P. 1
Electrotehnica - CAPITOLUL 7.

Electrotehnica - CAPITOLUL 7.

Ratings: (0)|Views: 1,417|Likes:
Published by Neophyxius
Bazele Electrotehnicii
Bazele Electrotehnicii

More info:

Published by: Neophyxius on Oct 08, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2013

pdf

text

original

 
 
353
7. PROPAGAREA CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC
Sub acest titlu mai general, prezentul capitol va trata câteva teme legate de câmpurileelectromagnetice variabile în timp (
)
ş
i spa
ţ
iu, descris de m
ă
rimile de stare de forma
 ,t) E 
sau),(
 P  E 
 
ş
i ),(
 H 
sau ),(
 P  H 
–unde
este raza vectoare a unui punct
 P 
 
(oricare) din domeniul
de existen
ţă
a câmpului electromagnetic– teme ca: ecua
ţ
ia undelor, unde electromagnetice,radia
ţ
ia oscilatoarelor, propagarea undelor plane în diferite medii, difrac
ţ
ia undelor electromagnetice, ghiduri de unde, cavit
ăţ
i rezonante, reparti
ţ
ia câmpului electromagnetic înconductoare masive, efectul pelicular, curen
ţ
ii turbionari, pierderile în fier, precum
ş
i câtevaaplica
ţ
ii diverse.
7.1. Unde electromagnetice
La modul cel mai general, no
ţ
iunea de und
ă
poate fi definit
ă
în felul urm
ă
tor: prin
und
ă
 
seîn
ţ
elege un fenomen (o manifestare natural
ă
) variabil în timp care se propag
ă
din aproape înaproape într-o regiune dat
ă
a spa
ţ
iului. Acest fapt –prin modelare– se poate defini
ş
i astfel: îndomeniul
se propag
ă
o und
ă
a m
ă
rimii de stare
u
dac
ă
o perturbare a lui
u
, existent
ă
în punctul
 P 
 
în momentul
 
 
se reg
ă
se
ş
te în momentul
t+
în diverse puncte
 P’ 
din vecin
ă
tatea lui
 P 
.În leg
ă
tur 
ă
direct
ă
cu aceast
ă
defini
ţ
ie se introduc no
ţ
iunile: front de und
ă
 
ş
i vitezafrontului.Prin
frontul undei
 
se în
ţ
elege suprafa
ţ
a ce separ 
ă
, la un moment dat, regiunea perturbat
ă
 de cea neperturbat
ă
; ea evolueaz
ă
atât în timp cât
ş
i în spa
ţ
iu, ceea ce implic
ă
fenomenul de
propagare a undei
 
în domeniul
.
Viteza de propagare a frontului
 
(ceea ce este tot una cu
viteza de propagare a undei
) sedefine
ş
te ca fiind limita dintre distan
ţ
a '
 PP 
pe care o parcurge un punct
 P’ 
al frontului de und
ă
 (fa
ţă
de punctul
 P 
din punctul de perturba
ţ
ie) în intervalul de timp
 
ş
i acest interval de timp,atunci când
 
tinde c
ă
tre zero, adic
ă
:
 P  P w
 D
ddlim
0
==
, (7.1)care este totdeauna finit
ă
. Aceasta corespunde faptului esen
ţ
ial c
ă
în concep
ţ
ia actual
ă
a Fizicii nuexist
ă
decât efecte care se propaga prin „ac
ţ
iuni din aproape în aproape” (cunoscuta teorie acontiguit
ăţ
ii)
ş
i cu vitez
ă
finit
ă
. De fapt, aceast
ă
concep
ţ
ie (având totu
ş
i o origine mai veche: anul1843, când M. Faraday a introdus termenii de câmp
ş
i de contiguitate) st
ă
la baza teorieimacroscopice clasice a fenomenelor electromagnetice ale lui Maxwell. Teoria contiguit
ăţ
iiconsider 
ă
c
ă
purt
ă
torul ac
ţ
iunilor electrice
ş
i magnetice dintre corpurile electrizate
ş
i magnetizateeste câmpul electromagnetic care le transmite prin contiguitate (adic
ă
din aproape în aproape înspa
ţ
iu
ş
i timp) cu o anumit
ă
vitez
ă
finit
ă
(dar foarte mare), astfel c
ă
ele au nevoie de un anumittimp spre a se propaga. Ac
ţ
iunile prin contiguitate depind numai de
evolu
 ţ 
ia pe care st 
ă 
rile fiziceau avut-o într-un timp oricât de scurt (care tocmai a trecut!) la o distan
 ţă 
oricât de mic
ă 
din jurul  por 
 ţ 
iunii de corp asupra c
ă 
reia se exercit 
ă 
 ,
 
de aici rezultând imediat no
ţ
iunea de
undeelectromagnetice
,
 
în forma din defini
ţ
ia dat
ă
la început.
 
 
354
7.1.1 Clasificarea
ş
i reprezentarea undelor
Exist
ă
diferite criterii de clasificare a undelor. Astfel, dup
ă
natura fizic
ă
a m
ă
rimii de stare
u
 
considerat
ă
, se disting undele:
elastice
, pentru care
u
este o deplasare sau o tensiune mecanic
ă
,ori o presiune etc. (din aceast
ă
categorie fac parte, de exemplu, undele seismice, undelehidraulice, undele sonore
ş
.a.), gravifice, magnetohidrodinamice, electromagnetice (la carem
ă
rimile de stare sunt, în principal, intensitatea câmpului electric
 E 
 
ş
i intensitatea câmpuluimagnetic
 H 
) etc.Iat
ă
dou
ă
exemple de unde:- undele superficiale care apar pe suprafa
ţ
a unui lac adânc când, aceast
ă
suprafa
ţă
fiind perfect plan
ă
, într-un punct
 P 
al ei cade un obiect greu (o piatr 
ă
). Acest eveniment duce laformarea pe suprafa
ţ
a apei a unor cercuri concentrice, care î
ş
i m
ă
resc din ce în ce raza
ş
i care aucentrul în punctul P în care a c
ă
zutobiectul greu. Dac
ă
se reprezint
ă
 suprafa
ţ
a apei în câteva momentesuccesive din figura 7.1, realizate înmomentele
 
1
 ,
2
>t 
1
 
 ş
i
3
>t 
2
 ,
se vedec
ă
aceste „ondula
ţ
ii” superficiale se propag
ă
sub forma cercurilor dinfigura 7.1, pân
ă
când ajung la malulapei. În figura 7.2 este reprezentat
ă
 o „sec
ţ
iune” vertical
ă
prin apalacului, la momentul
1
 
din carerezult
ă
c
ă
perturba
ţ
ia produs
ă
deobiectul c
ă
zut în punctul
 P 
 
setransmite în punctul
 P’ 
, prinmodificarea nivelului
h
(
 P 
,
) al apei,fa
ţă
de fundul lacului, datorit
ă
 mi
ş
c
ă
rilor moleculelor apei, subinfluen
ţ
a
ş
ocului dat de obiectulc
ă
zut, al energiei primite prin acest
ş
oc de molecule
ş
i al frec
ă
rii dintremoleculele de ap
ă
etc.;
- undele electromagnetice
  pot fi produse a
ş
a ca în figura 7.3,de o surs
ă
de energie electric
ă
cu t.e.m.
e
alternativ
ă
(unoscilator electric – v. cursul „Dispozitive
ş
i circuiteelectronice”) care încarc
ă
 
ş
i descarc
ă
alternativ, cusarcini electrice de nume contrar, dou
ă
sfere metalice(v. fig. 7.3) situate la o distan
ţă
 
foarte mic
ă
în raportcu un punct
 P’ 
(
'
) unde se analizeaz
ă
câmpulelectromagnetic produs de cele dou
ă
sfere prin m
ă
rimilelui de stare
 E 
 
ş
i
 H 
(v. § 7.1.6). În reparti
ţ
ia lor instantanee, sarcinile electrice determin
ă
un câmpelectric care variaz
ă
în timp: ),'(
 P  E 
=
. Conform legiicircuitului magnetic (1.88), un câmp electric carevariaz
ă
în timp produce un câmp magnetic, care –datorit
ă
faptului c
ă
0
ε
=
 E  D
 – va varia
ş
i el,
Fig. 7.1Fig. 7.2Fig. 7.3
 
 
355
intensitatea lui fiind ),'(
 P  H 
=
. Deoarece
ş
i câmpul magnetic variaz
ă
în timp, va produce – conform legii induc
ţ
iei electromagnetice (1.82), prin termenul
 H  B
µ=
 – un nou câmpelectric variabil în timp
ş
i a
ş
a mai departe. Rezultatul este apari
ţ
ia unei succesiuni de fronturi alecâmpului electromagnetic (perturbat / între
ţ
inut de sursa alternativ
ă
cu t.e.m.
e
), care variaz
ă
întimp
ş
i spa
ţ
iu, deci formarea unei unde electromagnetice.Un alt criteriu de clasificare a undelor 
ţ
ine seama de felul de exprimare matematic
ă
am
ă
rimii de stare
u
, în func
ţ
ie de care exist
ă
unde: scalare, vectoriale
ş
i tensionale, reale saucomplexe. Astfel, în cazul undelor elastice care se propag
ă
în gaze, m
ă
rimea de stare a gazelor: presiunea
 p
(care este un scalar) – constituie o und
ă
scalar 
ă
, iar viteza o und
ă
vectorial
ă
(deoarecem
ă
rimea fizic
ă
vitez
ă
se evalueaz
ă
printr-un vector 
w
). În exemplul din figurile 7.1
ş
i 7.2 (alundelor superficiale de pe luciul apei), m
ă
rimea superficial
ă
de stare fiind deplasarea
h(P, t)
anivelului suprafe
ţ
ei apei, deci un vector, undele au un caracter vectorial. În acest caz simplu, altransmiterii undelor elastice vectoriale de-a lungul unui corp (în exemplul considerat, suprafa
ţ
aapei), se disting dou
ă
variet
ăţ
i de unde vectoriale, dup
ă
cum deplasarea este paralel
ă
cu direc
ţ
ia de propagare sau perpendicular 
ă
pe ea. Primul caz, simplu de exemplificat prin ce se întâmpl
ă
cu unarc spiral (ca cel din figura 7.4) supus unei perturb
ă
ri ini
ţ
iale de-alungul axei sale, const
ă
în apari
ţ
ia unei
unde longitudinale
,situa
ţ
ie în care perturbarea se transmite în lungul resortului,vectorul reprezentativ din acest caz, fiind for 
ţ
a
 F (P,t)
care este paralel cu axa resortului (fig. 7.4).În cazul perturb
ă
rii suprafe
ţ
ei apei (v. figurile 7.1
ş
i 7.2),m
ă
rimea care poate descrie acest fenomen este deplasarea
h
(P,t)
 un vector perpendicular pe direc
ţ
ia radial
ă
'
 PP 
(v. fig. 7.1) de propagare a undelor superficiale, ceea ce înseamn
ă
c
ă
aici estevorba de o
und 
ă 
transversal 
ă 
.În ceea ce prive
ş
te
undele tensoriale
, un exemplu dinaceast
ă
categorie este acela al undelor de presiune din fluidevâscoase.Undele mai pot fi clasificate
ş
i dup
ă
criterii geometrice, ca –de exemplu– num
ă
rul de dimensiuni care intervin în propagarea undei considerate. Tot uncriteriu geometric de clasificare esteacela care
ţ
ine seama de formasuprafe
ţ
elor pe care se afl
ă
la unmoment dat perturba
ţ
iile. Dup
ă
felulsuprafe
ţ
elor în ale c
ă
ror punctem
ă
rimea de stare are acelea
ş
i valori înmomente succesive, exist
ă
undele: plane (fig. 7.5
a
), cilindrice (fig. 7.5
b
),sferice (fig. 7.5
c
) etc.. În exemplul datîn figura 7.1, al undelor superficiale de pe suprafa
ţ
a unui lac, din punctul devedere geometric aceste unde suntcirculare, concentrice.Dup
ă
caz, se pot folosi numeroase tipuri geometrice de und
ă
, dar cele mai importante sunttotu
ş
i undele plane
ş
i sferice; cele plane pentru faptul c
ă
pe o por 
ţ
iune suficient de mic
ă
dinspa
ţ
iu, orice und
ă
 
∆Σ
poate fi aproximat
ă
ca fiind plan
ă
(ceea ce simplific
ă
studiul), iar undelesferice prezint
ă
interes deoarece –conform principiului lui Huygens (v.§7.1.8)– orice punct de peo suprafa
ţă
de und
ă
poate fi considerat ca o surs
ă
a unei unde sferice.
Fig. 7.4Fig. 7.5

Activity (48)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Alex Iulian liked this
Ovidelu Cerebelu liked this
Ovidelu Cerebelu liked this
Amariţei Cosmin liked this
mpanait liked this
mpanait liked this
Andreea Stefan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->