Slides - Transformata Laplace

Curs 5-6.
Transformata Laplace
Tehnici de calcul n automatic i informatic
A. iclea, F. Stoican
Universitatea Politehnica Bucuresti - AIS
14 noiembrie 2013
Cuprins
1
Introducere
2
Transformata Laplace (monolaterala)
3
Proprietati ale transformatei Laplace
4
Aplicatii si observatii
5
Anexe
Cuprins
1
Introducere
Generalitati
Semnale exponentiale
2
3
4
5
Anexe
Introducere Generalitati
Interesul pentru transformata Laplace
Solutionarea de ecuatii diferentiale si integro-diferentiale liniare;
derivarea si integrarea devin operatii algebrice;
ecuatiile diferentiale liniare devin ecuatii algebrice;
expresia unui semnal in functie de semnale elementare e
st
;
transformarea domeniului timp (variabila t reala) in domeniul frecventa (variabila s
complexa);
descrierea raspunsului sistemelor liniare si invariante in timp dupa functia lor de
transfer.
A. iclea, F. Stoican Curs 5-6. Transformata Laplace 14 noiembrie 2013 1 / 32
Introducere Semnale exponentiale
Semnale exponentiale
Semnale exponentiale:
f (t) = Ae
t
< 0: descrestere exponentiala
= 0: constanta
> 0: crestere exponetiala
t
Ae
t
> 0
< 0
= 0
A
Semnale sinusoidale crescatoare si descrescatoare
f (t) = Ae
t
cos(t +).
t
Ae
t
cos(t +),
> 0
t
Ae
t
cos(t +),
< 0
Functia exponentiala generalizata e
st
Generalizam j la s = + j:
e
st
= e
(+j)t
= e
t
(cos t + j sin t)
(exponentiala crescatoare sau amortizata);
Multiplicare prin A C, A = |A|e
j
:
Ae
st
= |A|e
t
_
cos(t +) + j sin(t +)
_
Cateva cazuri particulare:
constante (s = 0)
exponentiale monotone ( = 0, s = , A R)
sinusoide ( = 0, s = j)
sinusoide crescatoare sau amortizate (s = j)
Frecventa complexa
Utilizam pentru s = + j termenul de frecventa complexa
Valoarea modulului partii imaginare () descrie frecventa unghiulara a exponentialei
complexe
Partea reala () descrie gradul de atenuare a exponentialei complexe
Re s
Ims
semi-planul
stang
semi-planul
drept
descrestere
exponentiala
crestere
exponentiala
exponentiale
monotone
sinusoide pure
sinusoide
modulate
Cuprins
1
Introducere
2
Transformata Laplace
Existenta transformatei Laplace
Transformata inversa
3
4
5
Anexe
Transformata Laplace (monolaterala) Transformata Laplace
Transformata Laplace monolaterala a unui semnal este denita astfel:
F(s) =
_
+
0
f (t)e
st
dt;
cu notatia
F(s) = L[f (t)] si f (t) = L
1
[F(s)];
Corespondenta intre semnal si transformata sa este notata ca
f (t) F(s);
In mod evident transformata este liniara:
f (t) +g(t) F(s) +G(s).
Limita 0
asigura:
includerea eventualelor impulsuri prezente in origine t = 0
utilizarea de conditii initiale la t = 0
in cazul rezolvarii de ecuatii diferentiale

Transformata Laplace (monolaterala) Existenta transformatei Laplace
Scriind sub forma s = + j,
F(s) =
_

0
f (t)e
st
dt =
_

0
[f (t)e
t
]e
jt
dt;
Datorita faptului ca |e
jt
| = 1, o conditie sucienta de convergenta este
_

0
|f (t)e
t
|dt < ;
Daca exista un M si
0
asa incat
|f (t)| Me
0
t
,
orice >
0
satisface conditia de convergenta.
f (t) = e
t
2
nu are transformata Laplace !
Scriind sub forma s = + j,
F(s) =
_

0
f (t)e
st
dt =
_

0
[f (t)e
t
]e
jt
dt;
Datorita faptului ca |e
jt
| = 1, o conditie sucienta de convergenta este
_

0
|f (t)e
t
|dt < ;
Daca exista un M si
0
asa incat
|f (t)| Me
0
t
,
orice >
0
satisface conditia de convergenta.
f (t) = e
t
2
nu are transformata Laplace !
Abscisa si regiunea de convergenta
_

0
|f (t)e
t
| dt <
Abscisa de convergenta: limita inferioara
0
a lui
pentru care integrala converge;
Regiunea de convergenta (RDC):
{ s | Re s >
0
};
Consecinte ale convergentei:
1
RDC nu contine nici un pol al transformatei F(s);
2
Pentru orice s
0
din RDC avem

0
f (t)e
s
0
t
dt = lim
ss
0
F(s).
RDC
Re s
Ims
0
Abscisa de
convergenta
Pentru semnalele cu suport marginit, regiunea de convergenta acopera intreg planul
complex.
Exemple
(t)
L[(t)] =
_

0
(t)e
st
dt = e
st
t=0
= 1, s
1(t)
L[1(t)] =
_

0
e
st
dt =
1
s
e
st
0
=
1
s
, Re s > 0;
e
t
1(t)
L[e
t
1(t)] =
_

0
e
(s)t
dt =
1
s
e
(s)t
0
=
1
s
, Re s > Re
cos t 1(t)
L[cos t 1(t)] =
1
2
L
_
e
jt
1(t) + e
jt
1(t)
_
=
1
2
_
1
s j
+
1
s + j
_
=
s
s
2
+
2
, Re s > 0
Exemple
(t)
L[(t)] =
_

0
(t)e
st
dt = e
st
t=0
= 1, s
1(t)
L[1(t)] =
_

0
e
st
dt =
1
s
e
st
0
=
1
s
, Re s > 0;
e
t
1(t)
L[e
t
1(t)] =
_

0
e
(s)t
dt =
1
s
e
(s)t
0
=
1
s
, Re s > Re
cos(t +) 1(t)
L[cos(t +) 1(t)] = cos L[cos t 1(t)] sin L[sin t 1(t)]
=
(cos )s sin
s
2
+
2
Transformata Laplace (monolaterala) Transformata inversa
Transformata inversa
Formula Mellin-Fourier:
f (t) =
1
2j
_
c+j
cj
F(s)e
st
ds,
unde c R este o constanta arbitrara ce satisface
c >
0
Atentie la faptul ca este vorba de o integrala in
planul complex.
RDC
Re s
Ims
0
c
c j
c + j
Functia f (t) poate privita ca o suma ponderata de exponentiale de forma e
st
:
f (t) =
1
2j
_
c+j
cj
F(s)e
st
ds
= lim
s0
n=
n=
_
F(ns)s
2j
_
e
(ns)t
Functia este o suma de exponentiale de forma e
(ns)t
de-a lungul caii c j pana la
c + j cu c >
0
.
Calculul transformatei inverse
Calculul transformatei inverse:
putem intotdeauna efectua decompozitia:
rationala improprie = polinom + rationala strict proprie
utilizand proprietatile transformatei (detaliate mai tarziu),
L
1
[polinom] = termeni impulsionali
posibilitati pentru L
1
[rationala strict proprie]:
cu ajutorul formulei Mellin-Fourier cu teorema reziduurilor (dicil pentru poli
complecsi)
descompunere in fractii simple si apoi utilizarea tabelului de transformari uzuale
Calcul cu formula Mellin-Fourier
Presupunand F(s) strict proprie,
lim
s
F(s) = 0;
integrala de la c j la c + j coincide cu
integrala pe conturul
RDC
Re s
Ims
0
c
La randul sau, aceasta integrala este calculata cu ajutorul teoremei reziduurilor:

L
1
[F(s)] =
_
reziduurile lui F(s)e
st
in polii lui F(s)
_
Reziduul unei functii complexe intr-un pol
presupunem ca p este un pol de multiplicitate k al unei functii G(s)
Reziduul lui G(s) inp este dat de formula:
Res
_
G(s), p
_
=
1
(k 1)!
lim
sp
_
d
k1
ds
k1
_
(s p)
k
G(s)
_
_
In situatia in care termenul ce conduce la singularitate in s = p este simplicat in
mod exact de catre termenul (s p)
k
(de exemplu in cazul functiilor rationale),
formula devine
Res
_
G(s), p
_
=
1
(k 1)!
_
d
k1
ds
k1
_
(s p)
k
G(s)
_
_
s=p
.
Exemplu Calcul cu ajutorul formulei Mellin-Fourier
Polii rationalei F(s) =
2s + 5
(s + 1)(s + 2)
3
sunt 1 et 2
Calculand reziduurile lui F(s)e
st
obtinem:
Res[F(s)e
st
, 1] =
_
2s + 5
(s + 2)
3
e
st
_
s=1
= 3e
t
;
Res[F(s)e
st
, 2] =
1
2
_
d
2
ds
2
_
2s + 5
s + 1
e
st
__
s=2
= (3 3t
1
2
t
2
)e
2t
;
Rezulta ca
L
1
[F(s)] = 3e
t
1(t) (3 + 3t +
1
2
t
2
)e
2t
1(t).
Descompunerea in elemente simple
Toate functiile rationale strict proprii F(s) ce poseda k poli distincti p
1
, . . . , p
k
cu
ordinele de multiplicitate n
1
, . . . , n
k
, poseda o descompunere unica de forma
F(s) =
k
i =1
n
i
j=1
r
ij
(s p
i
)
n
i
j+1
unde
r
ij
=
1
(j 1)!
_
d
j1
ds
j1
_
(s p
i
)
n
i
F(s)
_
_
s=p
i
;
(rareori utilizata in practica; vezi B.P. Lathi, Signal Processing and Linear Systems,
Section B.5);
Observam ca r
i ,n
i
= Res
_
F(s), p
i
_
unde p
i
are multiplicitate n
i
; in mod curent
numim coecientii r
ij
, reziduuri.
Descompunerea in elemente simple II
Descompunerea fractiei rationale de mai devreme este
2s + 5
(s + 1)(s + 2)
3
=
3
s + 1
+
1
(s + 2)
3
+
3
(s + 2)
2
+
3
s + 2
;
Vom vedea mai tarziu ca L
1
_
1
(s+)
k+1
_
=
1
k!
t
k
e
t
1(t);
In consecinta, putem calcula
L
1
_
F(s)
_
=
_
3e
t
1
2
t
2
e
2t
3te
2t
3e
2t
_
1(t)
= 3e
t
1(t) (3 + 3t +
1
2
t
2
)e
2t
1(t).
Cuprins
1
Introducere
2
3
Derivare in timp si frecventa
Translatii in timp si frecventa
Integrare in timp si frecventa
Valoare initiala si nala
Convolutie in timp si frecventa
4
5
Anexe
Proprietati ale transformatei Laplace Derivare in timp si frecventa
Derivare in timp
Daca L[f (t)1(t)] = F(s), atunci
L
_
df (t)
dt
_
=
_
0
df (t)
dt
e
st
dt = f (t)e
st
+ s
_
0
f (t)e
st
dt
= sF(s) f (0
)
Aplicand in mod repetat obtinem,
L
_
d
n
f (t)
dt
n
_
= s
n
F(s) s
n1
f (0
) s
n2
f (0
) f
(n1)
(0
);
Aplicatie: transformatele Laplace ale derivatelor lui (t)
Deoarece (t) si derivatele sale nu exista inainte de t = 0 avem
(t) s,

(t) s
2
, . . . ,
(n)
(t) s
n
In consecinta,
L
1
[
r
s
r
+ +
1
s +
0
] =
r
(r)
(t) + +
1

(t) +
0
(t).
Proprietati ale transformatei Laplace Derivare in timp si frecventa
Derivare in frecventa
Daca f (t) F(s), atunci
L[tf (t)] =
_
0
f (t)
_
te
st
_
dt =
_
0
f (t)
d
ds
_
e
st
_
dt =
d
ds
F(s)
Aplicand in mod repetat obtinem,
L[(1)
n
t
n
f (t)] =
d
n
ds
n
F(s)
Aplicatii:
t
n
1(t)
n!
s
n+1
t
n
e
t
1(t)
n!
(s)
n+1
t cos t 1(t)
s
2
2
(s
2
+
2
)
2
Proprietati ale transformatei Laplace Translatii in timp si frecventa
Translatii in timp si frecventa
Daca f (t) F(s) atunci avem:
translatie in timp (doar pentru t
0
> 0):
L[f (t t
0
)1(t t
0
)] =
_
0
f (t t
0
)1(t t
0
)e
s(tt
0
+t
0
)
dt
= e
st
0
_
0
f (t)1(t)e
st
dt = e
st
0
F(s), t
0
0
translatie in frecventa:
L
_
e
s
0
t
f (t)
_
=
_
0
f (t)1(t)e
(ss
0
)t
dt = F(s s
0
)
Aplicatie: transformata Laplace a unui impuls dreptunghiular
(t) =
1
_
1(t) 1(t )
_
1
s
(1 e
s
)
lim
0
L[
(t)] = lim
0
1
s
(1 e
s
) = 1.
t
0
(t)
1

Proprietati ale transformatei Laplace Integrare in timp si frecventa
Integrare in timp si frecventa
Daca f (t) F(s), atunci:
integrare in timp:
L
__
t
0
f () d
_
=
1
s
F(s)
si
_
t
f () d
1
s
F(s) +
1
s
_
0
f () d;
idee: g(t) =
_
f ()d
dg(t)
dt
= f (t) ceea ce conduce la F(s) = sG(s) g(0
)
integrare in frecventa:
f (t)
t

_

s
F(z) dz.
Proprietati ale transformatei Laplace Valoare initiala si nala
Valoare initiala
Daca f (t) si
df (t)
dt
sunt transformabile Laplace, atunci
f (0
+
) = lim
s
sF(s)
Daca f (t) contine termeni impulsionali la t = 0, trebui mai intai sa izolam transformatele
lor in F(s).
De exemplu,
F(s) =
s + 3
s + 1
lim
s
sF(s) = ,
devine,
F(s) = 1 +
2
s + 1
f (t) = (t) +L
1
_
2
s + 1
_
, f (0
+
) = 2.
Observati diferenta dintre f (0) = si f (0
+
) = 2 !
Valoare initiala
Daca f (t) si
df (t)
dt
f (0
+
) = lim
s
sF(s)
Daca f (t) contine termeni impulsionali la t = 0, trebui mai intai sa izolam transformatele
lor in F(s).
De exemplu,
F(s) =
s + 3
s + 1
lim
s
sF(s) = ,
devine,
F(s) = 1 +
2
s + 1
f (t) = (t) +L
1
_
2
s + 1
_
, f (0
+
) = 2.
Observati diferenta dintre f (0) = si f (0
+
) = 2 !
Valoare nala
Daca f (t) si
df (t)
dt
lim
t
f (t) = lim
s0
sF(s)
atata timp cat sF(s) nu are nici un pol cu Re s 0;
De exemplu,
lim
t
1(t) = lim
s0
s
1
s
= 1
Pe de alta parte,
lim
t
cos t
nu poate calculata deoarece polii lui s
s
s
2
+
2
sunt j.
Proprietati ale transformatei Laplace Convolutie in timp si frecventa
Convolutie in timp si frecventa
Daca f
1
(t) F
1
(s) si f
2
(t) F
2
(s), atunci
convolutie in timp:
(f
1
f
2
)(t) F
1
(s)F
2
(s);
convolutie in frecventa:
f
1
(t)f
2
(t)
1
2j
_
(F
1
F
2
)(s)
_
.
Aplicatie: Calculam
_
e
1() e
1()
_
(t).
Pornim de la
_
e
1() e
1()
_
(t)
1
(s
1
)(s
2
)
=
1
2
_
1
s
1
1
s
2
_
si continuam aplicand transformata Laplace inversa:
_
e
1() e
1()
_
(t) =
e
1
t
e
2
t
2
1(t).
Cuprins
1
Introducere
2
3
4
Observatii
Solutia unei ecuatii diferentiale
5
Anexe
Aplicatii si observatii Observatii
Exemplu derivare in timp
Calculam transformata Laplace a functiei
f (t) = 2t 1(t) 3(t 1)1(t 1) + (t 3)1(t 3);
Pe de o parte,
L[
f (t)] = s
2
F(s);
iar apoi,
L[
f (t)] = 2 3e
s
+ e
3s
;
Folosind aceste rezultate obtinem,
F(s) = (2 3e
s
+ e
3s
)
1
s
2
.
t
f (t)
0 1 2 3
2
t
f (t)
0 1 3
2
1
2
-3
1
t
f (t)
0 3
1
Comentarii asupra descompunerii in fractii simple
Fractiile simple ce corespund unei perechi de poli complex conjugati j sunt de forma
0,5ce
j
s j
+
0,5ce
j
s + j
;
Transformarea inversa Laplace da
0,5c
_
e
j
e
(+j)t
+ e
j
e
(j)t
_
1(t) = ce
t
cos(t +)1(t);
Un singur reziduu trebuie calculat:
1
2
ce
j
sau
1
2
ce
j
; totusi, calculul implica numere
complexe si poate sa e dicil.
O solutie alternativa: asociem polilor j o fractie de ordin 2:
as + b
(s )
2
+
2
= a
s
(s )
2
+
2
+
a + b

(s )
2
+
2
a carei transformata inversa este:
e
t
_
a cos t +
a+b
sin t
_
1(t)
iar c =
_
a
2
(
2
+
2
)+b
2
+2ab
2
si = arctan
_
(a+b)
a
_
.
Comentarii asupra functiilor cauzale
Transformata Laplace monolaterala se aplica functiilor cauzale (ce au valori nenule
pentru t < 0). De aceea adaugam functia treapta 1(t) ecarei functii careia ii aplicam
transformata Laplace.
1(t) ne spune care e domeniul pe care functia e nenula (nu ne putem da mereu seama
uitandu-ne la argumentul functiei).
Din punct de vedere al transformatei Laplace, functia sin(t )1(t) incepe mereu
la t = 0, deci transformata ei Laplace este
sin(t )1(t)
(sin )s + ( cos )
s
2
+
2
Din punct de vedere al transformatei Laplace, functia sin(t )1(t ) incepe
mereu la t = , deci transformata ei Laplace este
sin
_
_
t

__
1
_
t

_
e
s

s
2
+
2
.
Aplicatii si observatii Solutia unei ecuatii diferentiale
Consideram o ecuatie diferentiala:
d
2
y(t)
dt
2
+ 5
dy(t)
dt
+ 6y(t) =
df (t)
dt
+ f (t)
cu conditiile initiale y(0
) = 2, y(0
) = 1, si f (t) = e
4t
1(t).
Calculam transformatele Laplace
L
_
dy(t)
dt
_
= sY(s) y(0
) = sY(s) 2
L
_
d
2
y(t)
dt
2
_
= s
2
Y(s) sy(0
) y(0
) = s
2
Y(s) 2s 1
L[f (t)] =
1
s + 4
, L
_
df (t)
dt
_
=
s
s + 4
ceea ce ne conduce la
(s
2
Y(s) 2s 1) + 5(sY(s) 2) + 6Y(s) =
s
s + 4
+
1
s + 4
Y(s) =
2s
2
+ 20s + 45
(s
2
+ 5s + 6)(s + 4)
L
1
y(t) = (
13
2
e
2t
3e
3t
3
2
e
4t
)1(t)
Consideram o ecuatie diferentiala:
d
2
y(t)
dt
2
+ 5
dy(t)
dt
+ 6y(t) =
df (t)
dt
+ f (t)
cu conditiile initiale y(0
) = 2, y(0
) = 1, si f (t) = e
4t
1(t).
Calculam transformatele Laplace
L
_
dy(t)
dt
_
= sY(s) y(0
) = sY(s) 2
L
_
d
2
y(t)
dt
2
_
= s
2
Y(s) sy(0
) y(0
) = s
2
Y(s) 2s 1
L[f (t)] =
1
s + 4
, L
_
df (t)
dt
_
=
s
s + 4
ceea ce ne conduce la
(s
2
Y(s) 2s 1) + 5(sY(s) 2) + 6Y(s) =
s
s + 4
+
1
s + 4
Y(s) =
2s
2
+ 20s + 45
(s
2
+ 5s + 6)(s + 4)
L
1
y(t) = (
13
2
e
2t
3e
3t
3
2
e
4t
)1(t)
Solutia unei ecuatii diferentiale II
Semnalul Y(s) este raspunsul total al sistemului si are componentele
de intrare nula (asociate starilor initiale y(0
) si y(0
))
de stare nula (asociate intrarii f (t))
(s
2
+ 5s + 6)Y(s) = (2s + 11)
. .
conditii initiale
+
s + 1
s + 4
. .
intrare
Ceea ce conduce la:
y(t) = (7e
2t
5e
3t
)1(t)
. .
intrare nula
+(
1
2
e
2t
+ 2e
3t
3
2
e
4t
)1(t)
. .
stare nula
valori initiale in 0
:
_
y(0
) = 2
y(0
) = 1
valori initiale in 0:
_
y(0) = 2
y(0) = 2
Intrarea se aplica de la momentul 0, nu de la 0
, deci:
la 0
contribuie doar componenta de

intrare nula
la 0 contribuie ambele componente
(intrare nula + stare nula)
) si y(0
))
Y(s) =
2s + 11
s
2
+ 5s + 6
. .
intrare nula
+
s + 1
(s + 4)(s
2
+ 5s + 6)
. .
stare nula
Ceea ce conduce la:
y(t) = (7e
2t
5e
3t
)1(t)
. .
intrare nula
+(
1
2
e
2t
+ 2e
3t
3
2
e
4t
)1(t)
. .
stare nula
:
_
y(0
) = 2
y(0
) = 1
_
y(0) = 2
y(0) = 2
, deci:
la 0

intrare nula
) si y(0
))
Y(s) =
2s + 11
s
2
+ 5s + 6
. .
intrare nula
+
s + 1
(s + 4)(s
2
+ 5s + 6)
. .
stare nula
Ceea ce conduce la:
y(t) = (7e
2t
5e
3t
)1(t)
. .
intrare nula
+(
1
2
e
2t
+ 2e
3t
3
2
e
4t
)1(t)
. .
stare nula
:
_
y(0
) = 2
y(0
) = 1
_
y(0) = 2
y(0) = 2
, deci:
la 0

intrare nula
=
Un exemplu practic
Sa se gaseasca curentul de inductie ce trece prin circuit dupa deschiderea intrerupatorului:
10V
y(t)
1H 2
1
5
F
5
t = 0
inainte de deschiderea intrerupatorului dupa deschiderea intrerupatorului
10V
y(t)
1H 2
1
5
F
v
C
5
10 1(t)
y(t)
1
dy(t)
dt
2 y(t)
5
y(t)dt
y(0
) = 2A, v
C
(0
) = 10V
E = L
dy(t)
dt
+ Ry(t) +
1
C
_
t
y(t)dt
Un exemplu practic II
Relatia de conservarea a tensiunii ne conduce la:
10 1(t) =
dy(t)
dt
+ 2y(t) + 5
_
t
y(t)dt
Folosim
dy(t)
dt
sY(s) y(0
) = sY(s) 2
_
t
y(t)dt
Y(s)
s
+
_
0
y(t)dt =
Y(s)
s
+
Cv
C
(0
)
s
=
Y(s)
s
+
2
s
pentru a exprima curentul de inductie:
in frecventa
Y(s) =
2s
s
2
+ 2s + 5
in timp
y(t) = e
t
(2 cos 2t sin 2t)1(t)
2 2 4 6
2
1
1
2
t
y(t)
Cuprins
1
Introducere
2
3
4
5
Anexe
Anexe
Transformari Laplace pentru functiile uzuale
f (t) F(s)
(t) 1
1(t)
1
s
t1(t)
1
s
2
t
n
1(t)
n!
s
n+1
e
t
1(t)
1
s
te
t
1(t)
1
(s)
2
t
n
e
t
1(t)
n!
(s)
n+1
cos bt1(t)
s
s
2
+b
2
sin bt1(t)
s
s
2
+b
2
e
at
cos bt1(t)
s+a
(s+a)
2
+b
2
e
at
sin vt1(t)
b
(s+a)
2
+b
2
re
at
cos(bt +)1(t)
(r cos )s+(ar cos br sin )
s
2
+2as+(a
2
+b
2
)
e
at
_
Acos bt +
BAa
b
sin bt
_
1(t)
As+b
s
2
+2as+(a
2
+b
2
)
Anexe
operatie f(t) F(s)
adunare f
1
(t) + f
2
(t) F
1
(s) + F
2
(s)
multiplicare kf (t) kF(s)
diferentiere in timp
df
dt
sF(s) f (0
)
d
n
f
dt
n
s
n
F(s) s
n1
f (0
)
s
n2
f (0
) f
(n1)
(0
)
integrare in timp
t
_
0
f ()d
F(s)
s
t
_
f ()d
F(s)
s
+
1
s
0
f (t)dt
deplasare in timp f (t t
0
)1(t t
0
) F(s)e
st
0
, t
0
0
Anexe
Proprietati ale transformatei Laplace II
operatie f(t) F(s)
deplasare in frecventa f (t)e
s
0
t
F(s s
0
)
diferentiere in frecventa tf (t)
dF(s)
ds
integrare in frecventa
f (t)
t
_
s
F(z)dz
scalare f (at), a 0
1
a
F(
s
a
)
convolutie in timp f
1
(t) f
2
(t) F
1
(s)F
2
(s)
convolutie in frecventa f
1
(t)f
2
(t)
1
2j
F
1
(s) F
2
(s)
valoare initiala f (0
+
) lim
s
sF(s)
valoare nala f () lim
s0
sF(s)

Slides - Transformata Laplace

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Slides - Transformata Laplace

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Curs 5-6.

in cazul rezolvarii de ecuatii diferentiale

La randul sau, aceasta integrala este calculata cu ajutorul teoremei reziduurilor:

A. iclea, F. Stoican Curs 5-6. Transformata Laplace 14 noiembrie 2013 18 / 32

contribuie doar componenta de

contribuie doar componenta de

contribuie doar componenta de

You might also like