa cum subliniaza. Si de aici trec, u rmnd cursul marelui lant de minunatii, la niste animalute 16 carora li s-a dat, n aceste timpuri, foarte multa importanta. Ma refer n mod speci al la lemurieni sau lemuri, cum i numesc. Le atribuie o placenta discoidala, ches tiune care este respinsa de aceiasi zoologi. ntlnim grozave contradictii n aceste ntorsaturi ale stiintei materialiste. Problema continua, spunndu-se ca din acest animalut, care putea sa fi existat acum o suta cincizeci de milioane de ani, descinde la rndul sau maimuta, si, n final, gorila. n acest lant, gorila este imediatul nostru antecesor, antecesorul omului. Anumiti antropologi nu nceteaza sa-l puna n aceste dispute pe bietul soarece si ch iar doresc sa-l includa, de asemenea, n interiorul acestui lant. Cum? n ce mod? Se cauta asemanari, daca se poate crede ca forma capului si a gurii rechinului sta la originea altor mamifere, iar ntre ele, si a sarmanului soarece. Acest fapt, ca o trasatura a fetei etc. care se aseamana cu alta, serveste ca ba za pentru a stabili o posibila descendenta este att de empiric, n fond, ca si supo zitia celor care presupun ca omul a fost facut din lut, a celor care iau fraza n sens literal, fara sa-si dea seama ca aceasta nu este dect ceva simbolic. Dar unde sunt verigile de legatura? Cum este cu putinta ca din rechin sa apara, doar asa, peste noapte sau de-a lungul ctorva secole, soprla? Au trecut milioane d e ani si rechinii si continua existenta linistiti. Si niciodata nu s-a vazut ca d intr-o specie de rechini, fie n Atlantic sau n Pacific, sa se nasca noi soprle. Tot usi, oare nu sunt ei, domnii stiintei materialiste, cei care zic ca nu cred dect ceea ce vad, ca nu accepta nimic ce nu au vazut? Ce contradictie teribila! Cred n ipotezele lor si niciodata nu le-au vazut. Ei sunt aceeasi oameni de stiinta moderni care se opun problemei referitoare la dimensiunile superioare ale naturii si ale cosmosului. Carui fapt i se datoreaza aceasta? Pur si simplu faptului ca mintile lor sunt n decrepitudine, degenerate, nu pot vedea dincolo de nasul lor, aceasta este evident. Ca exista o a patra coordonata, o a patra verticala, aceasta este de netagaduit, nsa i deranjeaza pe materialisti. Totusi, Einstein a acceptat a patra dimensiune. n matematica nimeni nu poate nega a patra verticala. Dar, oamenii materialisti ai acestei epoci, nici macar nu vor sa accepte aceasta problema si anume ca ar put ea exista o alta dimensiune sau dimensiuni superioare n natura. Vor ca noi toti s a ne nchidem sau sa ne auto-nchidem cu forta 17 n lumea tridimensionala a lui Euclid si, datorita acestei false pozitii absurde n care se afla, tin fizica complet oprita din avansarea ei. Aceasta este ora la care deja ar fi trebuit sa existe nave cosmice capabile sa c alatoreasca prin infinit, dar o asemenea nazuinta nu este posibila atta timp ct fi zica continua sa fie mbuteliata n dogma tridimensionala a lui Euclid. Nu va ntrzia ziua n care aceste dimensiuni ale Naturii se vor putea vedea prin apar ate optice foarte delicate. Dar, pna ca acea zi sa vina, noi, antropologii gnosti

ci, putem fi siguri ca, vom avea de suportat aceeasi batjocura pe care a suporta t-o Pasteur cnd vorbea de microbii sai. Iar ntr-o zi aceste dimensiuni vor fi perceptibile prin intermediul opticii si at unci aceasta batjocura va lua sfrsit. Deocamdata, cum va spuneam, se ncerca experi mente pentru a transforma undele sonore n imagini; cnd aceasta se va realiza, se v or putea vedea toate procesele evolutive si involutive ale Naturii. Si atunci an ticristul falsei stiinte va ramne dezgolit n fata verdictului solemn al constiinte i publice. Asadar, exista doua tipuri de stiinta: stiinta profana si stiinta pura. n stiinta pura nu exista teorii, ci fapte. Daca v-as spune ca, Contele de Saint-Germain a trait de-a lungul secolelor XV, XVI, XVII, XVIII, XIX si ca traieste nca, m-ati crede nebun. Eu l cunosc pe Contele de Saint-Germain si dau marturie pentru aceas ta. Traieste, da; traieste sustinut de o stiinta pe care dumneavoastra nu o cuno asteti, stiinta pura, stiinta supra-omului, stiinta pe care o cunosc extraterest rii ce calatoresc prin spatiul infinit, stiinta seniorilor vietii si ai mortii, stiinta acelora care si-au deschis Mintea Interioara Aceia care nca nu si-au deschis Mintea lor Interioara se bazeaza numai pe teorii, pe ipoteze pe care nu sunt siguri. De ce ar trebui sa acceptam toate utopiile m aterialiste? De ce ar trebui sa acceptam dogma evolutiei; dogma tridimensionala? De ce ar trebui sa traim n lumea ipotezelor? Omul de stiinta gnostic are diferite sisteme pentru investigare; avem discipline speciale care permit fiintei umane sa puna n activitate anumite facultati latent e ale creierului, anumite simturi de perceptie complet necunoscute de stiinta ma terialista si care i permit verificarea prin ea nsasi a tuturor acestor ntrebari RELIGIA Daca facem un studiu comparativ al marilor Religii, vom descoperi ca toate se sp rijina pe aceiasi piloni. 18 RELIGIE provine de la termenul RELIGARE , adica, obiectivul fundamental al fiecarui principiu religios este sa se relege , sa revina la a se uni cu propria sa Divinit ate, rentoarcerea la punctul de plecare originar, la FIINTA filosofiei experiment ale. De fapt, realmente exista doar O singura RELIGIE, UNICA si COSMICA. Aceasta reli gie ia diferite forme religioase, dupa vremurile si nevoile omenirii. Asadar, luptele religioase rezulta a fi absurde pentru ca, n fond, toate sunt num ai modificari ale RELIGIEI COSMICE UNIVERSALE. Ceea ce afirmam si are dovada maxima n enorma asemanare simbolica si teologica a t uturor religiilor. Este evidenta iubirea pe care toate institutiile mistice din lumea ntreaga o simt pentru Divinitate: ALLAH, BRAHMAN, TAO, ZEN, I.A.O, INRI, MONADA, FIINTA, DUMNE ZEU etc. etc. etc. Martirii, Sfintii, Fecioarele, ngerii si Heruvimii sunt tocmai Zeii, Semizeii, Ti tanii, Silfidele, Ciclopii si Mesagerii mitologiei pagne. Trinitatea crestina: Ta tal, Fiul si Spiritul Sfnt si are exponentii sai n toate trinitatile religioase: Os iris, Isis si Horus, n Egipt; Brahma, Vishnu si Shiva, n India; Kether, Hokmah si Binah, n Kabala etc. Toate cultele si au Cerurile lor (dimensiunile superioare sau Aeonii Kabalei ebra ice) si reversul: Infernurile, cunoscute de asemenea ca Avernus (la romani), Tartar (la greci), Patala (la indieni), Mixtlan (la azteci) si Xibalba (la mayasi) etc. Iisus Cristosul este reprezentat la persani prin Ormuz, Ahura-Mazda, teribilul i namic al lui Ahriman (Satan) pe care-l avem n noi. La hindusi Krishna este Cristo sul si Evanghelia lui Krishna este foarte asemanatoare cu cea a lui Iisus din Na zareth. La egipteni Cristos e Osiris si oricine l ncarna era de fapt un Osirificat . La chinezi Cristosul Cosmic este Fu-Ji, care a scris I-King, cartea legilor si a desemnat ministri Dragoni. La greci, Cristosul se cheama Zeus (Jupiter la rom ani), Tatal tuturor Zeilor. La azteci este Quetzalcoatl, Cristosul Mexican. n Edd a, la germanici, este Balder, Cristosul care a fost asasinat de Hoder, Zeul Razb

oiului, cu o sageata de vsc etc. Astfel, l putem gasi pe Cristosul Cosmic n mii de carti arhaice si vechi traditii care vin cu milioane de ani naintea lui Iisus Maria, mama lui Iisus, este aceeasi Isis, Iunona, Demetra, Ceres, Maia, Tonantzi n etc., care l-a primit pe fiul sau ntr-o conceptie imaculata. Fu-Ji, Quetzalcoat l, Buddha si multi altii sunt rezultatul conceptiei imaculate. Acestea abunda re almente n toate cultele antice. 19 Maria Magdalena este, n afara oricarei ndoieli, aceeasi Salambo, Matra, Ishtar, As tarte, Afrodita si Venus din toate religiile. Maria Magdalena, pacatoasa pocaita este aceeasi Gundrigia, Kundri din drama wagneriana. Toate cultele stravechi au ncercat sa-l conduca pe om la UNICUL MARE ADEVAR si de aceea rezulta uimitoare marea asemanare a tuturor formelor religioase, repetare a simbolurilor si ideilor, etc. A asculta fraze ca: Eu detin adevarul sau religia mea este singura care e de folos , dovedeste n mare masura ngmfare si denota ignoranta prosteasca. Totusi, urmarind aceasta ordine de idei, trebuie sa tinem cont de ceva extrem de important: toate preceptele, nvataturile si indicatiile cultelor religioase nu a r servi la nimic daca nu le experimentam n noi nsine Din aceasta cauza, n privinta religiei, noi studiem religiozitatea n forma ei cea mai profunda. Gnoza studiaza stiinta Religiilor. Religiozitatea pe care o posedam noi este extrem de stiintifica. Gnoza nu se con formeaza cu a accepta existenta unui Dumnezeu asezat pe un tron, judecnd viii si mortii. Gnosticul creeaza credinta experientei, a trairii, a verificarii si nu a teoriilor. n aceste timpuri n care traim, religia a divortat de stiinta si stiinta de religie . Unii lupta contra altora si altii contra unora. Toti se simt n posesia adevarul ui, nimeni nu simte ca greseste. Totusi, religia care dispretuieste stiinta este o religie gaunoasa, fanatica si dogmatica suta la suta. Stiinta care respinge religia este o stiinta materialist a, ateista, lipsita n totalitate de valori si de principii. Nu n lucrurile care se afla n opozitie se gaseste balsamul cautat de cel care aspi ra dupa adevar. Tezele si antitezele trebuie sa se ndrepte spre sinteza; trebuie sa intram ntr-un spiritualism stiintific si ntr-o stiinta spirituala. Este necesar sa lasam la o parte dualismul conceptual, este urgent si de neamnat sa ne afilie m la un sistem transcendental; este nevoie de stiinta religioasa si de o religie stiintifica. 20 SAMAEL AUN WEOR, PARINTELE ANTROPOLOGIEI GNOSTICE ______________________________________________________________________ Cuvntul AVATAR, nseamna MESAGER, adica, cel care aduce un mesaj. Datorita faptului ca din ordinul LOJEI ALBE, mie mi-a revenit sarcina de a aduce acest mesaj, sunt numit MESAGER, n sanscrita, AVATAR. Un Mesager sau Avatar este, n sinteza, un curier, omul care aduce un mesaj, un se rvitor sau serv al Marii Opere a Tatalui. Ca acest cuvnt sa nu se preteze la echi vocuri, este specificat cu toata claritatea. Asadar, dragii mei cititori, cuvntul AVATAR, nu trebuie sa ne conduca niciodata l a orgoliu, de vreme ce semnifica numai att si nimic mai mult dect: CURIER, COMISIO NAR sau MESAGER, un servitor care pur si simplu aduce un mesaj, asta e tot. Sunt, deci, un curier, servitor sau mesager care aduce un mesaj. Uneori am spus ca sunt purtatorul unei sarcini cosmice, avnd n vedere ca aduc continutul unui mes aj cosmic. Samael Aun Weor: ntrebari si Raspunsuri ________________________________________________________________________

Exista trei principii fundamentale care definesc si care, n acelasi timp, diferen tiaza de alte doctrine, Cunoasterea Gnostica; principii care traite integral de fiinta umana, i permit trezirea Constiintei sale intime si unirea cu Fiinta sa Re ala (divinul si adevarul care este n ea). Acesti trei factori sau principii sunt: a) Auto-anihilarea psihologica a ceea ce nu e real n noi, adica toata suma elemen telor nedorite care constituie Egoul, Eul nsusi, via personificare a tuturor gres elilor, defectelor si viciilor noastre. b) Dezvoltarea armonioasa a facultatilor superioare adormite care exista n noi si crearea anumitor structuri corporale cu care se pot percepe marile realitati al e acestei dimensiuni si ale altora. c) Practica dezinteresata si constanta n favoarea umanitatii, sacrificnd interesel e particulare n scopul bunastarii fratelui nostru, omul. Este necesar sa stim ca, de-a lungul ntregii istorii a umanitatii, nu au fost mul te personajele care au avut ndrazneala de a trai n fiecare zi, cu stradania si voi nta pe care o implica aceasta, acesti trei mari factori ai eliberarii omului. Iisus Cristos, Buddha, Quetzalcoatl, Saint-Germain, Cagliostro, Fulcanelli etc., sunt exemple ale unora din acesti mari oameni si marturia vie a schimbarii tran scendentale pe care o poate face firea umana. 21 n plin secol XX, Doctorul Samael Aun Weor, scriitor remarcabil, filosof, sociolog si esoterist, cu ndrazneala ce conduce la eliminarea din psihic a tuturor factor ilor de discordie, s-a adaugat la aceasta lista de Iluminati , scapnd astfel de rela tivitatea iluzorie n care traim cu totii, pentru a se stabili definitiv n Regatul Absolutului si al Adevarului. Dezvoltarea unei facultati numita n termeni metafizici Intuitie Prajna-Paramita i-a permis acestui mare ntelept sa se converteasca n ghidul multora care, ca si noi, cauta fara odihna sa dea un raspuns de ce -urilor existentei. n aceasta epoca cunoscuta ca Era Varsatorului si prin vointa tuturor acelor ilumina te Inteligente Divine, originea a tot ce este creat, Samael Aun Weor este Mesage rul sau Avatarul nsarcinat sa aduca harta precisa pentru ca nimeni sa nu se poata rataci n obscura confuzie a attor teorii. Asadar, fara a cadea n nici un fel de fanatism, vom spune cititorului nsetat ca, nc epnd din acest moment, va avea exceptionala ocazie de a se apropia de esoterismul veritabil, care a hranit toate aceste inteligente marcante ale Stiintei Oculte si care a fost recuperat din praful secolelor, sintetizat n forma practica, fara nici un fel de complicatii intelectuale si adus n mod public si dezinteresat uman itatii, de acest umil om: Samael Aun Weor. 22

You might also like