Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
50Activity
P. 1
Electrotehnica - CAPITOLUL 9.

Electrotehnica - CAPITOLUL 9.

Ratings: (0)|Views: 3,191 |Likes:
Published by Neophyxius
Bazele Electrotehnicii
Bazele Electrotehnicii

More info:

Published by: Neophyxius on Oct 08, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/13/2013

pdf

text

original

 
 
555
9. COMPENDIU
Deoarece nu este posibil ca disciplinele prev
ă
zute pentru preg
ă
tirea
ş
i formarea unuispecialist, indiferent de domeniul de specializare , s
ă
se predea în mod secven
ţ
ial , astfel încâttoate no
ţ
iunile
ş
i cuno
ş
tin
ţ
ele ini
ţ
iale
necesare pred
ă
rii unei materii– s
ă
fie deplin însu
ş
ite de lacursurile premerg
ă
toare (din „amonte”), s-a prev
ă
zut –în încheiere– acest compendiu, ce cuprindeacele elemente fundamentale „din afara” Bazelor electrotehnicii, care sunt absolut necesare pentruînsu
ş
irea temeinic
ă
a teoriei câmpului electromagnetic, în viziunea sistemic
ă
 
ş
i de modelare – simulare pe care ne-am propus-o.Astfel, cursul a
ş
a-numit „Matematici speciale” (care cuprinde capitolele de algebr 
ă
 vectorial
ă
, transform
ă
ri de func
ţ
ii, ecua
ţ
iile fizice-matematice etc.) se pred
ă
în paralel sau chiar dup
ă
„Bazele electrotehnicii”. De aceea, s-a ajuns la necesitatea includerii aici a unui compendiumatematic, cu no
ţ
iuni strict necesare studierii teoriei macroscopice a câmpului electromagnetic
ş
ianalizei circuitelor electrice.Mai mult, no
ţ
iuni de modelare
ş
i simulare asitat
ă
de calculator (simulare numeric
ă
 –discret
ă
)nu se predau –decât ocazional– la unele discipline de automatic
ă
 
ş
i informatic
ă
, dar acestea multtimp dup
ă
încheierea cursului „Bazele electrotehnicii”.În sfâr 
ş
it, unele instrumente informatice performante (a
ş
a cum sunt MATLAB-ul
ş
i ANSISEMAG), de
ş
i se g
ă
sesc implementate (sub licen
ţă
) în re
ţ
ele de calculatoare din U.P.G., de undesunt simplu de accesat, nu fac obiectul nici unui curs, de
ş
i sunt mult solicitate de c
ă
tre doctoranzi
ş
i de participan
ţ
i la cursurile postuniversitare sau la direc
ţ
iile de aprofundare.Consider 
ă
m c
ă
, reunind în acest capitol, acele no
ţ
iuni fundamentale de teoria matematic
ă
acâmpului, modelare-simulare
ş
i utilizare de produse informatice, d
ă
m posibilitatea cititorului s
ă
 urm
ă
reasc
ă
mai u
ş
or 
ş
i eficient expunerea Bazelor electrotehnicii
ş
i s
ă
realizeze numeroaseaplica
ţ
ii practice utile consolid
ă
rii preg
ă
tirii sale.
9.1. Compendiu matematic
Sunt prezentate aici acele no
ţ
iuni fundamentale referitoare la teoria matematic
ă
a câmpului,fie pentru reamintirea lor, fie pentru expunerea concis
ă
(dar riguroas
ă
) a unor cuno
ş
tin
ţ
e noi.
9.1.1. No
ţ
iuni de algebr
ă
vectorial
ă
 
Produsul scalar a doi vectori
. Fie doi vectori oarecare,
 A
ş
i
B
; produsul lor scalar , carese noteaz
ă
cu
 AB
, este –prin defini
ţ
ie– produsul modulelor celor doi vectori înmul
ţ
it cucosinusul unghiului
α
dintre direc
ţ
iile acestor doi vectori, adic
ă
:
 AB
=
 AB
cos
α
, 0
α
π
(9.1)rezultatul fiind o m
ă
rime scalar 
ă
(de unde
ş
i numele acestui produs).Produsul scalar poate fi nul chiar dac
ă
 
 A
0
 
ş
i
B
0 ,
ş
i anume atunci când
 B
 deoarece în acest caz unghiul dintre direc
ţ
iile vectorilor fiind
α
=
π
/2, cos
α
=
π
/2=0. Produsul scalar reprezint
ă
produsul dintre
 A
 
ş
i m
ă
sura proiec
ţ
iei lui
 B
pe direc
ţ
ia
 A
, sau reciproc (fig.9.1).
 
 
556
Produsul scalar este comutativ, adic
ă
:
 AB
=
 A B
, fiind
ş
i distributiv (înadunare) adic
ă
:
 A
(
 B
+
)=
 AB
+
 A
.În coordonate carteziene, în care
 A
 are componentele (scalare )
 x
 A
,
 y
 A
,
 z 
 A
 
ş
i
 B
componentele
 x
 B
,
 y
 B
 
ş
i
 z 
 B
, produsulscalar rezult
ă
:
 AB
= (
 A
 x
i
+
 A
 y
 j
+
 A
 z 
) (
 B
 x
i
+
 B
 y
 j
+
 B
 z 
)=
 A
 x
 B
 x
+
A
 y
 B
 y
+
 A
 z 
 
 B
 z 
,deoarece versorii axelor (
i
,
 j
,
), între direc
ţ
iile c
ă
rora unghiurile sunt
π
/2 (
ş
i deci cosinusulzero), au produsele scalare:
ii
=
ii
cos0 =
i
2
= 1,
 j j
=
 j
2
=
1,
=
2
=1,
 ji
= 11
cos
π
/2 =0,
 j
= 0
ş
i
i
= 0.
Produsul vectorial a doi vectori
. Acest produs, ce se noteaz
ă
cu
 B A
×
, are ca rezultat om
ă
rime vectorial
ă
care –prin defini
ţ
ie
are modulul egal cu produsul modulelor celor doi vectoriînmul
ţ
it cu sinusul unghiului
α
dintre direc
ţ
iile vectorilor 
ş
i direc
ţ
ia determinat
ă
de versorul
n
al perpendicularei pe planul format de cei doi vectori, orientat dup
ă
regula sistemului drept (a
ş
a
zisa„regul
ă
a burghiului drept”), adic
ă
:(9.2)
 B A
×
= (
 AB
sin
α
)
n
 
sin
α
> 0.Regula burghiului drept se formuleaz
ă
astfel: se rote
ş
te primul vector al produsuluivectorial spre cel de-al doilea, pe „drumul” cel mai scurt (sin
α
>0); cu acest sens de rota
ţ
ie sedetermin
ă
sensul în care avanseaz
ă
un burghiu drept , care este chiar sensul versorului
n
.Produdul vectorial poate fi nul chiar dac
ă
 
 A
 
ş
i
 B
sunt diferi
ţ
i de zero,
ş
i anume atunci când
 A
 
ş
i
 B
au aceea
ş
i direc
ţ
ie, deoarece în acest caz
α
=0
ş
i deci sin
α
=sin0 = 0. Modulul produsuluivectorial, adic
ă
 
 AB
sin
α
, reprezint
ă
aria determinat
ă
de cei doi vectori – factori ai produsului(fig.9.2.).Produsul vectorial nu este comutativ , deoarece :
 B A
×
= – 
 A B
×
,a
ş
a cum rezult
ă
din defini
ţ
ia (9.2) . Produsul vectorial este distributiv în adunare , adic
ă
:
×
 A
(
 B
+
) =
 B A
×
+
 A
×
.În coordonate carteziene, produsul vectorial se exprim
ă
, prin distributivitate, astfel:
 B A
×
= (
 A
 x
i
+
 A
 j
 y
+
 A
 z 
)
×
(
 B
 x
i
+
 B
 y
 j
+
 B
 z 
)== (
 A
 y
 B
 z 
-A
 x
 B
 y
)
i
+(
 A
 z 
 B
 x
-
 A
 x
 B
 z 
)
 j
+(
 A
 x
 B
 y
-A
 y
 B
 x
)
,deoarece conform defini
ţ
iei (9.2) produsele
ii
×
,
 j j
×
 
ş
i
×
sunt nule, iar :
 ji
×
=
,
 j
×
=
i
,
i
×
=
 j
 
ş
i (datorit
ă
necomutativit
ăţ
ii)
i j
×
= – 
,
 j
×
= – 
i
 
ş
i
i
×
= – 
 j
. Acest rezultat se poateob
ţ
ine
ş
i prin determinantul:
 z  y x z  y x
 B B B A A A ji B A
×
,care se dezvolt
ă
dup
ă
prima linie (cu minoriiforma
ţ
i din componentele celor doi vectori: pe linia
Fig. 9.1Fig. 9.2
 
 
557
a doua componentele vectorului de la stânga produsului vectorial
ş
i pe cea de a douacomponentele vectorului de la dreapta).
Împ
ă
r
ţ
irea cu un vector
 
(?)
. O astfel de opera
ţ
ie nu este posibil
ă
(nu are sens !) deoareceatât produsul scalar cât
ş
i cel vectorial nu admit opera
ţ
ia invers
ă
(
1
0
). De exemplu (vezi fig.9.3), în cazul produsului scalar, determinarea unui vector 
 X 
, care înmul
ţ
it cu un vector 
 A
s
ă
aib
ă
 ca rezultat un scalar 
, are o infinitate de solu
ţ
ii, c
ă
ci
=
 AX 
cos
α
=
 AX 
1
cos
α
1
=
 AX 
2
cos
α
2
= …
Produsul mixt a trei vectori
. Cu orice trei vectori oarecari,
 A
,
 B
 
ş
i
, se poate definia
ş
a-numitul produs mixt
 B A
, care este om
ă
rime scalar 
ă
egal
ă
în valoare absolut
ă
cuvolumul paralelipipedului construit pe cei treivectori: Permutând ciclic factorii produsului mixt,rezultatul r 
ă
mâne neschimbat, adic
ă
:
 B A
=
 A B
=
 B A
,dar se schimb
ă
doi factori între ei se schimb
ă
 semnul rezultatului :
 B A
= – 
 A B
etc.Produsul mixt a trei vectori coplanari (careformaz
ă
deci un triedru degenerat) este nul.În coordonate carteziene, valoarea produsului mixt a trei vectori se poate calculafolosind determinantul :
 B A
=
 z  y x z  y x z  y x
 B B B A A A
=
 x
 A
(
 z  y
 B
 y z 
 B
) +
 y
 A
(
 x z 
 B
 z  x
 B
) +
 z 
 A
(
 y x
 B
 x y
 B
).
Dublul produs vectorial
. Este acel produs între trei vectori (
 A
,
 B
 
ş
i
), scris sub forma
×
 A
(
 B
×
) prin care se ob
ţ
ine ca rezultat un verctor cuprins în planul determinant de cei doivectori din interiorul parantezei, conform urm
ă
toarei formule de dezvoltare:
×
 A
(
 B
×
) = (
 A
)
 B
(
 B A
)
, (9.4)din care rezult
ă
c
ă
vectorul dublu produs vectorial este dat prin proiec
ţ
iile sale pe cei doi vectoridintre paranteze.
Derivata unui vector
. Vectorii pot fi o func
ţ
ie de unul sau mai mul
ţ
i parametrii scalari,devenind astfel
vectori variabili
. De exemplu, dac
ă
un vector (notat la modul generic cu
) ia oinfinitate de valori în func
ţ
ie de un parametru scalar 
, atunci
este o
 func
 ţ 
ie vectorial 
ă 
devariabil
ă
 
, ceea ce se scrie sub forma:
=
( )
.Prin acelea
ş
i proceduri din teoria func
ţ
iilor scalare, se introduc
ş
i în studiul func
ţ
iilor vectoriale no
ţ
iunile de: limit
ă
, continuitate, derivat
ă
, diferen
ţ
ial
ă
, derivat
ă
par 
ţ
ial
ă
, integral
ă
etc.Astfel, derivata unei func
ţ
ii vectorial
ă
de un singur parametru scalar 
este prin defini
ţ
ie:
’(t) =
dd=
0
lim
( ) ( )
+
, (9.5)iar diferen
ţ
iala unei func
ţ
ii vectoriale de un singur parametru scalar 
este :
d'd
=
.
Fig. 9.3

Activity (50)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
manu68 liked this
Lazar Mihail liked this
sebastianfrai liked this
victorinne liked this
Dan liked this
Vilcu Fiodor liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->