Francis Schaeffer - Dans de Unul Singur

1
Frank Schaeffer Dans de unul singur
Cuprins
# Cuvnt nainte al Episcopului Methodios de Boston # Nota autorului # ntroducere !artea nti" #eacul falsei religii 1$ !ro%le&a ' Modul de nchinare ' Noua dog&a ' Secularis&ul religios ' ( noua vi)iune *$ +,-)%oiul+ cultural ' .egea ' Stiintele u&aniste ' Miscarea fe&inista ' Degradarea o&ului ' /eoria speciilor 0$ Esecul secularis&ului a&erican ' C-l-u)e oar%e ' 1genda secularist- ' Educratii ' Noile fa&ilii ale &p-ratului ' #icti&ele 2$ Esecul &isc-rii seculare de dreapta ' Chestiunea funda&entala ' Care Du&ne)eu3 ' Cine cstiga3 ' Sa s&ulgi nfrngerea din coltii victoriei ' 1legerea ' Nostalgia ' Dru&ul &ort ' .i&itele seculare ' /r-ind in trecut 4$ ,-d-cinile r-)%oiului cultural ' Schis&a ' ,-d-cinile divortului dintre r-s-rit si apus ' Du&ne)eul istoriei ' Conclu)ie 5$ ,efor&a !rotestanta ' Cutia !andorei ' 6nceputul sfrsitului ' Calvin 7 Dort ' Cele cinci puncte ale calvinis&ului ' lu&inis&ul 8$ 9&anis&ul a&erican ' 1%andonul ratiunii ' Conclu)ie :$ Dile&a !rotestanta ' nvolutia ' 1narhia ana%aptista ' ,evolutionarii ' !ietis&ul sau fuga de realitate ' De)astrul ;$ Nasterea religiei civile a&ericane ' ,-)%oi general declansat /raditiei ' Noua personalitate &ultipla ' Franklin si <efferson 1=$ 1dev-ruri personali)ate ' Noua religie a&ericana ' +Sc-unelul cu trei picioare+ 11$ Noua realitate" politica su%stituie religia ' ,ealitatea nedorit- ' !entru egoisti> din partea egoistilor> despre egoisti ' !olitica 7 noua religie ' Conclu)ie 1*$ 9lti&ul pas ' Educatia 7 terenul de ?oaca al secularistilor ' Finne@ et co&p$ ' pocri)ia a&ericana !artea a doua" Credinta (rtodoAa autentica 10$ Biserica istorica ' !ri&ii episcopi ' erarhia patriarhala ' Succesiunea apostolica ' Biserica istorica si Scriptura ' 1utoritatea &orala ' Conclu)ie 12$ 9nitatea in Biserica ' ,nduiala in Biserica ' Schis&a ' 1utoritatea unica ' ,nduiala in Biserica istorica ' .egea naturala a ordinii ' N-de?dea 14$ Falsa +autoritate+ ' 1dev-rata autoritate ' 1&-girea ' Scriptura ' Falsii conduc-tori ' ,-spunderea apostolica ' ertarea in Biserica 15$ Mntuirea ' .i%erul ar%itru ' Noua speranta ' ,aiul si iadul ' ( para%ola ' <udecata ' Conclu)ia 18$ !-catul ' ,esponsa%ilitatea individuala ' De ce sa fi %un3 ' /aina Spovedaniei ' Spovedania individuala 1:$ 9lti&a f-r-delege ' !o)itia Bisericii fata de avorturi ' Sfintii !-rinti si chestiunea avorturilor ' Scriptura ' !o&enirea celor nenascuti ' !acienti nen-scuti sau victi&e ' Dreapta socotinta ' Marea &inciuna 1;$ C-l-toria ' !ersecutia ' Conclu)ie
*
*=$ Crestinis&ul istoric ' Slu?itorii ' #iata adev-rata ' Slu?irea in Biserica ' Falsa Biserica ' 1legerea Mariei *1$ Busta si ve)i ' Fru&usetea +inutila+ ' !ra)nicul etern **$ #estirea cea %una ' ,ealitatea generoasa ' Bun-tatea de dragul %un-tatii *0$ Cuvnt de ncheiere ' Biserica i&igranta ' Clu%urile etnice ' ,a&ura uscata ' Doua %iserici ' C-utarea adev-rului ' Seductia ' #acar&ul ecu&enic ' Che&are adresata (rtodocsilor ' ,evolutia silentioasa ' &perativul &onastic ' Conclu)ie
Cuvnt nainte
CDDans de unul singurE surprinde c-l-toria spiritual- a lui Frank Schaeffer spre crestinis&ul (rtodoA> pelerina? nceput de el n 1;85$ 1 pornit n aceast- c-utare> dupcu& el nsusi scrie> +datorit- nevoii &ele stringente de a afla r-spunsuri la ntre%-rile care &- fr-&ntau si de a creste ntru Fristos> nu departe de El$+ Convertirea la (rtodoAie este> f-r- ndoial-> un act ce divulg- putere spiritual- si cura? din partea oric-rui pro)elit$ Deci)ia lui Frank Schaeffer a fost cu att &ai cura?oas- cu ct el este fiul unui autor si predicator !rotestant renu&it si respectat n ntreaga lu&e$ Ceea ce &7a i&presionat n &od special la cartea sa este etosul (rtodoA autentic ce confir&- ntelegerea> de c-tre autor> a gndirii si traditiei patristice$ 1& re&arcat> n deose%i> eAa&inarea si evaluarea atent- a vietii religioase din 1&erica> ncepnd cu p-rintii nte&eietori ai natiunii noastre$ 1nali)a realit-tii pre)ente este chiar tinta de&ersului s-u punctat de tri&iteri la o sea&- de gnditori religiosi de referint-$ Sunt convins c- pre)enta carte> pe lng- valoarea sa infor&ativ-> att pentru (rtodocsi ct si pentru ne7(rtodocsi> va ndeplini si o functie &isionar- de care Biserica (rtodoA- s7ar putea folosi pentru a a?unge la fratii care nsetea)- dup- adev-rurile eterne ale credintei crestine (rtodoAe$
ME/F(D (S Episcop de Boston Diece)a greaca (rtodoAa din Boston *1 ianuarie 1;;0
NOTA AUTORULUI
1& nceput s- scriu aceast- carte pe la &i?locul anului 1;::> cu doi ani nainte de convertirea &ea la (rtodoAie si a& ter&inat7o n 1;;2$ Sunt scriitor si regi)or de fil&> nu istoric sau teolog$ N7a& anga?ati care lucrea)- n cercetare pentru &ine$ Nu sunt savant$ 1ceast- carte si propune s- descrie o c-l-torie dinspre !rotestantis& spre Biserica (rtodoAa> nicidecu& s- fie o lucrare de istorie> teologie sau de cercetare stiintific-$ Ctiva oa&eni care au citit7o in diversele ei stadii de lucru &i7au adus critici nepretuite$ 6n &od special sunt recunosc-tor 6naltului Mitropolit Methodius din Boston pentru ti&pul dedicat si pentru generosul s-u Cuvnt 6nainte$ De un &are folos &i7au fost si co&entariile !-rintelui Fans <aco%s> !rofesorului Gi&%erl@ !atton> !-rintelui David /ill&an> !-rintelui David 1nderson> vechiului &eu prieten si coleg <i& Buchfuehreer si agentului &eu literar> Curtis .undgren$ Sotia &ea> ,egina> ca ntotdeauna r-%d-toare> %unsi inteligent-> &i7a dat &ulte sfaturi %une pe cnd tip-rea pri&ele &anuscrise$ De ase&enea> as dori s- &ultu&esc !-rintelui No&ikos #aporis> redactor la Editura (rtodoAa Fol@ Cross> pentru r-%darea si %un-tatea lui n ti&pul ulti&elor fa)e de preg-tire a c-rtii pentru tipar> precu& si !-rintelui Bruce MacBrian pentru preg-tirea indeAului$ !-rintele &eu duhovnicesc> Christopher Foustoukos> nu nu&ai c- a citit de dou- ori &anuscrisul> dar prin eAe&plul s-u personal> prin nv-t-&intele sale &i7a dat un ideal pentru viat-$ M- si&t deose%it de ndatorat si fatde scrierile !-rintelui Beorge S$ Florovsk@> Mitropolitului /i&oth@ HGallistosI Jare> !-rintilor 1leAander Sch&e&ann si <aroslav !elikan$ 6n &od special /raditia crestina volu&ele 172 H9niversit@ of Chicago !ressI de <aroslav !elikan> (pere alese 7 volu&ul 1 &ai ales" +Bi%lia$ /raditia Bisericii" perspectiva ,-s-ritului crestin+ de !-rintele Beorge S$ Florovsk@ &i7au fost foarte folositoare$ Nefiind istoric> a tre%uit s- aleg> ca studii de referit-> dintre &ultele tratate de istorie a&erican-$ Cteva s7au reco&andat de la sine> de eAe&plu" /he (Aford Fistor@ of the 1&erican !eople 7volu&ele 170$ 6n cele din ur&- a& folosit tratatul &ai accesi%il Hsi &ai lungI 1 people+s Fistor@ of 1&erica H#iking !elikanI> volu&ele 174 de !age S&ith$ Cititorul va afla nu&eroase referinte la aceasta i)%utit- oper- de art-> dar s- nu si nchipuie c- referintele la istoria 1&ericii s7au f-cut doar din S&ith$ (ricu&> le sunt dator celor &ai sus &entionati care cunosc> desigur> &ult &ai &ult dect &ine din (rtodoAie> istorie> teologie si lu&ea spiritual-$ Multe &ultu&iri tuturor pentru a?utor si inspiratie$ /oate ne&plinirile acestei c-rti &i apartin$
INTRODUCERE
6n 1&erica oa&enii se consider- credinciosi> dar n acelasi ti&p se co&port- precu& ateii$ <udecati chiar si dup- traditionalele reguli de purtare crestin-> cu greu s7ar putea spune ca&ericanii sunt un popor crestin$ 6n co&paratie cu alte culturi> noi> a&ericanii sunte& poporul cel &ai &aterialist> &ai desacrali)at din cte eAist-$ 6ns- potrivit p-rerii noastre despre noi nsine> a& fi un popor +religios+ si chiar +%un+KCine ncearc- s- ne ?udece si poate for&a p-rerea fie dupce spun a&ericanii despre ei nsisi> fie dupce n realitate fac$ Ei spun c-7si iu%esc fa&iliile> dar ?u&-tate din c-snicii sfrsesc n divort$ Spun c-7si iu%esc copiii> dar aproape o trei&e din copii sunt avortati H1>5 &ilioane pe anI> iar alte &ilioane de nou7n-scuti sunt a%andonati unui siste& de nv-t-&nt fali&entar> sau l-sati pe &na tri%unalelor> asistentilor sociali si orfelinatelor$ Din perspectiva adevarului istoric al crestinis&ului> pro%le&ele &orale care ne ncon?oar- nu sunt att re)ultatul lipsei de religie n societatea noastr-> ct consecintele credintei eAagerate n false religii$ /r-i& ntr7o lu&e care se consider- profund religioas-$ Cu toate acestea> tr-irea religioas-> credinta n nv-t-tura istoric- a Bisericii Hcrestinis&ul (rtodoAI sunt desuete n 1&erica$ Sunt desuete att n cercurile seculari)ate ale lu&ii educate Hcu& au fost denu&iti intelectualii> personalitatile &ass7&edia> profesorii si educatorii> ?udec-torii si personalit-tile din lu&ea afacerilor care &preun- for&ea)- standardele intelectuale politice si sociale din societateI si nu &ai putin n fiecare din co&unit-tile !rotestante> care de care &ai arogante$ Cele dinti au a%andonat crestinis&ul istoric &preuncu toate ideile &etafi)ice si transcendente> pe care le7au nlocuit cu un ideal secular dup- care sansa oar%- si natura> nu Du&ne)eu> l face pe o&K Celelalte &ai pastrea)- un fel de credint-> dar este o credint- eAtre& de su%iectiv-> pre)enta n toate confesiunile de !rotestanti +n-scuti din nou+$ !ersonal cred c- o astfel de +credint-+ este &ai &ult o for&- de psihoterapie dect o tr-ire potrivit crestinis&ului istoric> potrivit c-ruia o&ul tre%uie s-7si acorde viata cu un cod sacra&ental si ascetic$ 6n )iua de a)i foarte putini dintre aceia care studia)- cu serio)itate pro%le&ele &orale sau cultural7istorice cu care se confrunt- societatea noastr- se gndesc s- propun- si s- accepte ca solutii perceptele crestinis&ului istoric$ Si totusi> ctiva dintre ei pretind c- sunt crestini> c- sunt religiosi> desi ceea ce fac este n contradictie cu ceea ce spun c- cred$ 1cest dualis& este posi%il pentru c- a& a?uns s- crede& c- realitatea se &parte n co&parti&ente$ 6ntr7un co&porta&ent viata cultural7politic- se desf-soar- de parcar fi un de&ers secular7stiintific$ 6n cel-lalt co&parti&ent ne p-str-& religia$ Ne purt-& de parc- religia ar fi o pro%le&- personal-> psihologic-> o pro%le&- su%iectiv-$ ,areori se nt&pl- ca adev-rul duhovnicesc sa fie pre)entat ca parte a vietii de )i cu )i> ori ca solutie la ceea ce nu&i& pro%le&e seculare> politice sau &orale$ /ot &ai putin nv-t-tura istoric7crestin- este pre)entat- drept adevar sacra&ental care transcende toate celelalte pretinse adev-ruri si care ne ndea&n- s- privi& ntreaga viat- ca ceva sacru> fru&os si plin de sens$
4
#iata &odern- este asadar fracturat- n sfere spirituale si seculare$ Marele teolog (rtodoA> !-rintele 1leAander Sch&e&ann> nu&ea aceast- fractur- drept un p-cat" L!-catul nu st- n negli?area de c-tre o& a ndatoririlor sale religioase> p-catul e c- o&ul 6l gndeste pe Du&ne)eu n ter&eni religiosi> opunndu7. vietii$L 9neori &erge& att de departe nct for&ali)-& cu totul aceast- curioas- si ar%itrar- divi)iune a realit-tii$ De eAe&plu> a devenit un fapt de +credint-+ acade&ic- &odern- s- recunosti c- adev-rul istoric crestin religios are putin sau chiar ni&ic de oferit oa&enilor dintr7o societate pluralist- si de&ocratic-$ 6ntr7adev-r> n societatea noastrpluralist- pretinde& c- &oralitatea este n &are parte o pro%le&- de alegere personal- si c- li%ertatea Hinclusiv li%ertatea fatde traditia &oralsau religioas-I este %enefic- si de dorit$ Spiritualitatea s7a privati)at si ea n &are &-sur- si a fost alungat- din forul pu%lic pn- ntr7acolo> nct acu& ni se pare nor&al s- te pretin)i spiritual si n acelasi ti&p s- tr-iesti dup- reguli eAclusiv &aterialist7hedoniste$ Cu toate acestea> nv-t-tura Bisericii istorice crestine HBiserica (rtodoA-I este> n aceste privinte> total diferitde convingerile seculari)ate din lu&ea conte&poran-$ Biserica istoric- &p-rt-seste credinta c- alegerea personal- a fiec-ruia dintre noi> a %inelui si a r-ului> este cau)a pro%le&elor o&enesti> a i)%n)ilor si a ns-si istoriei o&enesti$ !otrivit Bisericii> pro%le&ele seculare> sociale si politice ale o&enirii nu pot fi ntelese n afara alegerilor &orale pe care oa&enii le fac pe %a)a li%erului ar%itru$ Credinta spiritual- este astfel relevant- att pentru tendintele cultural> politice si istorice> ct si pentru teoriile stiintifice> politic- sau educatie$ Si aceasta pentru c-> potrivit Sfintei /raditii a Bisericii istorice> Du&ne)eu Hnu naturaI este ulti&a surs- de adev-r$ Mai &ult dect att> potrivit Bisericii istorice> &ntuirea i&plic- o aventur- spiritual- spre Du&ne)eu> nu doar ur&-rirea unor senti&ente personale$ !otrivit Sfintei /raditii este posi%il s- scrii o carte ce ncearc- s- critice pro%le&ele social7 politice ale vre&ii si s- propui n acelasi ti&p o solutie religioas- la acele pro%le&e$ Dacadevarul e n crestinis&> n sensul c- nv-t-tura Bisericii istorice descrie realitatea asa cu& este ea si ofer- o c-l-u)ire sigur- pentru oa&eni> nv-tndu7i cu& s- tr-iasc- n pace cu Du&ne)eu> chiar cu& s- participe la natura Sa divin-> atunci ideile crestine se vor r-sfrnge asupra tuturor di&ensiunilor eAistentei u&ane$ 1ceasta presupune s- nu fie li&ite ntre ceea ce e religios si ceea ce e secular$ 1&ndou- categoriile vor fi ntelese ca avnd aceeasi surs-$ 1stfel> legea va fi nteleas- ca fiind legat- de &orala religioas-> iar politica va cadea n legiti&a sfera de influent- a oa&enilor religiosi cu idei religioase$ Si nc- &ai &ult" credintele indivi)ilor se vor reg-si n purt-rile lor$
PARTEA NTI: Veacul falsei reli ii Ca!it"lul # PRO$LE%A Nou-> celor crescuti ca !rotestanti dup- Evanghelie> ni s7a spus c-> spre deose%ire de crestinii (rtodocsi sau ,o&ano7Catolici> noi> !rotestantii 6l sl-vi& pe Du&ne)eu n Duh si 1dev-r$ De aceea ni se &ai spunea c- nu ave& nevoie de .iturghie sau de +ritualuri golite de sens+ ca s-7. prea&-ri& pe Du&ne)eu$ Ni s7a spus c- nu tre%uie s- studie& istoria Bisericii> pentru c- istoriile noastre de &ntuire personal- erau singurele care contea)-> c- nu ave& nevoie de Sfnta /raditie pentru c- noi ave& o +relatie personal-+ cu isus$ Dac- crede& c- sunte& oa&eni duhovnicesti> atunci 7 ni se spunea 7 sunte& ntr7adev-r$ Ceea ce f-cea& sau felul n care ne ruga& nu avea nici o leg-tur- cu &ntuirea noastr-> despre care credea& c- se petrece o dat- pentru totdeauna> aproape &iraculos> printr7un fel de predestinare> nu printr7o aventur- de o viat-$ Noi credea& n Bi%lie> dar nu si n Biseric-$ Nu avea& voie s- ne spovedi& preotului> s- lu-& Sfnta 6&p-rt-sanie si desigur c- ni se p-rea inutil s- aprinde& o lu&nare> s- vener-& o icoan-> ori s- spune& o rug-ciune scris-$ M1N Ni s7a spus c- sunte& li%eri de astfel de +superstitii neo7p-gne+$ Ceea ce alti crestini practicau de sute de ani sau ceea ce credeau ei si cu& au a?uns s- cread- ceea ce credeau nu era trea%a noastr-$ Nu avea& nevoie de alte interpret-ri ale Scripturii> ale noastre erau de a?uns$ Nici un &itropolit> nici o fat- %isericeasc- nu avea nici un fel de autoritate asupra noastr- n ceea ce priveste adev-ratele ntelesuri din Scriptur-$ .a nici un !-rinte al Bisericii sau din vreun sinod %isericesc 7 ni se &ai spunea 7 nu putea& g-si ntelepciunea pe care ne putea& %a)a$ 6n crestinis&ul nostru 7 la fel ca restul vietii n societatea noastr- li%er- si pluralist- 7 totul era o chestiune de alegere personal-> de +c-l-u)ire+ individual-$ Crestinis&ul nostru era practic tot ce voia& noi s- fie> desi niciodat- nu a& recunoscut asta$ Ne pl-cea s- spune& c- ceea ce crede& este %i%lic$ Dar adesea descoperea& c- Bi%lia spunea tot ce voia& noi s- spun-$ C-uta& s- respinge& idea din vechi&e potrivit c-reia Sfntul Duh ghida Biserica$ Si totusi nu a& ntr)iat s- sustine& c- Duhul ne +c-l-u)ea+ n deci)iile personale> pentru a dovedi c- avea& dreptate n disputele teologice si c- f-cea& +voia Do&nului+ n
8
chestiuni de ordin personal$ Dac- nu ne convenea ceva la %iserica pe care o frecventa& sau la pastorul ei> alerga& n alt- parte> la alte %iserici de alte deno&inatii> pn- g-sea& una pe gustul nostru$ ronia f-cea c- n pretentiile noastre de eli%erare de traditie si de autoritatea Bisericii> ne7a& &pot&olit n stilurile noastre +li%ere+ de nchinare$ Diferentele dintre %isericile noastre erau adesea negli?a%ile$ 6ntotdeauna ne ruga& n acelasi fel &onoton> indiferent dac- ne citea& sau nu rug-ciunile H+/at-l nostru Carele esti n ceruri> te rug-& asta si astaK+I dac- era& din %iserica refor&at- pres%iterian-> era& &pot&oliti inevita%il n traditia calvinist- 7 %iseric- goal- cu patru pereti al%i si o slu?%- ce nu se &ai ter&ina> iar &odul de nchinare consta n senti&entul pe care l aveai dac- predica a fost %un- sau nu$ Dac- era& %aptisti din sud> atunci %ote)a&> desigur> nu&ai adulti$ Dac- se nta&pl- s- fi& ntr7o deno&inatie asa7)is haris&atic-> vacar&ul din ti&pul rug-ciunii> +vor%itul n li&%i+> +profetiile+> +se&nele+> +&inunile+ si toate celelalte erau nici &ai &ult nici &ai putin dect un haos organi)at care> chiar n felul s-u eAtrovertit> era la fel de plictisitor si de &onoton$ De fapt nu era vor%a despre opo)itia dintre li%ertatea !rotestant- si Sfnta /raditie> ci &ai degra%- era o chestiune de alegere a traditiei> ritualului sau liturghiei pe care s- le ur&e)i$M*N Fiecare +traditie+ !rotestant- se lua pe sine foarte n serios$ Cu toate acestea> n societatea noastrpluralist- se nt&pla foarte rar ca cineva Hsau un grup anu&eI s- pretind- c- +traditiile+ lor relativ noi sunt &ai %une ori &ai adev-rate dect altele> ntr7un sens a%solut$ 1stfel c- a& nceput screde& n pluralis&> ca valoare a%solut-> &ai &ult dect n ideea unei traditii religioase unice$M0N S- afir&i c- o anu&it- %iseric- e &ai %un- sau c- rug-ciunea n ea este &ai adev-rat-> te califica auto&at drept un tip cu ifose> un ne7a&erican$ 6ntr7o astfel de at&osfer- de tolerant- dog&atic-> idei despre transcendenta> perenitatea si suveranitatea adev-rului au devenit i&posi%il de ap-rat$ Si asta se adeverea n special cnd era vor%a de &oral- si rug-ciune$ 6ntr7un &ediu invadat de !rotestantis& &ultideno&inational este din ce n ce &ai greu pentru a&ericani s-7si defineascorice idee sau nv-t-tur- confesional- ca fiind adev-rat- n raport cu alte idei$ Cu eAceptia unor eApresii referitoare la cteva idei> corecte din perspectiva politic-> despre rasis& si intolerant-> +Eu a& dreptate> tu gresesti+ a devenit cu ti&pul o propo)itie aproape de nerostit n discursul &oral a&erican> ca s- nu &ai vor%i& de cel religios$ Dup- ce verva autoritar- a puritanis&ului din secolele trecute s7a &ai do&olit> ideea potrivit c-reia +1cesta7i punctul &eu de vedere> dar si al t-u e la fel de %un n felul s-u+ repre)int- senti&entele &a?orit-tii a&ericanilor$ .a ur&a ur&elor> toti a&ericanii au fost creati egali> nu7i asa3 Nu sunt toate ideile la fel de vala%ile3 Nu e oare li%ertatea individual- de eApresie cel &ai &are dar al o&ului3 Cu& atunci s- &ai ndr-)neasc- cineva 7 sect-> un grup> o deno&inatie religioas- a pretinde c- detine calea corect- a rug-ciunii> doctrinei sau &oralei n defavoarea altora3 S- fie geniul 1&ericii acela c- toate grupurile Hsociale> religioase> politice etc$I pot prospera n &od egal n cultura noastrde&ocratic-3 Se pare ca individualis&ul a&erican functionea)- doar atta vre&e ct toate ideile despre adev-r sunt privite ca funda&ental relative$M2N 1 fost doar un pas de la idea c- toate deno&inatiile religioase si chiar toate religiile tre%uie respectate n &od egal> pnla credinta c- toate religiile sunt la fel de adev-rate$ 6n cele din ur&logica de neclintit a pluralis&ului deno&inational a dus la o singur- conclu)ie posi%il-" de vre&e ce toate ideile religioase sunt la fel de adev-rate> chiar si cnd se contra)ic ntre ele> ele sunt cu sigurant- irelevante pentru viata pu%lic- si nu servesc dect ca &i?loace terapeutice individuale$ !n- n )orii secolului dou-)eci singura idee a%solut- care a supravietuit efectiv n arena pu%lica fost aceea a politicii seculari)ate$ Nu&ai ntr7un siste& politic %a)at pe solide structuri ?udiciare ce au prote?at dreptul la prosperitate &aterial- au putut a&ericanii s- &p-rt-seascaceeasi vi)iune asupra vietii$M4N Ceea ce era nteles drept constitutional era privit ca fiind &ult &ai relevant pentru viata pu%lic- dect ceea ce cndva se cre)use a fi corect sau gresit din punct de vedere &oral$ ,eligia a nceput sa fie privit- ca o si&pl- opinie su%iectiv-> ca o +credint:
personal-+$ 6n anii +8= cnd !rotestantii dup- Evanghelie s7au si&tit a&enintati de valul cresc-tor al haosului &oral> al anarhiei chiar> n cultura desacrali)at- a 1&ericii era putin loc pentru notiuni ca %ine si r-u &oral n sens a%solut la care se putea face apel$ /ot ceea ce puteau face !rotestantii era s- foloseasc- versete i)olate din Bi%lie sau argu&ente de ordin laic> re)ultate ale diverselor studii stiintifice> pentru a7si sustine che&area de +ntoarcere la valorile crestine+$ 6si pierduser- de?a puterea de a se lupta pentru un adev-r vesnic dincolo de p-reri su%iective de tipul L&ie Bi%lia &i spune asta si astaL sau de tipicele argu&ente politice care ncepeau cu LStudiile arat- c-KL Dup- a%andonarea Sfintei /raditii> a conceptului de .ege Natural- reg-sit n autoritatea si ntelepciunea &orala trans&ise de7a lungul veacurilor de Sfintii !-rinti ai Bisericii si acceptnd idea c- e nor&al ca Biseric- s- fie &p-rtit- n *0=== de deno&inatii adverse si adesea contradictorii>M5N ce che&are &ai poate veni acu& din partea crestinilor !rotestanti pentru o ntelegere istoric- a &oralit-tii> a adev-rului ne7negocia%il3 Cu& s- &ai vor%esti despre un principiu fondator cnd trecutul istoric a fost a%andonat n favoarea +progresului+ auto7generat3 Spre sfrsitul secolului dou-)eci co&unitatea !rotestant- a devenit total neputincioas- n a provoca si co&%ate ct de ct cultura secular- ce o a&eninta$ !rotestantii si pot da &na sau se pot organi)a politic asa cu& face oricare grupare social7politic-> dar cu toate astea ei si7au pierdut> la&enta%il> reperele &orale$ 1cceptnd ca stare de fapt nor&al- o varietate de deno&inatii adverse> !rotestantis&ul a contri%uit din plin la pluralis&ul cultural de a)i nct si7a pierdut forta de a che&a spre o ntoarcere la valori &orale a%solute$ Ca grup religios> !rotestantii nu au putut s- cad- de acord asupra se&nificatiei sacra&entelor si a istoriei lor religioase$ !rincipiul de c-p-ti al !rotestantis&ului a fost acela prin care s7a nf-ptuit ruperea de istoria sacra&ental-$ Cu& atunci ar &ai putea !rotestantii s- i&pun- conditii ori &-car s- fac- sugestii culturii seculare din ?ur n nu&ele unui adev-r etern> neschi&%at> sacra&ental3 !ro%a%il c- pri&ii refor&atori !rotestanti nu au prev-)ut pericolul &ortal pe care l7au declansat> pericol care avea s- afecte)e toc&ai pilonii culturii lor$ Si totusi> chiar pe ti&pul lui .uther si Calvin> deno&inatiile !rotestante aflate n plin- proliferare au si&tit nevoia de a7si f-uri o traditie istoric- legiti&-$ 1ceast- nevoie a ap-rut deoarece !rotestantii au nceput s- se contra)ic- Hsi s- se ucid-I ntre ei asupra diferitelor interpret-ri ale Scripturii$ Neavnd o singura Sfnt- /raditie la care s- se raporte)e> deno&inatiile !rotestante au recurs la interpret-rile su%iective si personale ale Scripturii$ Ceea ce a devenit tot &ai evident era c- adesea aceste interpret-ri se contra)iceau ntre ele$M8N Curnd> !rotestantii s7au ro%it certurilor nentrerupte si asa au r-&as pn- a)i$ EAist- totusi o diferent-" ni&eni din lu&ea secular- nu &ai vrea s-7i asculte$M:N !luralis&ul avea s- vat-&e pe &ulti oa&eni religiosi$ !entru cei educati> doar politica este sacrosanct-$M;N ,eligia este acu& privit- ca un fel de Cenus-reas- a politicii$ Cultura a dep-sit !rotestantis&ul$ )olati cu +Bi%liile+ lor si cu interpret-rile lor su%iective ale Scripturilor> f-r- nici un funda&ent &oral trainic n care s- si legiti&e)e ideile si pretentiile> !rotestantii si7au preg-tit astfel de&isia> t-g-duind idea unui transcendent si a sacra&entelor a%solute$ Deno&inatiile protestante si7au pierdut relevanta n cultura c-reia s7au su%stituit$ M1N LCuvntul liturghieKdin nefericire a fost a%andonat din u) n !rotestantis&KL 7/ho&as FoOard> 1 fi evanghelic nu e de a?uns HNashville> 1;:2I> pp$ ;171=2$ M*N 1ceast- lips- de consecvenP- nu este o chestiune cu totul nou- n !rotestantis&$ 1Qa cu& scrie <aroslav !elikan> L!rotestanPii> n vre&e ce preg-teau atacurile refor&atorilor la adresa doctrinei scolastice a poc-intei> au fost siliti s- recunoasc- faptul c- repetitia for&ulelor de spovedanie nlocuite de refor&atori avea s- duc- spre un nou eAternalis&$L 7<aroslav pelikan> /radiPia creQtin-> vol$ 4" Doctrina creQtin- Qi cultura &odern- HChicago> 1;:;I> p$ 4*$
;
M0N LKfrag&entarea produs- de !rotestantis& a fost de o i&portant- crucial-Kdeoarece o culturreligioas- &onolitic- ar fi opus o re)istenP- &ult &ai &are seculari)-rii$L 7Steve Bruce> Casa destr-&at-" !rotestantis&> Schis&- si seculari)are H.ondra> 1;;=I> p$*8$ M2N LKn esent- !rotestantis&ul refor&at poate fi descris din punct de vedere sociologic drept individualistKL i%id$ p$**;$ M4N L9r&area inevita%il- desi nedorit- a de)volt-rii pluralis&ului religios a fost consolidarea statului secular$L %id$ M5N confor& statisticilor furni)ate de ($N$9$ cu privire la deno&inatiile !rotestante in lu&e$ ,ecens-&ntul &ondial al activitaPilor religioase HCentrul de infor&are al ($N$9$> NeO Rork> 1;:;I$ M8N L1vea s- devin- evident Mn ti&pul ,efor&eiN c- diferitele interpret-ri %i%lice se vor contra)ice ntre eleK!entru ,o&ano7Catolici Qi (rtodocsi aceasta Mconfu)ia !rotestant-N dovedea o dat- &ai &ult c- era nevoie de o Biseric- infaili%il-$L 7<aroslav pelikan> Doctrina crestin- si cultura &odern-> pp$ 80782$ M:N L6n ciclurile de crestere religioas- si declin din ulti&ele doua secole> fiecare val a adunat tot &ai putini aderenti sau a produs un i&pact &ai sla% sau a&ndou-L$ 7Steve Bruce> Casa destr-&at-> p$**0$ M;N L6n aceeaQi &anier-> noPiunea pervers- de detronare a religiei a dus la ntronarea statului ca %iseric-$L 7,ichard <ohn Neuhaus> !iata pu%lic- HBrand ,apids> 1;:2I> p$:5$
%"&ul &e nc'inare !n- si n do&eniul unei spiritualit-ti personale lucrurile sunt departe de a &erge %ine$ 6n ceea ce priveste nchinarea> !rotestantis&ul a fost v-t-&at de &anifest-ri eAtre&e> variind de la slu?%e si predici seci pnla ceea ce s7ar putea descrie &ai eAact drept isterie de tip +haris&atic+$ Si aceasta se datorea)-> cred> toc&ai divortului autoi&pus> de autoritatea si influenta sta%ili)atoare a Sfintei /raditii> de succesiunea apostolic-> de liturghiile %ogate> echili%rate> verificate de vre&e si adev-rate> ale Bisericii istorice$ M1N !rotestantii de a)i sunt att de departe de sacra&entele vii ale Bisericii veacurilor> rnduite de preoti si episcopi cu legiti&itate> cu &ostenire istoricsi apostolic-> nct au sfrsit prin a se ase)a n afara Bisericii istorice si a Sfintei Ei /raditii> /raditie n care au cre)ut toti crestinii> de peste tot si din toate ti&purile$M*N !rotestantis&ul si secularis&ul se asea&-n- prin aceea ca&ndousunt desacrali)ate 7!rotestantis&ul n atitudinea sa ani7sacra&ental-> iar secularis&ul n ostilitatea sa &aterialist-$ <udecnd dup- esecul !rotestantis&ului &odern n a7i c-l-u)i pe credinciosi de7a lungul c-ii sacra&entale a Bisericii din vechi&e> se pare c- toate ncerc-rile de a fi popular> relevant> evanghelist sau la &od-> ori chiar cu credinta n Bi%lie> nu7si pot satisface &enirea de a slu?i lui Du&ne)eu n conteAtul unei Biserici Sfinte> 9nice> 9niversale si 1postolice$M0N Multi !rotestanti respect- cteva din rnduielile credintei crestine vechi$ ar re)ultatul e c- &ulti au dat road- duhovniceasc-$ De eAe&plu> 1r&ata Salv-rii sau cele peste o &ie de centre destinate a?utor-rii fe&eilor gravide cu sarcini nedorite> care ofer- alternative avortului si care ntr7adev-r arat- &il- si ntelegere pentru fe&ei si copii n nu&ele lui Fristos$ 1ceste centre sunt toate gospod-rite de !rotestanti evanghelici$ Cu toate acestea> cred c- drept ur&are a pierderii
1=
continuit-tii istorice n deno&inatiile !rotestante Hindiferent de ceea ce se spune ei r-&n !rotestantiI si o &are parte din Biserica ,o&ano7Catolic- profund influentat- de !rotestantis& nu tr-iesc n deplin-tatea crestinis&ului adev-rat si istoric$ Din proprie eAperient-> din ceea ce a& v-)ut cred c- si unii si altii stiu foarte putin despre lu&ina crestinis&ului istoric> chiar dac- ei vor%esc despre lu&in-> citesc si scriu despre lu&in- si pretind c- sunt n lu&in-$ .u&ina pe care o percep &a?oritatea !rotestantilor e destul de confu)- toc&ai pentru c- le lipsesc uneltele de care s- se a?ute pentru a a?unge la deplin-tatea acestei lu&ini> n special n do&eniul nchin-rii$ !rotestantii si n &are &-sur- ,o&ano7Catolicii Hdeveniti si ei aproape !rotestantiI sunt precu& copilul care7si lipeste fata de vitrina cu %o&%oane" pot percepe vag credinta apostolicsacra&ental- a veacurilor dar nu pot s7o guste$ !recu& scor&onitorii n gunoaie pe o pla?p-r-sit-> !rotestantii Hsi &ulti dintre ,o&ano7CatoliciI adun- resturi> fr&ituri din credinta str-veche si att$M2N Fat- de %ine docu&entatele practici de rug-ciune ale Bisericii (rtodoAe> cei &ai &ulti !rotestanti nu au sacra&ente sau rug-ciuni liturgice autentice$ E posi%il s- &ai ai%- frag&ente> ecouri dintr7 un trecut istoric crestin> dar ele sunt doar vagi a&intiri r-sfirate la nt&plare$ !rotestantii si ,o&ano7Catolicii sunt epava si r-&-sitele din ea> sc-ldate de valuri si aduse la t-r&ul &odernit-tii$ Multi !rotestanti> chiar dac- sunt cu adev-rat spirituali> nu au acele unelte de credint- pe care le detine doar Biserica istoric-$ 9n studiu al Bisericii istorice arat- c- rug-ciunea de tip !rotestant> asa cu& este practicat- n )iua de a)i> nu &ai pre)int- nici o ase&-nare cu rug-ciunea sacra&ental-> liturgic- a ntregii Biserici din r-s-rit sau din apus> n cea &ai &are parte din ulti&ii dou- &ii de ani$ 1cesta nu este un punct de vedere teologic> cu att &ai putin o ?udecat- &oral-S este pur si si&plu afir&area unui fapt istoric$ !racticile Bisericii sunt %ine docu&entate$M4N Cea &ai &are parte din &odul !rotestant de rug-ciune a devenit att de &ult orientat spre divertis&entul ieftin> trivial adesea> nct pn- si frica de Du&ne)eu> potrivit nv-t-turii Bisericii Hconditia funda&ental- pentru c-inta individual-I pare s- se fi pierdut cu totul$ /aina credintei a fost nlocuit- pe de o parte cu o teologie rationalist> iar pe de alta cu distractii frivole> su%iective si deri)orii$ !-rintii Bisericii au prevenit asupra consecintelor produse n ur&a desacrali)-rii> cu &ult ti&p n ur&a$ 1st-)i> de acele previ)iuni pare s- nu &ai asculte ni&eni$ Sfntul Evgarie !ustnicul> unul din !-rintii desertului din veacul al patrulea> scria" T,ug-ciunea este nefolositoare si desart- cnd nu e f-cut- cu fric- si cutre&ur> cu tre)vie si cu %-gare de sea&-$ Cnd cineva se apropie de un rege p-&ntean> o face cu fric-> tre&ur si atentieS cu att &ai &ult se cuvine atunci s- 6l sl-vi& si s- ne nchin-& astfel naintea .ui Du&ne)eu /at-l> St-pnul a toate si n fata .ui Fristos> 6&p-rat peste toti &p-ratii$EM5N 6n co&paratie cu rug-ciunea liturgic- veche a Bisericii istorice> chiar si asa7nu&itele deno&inatii !rotestante Hprecu& luteranii> Episcopalii si> din p-cate> &ulte co&unit-ti ,o&ano7Catolice a&ericani)ateI si7au pierdut respectul pentru autoritatea apostolic-$ 6n afara acestor deno&inatii !rotestante &ai apropiate de spiritul liturghiei> n locul vechii liturghii a Bisericii au ap-rut o su&edenie de n-scociri care de care &ai arogante" spectacole variind ntre co&edie> recitaluri> isterie n &as-> discursuri politice> sporov-ial- f-r- sfrsit> tr-ire Tcultic-E si cultur- de &ase de tip populist$M8N 1ceste spectacole religioase sunt conduse de o gr-&ad- de i&postori a c-ror autoritate de a nv-ta> %ote)a sau &p-rt-si sacra&entele st- nu n succesiunea apostolic-> n Sfnta /raditie> nici &-car n doctrin-> ci doar n popularitatea lor> n statutul lor de vedet-$ Desi spun c- 6l iu%esc si ur&ea)- pe isus> &ulti !rotestanti sunt vulnera%ili la orice &odtrec-toare 7 spiritual- sau politic-$ .a fel ca &ine> nainte de convertirea &ea la (rtodoAie> ei tr-iesc de pe o )i pe alta> nr-d-cinati spiritual doar n propriile lor e&otii si senti&ente> n interpret-rile personale> su%iective si deno&inationale din Scriptur-$M:N
11
6n adncul ini&ii lor cei &ai &ulti !rotestanti sunt departe de a fi fericiti$ Multi sunt instinctiv constienti c- cea &ai &are parte din nv-t-tura %i%lic- pe care o ur&ea)- este f-cut- de o&> recent-> si c- difer- doar cu putin de un cult al personalit-tii$ Dar si&pla ntelegere c- lucrurile nici pe departe nu &erg nu pare s- fie de a?uns$ !entru cei &ai &ulti !rotestanti faptul c- eAist- o alternativ- nu este luat n sea&-$ Sunt conda&nati de o%isnuint-> ignorant- si lips- de infor&are s- si cree)e T%isericiE una dup- altaS iar acestea nu sunt dect o ncercare de a inventa roata apostolic- din ni&ic$ M1N 1stfel descrie !rofesorul Steve Bruce feno&enele ce tin de !rotestantis&ul refor&at ca fiind propriul s-u +gropar+$ 1ceasta este una din te&ele ce se repate in Casa destr-&at-$ M*N Descriind c-l-toria sa spre Biserica istoric-> /ho&as FoOard scrie" LEvanghelis&ulK&7a l-sat singur doar cu Bi%lia si cu lu&ea &odernaL 7/ho&as FoOard> 1 fi evanghelic nu e de a?uns> p$ 4:$ M0N LCu greu se pot esti&a pagu%ele produse in traditia evanghelic-$L 7,ichard F$ .ovelace> Dina&ica vietii spirituale HDoOners Brove> .> 1;8;I> p$*04$ M2N Convertitul la (rtodoAie de la protestantis&> <on E$ Braun> scrie" LSi totusi> n ciuda eforturilor pe care le f-cea&> a& continuat s- &a scufund necontenit n c-l-toria &ea spiritualpn- a& dat de fund$ 6ns- c-derea &ea avea s- fie nceputul unor fervente c-ut-ri viitoare$L 7Energia divina" Calea ortodoAa spre victoria crestin- HBen .o&ond> C1> 1;;1I> p$8$ M4N ve)i str-lucitul co&entariu al lui <aroslav !elikan asupra involutiei teologiei !rotestante si a practicilor sale de rug-ciune> care s7au dep-rtat ntr7att de dog&ele infaili%ile de credint- nct !elikan scrie c- Lcu& a stat %ine Mrefor&atorilorN s- se opun- structurilor de continuitate prin care Biserica de &ai %ine de un &ileniu s7a identificat ca fiind +apostolic-+> respectiv succesiunea episcopal-Kce &ai putea sa previn- o astfel de opo)itie de la atacul dog&elor Sinodurilor de la Nicea si Calcedon> +doctrina apostolic-+ prin care Biserica> de o &ie de ani se identifica drept ortodoAa3L 7/raditia crestin-> vol$ #" ,efor&a Bisericii si a Dog&ei HChicago> 1;:2I> p$ 0*1$ Si de ase&eena> capitolul 5" +!rovocarea adresat- continuit-tii apostolice+> pp$ 0=27001$ M5N Sf$ Evgarie !ustnicul 7+Despre asce)- si nep-ti&ire+ n Filocalia> vol$ 1 trad$ B$E$F$!al&er> !hilip Sherrard si Gallistos Jare HBoston and .ondon> 1;8;I> p$08$ M8N LEra de parc- Biserica nu eAistase$ De parc- Bi%lia fusese scris- cu o )i n ur&- iar eu era& pri&ul care o deschidea$L 7 /ho&as FoOard> 1 fi evanghelic nu e de a?uns> p$ 58$ M:N L,eligia de stat in S91 este frag&entat- n asa fel nct este &ai funda&ental- dect &o)aicul deno&inational$ Ea cuprinde un caleidoscop a&etitor de credinte schi&%-toare aflate vesnic ntr7un conflict unele cu altele$ 6n &are &-sur- ea reflect- diversitatea societ-tii a&ericane> divi)area natiunii n religii civile aflate n co&petitieKL 7Fer%ert Schloss%erg> doli de distrus" credinta crestin- fat- cu societatea a&erican- HNashville> 1;:0I> p$*40$
N"ua &" () Convingerea &ea este c- r-d-cina pro%le&elor &orale ale 1&ericii &oderne se afl- toc&ai n faptul c- noi c-ut-& solutii politice> psihologice> sociale sau stiintifice la pro%le&e care de fapt sunt &oral7religioase$ ,atiunile acestei situatii s7ar g-si n a&estecul haotic de !rotestantis& evanghelic de)7istorificat> de ilu&inis& seculari)at si de ,o&ano7Catolicis& a&ericani)at si> de
1*
ase&enea> seculari)at$ 1cestea au devenit religia noastr- civil-$ E o religie care si are r-d-cinile istorice ntr7un a&alga& de senti&entalis& utopic> crestinis& corupt si rationalis& occidental$ Funda&entul ei filosofic este u&anis&ul epocii lu&inilor> senti&entalis&ul &isc-rii ro&antice> teologia trunchiat- a ,efor&ei si &aterialis&ul asa7nu&itului Tvis a&ericanE$ Me&%rii fiec-reia din fractiunile acestea Hu&anistii din lu&inis&> !rotestantii evanghelici si ,o&ano7Catolicii seculari)atiI cred c- sunt adversari ideologici$ 6n realitate ns-> fiecare repre)int- cte o fat- a aceleiasi &onede" un hi%rid co&pus din frag&ent de credint- crestinveche si idei ultra&oderne> anti7traditionale> &aterialiste si adesea utopice$ ,eligia civil- de tip !rotestant ilu&inist din 1&erica se %a)ea)- pe o credint- ntr7o dog&- a unei schi&%-ri instantanee> f-r- efort> a unei transfor&-ri &agice$ !entru !rotestantii funda&entalisti asta se chea&- a fi Tn-scut din nouE$ Dar descendentii &oderni ai u&anistilor ilu&inisti si ,o&ano7Catolicii seculari)ati cred si ei ntr7o versiune secular- de Ttransfor&areE$ .u&ea secular-> stiintific- are si ea variante ale eAperientei Tnasterii din nouE$ /ransfor&area de tip secular presupune respectarea virtutii civice> a c-ii corecte din punct de vedere politic spre TharulE secular$ !entru cei &ai )elosi secularisti transfor&area nu presupune credinta n Fristos> asa cu& ar spune !rotestantii funda&entalisti> ci ntr7una din )ecile de &ii de culte idealiste> politice si civile care au devenit n asa &-sur- o parte din constiinta pu%lic- a&erican- de a)i> nct episcopii seculari)ati ,o&ano7Catolici din 1&erica ncearc- acu& s- le reduc- influenta$ M1N Studiul &ediului> lu&ea a treia> ca&pania anto7nuclear-> &iscarea fe&inist-> drepturile ho&oseAualilor> individualis&ul> de&ocratis&ul> &ulti7culturalis&ul> proiectul pentru o nouordine &ondial-> &iscarea pacifist-> africo7a&ericanis&ul> societatea de consu&> pro%le&a avorturilor> sen)ualis&ul> toate TcredinteleE de acest fel si &ulte altele nc- si7au aflat aderenti TreligiosiE )elosi$ Ctiva dintre ei pleac- n lu&e s- sustin- cau)a lui isus> altii s- sustin- cau)a %alenelor> &ulticulturalis&ul> s- plede)e pentru cei f-r- locuinte> pentru progra&e guverna&entale &ai largi> pentru afro7a&ericani> s- prote?e)e p-s-rile &igratoare sau s- readuc- rug-ciunea n scoli$ /r-i& ntr7o cultur- intens Treligioas-E> fracturat- si tri%ali)at-$ 6n acest &ediu pn- si secularistii sunt activi religiosi n pledoaria lor pentru nenu&-rate cau)e personale si pu%lic7 &oraliste$ 6n tot acest ti&p credinta asa7)is religioas- pare s- fie &ai )eloas- n eforturile ei de a fi relevant- politic dect n c-ut-rile ei de a atinge sfintenia$ M1N #e)i n ,ael <$ saac si Erich saac> 9topicii care constrng HChicago> 1;:0I> &ai ales capitolul *" +,evolutia sfintitoare" Bisericile n c-utarea perfectiunii+> pp$14722$
*ecularis(ul reli i"s Faptul c- pn- si cultura noastr- religioas- este intens seculari)atnu &ai surprinde pe ni&eniM1N Sunte& religiosi> dar nu crestini n sensul traditional al cuvntului$ Cred c- &ai curnd sunte& niste senti&entali utopici care crede& n putinta noastrde a ne re)olva pro%le&ele cu solutii tehnice si politice instantanee> cu psihologie> cu senti&ente %une> cu diverse orient-ri ideologice> corecte din punct de vedere politic si cu o gr-&ad- de progra&e sociale finantate de stat$ 1&ericanii par s- cread- n %un-tatea lor auto7procla&at-> de tip ilu&inisto7utopico7puritano7 &ilenarist> n necesitatea de a fi convertit ca s- ve)i lu&ina> de a face un fel de leg-&nt special>
10
de a avea o che&are prin care o&ul s- se separe de legile nor&ale ale istoriei$ Senti&entul patetic de a avea un fel de che&are> de a fi> asa cu& a spus .incoln> Tun popor aproape alesE a hr-nit un stil tipic a&erican de religie populist-> rupt- co&plet de r-d-cinile crestinis&ului istoric$ 1ceasta este religia care &i)ea)- pe eAperienta Tnasterii din nouE$ E religia n care predicatorii colind- tara si lu&ea n turnee> a tele7evanghelistilor$ E de ase&enea religia seculari)at- a politicilor seculare si a cau)elor sociale luate drept credint-$ 1&ericanii sunt nc- su% influenta vi)iunii coercitive> teocratice> utopice si &ilenare a pri&ilor puritani$ Ei nc- ncearc- s- legifere)e &oralitatea$ Diferenta este c- ne7a& schi&%at do&eniul de lucru si acu& c-ut-& s- satisface& gusturile personale si Tleg-&inteleE seculari)ate> auto7 inventate$ Dar &i se pare c- toti 7 secularisti> oa&eni religiosi> oa&eni politici de dreapta sau de stnga 7 sunt uniti n ?urul credintei lor n credinta civil- a&erican- si n vi)iunea ei senti&ental7utopic- a %un-t-tii auto7do%ndite$ Chiar dac- se &ai nt&pl- s- difere ntre ei n ceea ce priveste &i?loacele de atingere a Tvisului a&ericanE> n esent- si unii si altii sunt &aterialisti si utopici$ Cu totii cred c- scopul o&enirii Hsau cel putin al 1&ericiiI pe p-&nt este s- adopte o ideologie de dreapta> s- se perfectione)e> s- devin- %ogat-> s- tr-iasc- n confort> s- adopte politici corecte> s- fie atent- la pro%le&ele &ediului si s- re)olve pro%le&ele lu&ii printr7o schi&%are a politicii> prin inginerie &edical7social- si prin solutii tehnice care> dac- nu tin> vor tre%ui i&puse prin taA-ri coercitive> educatie si legi$ 1st-)i ca& toti a&ericanii par s- gndeasc- asa" tot ceea ce e rau n lu&e poate fi re)olvat prin &i?loace stiintifice> politice> legale> educationale sau psihologice$ ar pro%le&ele noastre au a?uns s- nu &ai tinde co&porta&entul nostru p-c-tos> de socoteala pe care fiecare din noi o d- n fata lui Du&ne)eu sau legii .ui> de cau)e sociale> politice sau psihologice$M*N !e ur&a !rotestantilor Tn-scuti din nouE secularistii caut- si ei solutii instantanee> Tn-scute din nouE la pro%le&ele lor$ 6n loc s- nteleag- viata ca pe o lupt- continu- 7 pentru a nu o nu&i o c-l-torie sacra&ental- spre un tel spiritual 7 secularistii si !rotestantii funda&entalisti &p-rt-sesc aceeasi vi)iune> aceeasi o%sesie$ 9nii privesc spre guvern> altii spre isus$ Nici unii> nici altii nu par s- doreasc- s- parcurg- o dificil- c-l-torie spiritual- de o viat- spre &ntuire$ Cu totii vor re)ultate pe &o&ent$ 1stfel c- episcopii ,o&ano7Catolici de stnga> !rotestantii funda&entalisti de dreapta> evreii atei sau &ilitantii ho&oseAuali par cu totii s- fie uniti n devota&entul lor pentru senti&ente %une si progres social si &aterial$ Cu totii cad de acord cprogresul tre%uie atins prin &i?loace politice sau legale sau printr7o si&pl- schi&%are pe loc a ini&ii > o convertire de fapt la religia a&erican- a naltei p-reri despre sine> a &plinirii personale si a TdrepturilorE o&ului$ M1N #e)i Capitolul 1 din 9topicii care constrng> pp$1712$ M*N L/re%uie s- cauti din greu la r-d-cina evanghelicilor Qi a funda&entalistilor pentru a g-si practici si valori din lu&ea &odern- pe care ei le resping> ceea ce nu ar tre%ui s- &ai surprindpe ni&eni> avnd n vedere rolul i&portant ?ucat de !rotestantis&ul conservator n nasterea unei astfel de lu&i$L 7Steve Bruce> Casa destr-&at-> p$182$ O n"u+ vi,iune 6nv-t-tura Bisericii istorice ns- trans&ite o alt- vi)iune asupra sensului vietii> o vi)iune diferitde cea a conte&poranilor nostri$ Biserica nv-ta c- sensul eAistentei este co&uniunea cu Du&ne)eu> nu cresterea econo&ic-> redistri%utia averii sau %unele senti&ente$ Biserica nv-ta c12
sacra&entele nu sunt si&ple lectii > si&ple a&intiri ale adev-rului> ci adev-rul nsusi n actiune$ Sensul vietii> n ntelegerea Bisericii> nu este %un-starea> nici &-car c-utarea fericirii> ci sfintenia$M1N Nu este &plinirea personal-> ci re7crearea noastr- dup- i&aginea lui Du&ne)eu$ Faptul c- sunte& p-c-tosi> dar cu toate acestea alege& s- fi& ca Du&ne)eu> este ns-si esenta nv-t-turii crestine$M*N !-rintele Bisericii> .actantiu H1D *4=7018I scrie" T6n starea aceasta a& fost creati s- eAist-&" s6i slu?i& cu& se cuvine .ui Du&ne)eu care ne7a f-cut> s- 6l recunoaste& si s-7. ur&-&$ Sunte& legati de El prin slav-$$$.u&ea a fost f-cut- cu acest scop> ca noi s- ne naste&$ Noi> la rndul nostru> ne7a& n-scut ca s-7. pute& cunoaste pe Du&ne)eu> f-c-torul tuturor si al nostru$ ar noi sti& c- tre%uie s- 6l sl-vi&$ Si 6l sl-vi& ca s- do%ndi& viata vesnic- drept r-splat- pentru &unca noastr-$ ar slava pe care 7o aduce& ne cere &ulta &unc-> ntr7adev-r$ Si atunci do%ndi& r-splata vesniciei> astfel c- f-cuti fiind ca ngerii> pute& s-7 slu?i& M-ritului /atceresc si Do&n n vecii vecilor> a C-rui 6&p-r-tie nu are sfrsit$ 1ceasta este taina .ui Du&ne)eu> aceasta este taina lu&ii$EM0N !ornind de la neschi&%-toarea credint- a !-rintilor> a?unge& s- ntelege& c- rug-ciunea de)interesat- adresat- lui Du&ne)eu> tr-it- sacra&ental n toate do&eniile vietii> este sensul vietii> nu convertirea la o %un-tate civic- n scopul de a crea o TperfectiuneE o&eneasc-$ 6ncepe& deci s- ntelege& c- viata n esenta ei este nainte de toate sacra&ental-> nu politic-$ Si apoi descoperi& c- adev-ratele idei politice crestine despre li%ertate sau ?ustitie nu au nici un rost dac- devin un scop n sine> i)olate de funda&entele lor istorice> religioase si &orale$ Nu&ai astfel principiile &orale cap-t- un nteles dincolo de interesele personale$M2N #iata> asa cu& este ea nteleas- de c-tre !-rintii Bisericii istorice> este un sacra&ent viu$ Daccrede& aceasta> tot ceea ce crede& despre vietile noastre> despre societate si politic- vor fi su%stantial diferite de cele ale oa&enilor care cred c- scopul vietii este convertirea > secular- sau religioas-> la o gndire de dreapta sau la &plinirea de sine$ M1N Matei S-racul> Co&uniunea dragostei HCrestOood> NR> 1;:2I> &ai ales capitolul 4> pp$ 8;7 :2$ M*N L.u&ea aceasta este una c-)ut- pentru c- a renuntat s-7. &ai vad- pe Du&ne)eu n toate$L 71leAander Sch&e&ann 7!entru viata lu&ii HCrestOood> NR> 1;50> p$15$ M0N .actantiu 7+Despre institutiile divine> 0=2 1D+> in Credinta !-rintilor de de&ult vol$* trad$ J$1$ <urgens HCollegeville> MN> 1;8=I> p$ *557*5:$ M2N LDac- nu eAist- nici o che&are Mc-tre un adev-r religios transcendentN dincolo de rege sau de curte> legea este n cele din ur&U capricioas-$L 7,ichard <ohn Neuhaus> !iata pu%lic-> p$*45$
14
Ca!it"lul .R/0$OIUL1 CULTURAL /ara noastr- se afl- ntr7o stare de r-)%oi ideologic$ 1cest Cr-)%oi+ se d- ntre cei care sfidea)- istoria> religia si societatea civili)atiei crestine si cei care continu- s- pretuiasc- &ostenirea noastr- cultural- si religioas-$ Este un Cr-)%oiD ntre cei care au preluat si de)voltat i&pulsul pluralist !rotestant pnla ulti&ele sale consecinte> si acei ,o&ano7Catolici> (rtodocsi si !rotestanti care se str-duie s- g-sesesc- si s- dea vietii o anu&itdirectie &oral-> s- descopere si s- se %ucure de fru&usetea si taina acestei lu&i desacrali)ate> &aterialiste si i&orale$M1N Din paginile )iarelor pnla curtile ?udec-toresti> din lu&ea artelor pn- n lu&ea stiintelor u&aniste> adeptii convingerilor politice si sociale atee si rationaliste sunt n conflict cu crestinii si evreii sau cu oricine &p-rt-seste vreo alt- credint- religioas-$M*N Cei care caut- s- distrug- traditiile &ostenirii noastre iudeo7crestine au politi)at lu&ea din ?ur pentru a7si atinge scopurile$ !rintr7o gr-&ad- de progra&e de inginerie social- au viciat n &od radical felul n care societatea se raportea)- la sensul vietii> la adev-r> la &oralitate> la religie$ !olitica a nlocuit adev-rul religios la toate nivelele societ-tii ca surs- principal- de &oralitate$ M0N Functionari guverna&entali> %irocrati si ?uristi aduc acu& n discutie chestiuni care cndva priveau religia si constiinta individual-$ 1ceast- C&oralitateD politic- &aterialist- este pe ct de profund seculari)at-> pe att de relativist-$M2N Cteva eAe&ple concrete pot ilustra consecintele> greu de esti&at n viitor Hpentru a nu le nu&i catastrofaleI> ale a%andon-rii credintei religioase traditionale n favoarea unor politici seculare relativiste si a ingineriei sociale> ca singure surse de &oralitate n viata pu%lic- din )ilele noastre$ M4N M1N ,ichard <ohn Neuhaus ncearc- s- eAplice r-)%oiul cultural 7 sau &-car r-d-cinile sale 7 astfel" LCnd &ostenitorii si7au pierdut credinta n traditia pe care au pri&it7o drept &ostenire> acea traditie tre%uie ridiculi)at-> pentru ca s- nu se spun- c- a fost tr-dat-K( nou- elit- a ap-rutKeste +elita intelectual-+Kfor&at- din oa&eni care se cred educati si +ilu&inati+KNoua clas- social- favori)ea)- tot &ai &ult interventia guverna&ental- n toate do&eniile sferei sociale$L 7 i%id$ pp$ *087*4=$ M*N Descriind co&petitia 7 adesea inegal- 7 ntre cei care &p-rt-sesc credinte religioase traditionale si cei care au convingeri seculare din &ediul universitar> !age S&ith> ,ector al 9niversit-tii californiene din Santa Cru)> scrie" LEAcluse MsuntN preocup-rile u&ane antice si clasice precu& dragostea> credinta> n-de?dea> cura?ul> nsufletirea> &ilostenia> spiritualitatea> religia> fidelitatea 7 adic- tot ceea ce ar putea s- dea cura? tinerilor$L 7 9cignd spiritul" 6nv-t-&ntul superior n 1&erica HNeO Rork> 1;;=I> p$ *=$ M0N ,-d-cinile ero)iunii transcendentului n favoarea a tot ce este politico7+stiintific+ au fost descrise astfel" LDarOinis&ul a prev-)ut c- evolutia spre for&e superioare de o& si societate
15
prin selectia natural- si supravietuirea celor puternici este inevita%il- din punct de vedere +stiintific+$ MarAis&ul> n politic-> avea s- prevad- acelasi lucru pentru istoria o&eniriiKL !age S&ith 9cignd spiritul> p$ 04$ M2N 1 fost descris- ca" LDreptul individului de a crede tot ceea ce doreste atta ti&p ct acceptdoctrina> care este nsusi acest drept> considerat dog&- Mpolitic-N supre&- a +credintei co&une+ L /ho&as Fopko 7 6n toat- deplin-tatea lui Du&ne)eu HCrestOood> NR> 1;:*I> p$ 140$ M4N Su%iectul seculari)-rii si politi)-rii vietii si culturii a&ericane a fost a%ordat> ntre altele> n" Neuhaus 7 !iata pu%lic- asa cu& este ea HEerd&ansIS S&ith 7 9cignd spiritul H#iking 7 !enguinI> saac 7 9topicii care constrng H,egnar@ BateOa@I> Schaeffer 7 Vi atunci> cu& tr-i&3 HCrossOa@ BooksI si &ulte altele$ Cteva pu%licatii de tinut- s7au ocupat si ele de feno&enul seculari)-rii vietii din 1&erica> ntre ele Co&&entar@> /he Fu&an .ife ,evieO si First /hings$ ( ga&- larg- de scriitori de orient-ri diferite au conse&nat seculari)area 1&ericii si politi)area vietii a&ericane$ !rintre ei se nu&-r- scriitori evrei precu& Nor&an !odhoret)> rving Gristol si <on .evenson> ,o&ano7Catolici precu& Michael Novak si !eter Greeft> !rotestanti precu& Dr$ Francis Schaeffer si Martin Mart@ si agnostici ca 1lan Bloo&$ 1ceste feno&ene au fost eAplorate att de scriitori de stnga precu& Ber&aine Breer HSeA si destin> FarperI ct si de dreapta> ca ,o%ert Nis%et H storia ideii de progres> Basic BooksI$
Le ea 6n do&eniul legislativ a& v-)ut cu& ?uristi de prestigiu> profesori de drept si ?udec-tori au a%andonat idea c-l-u)irii legii de c-tre principiile initiale ale Constitutiei$M1N S7a &ers pn- ntr7acolo nct au &anipulat legea pentru a7si atinge scopurile politice prin &i?loace nede&ocratice si chiar neconstitutionale$M*N 9n eAe&plu tipic pentru astfel de a%u)uri este deci)ia din 1;80 a Curtii Supre&e n ca)ul ,oe contra Jade> n care legile care conda&n- si inter)ic avortul au fost a%olite n fiecare stat al 9niunii$ Nu este vor%a nu&ai de legile statale ce inter)ic avortul la cerere> c-ci dou- &ii de ani de traditie crestin- n ceea ce priveste sfintenia vietii u&ane> n-scute sau nu> au fost sfidati prin CdescoperireaD> n Constitutie> a asa7)isului drept la inti&itate> 7 un CdreptD ce nu figurea)- nic-ieri n Constitutie si pe care ?uristii a&ericani nu l7 au CdescoperitD vre&e de *== de ani$M0N 6n ochii opiniei pu%lice legali)area avortului avea s- devincurnd tot una cu acceptarea sa &oral-$ Nu&-rul cutre&ur-tor de avorturi nregistrate n fiecare an n S91 o de&onstrea)- cu prisosint-" peste un &ilion si ?u&-tate$ 1vortul a fost considerat la nceput o Calegere disperat-D> dar frecventa crescut- a avorturilor s-vrsite de fe&ei care avortaser- de?a de cteva ori n trecut> avea s- devin- o practic- u)ual-$ 6n cele din ur&- avortul a devenit un CprocedeuD att de acceptat nct a a?uns chiar parte dintr7o industrie &edical- su%sidiar- atunci cnd> pe ** ianuarie 1;;0> eAperi&entelor cu tesuturi de copii avortati li s7a oferit finantare guverna&ental- de c-tre !resedintele Clinton$ Ca)ul ,oe contra Jade a fost doar o for&- de &anifestare a i&pulsului ideologic revolutionar ce continu- s- &ping- 1&erica tot &ai &ult pe calea seculari)-rii$ De la progra&ul radical de stnga de studii critice ?uridice din cadrul 9niversit-tii Farvard> pnla audierile politi)ate ale <udec-torului ,o%ert F$ Bork din 1;::> si la politica de inginerie social- din ti&pul ad&inistratiei Clinton HeAperi&entele fetale> progra&ele de avorturi finantate de guvern> etc$I a& asistat la politi)area legii 7 sau> &ai eAact> la a%andonul ei W n favoarea diferitelor agende politice> de c-tre ?uristi> politicieni si de acade&icieni atei ce predau n facult-tile de drept$
18
1sa cu& scrie ?udec-torul ,o%ert Bork" T Filosofia &oral- a facult-tii de drept K se dovedeste a fi o &etod- deghi)atde a atinge idealurile li%erale si ultrali%erale ale &o&entuluiKCeea ce nvat- studentii> pentru a spune lucrurilor pe sleau> este c- gndirea ?uridic- ce a functionat vre&e de secole este acu& dep-sit-> iar o for&ulare ver%al- retoric- poate atinge orice scop politicKDo&eniul legislativ este un c&p de %-taie eAtre& de sensi%il c-ci> precu& artele si stiintele u&aniste> precu& sociologia> istoria> stiintele politice si alte do&enii care au a?uns politi)ate> el poate afecta &odul de gndire si chiar ntreaga cultur- a societ-tii> prin influenta sa educativ7si&%olic-E$M2N
M1N #e)i ,o%ert F$ Bork 7 spitirea 1&ericii" seductia politic- a legii> &ai ales Cap$ 1 si * HNeO Rork> 1;;=I M*N LCnd o curte de ?ustitie de&olea)- un statut> ntotdeauna sfidea)- li%ertatea celor care i7au votat pe repre)entantii vointei lor politice> nu&iti s- pun- legea n vigoareKacel act repre)intvointa unei &a?orit-ti de nou- ?uristi> nu a oa&enilor$L i%id$ *52$ M0N LDe la nceputul ,epu%licii pn- n acea )i de ** ianuarie> 1;80> chestiunea &oral- cu privire la legalitatea avorturilor a fost n eAclusivitate de co&petenta legislaturilor statului$$$Din p-cate> nici un te&ei legal nu ?ustific- &odific-rile survenite$ ar Curtea> de atunci ncoace> nu a dat nici o eAplicatie si e putin pro%a%il c- va da vreodat-> fiindc- dreptul de a avorta> orice ar crede unii sau altii despre acest su%iect> nu se g-seste n ConstitutieKDin 1;80 ncoace nici un &ilitant pentru cau)a avoturilor nu s7a gndit s- ?ustifice n vreun fel ca)ul ,oe contra Jade drept o deci)ie constitutional-$L i%id$ pp$ 11*7114$ M2N i%id$ pp$ 104710:$
*tiintele u(aniste 1saltul sustinut &potriva literaturii greco7ro&ane> e%raice> si a (ccidentului crestin> asupra artei din (ccident n general> si tr-ieste acu& perioada de glorie$ #icti&e ale acestui atac n ur&a refor&elor politice de stnga din anii 5=> universit-tile a&ericane sunt acu& do&inate de personalit-ti care &p-rt-sesc vi)iuni profund atee si relativiste$M1N 1sa cu& nota Charles E$ Donovan> S$<$ n 1;50" T storia nv-t-&ntului superior a&erican reflect- pierderea credintei de c-tre institutiile religioase$ !re)enta n toat- tara a institutiilor atee> nereligioase si> uneori antireligioase fondate ns- de oa&eni )elosi> cu devota&ent apostolic> ndrept-teste convingerea po)itivistilor potrivit c-reia credinta si inteligenta sunt inco&pati%ileE$M*N Cei care cred c- inteligenta si credinta sunt inco&pati%ile detin acu& functii de conducere n nv-t-&ntul a&erican$ 1titudinea lor este nedisi&ulat ostil- fat- de cei care &p-rt-sesc p-reri traditionale W pentru a nu spune religioase 7 istorice sau politice conservatoare$M0N
1:
1sist-& la desf-surarea unui proces radical de de&iti)are$ #ede& cu& ap-r-torii de ieri ai stiintelor u&aniste s7au schi&%at ire&edia%il> neprecupetind nici un efort n a7si co&pro&ite propriile do&enii de studiu pentru a7si onora agendele politicoWideologice atee> de cele &ai &ulte ori de stnga$ Si aceasta se nt&pl- att n teologie ct si n stiintele u&aniste$ Cele &ai )go&otoase voci care> la unison> pun la cale co&pro&iterea credintei crestine istorice> vin din partea asa7)isilor teologi li%erali !rotestanti si ,o&ano Catolici$M2N Feno&enul de distrugere a artelor li%erale din interior se &anifest- prin co&pro&iterea culturii si istoriei occidentale> n nu&ele unui nou &ulticulturalis& 7 ceea ce Beorge F$ Jill nu&este un Cproiect Mce N tinteste s- su%&ine)e civili)atia apusean- prin discreditarea c-rtilor si ideilor care i7au dat nastere$DM4N 6n linia nti a acestui atac se afl- criticii literari deconstructivisti care pretind c- sensul traditional al literaturii tre%uie CdeconstruitD pentru a o eli%era de interpret-rile conventionale$ Bertrude Fi&&elfar%> !rofesor E&erit de istorie la 9niversitatea din NeO Rork scrie despre cu& teoria deconstructivist- a invadat si alte do&enii" T Decontructivis&ul a influentat o generatie ntreag- de critici literari s- cread- c- nu eAist- teAt Msens anu&eN n afara interpret-rii> c- autorul nu are o CautoritateD &ai &are dect criticul> c- nu eAist- realitate o%iectiv-$ storicii> &ereu la granita dintre discipline> aveau s- descopere curnd si ei c- pn- si istoria poate fi deconstruit-> c- eveni&entele trecutului nu au nici o realitate o%iectiv- c- nu sunt ni&ic altceva dect teAte ce asteapt- s- fie interpretate> inventate sau i&aginate de c-tre un istoric$ Si la fel se nt&placu& si7n do&eniul ?uridic$ Dac- eveni&entele si teAtele nu au nici o realitate sau autoritate> atunci statutele> precedentele si principiile constitutionale sunt la fel de neputincioase$ 6nfiltrndu7se n fiecare do&eniu> deconstructivistii pro&it ceea ce au ncercat s- fac- si &arAistii naintea lor" s- de&istifice adev-rul pri&it si s- ne eli%ere)e de su% tirania faptelor$EM5N !age S&ith> istoric si rector fondator al 9niversit-tii Californiene din Santa Cru) a eAa&inat deteriorarea co&unit-tii universitare ca ur&are a seculari)arii sale dog&atice$ Scrierile lui se concentrea)- asupra felului n care> n (ccident> s7a produs tran)itia de la o vi)iune savantdespre lu&e Hvi)iune circu&scris- unui adev-r spiritual traditionalI spre o nou- Ccredint-D ntr7un ateis& ostil crestinis&ului$ 1cesta este> n opinia lui S&ith> Cfunda&entalis&ul universitarD$ /ot el scrie" TMaladia spiritual- a post7&odernis&ului> ce afectea)- nu doar 1&erica> ci ntreaga lu&e occidental-> dep-seste> de %un- sea&-> incinta universit-tilorS si totusi> &i pare c- n universit-ti> &ai &ult dect altundeva> se si&t &ai acut efectele acestei %oli$ /otul cade su% incidenta unui reductionis& dia%olic$ De)%aterile despre Du&ne)eu nu &ai sunt la &od-> n schi&% politica les%ienelor este$ Funda&entalis&ul universitar re)id- n nc-p-tnarea cu care universit-tile refu)- s- recunoasc- orice adev-r care nu se confor&ea)- cu dog&ele MateeN profesionale$ 6n renu&ita piat- de idei n care toate ideile sunt egale si nu e loc pentru ?udec-ti de valoare si> i&plicit> nici pentru valori> anu&ite idei Hde eA$ ideile religioase cu privire la crestinis&ul istoricI sunt din capul locului eAcluse si vai de cei care ndr-)nesc s- le enunte$ 1stfel de indivi)i sunt auto&at ndep-rtati> ca nu cu&va ideile lor s- se r-spndeasc- la altiiKEM8N Seculari)area sau> &ai eAact> relativi)area pluralist- a nv-t-&ntului a&erican are o istorie lung-$ Charles J$ Eliot presedintele 9niversit-tii Farvard> a fost un repre)entant tipic al ateilor dog&atici> produs al generatiei de secol X X de necredint- !rotestant- ostil- crestinis&ului istoric$ 1cesti savanti au consolidat cli&atul &odern al funda&entalis&ului universitar> att de ncrncenat acu& fatde orice> n afara propriilor idei seculare$ 6n cuvntul inaugural rostit n 1:5; la 9niversitatea Farvard el a spus" T6nsusi cuvntul +educatie+ este un protest declarat &potriva nv-t-turii Mreligioase crestine N dog&atice$ Notiunea potrivit c-reia educatia const- n predarea co&petent- a ceea ce profesorul consider- a fi adev-rat> poate fi potrivit- ntr7o
1;
&-n-stire sau ntr7un se&inar de preoti> dar este intolera%il- n universit-ti si n institutii de nv-t-&nt pu%lice> fie ele pri&are sau superioare$EM:N Cu alte cuvinte> idea c- cercetarea acade&ic- poate fi &%og-tit- de c-tre adev-rul religios a fost> potrivit !resedintelui de la Farvard din 1:5;> o idee de&odat- ce apartine unor ti&puri de &ult apuse$ Si astfel> idea unei educatii nsufletite de principiile iudeo7crestine> idee ce si7a g-sit eApresie n nentrerupta continuitate din Bi)ant Hla ,-s-ritI trecnd prin Evul Mediu si ,enastere Hla 1pusI a?ungnd pn- n )orii veacului nostru> a fost a%andonat-$ Cuvntul +educatie+ a a?uns s- dese&ne)e doar o educatie atee si astfel s7a creat n &od ar%itrar o pr-pastie ntre ideile filosofico7religioase si nv-t-tura universitar- secular7stiintific-$M;N !n- n secolul trecut> toat- nv-t-tura> stiintific- sau de alt- natur-> a fost purt-toare de continut sau sens &oral> etic> religios$ Chestiunile privitoare la &oral- si eAistent- au fost ntelese ca fiind profund religioase$ !n- n stadiile avansate de seculari)are a universit-tilor a&ericane> presedintele fiec-rei universit-ti a fost r-spun)-tor de grupele de studenti din anul nti> c-rora le7a predat un curs de filosofie &oral- Hreligioas-I$M1=N M1N L,elativis&ul cultural reuseste s- distrug- drepturile universale ale (ccidentului$L 1lain Bloo& 7 6ngustirea gndirii a&ericane" cu& a dec-)ut nv-t-&ntul superior a&erican HNeO Rork> 1;:8I> p$ 0;$ M*N Citat de <a&es /urnstead Burtchaell n First /hings Haprilie 1;;1I$ M0N LMaladia spiritual- a +post7&odernis&ului+> ce afectea)- nu nu&ai 1&erica> ci ntreaga lu&e occidental-> se eAtinde cu &ult dincolo de &ediul universitar> ns- n acel &ediu cred c- efectele sale sunt resi&tite cel &ai acut$L !age S&ith 7 9cignd spiritul> p$ 4$ M2N 6n interventiile sale pu%lice din )iua de a)i religia !rotestant- avansea)- o vi)iune asupra politicii si societ-tii n care religia Mtraditional-N nu are ce c-uta$L ,ichard <$ Neuhaus 7 !iata pu%lic- asa cu& este ea> p$ 10:$ #e)i> de ase&enea> !aul #$ Markovski> L,eligia acade&ic- su% teroarea vandalilorL> First /hings H&ai> 1;;*I$ M4N Beorge F$ Jill 7 L!olitici literareL> NeOOeek> ** aprilie 1;;1$ M5N Bertrude Fi&&elfar%> Co&&entar@ Haprilie 1;;1I$ M8N !age S&ith> 9cignd spiritul> p$ 4$ M:N Citat de <a&es /urnstead Burtchaell> First /hings> aprilie 1;;1$ M;N !age S&ith> 9cignd spiritul> &ai ales Cap$ 1 si *$ M1=N ,elatia dintre credint- si educatie avea s- fie curnd contestat- n noua repu%lic- a&erican-$ LDin :== si pnla i)%ucnirea ,-)%oiului Civil> nv-t-&ntul superior n noua repu%lic- s7a distins prin cteva tendinte &a?ore$ ,eligia traditional- a fost continuu a&enintat-Kconflictul dintre o educatie clasic- si una practic- a strnit pole&ici &ai aprinse ca oricndKL i%id$ p$ 08$
%iscarea fe(inist) Dintre toate grup-rile politice de Cinteres specialD> &iscarea fe&inist- pare s- fi procla&at cel &ai sustinut noua evanghelie atee a funda&entalis&ului universitar$M1N Nici o alt- grupare nu a &ilitat &ai )go&otos pentru a tri&ite religia crestin- traditional- n )ona eAperientei personale> nici una nu a luptat &ai crncen pentru a perpetua ideea c- adev-rul religios iudeo7crestin este C&potriva progresuluiD si> prin ur&are> nu are ce c-uta n arena pu%lic-$
*=
Critica literar- fe&inist- a ur&at ndeaproape principiile ideologice deconstructiviste> i&punnd o interpretare revi)ionist- radical- a ntregii literaturi din trecut sau de a)i$ !otrivit acestei interpret-ri> literatura ar fi i&pregnat- de un spirit tiranic patriarhal> iar fe&eile ar fi victi&ele %-r%atilor> sfidnd astfel interpret-rile traditionale si te&ele transcendente ce fuseser- vre&e de secole &p-rt-site de toatlu&ea> de toate rasele> de %-r%ati si fe&ei deopotriv-$ Fe&inistele se afl- n fruntea unei &isc-ri care s7a descotorosit de r-spunsurile estetice> religioase si &orale date literaturii si artelor> nlocuind vi)iunea estetic- traditional- asupra artelor si a stiintelor u&aniste cu o ideologie de &o&ent$ /eoria literar- fe&inist- a a%andonat aproape n totalitate do&eniul estetic pentru a deveni un studiu nu de literatur-> ci al puterii$ 1genda fe&inist- reduce rasa u&an- la o colectie de victi&e ale tiraniei patriarhale si studiul literaturii si istoriei la o disput- de idei politice$ !oliti)area studiului istoriei si literaturii duce la un fel de a&ne)ie cultural- W o deculturali)are n care elita noastr- cultural- atee pare s-7i constrng- pe oa&eni s- uite cine sunt si de unde vin W conditie pri&ordial- pentru ca procesul de inginerie social- s- i)%uteasc- n a institui noua CutopieD secular-$ Dup- anii D8= fe&inistele au devenit att de radicale n r-)%oiul declarat de ele traditiei universitare> nct &ulte fe&ei au ripostat> spunnd c- ceea ce se petrece acu& este un atac &potriva ntregii u&anit-ti> &potriva (ccidentului n general$ at-> de eAe&plu> po)itia luat- de Christina Foff So&&ers> !rofesor71sociat de filosofie la 9niversitatea Clark> vis Y vis de colegele ei fe&iniste" Trecla&atiile fe&inistelor &potriva progra&ei traditionale se %a)ea)- pe faptul c- ntreaga cultur- occidental- Wcunoasterea do%ndit- de o& n 1pus vre&e de o &ie de ani W este un concept co&pro&is de la %un nceput> de vre&e ce tot ceea ce a fost nregistrat si trans&is &ai departe generatiilor ur&-toare poart- a&prenta patriarhal-$ Nu nu&ai stiintele u&aniste sunt contestate de fe&iniste$ 9nul din do&eniile supuse contestatiei celei &ai vehe&ente de c-tre fe&iniste la ora actual- este critica tuturor do&eniilor stiintifice$ Noua &iscare fe&inist- nu se preocup- de drepturile fe&eilor sau> spre eAe&plu> de includerea> n progra&a traditional-> a reali)-rilor reputate de fe&ei$ Scopul &isc-rii fe&iniste actuale este s- transfor&e ntelegerea noastr- a ntregului trecut> pre)ent si viitor$ Cu& 3 Convingnd oa&enii s- accepte vi)iunea filosofiei fe&iniste conte&porane> aceea c- seAul este aspectul cel &ai i&portant n relatia dintre oa&eniE$M*N
M1N !eter ShaO> ,-)%oiul &potriva intelectului H oOa Cit@> 1> 1;:;I> &ai ales pp$ 587;1$ M*N Christina Foff So&&ers> &pri&is 1;> vol$ 5 Hiunie 1;;=I
De ra&area "(ului Scolile si universit-tile noastre au devenit att de anticrestine> nct pn- si nalta vi)iune traditional- a crestinis&ului cu privire la oa&eni a fost a%andonat-> iar un efort general pentru a denigra si a discredita o&enirea n general si societatea crestin- occidental- n particular a f-cut ca acu&> unii &e&%ri radicali ai unor grup-ri ecologice s- se &anifeste de parc- oa&enii ar fi niste intrusi i&orali ntr7o natur- de altfel virgin-$M1N
*1
Cnd oa&enii nu sunt discreditati n ntregi&e de c-tre unii gnditori anticrestini de a)i> tinta contest-rilor este cultura occidental- &ostenit- din antichitate" srael> Brecia> ,o&a si Bi)ant$ 6nde&nuri aprinse de a nv-ta de la societ-ti neoccidentale> necrestine> p-gne> au)i& nu doar n cursurile universitare> ci n &ai toat- &ass7&edia$ Mostenirea real- a crestinis&ului Htrecutul s-u> cultura si civili)atiaI sunt l-sate la o parte> n vre&e ce la ordinea )ilei figurea)- chestiuni ar)-toare ale societ-tilor necrestine$ Dac- a& r-sfoi un &anual de istorie o%isnuit din )iua de a)i> a& crede c- o &ie de ani de civili)atie %i)antin- cu arta si teologia sa> cu institutiile sale filantropice> cu co&ertul si literatura sa n7au eAistat niciodat- si nu ne privesc deloc$ Elevii nostri sunt nde&nati s- studie)e cultura a%origenilor din 1ustralia sau ecologia culturilor tropicale> sau procla&atiile literare ale les%ienelor afro7a&ericane> sau Cstilul de viat-D ho&oseAual> neaflnd ni&ic despre Constantin cel Mare> Sf$ oan Bur-7de71ur> Shakespeare> Dostoievski> Chaucer> Charlote Bronte sau Mark /Oain$$ ,eali)-rile re&arca%ile ale civili)atiei occidentale sunt &ini&ali)ate n co&paratie cu alte culturi$ 6ncrederea n civili)atia iudeo7crestin- a fost nlocuitde credinta potrivit c-reia se poate vor%i de echivalent- &oral-> artistic- si religioas- ntre toate culturile> indiferent de &odul de co&porta&ent> de ceea ce produc> de felul n care i tratea)- pe oa&eni$ 6n &ulte do&enii s7a a?uns s- se cread- c- ,-s-ritul si 1pusul crestin sunt inferioare tuturor celorlalte culturi$ 1ceastconvingere a redus sociologia si antropologia> la fel ca literatura si istoria> la si&ple asertiuni politico7ideologice n co&pania atee de a de7crestina cultura occidental- si de a o supune ingineriei sociale diri?ate de un super7stat secular si dog&atic$ Dac- secolul al X X7lea putea fi caracteri)at drept era )elului &isionar !rotestant> secolul XX ar putea fi nu&it era seculari)-rii interne a (ccidentului$ Bndirea neo7p-gn- este acu& pro&ovat- n nu&ele unei Csensi%ilit-tiD ecologice> seAuale> rasiale sau culturale> n nu&ele unei Cdiversit-tiD si al unui C&ulticulturalis&D n speranta c- aceste cuvinte &agice vor nlocui nv-t-turile iudeo7crestine cu o nou- er- de ilu&inis&> fraternitate si fericire> %a)atnu pe credinta transcendent-> ci pe o ideologie corect- din punct de vedere politic si pe progra&e guverna&entale$ M1N Si> cul&ea ironiei> afir&- aceasta n ti&p ce sustin c- oa&enii nu au nici o valoare> c- sunt si&ple creaturi care au evoluat la nt&plare> si&ple ani&ale> ceea ce ar plasa u&anitatea n naturU ca fiind +o specie ntre &ulte altele+> f-r- nici o r-spundere &oralU special- fatU de faptele sale n relaPie cu natura$
Te"ria s!eciil"r 9lti&a tendint- de ndep-rtare de traditia crestin- este asa7nu&ita teorie a speciilor prin care se afir&- c- o&ul ar fi egal cu Hdac- nu cu&va chiar inferior fata deI celelalte specii %iologice$ (&ul de litere !eter ShaO scrie astfel despre devalori)area o&ului prin aceast- radical- 7 si acu& la &od- 7 teorie a speciilor" TNefavora%ila co&parare a o&ului cu gndacul a devenit co&un- n discutiile pe te&e %iologice> desi Stephen <a@ Bould Hpersonalitate n lu&ea &ass7&ediei si %iolog la 9niversitatea din FarvardI pare s- fie si &ai radical"
**
+Evolutia este o for&ida%il- retea cu nenu&-rate ra&uri> si nu o scar-S de aceea nu nteleg cu& noi> purt-torii de cuvnt ai ctorva &ii de specii &a&ale> pute& s- ne pretinde& superiori fatde trei sferturi de &ilion de alte specii de insecte> care cu sigurant- vor supravietui &ai &ult ca noi> pentru a nu &ai a&inti de %acterii> care> iat-> au dovedit o fantastic- putere de supravietuire de &ai %ine de trei &ilioane de ani$+ Si astfel s7a reusit ca o&ul s- fie devalori)at si considerat inferior nu nu&ai fatde oa&enii pri&itivi> fatde alte &a&ale si de insecte> dar pn- si fatde %acterii$EM1N Devalori)area o&ului a &ers att de departe nct e aproape de necre)ut c- n ur&- cu doar ctiva ani societatea occidental- avea ncredere n sine> iar co&paratiile cu alte culturi i f-ceau pe locuitorii crestin-t-tii s- se si&t- &ndri si recunosc-tori fatde &ostenirea lor iudaic-> greco7ro&an-> latin-> %i)antin- si crestin-$ Se pare c- aproape toate %-t-liile r-)%oiului cultural au fost cstigate de aceia care ur&-resc seli&ine pn- si ulti&ele ur&e de civili)atie crestin- de pe !-&nt$ 6ntre%area este ce principii le vor nlocui pe cele vechi> pentru ca societatea noastr- fracturat- sr-&n- o natiune si o co&unitate> acu& c- principiile gndirii crestine au fost a%andonate de elita noastr- cultural-$ Mentalitatea intolerant- si coercitiv- a intelectualit-tii noastre Hdenigrnd sau pur si si&plu ignornd opinii pe care le g-seste +incorecte din punct de vedere politic+> considerndu7le +ho&ofo%e+> +seAiste+> +regresive+> +opresive+ sau +fasciste+I concepe educatia> siste&ul legislativ> politica si religia doar din perspectiva utilitarist-$ !rin toate acestea societatea este ndoctrinatcu o ideologie +progresiv-+ Hsau> altfel spus> secular agresiv-I> f-r- s- se plede)e n nici un fel pentru cau)a religiei traditionale> a sfinteniei vietii> a li%ert-tii civile si a li%ert-tii cuvntului$
M1N !eter ShaO 7 ,-)%oi &potriva intelectului> pp$ 12= Qi 141714*$ !aleontolog la 9niversitatea Farvard> Beorge Ba@lord Si&pson scrie" (&ul este re)ultatul accidental al unui proces natural f-r- scop$L> citat de !hillip E$ <ohnson n First /hings Hianuarie 1;;0I$
Ca!it"lul 2 E*ECUL *ECULARI*%ULUI A%ERICAN 9nul din pri&ii scriitori crestini ai secolului XX care si7a eApri&at ngri?orarea fatde neputinta statului &odern de a deveni o co&unitate n care cet-tenii lui s- poat- convietui o&eneste> a fost C$ S$ .eOis$ ,o&anul s-u 1cea putere hidoas- d- glas acestui proces de de)u&ani)are" o elit- de
*0
tehnocrati profesionisti eAter&in- &a?oritatea rasei u&ane pentru a7si asigura do&inatia cercului lor asupra tuturor$ C$ S$ .eOis scrie" TSunt ncredintat c- Statul este din ce n ce &ai tiranic$$$el eAist- nu pentru a ne prote?a drepturile> ci pentru a ne face un %ine> sau pentru a ne face pe noi %uni> n orice ca)> pentru a ne face ceva sau pentru a ne transfor&a pe noi n ceva$ De aici si nu&ele de +lideri+ pentru cei care nainte erau +ndru&-tori+$ !entru ei noi sunte& nu att su%iecte> ct niste elevi> niste copii> niste ani&ale do&estice$ Nu le &ai pute& spune +#edeti7v- de trea%-Z+> pentru c- noi sunte& +trea%a+ lor$LM1N M1N Dintr7o corespondenta a lui C$ S$ .eOis din 1;42 cu un functionar de stat> citat de <oseph So%ran in Chestiuni unice HnO Rork> 1;:0I> p$188$
C)l)u,e "ar3e Ne7a& pierdut orice si&t al transcendentului n ce priveste ntelegerea lucrurilor> notiunea de ideal> de fru&usete$ Cu toate acestea> n 1&erica ncepe s- se arate tot &ai &ult esecul secularis&ului ca alternativ- pentru &orala crestin-$ Cri&a si analfa%etis&ul> destr-&area fa&iliilor si distrugerea oraselor sunt &-rturii ale adncirii fisurilor n utopia secularis&ului$ 6n ciuda esecurilor repetate> n ciuda neputintei statului secular de a oferi solutii reale pentru s-r-cie> pentru refor&a siste&ului de nv-t-&nt> a?utorul social> siguranta pu%lic- si sta%ilitatea econo&ic-> ori pentru spri?inirea fa&iliei> elita noastr- secular- Hintelectualii care do&ininstitutiile de nv-t-&nt> &ass &edia> lu&ea shoO %usiness7ului> curtile tri%unalelor> sindicatele din nv-t-&nt si ntreg aparatul %irocraticI continu- s- pretind- c- detine r-spunsurile la toate pro%le&ele noastre$M1N ntelectualii au ndr-)nit s- se anga?e)e s- re)olve pn- si situatiile de patologie social- pe care de altfel chiar ei le7au creat$ 1cu& tot ei sunt aceia care ne cer s- le d-& &ai &ulti %ani> &ai &ult ti&p> s- i l-s-& s- ne &-reasc- taAele la nesfrsit> pentru ca ei s- continue cu eAperi&entele lor utopice de inginerie social- si de +virtute+> finantate de stat$M*N Si asta n ciuda faptului c- cei &ai putin productivi n societatea noastr- sunt adesea chiar aceia cu care inginerii nostri sociali si progra&ele lor guverna&entale au avut cel &ai &ult de a face$M0N 1u dus orele de educatie seAual-> tehnicile de instructie &oral- si de ntelegere a valorilor la triplarea nu&-rului de nasteri nelegiti&e n ulti&ii trei)eci de ani3 Nici o pagu%- n asta$$$.egali)area avorturilor de c-tre stat le sare n a?utor celor care practic- seA de oca)ie$ 1 esuat educatia de stat a&oral- si &ilitant seculari)at- s- discipline)e> s- educe si s- produccet-teni responsa%ili si &aturi3 Nici o gri?-$$$Se re)olv- si asta cu &ai &ulti %ani> profesori si facilit-ti$ EAperti n Tsituatii de conflictE vor a?uta s- do&oleasc- valul de violent- care face a)i ravagii n scoliS psihiatria si a?utoarele sociale vor nlocui nevoia o&ului de credint- religioas-$ Dac- toate dau gres> o s- ne co%or& pn- si standardele acade&ice n nu&ele unei diversit-ti etnice corecte din punct de vedere politic$ .a ur&a ur&ei> nu e acesta telul cel &ai i&portant n viat-> s- te si&ti ct &ai %ine si s- faci ce7ti place3M2N Si totusi> pentru toti cei cu si&tul ratiunii neador&it> refrenul fredonat de intelectualitatea a&erican- din nv-t-&nt si din aparatul guverna&ental 7 &ai &ulte progra&e> &ai &ulti %ani> &ai putin- religie traditional- crestin- 7 pare s- fie strig-tul neputincios al unei filosofii esuate$
*2
Nu &ai tre%uie s- &ire pe ni&eni c- intelectualitatea noastr- este cel putin n parte vinovatpentru haosul social care ne ncon?oar-$ Cruciada secularist- si pro7statal-> ce a coplesit institutiile a&ericane n secolul dou-)eci> a generat o vast- si arogant- literatur-$ Sti& cu totii> asa cu& Filton Gra&er scrie> Tcare dintre ele&entele seculari)ate de stnga din viata noastr- politic- au distrus organi)at siste&ul pu%lic de nv-t-&nt$EM4N Si &ai sti& care parte din cultura noastr- a deter&inat legali)area drogurilor> %a chiar a a?uns s- considere luarea de droguri drept un stil legiti& de viat-$ Sti& si cine a lansat &iscarea negrilor care a distrus &iscarea pentru drepturile civile si a nlocuit7o cu nro%irea progra&elor statale care a conda&nat o ntreaggeneratie de afro7a&ericani$ Nu &ai e un secret pentru ni&eni propaganda &isc-rii fe&inist7les%iene> pentru fa&iliile cu un singur p-rinte H&a&aI> pentru fa&iliile conduse de fe&ei drept egale Hdac- nu chiar superioareI n raport cu c-sniciile traditionale$ Bi%liotecile noastre contin nc-peri ntregi cu cereri pentru +noi structuri fa&iliale+$M5N Cu toate acestea> re)ultatele produse de eAperi&entul secularist a&erican asteapt- nc- a fi supuse ?udec-tii$ 1 trecut destul ti&p> astfel c- %ravii nostri teoreticieni seculari si7au putut testa ideile$ 1cu& sti& c-> n ciuda pretentiilor fe&iniste> fa&iliile conduse de fe&ei s7au dovedit a fi un de)astru> att din punct de vedere financiar> ct si din punct de vedere &oral$ Ma?oritatea &a&elor singure s7au dovedit incapa%ile s-7si discipline)e copiii sau s- scape de s-r-cie$M8N 1& v-)ut c- de fapt avortul nu s7a legali)at> asa cu& procla&au cndva fe&inistele> pentru a a?uta fetite de 1* ani violate si alte ca)uri grave> ci pentru ca> pe an> 1$5==$=== de +parteneri seAuali+ sfoloseasc- avortul ca &i?loc de control al sarcinii> s- caute si apoi s- distrug- sarcini +anor&ale+> sau pentru a facilita a&%itiile profesionale Hsi dru&ul spre o carier-I si pentru a face posi%il consu&ul de seA ca oricare alt produs> f-r- nici o leg-tur- cu responsa%ilitatea> deplina anga?are si nasterea de copii$ Sti& cine a creat cli&atul care a ncura?at e&anciparea seAual- n nu&ele asa7)isei eli%er-ri de su% povara +d-un-toarelor valori traditionale+$ Si a& v-)ut re)ultatele" cel &ai &are nu&-r de nasteri nelegiti&e din lu&e Hcu eAceptia Suediei> a c-rei politic- secular- si socialist- de a?utor social a ncura?at un nu&-r de nasteri nelegiti&e &ai ridicat chiar dect n rndul populatiei a&ericane al%e> educate> din clasa de &i?locI$ Sti& de ase&enea c- &ilitantii pentru +e&anciparea seAual-+ sunt de neg-sit acu&> cnd a venit vre&ea s-7si cear- scu)e> sau &-car s- eAplice> s- re&edie)e utopia seAual- Hdeclansat- chiar de eiI ce a degenerat ntr7o eAplo)ie de nasteri nelegiti&e> ntr7o epide&ie de S D1 si ntr7un cli&at politic n care statisticile cu privire la rata violurilor si a avorturilor sunt singurele cifre care se n&ultesc la fel de repede ca datoria eAtern-$
M1N #e)i /ho&as SoOell 7 Econo&ia si politica rasei HNeO Rork> 1;:0I si> de acelasi autor> Drepturile civile" retorica sau realitate HNeO Rork> 1;:2I$ M*N <essica Bress7Jright 7 L.i%eralii> conservatorii si chestiunea fa&ilieiL 7 Co&&entar@> aprilie 1;;*$ M0N <ared /a@lor 7 Cu cele &ai %une intentii" esecul relatiilor rasiale n 1&erica de a)i HNeO Rork> 1;;*I$ M2N L+Sensi%ilitatea+ s7a dovedit a fi o eficient- ar&- politic-$ ,edefinind ideologia n ter&eni neideologici> ea avea s- fie un preteAt pentru a aduce schi&%-ri n universit-tile a&ericane> dar si n ansa&%lul societ-tii> &odificnd standardele de echitate si evident-K( dat- ce statutul a a?uns s- fie deter&inat de gradul de v-t-&are> fiecare nuant- de opri&are a devenit crucial- 7 drepturile individului fiind acu& dependente de &ereu schi&%-toarea list- de ofense$L 7 L deologia sensi%ilit-tiiL> &pri&is> iulie 1;;*$ #e)i> de ase&enea> si De ce <ohnn@ nu stie s- deose%easc%inele de r-u de Jillia& G$ Gilpatrick HNeO Rork> 1;;*I$ M4N Co&&entar@ 7 dece&%rie 1;;=$
*4
M5N Fiecare nu&-r din aproape fiecare revist- de specialitate pentru fe&ei de la &i?locul anilor +8= pnla &i?locul anilor +:= contine articole> +cercet-ri+ si +studii+ ce favori)ea)- cariera n detri&entul fa&iliei$ !e lng- fe&inistele vestite ca Ber&aine Breer> Bett@ Friedan> Bloria Steine& etc$ nu&e precu& Felen Burle@ BroOn s7au ocupat de populari)area i&aginii noului tip de fe&eie n rndurile unui pu%lic larg$ M8N #e)i articolul lui <a&es [$ Jilson LDe)%atere pe &arginea valorilor fa&ilialeL n Co&&entar@ Haprilie 1;;0I %ine docu&entat n ceea ce priveste esecul agendei fe&iniste n do&eniul fa&iliei cu un singur p-rinte si al &a&elor dedicate carierei$
A en&a secularist) Faosul si &i)eria u&an- au ur&at esecului progra&elor social7educationale si al proiectelor de inginerie social- ale intelectualit-tii seculari)ate ce au cstigat ns- r-)%oiul &potriva traditiei$ Nici unde nu este &ai conclusiv- dovada patologiei sociale a esuatului eAperi&ent +progresist+ n 1&erica dect n do&eniul nv-t-&ntului$ !rofesorul de psihologie de la Colegiul din Boston> Jillia& G$ Gilpatrik s7a docu&entat n ceea ce priveste de)astrul din scolile a&ericane$ T9n nu&-r de 0*4$=== de atacuri> devast-ri si furturi au loc n liceele a&ericane de stat n fiecare lun-$ !e an sunt co&ise n ?ur de trei &ilioane de infractiuni n scoli sau n prea?&a lor$$$104$=== de elevi poart- ar&e$$$Sinuciderile n rndul tinerilor au crescut cu 0==\ n ulti&ii trei)eci de ani H1;5*71;;*I$$$Elevii au o constant o viat- seAual- intens-$ Chiar dac- se refer- &ai putin la adolescenti si chiar dac- &i?loacele contraceptive sunt tot &ai &ult folosite> n ?ur de 1>1 &ilioane de fete tinere au r-&as gravide n 1;;1$$$Ma?oritatea tinerilor nu dau nici o di&ensiune &oral- actiunilor lor$ 9n r-spuns firesc la aceste su&%re statistici ar fi s- ntre%i" TDe ce nu le sunt predate valorile n scoal-3E$$$!are surprin)-tor s- afli c- n ulti&ii ani s7a investit si s7au efectuat cercet-ri n do&eniul educatiei &orale &ai &ult dect oricnd n decursul istoriei noastre$ Din nefericire> toate aceste ncerc-ri de educatie &oral- au esuat la&enta%il$ De ce3 M!entru c-N aceiasi educatori si eAperti Mcare sustin filosofia li%eral- a Tvalorii neutreE ce a pus pe pri&ul plan ideile educatiei TprogresisteEN $$$tin cu nd-r-tnicie la filosofia lor esuat- a educatiei &orale$EM1N 1& i&presia c- o ar&- politic- st- la t&pla societ-tii a&ericane" haosul social$ !otrivit celor &ai +progresiste+ teorii politice> lucrurile tre%uie nr-ut-tite nainte ca revolutia sau ingineria social- s- le ndrepte$ Cu ct se si&t oa&enii &ai a&enintati si &ai r-v-siti Hfie din cau)a &ediului> a +eAplo)iei de populatie+> a ratei cri&inalit-tii sau a haosului educationalI cu att &ai repede vor renunta la puterea lor de discern-&nt pentru a alerga la +eAperti+ din &ass &edia> politic- sau lu&ea acade&ic- ce a%ia asteapt- s- restaure)e ordinea cu statistici si progra&e utopice de inginerie social-$ 1sa cu& scrie si istoricul !aul <ohnson" T!entru arhetipurile noii clase precu& .enin> Fitler si Mao /se7tung> politica Hprin care ei ntelegeau inginerie social- n scopuri no%ileI era singura for&- legiti&- de activitate &oral-> singurul &i?loc pentru a schi&%a o&enirea n %ine$ 1ceast- vi)iune> care n alte epoci putea spar- de7a dreptul fantastic-> a devenit nor&al- peste tot$EM*N F-r- o a%stinent- religios &otivat- si f-r- influenta &oderat- a unor structuri sociale traditionale de tip co&unitar Hprecu& Biserica si fa&iliaI tot ce ne r-&ne ca &i?loc de ap-rare &potriva cos&arului unui de)astru social este puterea eApansiv- si aparent neli&itat agresiv- a statului secular$ nginerul social> doctorul> colectorul de taAe> profesorul de educatie seAual-> tono&atul +progresist+ de pre)ervative> %irocratul> nenu&-ratele progra&e guverna&entale> lipsa integrit-tii
*5
fa&iliale> credinta religioas- si responsa%ilitatea individual- sunt n &od constant pre)entate de intelectualitatea noastrdin guvern si &ass &edia drept ulti&a sperant- pentru &entinerea ordinii sociale$M0N 6ntr7un anu&it sens> acei secularisti care adesea fac cea &ai &are vlv- cu noile progra&e si initiative de co&%atere a anarhiei sociale crescnde sunt ca acei arunc-tori de pietre si sp-rg-tori de vitrine> care nt&pl-tor detin singurul &aga)in de gea&uri din oras$ Esecul progra&elor lor coercitive si agresive pare s-7i nar&e)e cu noi +dove)i+ ce recla&- o si &ai &are a&estecare n vietile oa&enilor cu scopul de a crea a +societate nou-+> un +o& nou+> o +nou- fe&eie+> o +nouordine &ondial-+>o +nou- utopie &ulti7cultural-+ ce tolerea)- totul n afar- de ideile religioase +incorecte din punct de vedere politic+> +de&odate+ si +regresive+$ 1& asistat nu nu&ai la fali&entul progra&ului secularist utopic> ci> dup- cte se pare> la un ?oc du%lu cu vietile oa&enilor> adesea cu vietile acelor indivi)i care si per&it cel &ai putin sdevin- si&pli pioni n sarada eAperi&ental- a ?ocurilor politice de culise$ 1cest ?oc i cuprinde pe copiii nen-scuti> pe oa&enii n vrst- si pe copiii de negri din orase> pe copiii al%ilor din su%ur%ii si pe &a&ele adolescente ce %eneficia)- de a?utoare sociale$ /oti sunt tratati ca niste o%iecte> cnd ei n realitate sunt persoane cu aspiratii> cu un rost dat de Du&ne)eu> transcendent si tainic$ Ei sunt pionii autorilor de proiecte sociale> anga?ate ideologic si acade&ic seculari)ate care acu& &-soar- valoarea u&an- n dolari si care au uitat c- sensul ulti& al vietii se eApri&- cel &ai %ine n rug-ciune> n dragoste> n sacrificiu> n &oralitatea personal- si n co&pasiune$ Cu totii sunt dispusi s- cread- c- sensul vietii este s- devii un &e&%ru productiv al statului super7secular> al unei +co&unit-ti glo%ale+> ori o victi&- intrat- n statisticile productiei econo&ice controlate de un urias aparat %irocratic> o +resurs- u&an-+ si nu un copil al lui Du&ne)eu$ M1N Jillia& G$ Gilpatrick 7 De ce <ohnn@ nu stie s- deose%esc- %inele de r-u> pp$ 12714$ M*N !aul <ohnson 7 Modern /i&es> p$ 8*;$ M0N #e)i 1ngelo M$ Codevilla 7 LEurode%andadaL n Co&&entar@ Hfe%ruarie 1;;0I pentru o eAa&inare detaliat- a rolului statului eApansionist n Europa secolului XX si a esecului s-u n a7 si ?ustifica i&plicarea crescnd- n sfera viePii private$ E&ucratii 9n eAe&plu edificator al atitudinii anti7u&aniste a intelectualit-tii noastre seculari)ate l oferdo&eniul educatiei$ Elita noastr- n7a i)%utit s- educe cu adev-rat> dar cu toate acestea a ncercat s- redefineasc- sensul educatiei> care ar ur&-ri astfel s- preg-teasc- proletariatul din ca&pusurile universitare pentru +co&petitia din lu&ea concurentei acer%e a co&ertului inter7 dependent international+$ !otrivit educatorilor &oderni si %irocratilor din siste&ele de nv-t-&nt> dac- printr7un procedeu chirurgical> printr7o tehnic- de inginerie genetic- sau un progra& de eugenie &uncitorii a&ericani ar deveni &ai +co&petitivi+ si dac- aceste inovatii ar eli&ina nevoia de a nv-ta &preun-> ele ar fi %inevenite$ 6nainte se credea c- educatia are o valoare intrinsec- pentru c- &oralitatea> virtutea> arta> fru&usetea si viata aveau un rost> pentru c- viata avea un sens etern> sacra&ental> transcendent si spiritual$ 1stfel de idei> de&odate ast-)i> au fost nlocuite de sterilitatea cenusie a unui +progra& educational+ de tip (rOellian> care preg-teste o fort- de &unc- dornic- s- coopere)e si s- fie +co&petitiv-+ pe +pietele &ondiale+ pentru a putea apoi fi o sursa i&portant- de taAe c-tre stat$ Multi secularisti din siste&ele de nv-t-&nt au renuntat pn- si la idea dragostei de a nv-ta de dragul nv-t-turii> doar pentru csufletul o&ului &erit- hr-nit> iu%it> lu&inat$
*8
!otrivit +educratilor+ nostri seculari)ati> sensul vietii pare s- fie> de eAe&plu> puterea de a7i concura cu succes pe ?apone)i$ 9nde nainte Du&ne)eu era v-)ut drept garantul oric-rui rost> acu& pare s-7i fi luat locul produsul national %rut$ Dac- nainte Sfntul #asile Cel Mare> Shakespeare si .eonardo Da #inci erau considerati )iditori si n-lt-tori de spirit> ast-)i scopul nv-t-rii a fost redus la a st-pni +stiinta co&puterelor+> dar nu pentru a te %ucura de viat- n deplin-tatea ei> ci &ai degra%- pentru a construi o &asin- &ai ieftin- sau pentru a reduce cheltuielile pentru s-n-tate$ Cre)ul educratilor este c- fiinta o&eneasc- tre%uie s- fie continuatorul statului$ Cu toate acestea> &oroc-nosii su%iecti ai eAperi&entului educational utilitarist si secular par sfie acu& n stare de revolt-$ ntelectualitatea sta%ilise c- n viat- nu eAist- nici un sens ulti&> transcendent> c- +telul+ tinerei generatii se poate reduce la a deveni un trntore productiv$ 1cea tn-r- generatie este acu& f-r- repere$ 6n loc s- fie niste pl-titori de taAe> cu&inti si ascult-tori> ei se revolt-> si7au pierdut interesul pentru studiu> se n?unghie unii pe altii> violea)-> consu&droguri n nestire$ 1cei tineri supusi eAperi&entelor educratilor nu fac fat- eAa&enelor> profanea)- &onu&entele pu%lice> nu vor s- nvete s- citeasc- sau s- gndeasc-> se &olestea)- n dor&itoarele universit-tilor> se uit- la nesfrsit la progra&ele i&%ecili)ante de la televi)or> si avortea)- copiii> fur-> copia)- la eAa&ene> iar cnd si ter&in- studiile trisea)a la plata taAelor$ Si totusi> &entorii lor seculari Hsau &ai degra%- inginerii lor sociali> &aestri educratiI nu nteleg c- e nevoie s- le schi&%e &entalitatea$M1N Nu&ai aroganta nu pare s- eAplice purtarea sfid-toare a elitei noastre sociale> a intelectualit-tii noastre> a educratilor nostri> acu& cnd toate progra&ele lor au dat fali&ent$ Mi se pare c- setea de putere si o irational-> aproape patologic- ur- fatde traditie> fatde traditia &oralit-tii iudeo7 crestine n special> par s-7i c-l-u)eascpe secularistii nostri fali&entari$ Departe de a7si asu&a responsa%ilitatea pentru esecurile pe care le7au produs> &e&%rii intelectualit-tii seculare a&ericane prefer- s-7si ascund- &i)eria su% covor si s- &earg- or%este nainte$ 1cesti asa7)isi li%erali n7ar putea descrie societatea n care ei ar fi conservatori$ Schi&%area si revolta &potriva conventiilor au devenit status ]uo7uri$ M1N LNu a fost n intentia o&ului s- produc- o +societate f-r- clase+> nu nu&ai i&posi%il de atins dar si d-un-toareK EAperiensa vre&urilor &oderne cnd i&plicarea u&an- a dus adesea Hsi n proporPii uriaseI la distrugere inu&an- avea s- sugere)e aceasta$L !aul <ohnson 7 Modern /i&es> p$ 802$
N"ile fa(ilii ale (!)ratului S- eAa&in-& &preun- unul dintre esecuri> unul din articolele catehis&ului secular> asa7nu&itele structuri fa&iliale noi> care ar nlocui pe cele vechi> de&odate> ale fa&iliilor cu doi p-rinti$M1N Cercet-rile arat- c- tinerii ai c-ror p-rinti divortea)- n perioada cnd ei sunt n crestere sunt &ult &ai predispusi la cri&- dect adolescentii crescuti de a&ndoi p-rintii" cinci)eci si trei la sut-> fatde dou-)eci la sut-$M*N Doctorul ,o%ert J$ SOeet> <r$ arat- cT tinerii din fa&iliile cu p-rinti vitregi fug de acas- si locuiesc pe la prieteni$$$nu&-rul &are de fugari confir&- de)integrarea fa&iliei a&ericane$EM0N 9n alt studiu arat- c- &a?oritatea tinerilor care tr-iesc n concu%ina? nainte de c-s-torie provin din fa&ilii de)&e&%rate"
*:
TNu&-rul de fa&ilii de)&e&%rate a dus la du%larea nu&-rului de tineri care tr-iesc n concu%ina?$ Dintre tinerii crescuti de a&%ii p-rinti ?u&-tate nu au tr-it n concu%ina? nainte de c-s-torie> fatde nu&ai dou-)eci la sut-> n ca)ul celor ai c-ror p-rinti s7au desp-rtit$EM2N Beverl@ ,aphael> n studiul T &pactul pierderii p-rintilor asupra caracteristicilor psihologice ale adolescentilorE arat- c- tinerii crescuti de un singur p-rinte sau si de un p-rinte vitreg sufer- de nu&eroase pro%le&e grave &ai putin ntlnite printre cei crescuti de p-rinti nedesp-rtiti" T1dolescentii ce provin din fa&ilii desp-rtite pre)int- un nivel &ai ridicat de pro%le&e de s-n-tate> sunt &ai la%ili psihic si &ai putin eAtrovertiti> au o perceptie &ai sla%- a propriului lor corp> sunt &ai i&pulsivi si au vederi &ai negative n ceea ce priveste perfor&antele lor scolare$ De ase&enea> &ulti au p-rinti alcoolici sau cu tul%ur-ri psihice$EM4N 6ntr7un studiu al 9niversit-tii Rork> sociologul Marr@ 1nn D$ !arsons a anali)at viata a 24$=== de canadieni cu vrste cuprinse ntre 12 si 02 de ani$ 1ceast- cercetare de a&ploare a ar-tat cadultii crescuti doar de tat- au cea &ai precar- educatie> &ai sc-)ut- chiar dect cei crescuti doar de &a&-$ !e de alt- parte> tinerii crescuti doar de &a&- sunt cei &ai inadaptati din punct de vedere profesional$ De ase&enea> studiul arat- c- tinerii canadieni crescuti n fa&ilii cu un singur p-rinte sunt de)avanta?ati din punct de vedere socio7econo&ic la &aturitate$ TNu&-rul de persoane crescute de un singur p-rinte a crescut dra&atic de la nceputul anilor C8= si toti indicatorii arat- c- situatia se va nr-ut-ti pentru copiii crescuti n aceast- structurfa&ilial-$EM5N Fred Siegal> profesor de istorie la Cooper 9nion 9niversit@> scrie" TCe a cau)at atunci l-rgirea pr-pastiei dintre %ogati si s-raci3 Nentelegerile din fa&ilia a&erican-$ TDovada e&piric- 7 scrie !aul /a@lor de la TJashington !ostE7 este c- o dat- cu atrofierea c-s-toriei se produce si atrofierea spiritului patern si apoi a ntregii societ-ti$E Bordon Breen de la Census Bureau arat- c- schi&%-rile din structura fa&ilial- Hnu&-rul cresc-tor de oa&eni care tr-iesc singuri sau divortatiI eAplic- si sc-derea veniturilor" fa&iliile f-r- tati sunt n general de sase ori &ai &ult eApuse s-r-ciei$EM8N /ho&as SoOell> reputatul econo&ist afro7a&erican> cercet-tor la nstitutul Foover> re)u&- astfel esecul si chiar caracterul v-t-&-tor al progra&elor +li%erale+ din ulti&ii ani" +,olul fa&iliei este crucial> iar negli?area siste&atic- a eficientei si legiti&it-tii ei n ulti&ele decenii a produs adev-rate de)astre sociale$$$1gentiile de servicii sociale> scolile de stat si diferiti activisti ?udiciari au a&putat cu totii functiile fa&iliei si le7au transferat prin alte p-rti$ 1legerea vrstei la care copiii tre%uie introdusi n viata seAual- 7 de eAe&plu 7> &i?loacele si valorile &orale prin care s- se fac- aceasta st-tea nainte n gri?a p-rintilor$ .a fel ca attea alte presupo)itii de gndire elevat- ale elitei noastre de avan7gard-> si re)ultatele actuale s7au dovedit de)astruoase> att n ceea ce priveste rata crescut- de graviditate n rndul adolescentelor Hdupce ani de )ile aceast- rat- a fost n declin naintea introducerii Teducatiei seAualeE n scoliI ct si n privinta ca)urilor tot &ai nu&eroase de %oli venerice> inclusiv S D1$$$ 6n )iua de a)i si n viitorul apropiat fa&ilia este asediat-$ Ea tre%uie s- fac- fat- intrusilor de tot felul" asistenti sociali> sp-larea creierilor copiilor n scolile de stat> iar acu& a&enintarea avocatilor care profit- de Fondul de 1p-rare a Copiilor pentru a7i repre)enta pe copii n instante n procese naintate &potriva p-rintilor$ #alorile fa&iliei sunt la antipodul valorilor oferite de progra&ele de asistent- social-$ !arti)anii acestora din ur&- si &-soar- +devota&entul+ fatde valorile fa&iliale cu cinis&ul &anifestat n toate celelalte progra&e sociale guverna&entale$+M:N Cu toate acestea> n ciuda ruinei l-sate de e&anciparea seAual-> de pronuntarea divorturilor la nt&plare> de a%andonarea ideii prin care c-s-toria era conceput- ca o tain- sfnt-> liderii +progresisti+ ai &isc-rii de +eli%erare+ a 1&ericii de &oralitate si idei religioase> traditionale> nu nu&ai c- nu regret- ni&ic> dar par s- pretind- tot &ai &ult$
*;
1sa cu& scrie David ForoOit) Hco7autor> &preuncu !eter Collier al c-rtii De&ontnd stnga politic-I" L!entru cei de stnga nu socialis&ul nsusi> ci doar li&%a?ul socialis&ului a apus$ Duprelativistii post7&oderni nu eAist- adev-r> nici o nv-t-tur- nu se poate trage din aceasteAperient- teri%il-$$$!entru a nvia din nou stnga tre%uie doar s- se redefineasc- n ter&eni care s- nu poarte a&intirea nfrngerii definitive> s- avanse)e un +scenariu+ prin care utopia stngists- par- o +solutie+ &oral-$LM;N .a fel ca ulti&ii din vechea gard- a co&unistilor sovietici si est7europeni> intelectualitatea noastr- +progresist-+ pare i&un- la orice si&t de responsa%ilitate personal- pentru esecul teoriilor sale$ 6n nici un chip nu se arat- dornic- de a7si reconsidera convingerile anti7traditionale> anti7 crestine n chiar lu&ina evidentelor vi)i%ile pentru toatlu&ea" vieti si c-&inuri distruse> co&unit-ti de)&e&%rate pe care ideile +progresiste+ ale elitei intelectuale le7au produs$ 9lti&ii dictatori co&unisti> cnd au fost pusi n fata evidentei esecului pricinuit de politicile lor co&uniste ce ur&-reau crearea (&ului Nou si a unei Noi (rnduiri> nu s7au ar-tat &ai nd-r-tnici dect intelectualitatea noastr- la ceasul confrunt-rii cu realitatea propriilor ei esecuri$ M1=N M1N <a&es [$ Jilson> Charles Murra@> /ho&as SoOell> 1ngelo M$ Codevilla> !aul <ohnson> rving Gristol s$a$ altii au scris pe larg pe te&a esecului progra&elor de inginerie social- ale +noii stngi+$ 6ntreaga literatur- a &isc-rii neoconservatoare a contri%uit la ridiculi)area si discreditarea progra&elor de inginerie u&an- ale stngii din vre&ea noastr-> f-r- s- produc- nici un efect nota%il$ M*N L/ipuri de tul%ur-ri fa&iliale n co&iterea de cri&eL> n <urnalul tinerilor si adolescentilor> 1; H1;;=I> pp$ *=17*1:$ M0N Departa&entul de ?ustitie al S91> LCa)ul copiilor disp-rutiL> N < ,eports> *** Hnoie&%rie7 dece&%rie> 1;;=I> pp$ 1471:$ M2N ,ichard .auv> Childhood /eacher HBoston> 1;;=I pp$ 4 si 1=:$ M4N 1dolescentii> *4 H1;;=I> pp$ 5;:78== M5N #e)i articolul lui <a&es [$ Jilson LDe)%atere pe &arginea valorilor fa&ilialeL in Co&&entar@ Haprilie 1;;0I %ine docu&entat n ceea ce priveste esecul agendei fe&iniste n do&eniul fa&iliei cu un singur p-rinte si al &a&elor dedicate carierei$ LFa&iliile canadiene cu un singur p-rinte si reusitele socio7econo&ice ale copiilor la &aturitateL> n <urnal de studii fa&iliale co&parate> *1 H1;;=I> pp$ 0407054$ M8N LSfrsitul egalit-tiiL n Spectatorul a&erican Hsepte&%rie 1;;*I$ M:N LChiar s7au schi&%at de&ocratii3L n Co&&entar@ Hsepte&%rie 1;;*I$ M;N L!asiuni utopiceL n First /hings Haprilie 1;;*I$ M1=N (Oen Farris si Martin Malia> LCo&unis&ul> r-)%oiul rece si intelectualiiL n Co&&entar@ Hocto&%rie 1;;1I$
Victi(ele Episcopul (rtodoA grec acov scrie" L!ro%a%il c- din frag&entarea si declinul culturii si &oralit-tii vre&urilor noastre> cel &ai &ult de pierdut au copiii$ !rintr7o negli?are aproape cri&inal- i7a& v-duvit de orice drept la spiritualitate$LM1N
0=
/aAele guverna&entale si politicile de a?utor social care favori)ea)- divortul n detri&entul c-s-torieiS a%ordarea deconstructivist- a educatieiS de)l-ntuirea fe&inist- din anii +8= care a glorificat fa&iliile cu un singur p-rinte> pro&ovnd divortul le?er si carieris&ul &ilitant ca diagnostic universal pentru fe&ei n slu?%a evad-rii din viata traditional- +opresiv-+S &anipularea curtilor ?udec-toresti pentru a forta societatea s- adopte progra&ele de eugenie pro7avortive ale &aternit-tii planificateSM*N folosirea pruncilor avortati n eAperi&entele &edicaleS a%andonarea responsa%ilit-tii p-rintesti de c-tre &ii de %-r%ati a&ericani n favoarea carieris&ului si a unei adolescente perpetueS asa7)isa e&ancipare seAual- a %-r%atilor fatde rolurile lor traditionale de protectori ai fe&eilor si copiilorS asa7)isa e&ancipare a fe&eilor fatde responsa%ilitatea &aternit-tii si a educatiei copiilorS esecul siste&ului de educatie pu%lic- Hce constrnge fa&iliile c-rora le pas- de copii s- pl-teasc- de dou- ori scolari)area" o dat- prin taAe si a doua oar- prin &editatorii luati la copiiI 7 toate acestea> cu alte cuvinte ntregul progra& al clasei intelectuale a&ericane din ulti&ii cinci)eci de ani> au ?ucat un rol crucial n generarea patologiei sociale a ti&pului nostru$M0N Elita noastr- intelectual- nu a creat o utopie declarnd r-)%oi traditiei$ 6n schi&% a diri?at de)integrarea a ceea ce a &ai r-&as din spiritul de responsa%ilitate individual- si de co&uniune pe care societatea noastr- a&erican- individualist- l7a avut cndva$ Cresterea puterii guverna&entale n vietile a&ericanilor este reflectat- de escaladarea dra&atic- a patologiilor sociale 7 cri&-> avort> nasteri nelegiti&e> analfa%etis&> pierderea oric-rui si&t al valorii 7 pe care secularistii spun c- progra&ele de inginerie social- ar fi fost &enite s- le vindece$M2N
M1N 1rhep$ acov 7 Credint- pentru o viat- HNeO Rork> 1;::I> p$ 1*0$ M*N #e)i ,o%ert Marshall si Charles Donovan 7 Sterilitate planificat-" politica social- si istoria &aternit-tii planificate HFarris> NR> 1;;=I$ M0N <essica Bress 7 Jright 7 L.i%eralii> conservatorii si fa&iliaL> n Co&&entar@ Haprilie 1;;*I$ M2N Jillia& G$ Gillpatrick 7 De ce <ohnn@ nu stie s- deose%easc- %inele de r-u> &ai ales Capitolele 175$
Ca!it"lul 4 E*ECUL DREPTEI *ECULARE !rin anii D5=>D8= si D:= ctiva intelectuali au trecut de partea cealalt- a %aricadei$ /innd sea&a de esecurile secularistilor n a7si atinge scopul ur&-rit de progra&ele de inginerie social-> aceast- schi&%are de po)itii nu are de ce s- surprind-$ 9nii dintre ei regret- acu& a%u)urile s-vrsite n nu&ele unei utopii$ 1u a?uns victi&ele anarhiei &orale pe care ei nsisi au creat7o$ 1u o%osit s- se tot flagele)e> s-7si dispretuiasc- istoria si cultura> s- se eri?e)e n repre)entantii culturii occidentale CopresoareD si Ci&perialisteD ntr7o lu&e de altfel %un-> necorupt- si pri&itiv-$ Mai presus de toate> ei au prev-)ut fali&entul inu&anei ideologii co&uniste si s7au retras din
01
stnga politic- occidental-> devenind anti7co&unisti cu &ult nainte ca pr-%usirea co&unis&ului s- fie recunoscut- de intelectualitatea &a?oritar socialist-$ 1cestia aveau s- fie cunoscuti ca gnditori> scriitori sau acade&icieni neoconservatori ce au nceput s- spun- c- intelectualii au a%andonat poate prea repede nevoia de &-rturie istoric-> de o interpretare &ai traditional- a istoriei> de un discurs rational$ 1stfel a nceput un conflict de idei ntre neoconservatori si confratii lor funda&entalisti$ 1cestia din ur&- au &ers pn ntr7acolo nct au afir&at c- tot ce tine de traditia iudeo7crestin- este r-u si tot ce e secular la origine> &ai ales ideile socialiste si co&uniste> este %un$ 6n cele din ur&neoconservatorii au intrat ntr7o ti&id- ofensiv- intelectual-> ncepnd s-7si critice colegii din universit-ti> din &ass &edia> din ad&inistratia guverna&ental-$ 1u co&parat pretentiile revi)ioniste anti7occidentale ale stngii cu datele istorice o%iective$ 1u &ers chiar &ai departe> co&parnd re)ulatele negli?a%ile ale reali)-rilor culturale si sociale ale elitei anticrestine cu pretentiile ei eAagerate> idealiste si adesea arogante$M1N Ceea ce au reusit s- evidentie)e neoconservatorii a fost toc&ai esecul stngii seculariste anticrestine Hsi adesea proco&unisteI n a produce o alternativ- &oral- via%il- care s- nlocuiascvalorile traditionale iudeo7crestine pe care adeptii stngii le lichidau n furia lor$ Departe de a crea un nou tip de o&> stnga secular- a adus doar haos si dependent- de un guvern puternic$ Departe de a satisface voia oa&enilor> stnga a&erican- a recurs adesea la &etode nede&ocratice> %rutale> folosindu7se de curti de ?ustitie> de propagand- prin &ass &edia> chiar de cen)ura progra&ei scolare> pentru a7si pune n practic- agenda socialist utopic- prin constrngere> acolo unde convingerea prin &etode pasnice a esuat$ Dac- r-)%oiul cultural din 1&erica n7a fost cstigat de intelectualitatea rationalist- anticrestin-> acesta este> n &are parte> &eritul &isc-rii neoconservatoare ap-rut- ca reactie la &anifest-rile eAtre&e ale noii stngi din anii D5=$ Din p-cate doar ctiva dintre neoconservatori> sau din conservatorii de a)i> au atacat principiile de %a)- anticrestine ale &ostenirii intelectuale a filo)ofilor ilu&inisti> pentru a nu &ai a&inti de spiritul re%el iconoclast al !rotestantis&ului l-sat suveran s- p-trund- n cultura noastr- egocentric-> &ercantil- si individualist-> devenit- acu& eAcesiv de su%iectiv-> de inu&an- si de antico&unitar-$ !rea putini neoconservatori au adus n discutie li&itele )eului secular al de&ocratiei si nici unul n7a de)v-luit neputinta sa de a produce altceva dect un guvern puternic$ 1ceasta pare s- fie consecinta seculari)-rii unui stat si a a%andon-rii valorilor &oral7religioase transcendente$ M1N Dintre neoconservatori au f-cut parte> printre altii> proe&inente figuri de intelectuali precu& Nor&an !odhoret) Hredactor la revista Co&&entar@I> Michael Novak> Filton Gra&er> rving Gristol> Midge Decter> ,ichard <ohn Neuhaus Hredactor la First /hingsI> Bertrude Fi&&elfar%> ,o%ert Nis%et> /ho&as SoOell> !eter Berger> !aul <ohnson> !$/$Bauer si <ulian Si&on$
C'estiunea fun&a(entala Cu att &ai putin s7au ocupat conservatorii> 7 inovatori sau nu W de critica secularis&ului pluralist de la %a)a eAperi&entului !rotestant ilu&inist din 1&erica$M1N Cu toate &eritele lor dovedite n ti&pul r-)%oiului cultural> &i pare c- att neoconservatorii> ct si &ai &ulti dintre conservatori au pierdut din vedere ns-si chestiunea funda&ental- ce se ascunde n spatele
0*
dec-derii sociale din )iua de a)i$ 1ceast- chestiune nu e de ordin econo&ic> nu tine nici de do&eniul raporturilor inter7rasiale si nici de inflatia a?utorului social$ Faosul pe care l tr-i& este &ai degra%- ur&area a%andon-rii traditiei co&unitare a crestinis&ului istoric n favoarea individualis&ului !rotestanto7ilu&inist si a seculari)-rii$ Conservatorii au ncercat s- apere att ct a &ai r-&as din civili)atia occidental- dar s7au dovedit neputinciosi Hsau de)interesatiI cnd ar fi tre%uit s- critice principiile fondatoare ale istoriei religioase a&ericane care avea s- ducla haosul de drepturi care de care &ai egoiste pe care l deplng acu&$ Conservatorii contest- conclu)iile seculariste> dar adesea par s- i &p-rt-seasc- secularis&ul$ Chiar si conservatorii au nceput s- discredite)e ideile religioase n favoarea unor &odele econo&ice si sociale &aterialiste$ .a fel ca alti a&ericani> si conservatorii ?udec- la fel lucrurile" nu n ter&eni religiosi> ci tehnici> ?uridici> econo&ici sau con?unctural politici$ Se si&t &ult &ai %ine discutnd despre diferite orient-ri econo&ice dect despre Sfnta /raditie> chestiuni de ordin prag&atic n loc de cele privitoare la Sfintele /aine$ Multi conservatori au nceput nc- de &ult s- se nchine n fata altarului de&ocratiei a&ericane pe care par s7o idolatri)e)e> n loc s-7. cinsteasc- pe Du&ne)eului lui 1vraa&> pentru a nu &ai a&inti de Sfnta /raditie iudeo7crestin-$ Si i)%utesc aceasta ntr7un asa fel nct par a spune c- de&ocratia a&erican- este o idee &agicsau chiar Cspiritual-D> c- poate eAista independent de convingerea &oral7religioas-$ E ca si cu& de&ocratia ar fi un feno&en natural f-r- nici o leg-tur- cu principiile religioase funda&entale$ Conservatorii si i&aginea)- c- de&ocratia va functiona pentru oricine> indiferent de ideile sale filosofice sau religioase> c- va continua s- functione)e n 1&erica orict de depravati ar a?unge a&ericanii$M*N M1N Ma?oritatea conservatorilor se disting prin felul neghio% n care adulea)- eAperi&entul a&erican$ Este de a?uns s- fii ct de ct fa&iliar cu pagina editorial- din Jall Street <ournal pentru a descoperi cu& conservatoris&ul si afl- refugiul n statistici referitoare la productivitate> de parc- ntre +succesul+ a&erican si divort> avort> copiii a%andonati sau analfa%etis&ul spiritual tot &ai r-spndit n societatea a&erican- tri%ali)at- si %ar%ar-> nu ar fi nici o leg-tur-$ M*N 9n eAe&plu tipic de +conservatoris&+ ce refu)- s- a%orde)e chestiunile reale ale societ-tii a&ericane a fost afir&atia lui Beorge Bush din anali)a sa din 1;;* cu privire la starea natiunii> n care se spune c- +a&ericanii sunt o natiune %un-+$ 1ceast- caracteri)are ns- pare s- ignore un conteAt &ai larg al realit-tii> unde se poate vedea cu& o trei&e din sarcini sfrsesc n avorturi> cu& 4=\ din c-snicii sfrsesc n divort> iar o ntreaggeneratie de a&ericani adulti nu se sinchiseste s- le for&e)e copiilor %a)ele unui %un caracter$ Multi conservatori> la fel ca &ulti li%erali au uitat c- la +adev-rata p-rere %un- despre sine se a?unge prin studiu si prin reali)-ri$ 1ve& o %un- p-rere despre sine pentru c- a& f-cut ceva %un sau vrednic de laud-$+ Gilpatrick> De ce <ohnn@ nu stie s- deose%easc- %inele de r-u> p$ 21$
Care Du(ne,eu5 Cea &ai i&portant- pro%le&- pe care att neoconservatorii> ct si &a?oritatea conservatorilor refu)- s- o aduc- n discutie este" dac- (ccidentul ar fi restaurat n ce priveste unitatea culturalsi integritatea &oral-> care ar fi %a)a sa filosofic- si religioas-3 Cu alte cuvinte> ce altceva> n
00
afar- de &aterialis&ul econo&iei de piat-> ar putea conservatorii s- pro&ove)e drept adev-r n stare s- ne redea si&tul pierdut al co&unit-tii si al responsa%ilit-tii individuale3 Sau> si &ai clar" este oare cu putint- s- fii conservator si s- r-&i totusi fidel unei societ-ti !rotestant7ilu&iniste nte&eiate pe revolutie si pe co&pro&iterea traditiei3 C-utarea unui r-spuns la aceste ntre%-ri ar tre%ui s-7i preocupe serios &ai ales pe cei care cred W fie doar teoretic> precu& &a?oritatea neoconservatorilor si a conservatorilor 7 c- e nevoie> n cultura noastr-> de un anu&it Cfunda&ent &oralD pentru a fi li%er-> u&an- si co&unitar-$M1N Cu toate %unele intentii ale unuia sau altuia> aceste ntre%-ri vitale nu par s- i preocupe nici pe neoconservatori> nici pe ateii conservatori> si unii si altii indiferenti la chestiuni de ordin religios$ Si totusi> &i pare c- atta ti&p ct chestiuni ce tin de sensurile ulti&e ale lucrurilor sunt ignorate> (ccidentul> cu idealurile si ideile sale> nu pot fi restaurate$ Faosul va continua s- do&neasc- n toate do&eniile vietii noastre" cultural> ?uridic> fa&ilial si politic$ 6n cele din ur&-> pn- si practica de&ocratiei> o dat- ce este cu totul seculari)at-> va fi tocit- de inva)ia de individualis& si de constrngere statal-$ De&ocratia ncepe de?a s- piard- teren$ Su% ochii nostri> n curtile noastre de ?ustitie politi)ate> ?udec-tori nealesi de ni&eni i&pun nor&e de transfor&are social- dup- &etode total nede&ocratice$ Su% ochii nostri adeptii ideologiilor politice seculare sfidea)- constitutia$M*N Su% ochii nostri fa&ilia si alte structuri sociale se pr-%usesc> iar certitudini religioase sunt contestate> n ti&p ce statul cstig- teren$M0N Su% ochii nostri li%ertatea de eApri&are este n-%usit- n nu&ele unei sensi%ilit-ti corecte din punct de vedere politic$ Nu e de &irare c- ideologi atei care do&in- clasa intelectual- nu recunosc leg-tura dintre declinul religiei si &oralei traditionale> haosul social si pierderea li%ert-tii$ Cu adev-rat surprin)-toare este ncercarea attor conservatori de a vedea lu&ea aproape eAclusiv din perspectiv- atee$M2N M1N L,eligia ca institutieKeste %ine v-)ut- de gnditorii conservatori 7 desi nu toti sunt devotati religiei Ei ns- cred c- n societate este nevoie de si&tul &oralit-tii si de notiunile clar definite n ceea ce priveste %inele si r-ul> centrale religiilor ancorate n nv-t-tura iudeo7crestin-$L Burton Rale !ines> 6napoi la cele de %a)-> p$ *2:$ M*N ,o%ert Bork 7 spitirea 1&ericii$ M0N Gilpatrick 7 De ce <ohnn@ nu stie s- deose%easc- %inele de r-u> Cap$ 170S Jeldon Farden%rook 7 1%senti de la fapteS Burton Rale !ines 7 6napoi la cele de %a)-$ M2N (%servatie f-cut- n repetate rnduri de ,ichard <ohn Neuhaus n First /hings$ #e)i aproape fiecare nu&-r din L!iata pu%lic-" o continu- eAplorare a religiei si a vietii pu%liceL$
Cine csti )5 6&i pare c- pierderea valorilor &orale crestine continu- chiar si dup- nfrngerea co&unis&ului de c-tre 1pus$ Dac- siste&ele ateiste neoccidentale sau eA7co&uniste nu au putut produce culturi co&unitare via%ile nu nsea&n- neap-rat c- siste&ele occidentale vor fi n continuare dina&ice> prospere si li%ere$ De vre&e ce drepturile o&ului sunt dependente de felul n care societatea
02
concepe adev-rul transcendent> pierderea credintei afectea)- profund toate do&eniile vietii> inclusiv politica$M1N !r-%usirea ideologiei neoccidentale nu presupune renasterea &oral- din r-&-sitele culturii crestine$ Dac- societatea co&unist- atee si &aterialist- a dec-)ut chiar &ai repede dect a noastr-> nu nsea&n- c- de&ocratia noastr- atee si &aterialist- nu poate s- degenere)e ntr7o anarhie &oralsau ntr7un siste& autoritar> represiv$ C-ci aceasta pare s- fie apocalipsa pe care societatea noastr- si7a preg-tit7o> renuntnd s- &ai practice adev-rul &oral religios iudeo7crestin$ .a vre&ea cnd )idul Berlinului a c-)ut> n 1;:;> si &ulti conservatori s7au gr-%it s- ne spun-> pe un ton triu&falist> c- (ccidentul a cstigat Cr-)%oiul receD dus &potriva tiraniei si %ar%aris&ului> n S91 se s-vrseau 1>5 &ilioane avorturi pe an$ Siste&ul nostru de nv-t-&nt nu a &ai putut s-7si ndeplineasc- rolul educativ> nivelul de analfa%etis& l7a dep-sit pe acela din 1::8S n orase drogurile f-ceau ravagiiS a?utoarele sociale goleau de %ani %u)unarele statuluiS &a&e divortate care au dat ap- la &oara fe&inistelor n chestiunea divortului Cf-r- vin-D aveau s- devin- centrul noii clase s-race Ce&ancipateDS rata cri&inalit-tii si a infractiunilor continua screasc-> la fel incidenta neregulilor din scoli si din lu&ea afacerilor$ 1%u)urile de tot felul p-reau s- a?ung- nor&- a procesului politic$ EAplo)ia de litigatii continua s- se de)volte ntr7o cultur- a l-co&iei si a ncrederii nselate$ Cei din clasa afluent- de &i?loc continuau s- asigure viitorul copiilor lor recurgnd la a?utoare sociale gen Medicare$ 1cesta era CdreptulD lor> dar astfel le &pov-rau viitorul propriilor copii cu o datorie national- )dro%itoare> astfel ca> pnla sfrsitul anului 1;;*> a treia parte a %ugetului n guvernul federal a revenit achit-rii datoriei nationaleS apoi &isiunea Ccaut-7si7distrugeD care avea s- fie dus- la ndeplinire n aceeasi tar- care> cu &ai putin de 4= de ani n ur&-> i ancheta pe rasisti la Nuren%erg pentru Ccri&e la adresa u&anit-tii co&ise ca parte esential- a progra&ului de inginerie genetic- na)ist$D 6n 1;;1> n ti&pul celor o sut- de ore n care fortele de uscat ale S91 au nfrnt ar&ata irakiancu pretul a &ai putin de dousute de victi&e> n 1&erica> tara care pretindea c- Ca cstigat r-)%oiul &potriva tiranieiD> s7au operat &ai %ine de 1:$=== de avorturi$ Nu&-rul tinerilor ucisi pe str-)ile invadate de cri&e ale oraselor a&ericane a dep-sit cu &ult nu&-rul victi&elor de r-)%oi> ucise de irakienii C%ar%ariD> pe c&pul de %-t-lie> n ti&pul eli%er-rii GuOeitului$ !e durata desf-sur-rii operatiunea CFurtuna n desertD &ii de ca)uri de divort s7au pre)entat la ?udec-torie> l-snd &ai &ulti copii de i)%eliste> dect nu&-rul de orfani pricinuit de fortele irakiene ina&ice$ 6n ti&p ce colosul putred al co&unis&ului sovietic s7a pr-%usit> n vara lui 1;;1> posturile /# trans&iteau conco&itent %uletine de stiri cu Boris Eltn sfidnd tancurile cu secvente din Jisconsin din ti&pul disputei aprige de 2= )ile> ntre cei care &anifestau &potriva avorturilor si cei care &ilitau pentru Cdrepturile fe&eilor de a avortaD$ 1cesta avea s- fie al doilea r-)%oi civil a&erican W n plin- desf-surare W pe te&a co&ertului cu carne u&an-$ 6n vre&e ce proasp-t eli%eratele natiuni din Europa de Est s7au ntors c-tre 1&erica si Europa spre a7si g-si noile repere> noi> n (ccident> avea& s- alunec-& spre un guvern din ce n ce &ai puternic> spre %irocrati)area vietii> spre tot &ai &ulte regle&ent-ri guverna&entale si spre stagnarea econo&ic-$ Ne7a& astepta ca toate aceste realit-ti s- le fi adus a&inte acelor Cconservatori care aveau ochi de v-)ut> c- asa nu&itul triu&f al tehnologiei n (ccident si'sau esecurile econo&ice si u&ane din co&unis&> din socialis& si din despotis&ul lu&ii a treia nu sunt neap-rat sinoni&e cu triu&ful &oral al societ-tii occidentale &oderne si seculare$ 9nii conservatori idealisti vor%esc de parc- &iracolul tehnologiei co&puterelor> al %iotehnologiei al asa7nu&itei revolutii infor&ationale ar detine cheia pentru un viitor &ai %un n (ccident$ Dar acest opti&is& recla&- chestiunea si&%olic enuntat- de t-cutii vaga%on)i ce stau cocotati pe ?ocurile video din str-)ile l-turalnice> care slutesc peisa?ul ur%an din 1&erica>
04
chestiunea s-r-ciei cu duhul> a co&porta&entului i&oral> a unei atitudini de vandalis& perpetuu &potriva oric-rui rost> a purt-rii viciate> punctate doar de seA si droguri$ .a ce %un s- invente)i noi co&putere cnd cei care le folosesc nu stiu nici &-car s- citeasc- instructiunile de folosire3 .a ce a?ut- Crevolutia infor&ational-D cnd ni&eni nu &ai are ni&ic de spus3 6ndr-)nesc s- afir& c- pierderea puterii &orale n (ccident este ur&area ne&i?locit- a pierderii credintei n religia transcendent sacra&ental-> dovedind c- declinul nostru spiritual si social nu poate fi deturnat prin trucuri econo&ice sau stiintifice> orict de spectacular- ar fi &agia lor$ Di%-cia tehnic- nu poate nlocui caracterul$ /oat- vor%-ria despre pro&isiunea noilor descoperiri genetice nu re)olv- ni&ic dac- nu a?ut- dect la g-sirea unor noi C&otive i&perioaseD pentru avort$ /riu&falis&ul &ultor conservatori a&ericani gen Cnoi sunte& cei &ai %uniD este contra)is de faptul c-> din punct de vedere &oral> Cvisul a&ericanD ncepe s- arate ca un cos&ar> n care se r-)%oiesc ntre ele tri%uri egoiste> laco&e> i&orale si violente$M*N 6n leAiconul cau)elor ap-rate de conservatori politica> econo&ia> nv-t-&ntul si stiinta se situea)- naintea religiei> &oralei si eticii$ De eAe&plu> propunerile de inginerie social- naintate de conservatori precu& Charles Murra@ nu sunt cu ni&ic &ai putin seculare si &anipulative dect cele ale stngii$ Conservatorii se poart- de parc- pro%le&ele oa&enilor ar fi re)olvate de progra&e guverna&entale seculare> de initiative diplo&atice sau &ilitare> de noi tehnologii infor&atice sau de investitii n do&eniul %iotehnologiei$ Desi conservatorii se nt&pl- s- critice dec-derea &oral- a vre&urilor noastre Hcnd vor%esc despre Cdestr-&area fa&ilieiDI> ei sunt incapa%ili s- ofere o solutie via%il-> n afara apelurilor la" &-suri econo&ice supli&entare> legi ce prote?ea)- dreptul la &unc-> &etode educationale &%un-t-tite> cheltuieli pentru ap-rare> ter&ene prelungite pentru cei nte&nitati> Cvalori fa&ilialeD Hter&en ce pre)int- Noul erusali& n i&agini Y la Disne@landI> &-rirea cheltuielilor pentru cercetare si de)voltare> &ai &ulte econo&ii> &ai &ult Hsau &ai putinI consu&> taAe &ai &ici> reducerea cheltuielilor de a?utor social W toate acestea nsnu sunt un leac eficace pentru &ilioanele de suflete %olnave> aduse n starea aceasta de largi do)e de hedonis& a&erican secular$
M1N #e)i nota 1 a su%capitolului +Care Du&ne)eu3+ H2%I$ M*N Cine citeste Co&&entar@ pe parcursul unui an poate g-si cteva articole ce corelea)chestiunile econo&ice sau cri)a nv-t-&ntului cu declinul credintei religioase 7 pe lnga discutii generale despre declinul +valorilor fa&iliale+$ 1celasi lucru se poate spune si despre Spectatorul a&erican$
*+ s(ul i nfrn erea &in c"ltii vict"riei 1sa cu& o de&onstrea)- din plin anarhia &oral- a vre&urilor noastre> o cultur- nu se poate de)volta pe fondul unei inertii &orale$ (a&enii tre%uie s- cread- n ceva transcendent pentru a for&a o societate via%il- si u&an-$ Si totusi aceast- credint- nu este de a?uns$ (a&enii nu tre%uie doar s- cread-> ci s- si f-ptuiasc-$ Este nevoie de un funda&ent &ai solid ca si&plul
05
individualis&> ca triu&falis&ul 1&erican sau dorinta de a prospera> pentru ca indivi)ii i)olati sfor&e)e o natiune$ Credinta ntr7o credint- anu&e> sau n 1&erica nu a?unge$ Doar o credintprofund-> care s- schi&%e o viat- de o& poate duce la o schi&%are de co&porta&ent si chiar la lep-darea de sine$ /re%uie nceput prin c-int-$ storia a dovedit c- 1da& S&ith> Fo%%es si .ocke s7au nselat$ Cnd se pune pro%le&a edific-rii unei societ-ti> interesul personal nu este o alternativ- la virtutea &oral7religioas-$ Ca funda&ent al transfor&-rilor indivi)ilor ntr7o societate> egois&ul s7a dovedit a fi un esec r-sun-tor$ E nevoie de altceva> dincolo de egois&$ C(&ul nu se hr-neste nu&ai cu pine ZD Cre)ul o&ului> oricare ar fi el> este ntotdeauna religios prin natura sa> pentru c-> n cele din ur&-> ne ghid-& vietile printr7o for&- sau alta de credint-$ 1cest cre) poate fi pseudo7religia nationalis&ului religios de felul celei &p-rt-site de dreapta politic- 1&erican-> sau devota&entul )elos fatde politic-> progra&e sociale si idolatri)area puterii de stat asa cu& se reg-seste n stnga politic-$ (ri poate crestinis&ul (rtodoA istoric$ Dar n a%senta credintei ntr7o religie adev-rat-> ns-si soarta de&ocratiei W att de adulat- de conservatori W &i pare c- e n pericol$ !ro%a%il c- Fisher 1&es a ntrev-)ut 1&erica &odern- seculari)at- cnd 7a scris lui /ho&as DOight n secolul X# "T /ara noastr- este prea &are pentru o uniune> prea &eschin- pentru patriotis&> prea de&ocratic- pentru li%ertateE Cnd vede& &ulti&ile de %-trni a%andonati> copii care tn?esc dup- dragoste n centrele de ocrotire a &inorilor> resturile de feti avortati ce u&plu containerele de spitale si clinici ginecologice> c-utarea a&oral- a s-n-t-tii> %og-tiei si fericirii pare s- ofere o i&agine ?alnic- a societ-tii> chiar dac- aceast- i&agine se nu&este Cvisul a&ericanD$
Ale erea Cred c- eAist- doar dou- c-i funda&entale care pot s- afecte)e co&porta&entul u&an$ Doar dou- &otivatii pot nfrna nclinatia o&ului spre egois&> r-utate si anarhie$ Fiecare din aceste c-i este ilustrat- de cte o sintag&- " C/re%uie s- eAiste o legeD si CCeea ce faci e gresitD$ !ri&a eApri&- puterea politic- si constrngerea statului n regle&entarea relatiilor dintre oa&eni$ Cea de a doua presupune un devota&ent &p-rt-sit n co&un fatde adev-rul sacra&ental religios care inspir- o purtare &oral- adecvat-> dragoste si s&erenie$ 1ceste doua sintag&e repre)inttotodat- dou- filosofii aflate n conflict n actuala stare de r-)%oi cultural> n care elitele seculari)ate din do&eniul ?uridic> social> politic si din &ass &edia sunt as&utite &potriva oa&enilor care p-strea)- traditia religioas-$ !rincipiile pro7occidentale nu sunt o %a)- prea solid- de pornire pentru o societate ce ur&ea)- a fi cl-dit- sau recl-dit-$ E nevoie de ceva &ai &ult dect un flirt cu tehnologia de ulti&- or-> Cdreptul de a purta ar&-D> un atasa&ent senti&ental fatde Carta Drepturilor (&ului> fatde econo&ia de piat- sau credinta n %un-tatea nativ- a poporului a&erican$ E nevoie de ceva &ai &ult dect o ntoarcere la ctitorii 1&ericii> de vre&e ce ideile lor nguste> !rotestante> utopice> u&aniste> au generat ntregul proces de radical- seculari)are a societ-tii a&ericane$
08
N"stal ia 9nii conservatori seculari)ati privesc napoi cu nostalgie spre ver&urile n care societatea european- Hsi> pnla un punct> cea a&erican-I avea o te&elie culturalsi filosofic- iudeo7 crestin-$ !e atunci p-rintii se osteneau nc- s- trans&it- &ai departe copiilor credinta lor religioas-> iar educatia si instructia &oral- erau sinoni&eM1N$ Si totusi> n ciuda a ceea ce spun> a nostalgiei pe care o afisea)-> conservatorii de a)i duc adesea acest r-)%oi cultural pe un teren eAclusiv rationalist> secularM*N$ (rict ar pleda pentru virtutiile drepturilor o&ului> coservatorii uit- c- nsusi conceptul de drepturi ale o&ului este pnla ur&- lipsit de sens dac- nu este nr-d-cinat n credinta religioas-M0N$ Conservatorii nostrii seculari prosl-vesc ideea fa&ililor sta%ile si a c-sniciilor reusiteM2N$ Dar &i pare c- dac- aceast- valori)are f-cut- doar Cspre %inele societ-tiiD> nu7si are nici un rost si este doar eApresia unei for&e de piosenie seculari)at-> o preferint- ntre altele ca parte a unui progra& conservator de inginerie social-> nu un adev-r &oral a%solutM4N$ M1N #e)i ,o%ert Nis%et W storia ideii de progressS !age S&ith W 9cignd spiritul si Burton Rale !ines W 6napoi la origini pentru nostalgia neoconservatorilor dupa un trecut CreligiosD$ M*N Multe din editorialele lui ,o%ert .$ Bartl@ din Jall Street <ournal pot fi re)u&ate astfel" T n ciuda a toate 1&erica r-&ne natiunea cea &ai productiv- de pe p-&nt si toate studiile de infor&atic- arat- c- KE M0N EAe&ple tipice de arogant- a7religioas- sunt &ultele articole Cneutre din punct de vedere religiosD care apar n Co&&entar@S de eAe&plu cel al lui Biuseppe Succo" TSalvarea Europei din &ainile saleE Hsepte&%rie 1;;1I care a%ordea)- pericolul a%andon-rii +vi)iunii originale europenisteK+ f-r- nici o referire la etica crestin-> la )elul credintei crestine care a &otivat che&-rile spre o Europ- unit- adresate de arhitectul unit-tii europene> <ean Monett$ M2N #e)i de eAe&plu cartea lui ,ita Gra&er 6n ap-rarea fe&eii HNeO Rork> 1;:2I$ M4N ( astfel de a%ordare tehinc- a fa&iliei este opera unor critici sociali precu& ,o&ano7 Catolicul devotat !eter Berger$
Dru(ul ("rt Cred c- se g-sesc &otive nte&eiate pentru care conservatorii nu s7au l-sat c-l-u)iti de religie sau deno&inatiile !rotestante &oderne$ 1sa cu& arat- Neil !ost&an> religia a&erican- s7a vulgari)at" LNu de&ult l7a& v-)ut pe Bill@ Braha& &preuncu Sheck@ Breen> ,ed Buttons> Dionne JarOick> Milton Berle si alti CteologiD aducnd un o&agiu lui Beorge Burns$ !astorul Braha& schi&%a poante cu Burns despre preg-tirile pentru vesnicieKBraha& a asigurat pu%licul c- Du&ne)eu i iu%este pe cei care i fac pe oa&eni s- rd-K Eroare involuntar-$ 1 luat pese&ne canalul de televi)iune N$B$C$ drept Du&ne)euK la televi)or> religia> la fel ca orice altceva> este pre)entat- ca divertis&ent$ /ot ceea ce ar putea face din religie o activitate
0:
o&eneasc- istoric-> profund- si sacr- este dat la o parte$ Nu &ai eAist- nici un ritual> nici o dog&-> nici o traditie> nici o teologie si> &ai presus de toate> nici un si&t spiritual transcendent$ 6n acest spectacol pastorul e vedeta> Du&ne)eu e pe locul doiLM1N$ Dat- fiind vulgari)area religiei n 1&erica datorit- &ultora din pastorii !rotestanti> refu)ul conservatorilor este de nteles$ Nici un o& serios nu si7ar putea nchipui c- deno&inatiile !rotestante> cu spectacolele lor de divertis&ent ieftin date drept Cslu?%eD ar putea constitui o alternativ- via%il- pentru haosul secular din ?urul nostru$ 1cesta este> cred> nc- un &otiv pentru care> chiar de c-tre conservatori> de)%aterile serioase pe te&e sociale se duc eAclusiv pe teren secular> politic si econo&ic$ Deno&inatiile !rotestante> fie ele %i)are> li%ertine sau paranoice> sunt total ignorate> l-sate s- se desf-soare n peri&etrul propriei lor culturi$ Din p-cate> Biserica ,o&ano7Catolic- s7a vulgari)at la fel ca o&oloaga sa !rotestant-$ !recu& cultura din ?urul ei> are si ea o stringent- nevoie de n-de?dea religioas- transcedental- pe care doar religia din vechi&e> pur-> nepoliti)at- o poate oferi$ 6n )iua de a)i &ulti episcopi ,o&ano7Catolici se co&port- ca politicienii> n ti&p ce liturghiile ,o&ano7Catolice s7au transfor&at n spectacole de divertis&entM*N$ M1N MDe Neil !ost&an W S- crapi de rs> nu alta HNeO Rork> 1;:4I> pp$ 4 si 118$ M*N T6n liturghia Bisericii MistoriceN c-ut-& s- atinge& acea ar&onie des-vrsit- ntre cele din-untru si cele din afar-$ Noi s-r%-tori& Mntuirea> care a nceput s- restaure)e toate lucrurile$E /ho&as FoOard W 1 fi evanghelic nu e de a?uns HNashville> 1;:4I p$ 1=2$ Din p-cate> FoOard> care s7a convertit la Biserica ,o&ano7Catolic-> descrie o liturghie ce nu se &ai reg-seste n ,o&ano7Catolicis&ul &oderni)at din )iua de a)i
Li(itele seculare .i&itele seculare auto7i&puse ale de)%aterii culturale din )ilele noastre W feno&en pe care !r$ ,ichard <ohn Neuhaus l nu&este Cpiata pu%lic- asa cu& este eaD> unde ideile religioase sunt eAcluse din discursul pu%licM1N W arat- c- r-)%oiul cultural se duce pe teren secular$ Si astfel c&pul s-u de %-t-lie este un teritoriu str-in care confer- intelectualit-tii anticrestine un avanta? net fatde conservatorii traditional religiosi sau seculari$ 1 te lupta pentru idealuri de li%ertate si dreptate f-r- nici o referire la Cele êce !orunci> udais&> isus Fristos> Sfnta /raditie (rtodoA-> Sfintii !-rinti> Sfintele /aine> crestinis&ul %i)antin si cel latin> este ca si cu& ai ncerca s- aperi teoria evolutionist- f-r- s- faci nici o referire la DarOin sau la fosile$ Este la fel cu& ai ncerca s- te apropii de &o)aicurile %i)antine din ,avenna> de CMesiaD a lui Fandel sau de CMac%ethD7ul lui Shakespeare f-r- Bi%lie sau cunoasterea Sfintei /raditii$ (ccidentul crestin nu poate fi nteles si cu att &ai putin restaurat n afara unui discurs &oral nte&eiat pe religia iudeo7crestin-$ Dean C$ Curr@ re&arc- acest aspect cnd scrie" T!re&i)ele si o%iectivele MreligioaseN &orale ale capitalis&ului de&ocratic sunt rar articulate si adesea ignorate de chiar liderii religiosi ai societ-tilor li%ere$ !-cat$ C-ci un guvern de&ocrat nu poate ntelege cli%ertatea nu este un scop n sine> ci un &i?loc spre &plinirea c-ut-rii celei &ai adnci a o&enirii ntre aflarea unui sens personal si co&unitar$M*NE Dac- tot ce au oferit conservatorii este un produs national %rut &ai &are> o reducere a a?utorului de so&a?> un siste& de ap-rare antinuclear &ai eficient> un co&puter &ai perfor&ant W vor cstiga ceva %ani> cteva de)%ateri> poate chiar o ca&panie electoral-> dar nu7i vor %irui pe utopicii seculari care si i&pun progra&ele de inginerie social- asupra societ-tii$
0;
Conservatoris&ul european nu va i)%uti s- refor&e)e si s- prote?e)e ulti&ele r-&-site ale institutiilor o&enesti din societate dac- singurele argu&ente pentru regenerarea ei &oral- sunt de natur- secular-$ 1ceast- perspectiv- duce la conclu)ii diferite dect cele trasate de stnga utopic-> desi se foloseste de aceeasi &etodologie intelectual7seculari)at-$ Ni&ic nu ilustrea)- att de %ine caracterul pro%le&atic al vi)iunii lu&ii seculare ca n&ultirea nu&-rului de teste prenatale$ F-r- c-l-u)irea unui siste& religios stiinta &odern- o ia ra)na ntr7 o lu&e n care tot ce este posi%il devine per&is$ Conservatorii seculari care fac apel la Cvalori traditionaleD sau la Cvalori fa&ilialeD f-r- s- fie si fideli principiilor religioase de %a)- si v-d str-daniile sfidate de &iscarea eugenic- a sfrsitului de secol XX$ Cu tehnologii avansate de ultrasunete devenite acu& procedee de rutin- n &isiunea Ccaut-7si7 distrugeD> neputinta oa&enilor de stiint- de a se c-l-u)i f-r- a?utorul credintei religioase si al valorilor &orale a%solute nu &ai surprinde pe ni&eniM0N$ 6ntr7o societate n care c-utarea CfericiriiD este singura Cetic-D si n care scopul vietii este s- fii CfericitD> iar religia a fost redus- la o si&pl- opinie su%iectiv-> cu& s- &ai opui re)istent%ar%ariei unui sofisticat progra& eugenic de tip na)ist n conditiile de)volt-rii galopante a geneticii3 Si pe ce te&ei &oral> altul dect credinta religioas-> ar putea neoconservatorii sau conservatorii s- plede)e pentru ca o fe&eie s- nu7si ucid- pruncul din pntece +nu toc&ai nor&al+3 Si> dac- religia nu &ai are nici un cuvnt de spus n universul o&ului> n nu&ele c-rei logici s- &ai aperi soarta unei vieti o&enesti CcostisitoareD si Cf-r- valoareD3 Conservatorii si neoconservatorii pot p-rea de de)gustati de &iscarea eugenic- &odern-> dar n afara unei convingeri religioase> cu ce argu&ente s7ar &ai conda&na eugenia de tip na)ist3 dea sfinteniei vietii> pentru a nu &ai vor%i de eli%erarea de i&plicarea agresiv- a statului> nu &ai are nici un sens dac- viata si li%erul ar%itru nu &ai sunt ntelese ca daruri de la Du&ne)eu$ Din perspectiva crestinis&ului istoric vi)iunea secularist- asupra vietii este incapa%il- s- descrie realitatea conditiei u&ane$ 1sa cu& Sf$ oan Bura de 1ur scrie" T1 afir&a c- lucrurile ce fiintea)- provin din &aterie si a nu &-rturisi c- Creatorul tuturor le7a facut din nefiint- este se&nul unei tul%ur-ri &entale grave$M2NE
M1N ,ichard <ohn Neuhaus W !iata pu%lic- asa cu& este ea HBrand ,apids> M > 1;:5I$ M*N Dean C$ Curr@ W First /hings Haprilie 1;;1I$ M0N Eli)a%eth Gristol W ( i&agine co&plet-" politica testelor prenatale n First /hings Haprilie 1;;0I$ M2N Sf$ oan Bura de 1ur W +(&ilii despre Facere+ *$*S 1$D$ 0:: n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol *> trad$ J$ 1$ <urgens> p 1=*$
Tr)in& n trecut 9nii dintre neoconservatori si conservatori sunt constienti de propria lor dile&- &oral- W ncercarea de a da vietii un sens f-r- a?utorul religieiM1N$ 1stfel c- au f-cut din cnd n cnd cte un apel vag la CtraditieD> Cvalori occidentaleD> Cvalori fa&ilialeD sau> cu un ter&en generic> Cvalori religioaseD$ Dar toate aceste apeluri nu reusesc s- fac- fat- ofensivei seculare$ 1sa cu& scrie !r$ ,ichard <ohn Neuhaus" TKSi sunt acei MconservatoriN careKnu cred> dar recunosc i&portanta
2=
religiei ca C&inciun- necesar-D esential- pentru asigurareaKordinii pu%liceKeste trist c- nu cred> ns- e si &ai trist pentru c- sunt gata s- foloseasc- si i&plicit s- se foloseasc- de nu&ele lui Du&ne)eu pe care nu7. cinstesc$M*NE 1pelurile nostalgice pentru o rentoarcere la credintele trecute nu re)olv- nici pe departe chestiunea regener-rii &orale si nici nu pot st-vili ferocitatea de)l-ntuit- a vre&urilor noastre$ 1tasa&entul senti&ental al conservatorilor fatde religio)itatea altora nu poate su%stitui credinta religioas-$ 6n cele din ur&-> conservatorul secular nu poate articula nici un argu&ent conving-tor n favoarea renunt-rii la sine si a sacrificiilor o&enesti necesare pentru ca societatea s- r-&ncivil-$ Dac- lu-& drept indiciu istoria noastr- recent-> vede& cu& egois&ul eAacer%at este &ult prea seduc-tor pentru a7i re)ista$ Desf-t-rile %ar%ariei analfa%etilor se ?ustific- dac- Du&ne)eu este &ort sau cel putin dac- se presupune c- nu &ai pretinde nici o schi&%are de caracter din partea noastr-> si nici dragoste pentru ceilalti> inclusiv pentru Ccei &ai &ici dintre acestiaD$ 9nii conservatori si recunosc dile&a intelectual- si au ncercat s- fac- apeluri la si&t-&inte religioase f-r- referire la o credint- anu&e$ De eAe&plu> istoricul !age S&ith> la sfrsitul i&portantei sale c-rti> 9cignd spiritul> propune o solutie general- si eAtre& de vag- pentru pro%le&ele noastre$ El ncearc- ti&id s- ofere o alternativ- la asprul Cfunda&entalis& acade&icD secular pe care l deplnge" T( nou- constiint- repre)entnd o sinte)- a dou- constiinte anterioare W cea crestin- clasic- Hte)aI si cea secular W de&ocratic- Hantite)aI tre%uie s- se for&e)e$ Nu pot s- anticipe) for&a acestei noi constiinte$ Dar sunt ncredintat c- tre%uie sinclud- ele&ente perene din a&ndou- traditiile> viguros rensufletite si entu)iast reconstruite$ M0NE 6n cartea sa storia ideii de progres> ,o%ert Nis%et si ncheie studiul re&arcnd astfel" TK docu&entele istorice sunt o &-rturie clar- c- MdoarN n conteAtul unei adev-rate culturi ce are la %a)- un profund si de)voltat si&t al sacrului pute& s- recuper-& conditiile vitale ale poporului nsusi> ale credintei n progres trecute> pre)ente si viitoareM2NKE Nici !age S&ith si nici Nis%et nu preci)ea)- care este continutul CsacruluiD si nu au nici o indicatie despre Ctraditia religioas-D din care poate fi el eAtras$ Si> de %un- sea&-> nici unul nici altul nu si &-rturiseste credinta ntr7un fel care ar putea strni )&%ete condescendente n rndul colegilor lor de %reasl- seculari$ ( ra)- de sperant- au adus neoconservatorii cu apelul lor la o afir&are &ai hot-rt- a credintei religioase$ ,o&ano7Catolicul Michael Novak scrie" TDac- cei care tr-iesc ntr7un siste& capitalist de&ocrat i pierd din vedere te&eliile &orale> pierderea &oralit-tii este inevita%il-Knu este o nt&plare c- siste&ul capitalist de&ocratic a ap-rut pe teren iudeo7crestinM4N$E Si totusi> n ti&p ce Michael Novak si alti conservatori si &anifest- respectul fatde roadele adev-rului crestin> ap-rarea ro%ust- a acelui adev-r si a Sfintei /raditii care l7a p-)it este ?alnic o&is-$ Este foarte greu de cre)ut c- a&%iguitatea conservatorilor n ceea ce priveste credinta nu este &otivat- de tea&a lor de a nu fi ridiculi)ati n lu&ea acade&ic- secular- care tolerea)- toate CcredinteleD> &ai putin iudais&ul si crestinis&ulM5N$ Dostoievski spunea c- o dat- ce oa&enii si pierd credinta n Du&ne)eu> vor crede n orice$ Esecul &isc-rii conservatoare de a restaura &oral cultura noastr- divulg- ncercarea lor )adarnic- de a co&%ate dec-derea &oral- f-r- nici un anga?a&ent fatde adev-rul religios crestin$ Sf$ Nil o%serv- aceeasi pro%le&- n secolul al #7lea" T1tt iudeii ct si grecii au dat gres> c-ci au respins ntelepciunea care vine din ceruri si au ncercat s- filosofe)e f-r- Fristos> care singur a redat adev-rata filosofie att n viata> ct si n nv-t-tura SaM8N$E !eter .$ Berger> !rofesor de Sociologie la 9niversitatea din Boston scrie" TCredinta religioaseste posi%il- nu&ai n &-sura n care se ntelege c- religia satisface anu&ite nevoi> colective sau individualeKSociologul poate conclude c- religia este necesar- pentru a asigura ordinea social->
21
psihologul poate spune c- religia i)vor-ste din nevoile profunde ale sufletului> dar nici una din aceste sintag&e nu duce la afir&atia care ncepe prin" TEu credE M:N$ Conservatorii si neoconservatorii ne7au f-cut un serviciu i&ens dnd la iveal- fali&entul secularis&ului> n &od special reg-sit n odrasla sa vitreg- socialist-> a utopiei unui guvern puternic$ Ne7au a?utat s- ntelege& ceea ce contest-&$ Dar> desi au propus doar solutii econo&ice> politice> nationaliste si tehnocratice la ceea ce sunt de fapt chestiuni de ordin &oral7 religios> nu ne7au spus ce anu&e s- ap-r-&$ Ma?oritatea liderilor conservatori n7au reusit s-7si ducla cap-t propo)itia care ncepea cu TEu credKE> evitnd s- fac- o conving-toare &-rturisire de credint-$
M1N De eAe&plu> din 1;:8 ncoace> se pot citi n Co&&entar@ tot &ai &ulte articole despre credinta iudaic- dar de cele &ai &ulte ori scrise nu&ai dintr7un interes a%stract sau acade&ic$ !e de alt- parte> ctiva din se&natarii articolelor din Co&&entar@ au nceput s- pun- pro%le&a ntr7 un &od &ai transant " TCnd vor%i& de seculari)areK descrie& victoria unui i&puls religios nou n curs de de)voltare> ndreptat spre religiile %i%lice traditionale care au constituit cadrul civili)atiei occidentale$ ,atiunea pur- poate fi o critic- a credintelor &orale> dar nu le poate generaKlu&ea occidental- duce un fel de eAistent- schi)ofrenic-> avnd un cod &oral &ostenit din traditia iudeo7crestin- si un set de credinte u&aniste seculare n natura si n destinul o&ului pentru care acel cod este lipsit de orice relevalant- logic-E> #iitorul evrei&ii a&ericane n Co&&entar@ Haugust 1;;1I$ M*N ,ichard <ohn Neuhaus W !iata pu%lic- asa cu& e ea W First /hings Hsepte&%rie 1;;1I$ M0N !age S&ith W 9cignd spiritul> pp$ 0=270=4$ M2N ,o%ert Nis%et W storia ideii de progres> p$ 048$ M4N Michael Novak W Spiritul capitalis&ului de&ocratic HNeO Rork> 1;:*I pp$ 002704$ M5N Din p-cate generatia tn-r- de conservatori este la fel de seculari)at- ca si cea vrstnic-$ (ricine citeste pu%licatiile conservatorilor precu& Spectatorul 1&erican sau Co&&entar@ poate ntelege c- doar o &ic- parte din se&natarii conservatori ai articolelor ce anali)aser- a&-nuntit esecul stngii politice> dau o perspectiv- ct de ct religioas- criticii lor sociale$/ipic- pentru conservatoris&ul secular este colectia de eseuri se&nate de diferiti scriitori tineri conservatori si neoconservatori$ 6ntr7o carte intitulat- Dincolo de &iracol" noi voci ale vietii> culturii si politicii a&ericane H NeO Rork> 1;;=I &ulti tineri inteligenti conservatori nu au produs dect o evidentcritic-> %ine ntoc&it-> a culturii noastre li%erale$ 1sa cu& D$B$ M@ers nota ntr7o recen)ie a acestei c-rti" TDesi Dincolo de &iracol ia n derdere i&postorii Mli%eraliNKnu apar- nici un artist sau intelectual anu&e$E HCo&&entar@> fe%ruarie> 1;;1I$ Cu alte cuvinte> potrivit acestor tineri conservatori> tr-i& ntr7o lu&e f-r- eroi> nu ave& pe ni&eni care s- ne scoat- din %e)na &oraln care ne afl-&$ .a fel ca o&ologii lor seculari de stnga> &a?oritatea conservatorilor stiu ceea ce contest-> dar nu ar putea articula ceea ce sustin dincolo de o vi)iune secular-> diferit- n ceea ce priveste detaliile> ns- ase&-n-toare> n ce priveste pre&isele tehnocratice seculare> cu cea a stngii$ M8N Sf$ Nil 1scetul W Discursul ascetic> n vol$ 1 din Filocalia HNeO Rork si .ondra> 1;8;I$ M:N !eter .$ Berger W Co&&entar@ Haprilie 1;;1I$
2*
Ca!it"lul 6 R/D/CINILE R/0$OIULUI CULTURAL Ca toate r-)%oaiele> actualul r-)%oi cultural Hsau> &ai %ine )is> &potriva culturiiI si trage r-d-cinile n cteva idei$ 1cestea ar fi" Marea Schis&- ntre ra&urile de ,-s-rit si de 1pus ale Bisericii istoriceM1N> ncercarea esuat- de a refor&a Biserica ,o&ano7Catolic- n secolele X# 7 X# si curentul ilu&inist7ro&antic din sec$ X# si X X$ M1N Cea &ai grav- divi)iune n Biserica &edieval- a fost aceea care a i)%utit s- separe cele doura&uri i&portante ale sale> Biserica #echii ,o&e si Biserica Noii ,o&e> Constantinopolul> si a surorilor sale H!atriarhateleI$ Controversele hristologice din secolele # si # au sporit spiritul de rivalitate ntre !atriarhate care avea s- dure)e pn- cnd cucerirea ara%- a Siriei si Egiptului a l-sat li%er doar !atriarhatul de la Constantinopole 7 singurul r-&as neocupat din cele r-s-ritene 7 ca purt-tor de cuvnt al (rtodoAiei de la ,-s-rit$ 6n acelasi ti&p> pr-%usirea &periului ,o&an n 1pus a f-cut ca Biserica de la ,o&a s- fie singura repre)entant- a unit-tii si a ordinii$ Crestinis&ul apusean cu nu&erosii s-i conduc-tori laici a nceput s- vad- n !apa de la ,o&a pe nsusi capul &ostenirii crestine> pe cnd n ,-s-rit &p-ratul a r-&as #icerege al Do&nului$ 6ntotdeauna a eAistat o diferent- de li&%a? ntre cele dou- ?u&-t-ti ale vechiului i&periu> iar li&%a?ul tinde s- influente)e gndirea$ .i&%a greac-> su%til- si fleAi%il-> avnd un voca%ular %ogat> a generat o perspectiv- filosofic- diferitde cea latin-> de un legalis& rigid$ Cu ti&pul tot &ai putini aveau sa nteleag- a&%ele li&%i$ /raduceri inco&petente au adncit nentelegerile$ Necesit-tile si pro%le&ele de ordin politic erau diferite$ Dispute> chiar schis&e> aveau loc din cnd n cnd n ti&pul Evului Mediu$ Si dac- nici una dintre ele nu a pus cap-t conflictului> a fost pentru c- nici una din p-rti nu dorea o ruptur- definitiv- iar leg-turile dintre ,-s-rit si 1pus nu erau prea strnse> divergentele putnd fi ignorate cu tact$ H!entru rivalitatea dintre !atriarhatul ,o&ei si !atriarhatele r-s-ritene ve)i S$ ,unci&an Biserica n captivitate HNeO Rork> 1;5:> p$ *1> n$ 1S pentru disputele ulterioare ntre ,o&a si Constantinopole ve)i S$ ,unci&an> Schis&a r-s-ritean-> pp$ 17*8I$
20
*c'is(a Ca ur&are a Schis&ei dintre Biserica (rtodoA- din ,-s-rit si sora ei 1pusean- de la ,o&a> unitatea crestin-t-tii a fost )druncinat- n &are parte datorit- pretentiilor de autoritate a%solut- W autoritatea papal- W dorit- de diversi papi de la ,o&aM1N$ !apii s7au aliat cu &p-ratii latini si ger&ani ai Europei occidentale &potriva centrului legiti& al crestin-t-tii din ,-s-ritul %i)antin$ 1u eAistat> desigur> si ratiuni teologice care au dus la Schis&-> de eAe&plu %inecunoscuta disput- pe te&a Filio]ue> referitoare la o sintag&- pe care Biserica ,o&ano7Catolic- din Spania a ad-ugat7o cre)ului de la Niceea Hdintr7o ncercare %ine intentionat- de a corecta influentele ariaris&uluiI$ Si astfel s7a sta%ilit c- Duhul Sfnt purcede Cde la /at-l si de la FiuD> fatde enuntul Cre)ului potrivit c-ruia Duhul purcede +de la /at-l+M*N$ Dac- cearta despre cuvintele ad-ugate Cre)ului ar fi fost singura pricin- a discordiei ntre Biserica istoric- a ,-s-ritului si 1pusului> pro%a%il c- nu s7ar fi a?uns la nici o schis&-$ De altfel s7au f-cut nu&eroase ncerc-ri din a&%ele p-rti de a corecta aceast- disput- teologic-M0N$ Dar consolidarea progresiv- a puterii papale n Biserica 1pusean- si co&porta&entul intransigent> adesea arogant> al ctorva episcopi si &p-rati din ,-s-rit au creat o%stacole insur&onta%ile n calea reunific-riiM2N$ !rofesorul de istorie Farr@ <$ Magoulias de la 9niversitatea de Stat Ja@ne arat- c- pri&atul de onoare ntre ceilalti episcopi fiind de &ult sta%ilit de co&un acord> a f-cut ca pretentiile crescnde la supre&atie si ?urisdictie venite din partea episcopilor de la ,o&a s- schi&%e rnduiala celor sase secole de fr-tie &ai &ult sau &ai putin colegial- ntre episcopii crestinis&ului$ T6n ti&pul pri&elor sase secole Male BisericiiN> n ciuda ani&o)it-tii crescnde ap-rute ntre Constantinopole si ,o&a> papa era Mnc-N cet-tean al &periului M%i)antinNKMapoiN n 45: %ar%arii lo&%ar)i din nord au a?uns n talia ocupnd &ari suprafeteK,avenna> capitala i&perial- a taliei avea s- fie atunci rupt- de ,o&a> iar papei i7a revenit r-spunderea pentru ap-rarea &ilitar- si ad&inistrarea politic- a acelui oras i&portant$ !rintr7un accident politic> papa a a?uns conduc-tor secular> fapt ce avea s- lase teri%ile consecinte istoriceKcu& att actiunile ntreprinse de ,egele francilor> ct si de papa de la ,o&a Hcare &preun- au u)urpat autoritatea &p-ratului %i)antin si a !atriarhului de la ConstantinopoleI au fost ilegale n raport cu i&periul crestin legiti& al Bi)antului> un fals de proportii a fost ticluitKpentru a veni n spri?inul acestor MnoiN pretentii papale$ !otrivit acestui docu&ent> Donatia lui Constantin> toti oa&enii %isericii au devenit dependenti de episcopii de la ,o&aM4N$E storicul si filosoful Charles 1shania a ar-tat c- unul din &otivele care au dus la aparitia papalit-tii a fost acela c- prin aceasta Biserica 1pusean- a ncercat s- controle)e istoria cu scopul de a contracara a&estecul fortelor politice seculare n Biseric-$ M1N T storicii au ar-tat c- data eAact- a Schis&ei nu poate fi sta%ilit- cu eAactitate$ Conflictele au nceput ncdin secolul # si ruptura din 1=42 a fost ur&atde secole de ncerc-ri de refacere a unit-tii$E !r$ <ohn Me@endorff W !ri&atul lui !etru HCrestOood> 1;;*I> p$8= M*N TKn conceptia despre /rei&e a !-rintilor capadocieni> /at-l este v-)ut ca origine personalHipostatic-I a eAistentei divine$ 6n Evul Mediu aceasta a fost o%iectia &a?or- a ,-s-ritului (rtodoA adus- interpol-rii apusene n continutul Cre)ului prin cuvintele Csi de la FiulD HFilio]ueI K1rgu&entele latine las- s- se cread- c- eAistenta Duhului nu este n pri&ul rnd ipostatic-> personal-> iar purcederea Sa se face de la persoana /at-lui si FiuluiD Hi%id$ p$ 1:I M0N ve)i S$ ,unci&an W Biserica n captivitate> pp$ ;=7;1$
22
M2N Tca ntotdeauna n controversa dintre ,-s-rit si 1pus> chestiunea autorit-tii n %iseric- p-rea s- fie cea &ai i&portant-> s- stea la te&elia celorlalte$ Dac- s7ar fi re)olvat> alte chestiuni Hca Filio]ueI ar fi putut fi negociateS ct- vre&e nu s7a re)olvat> celelalte chestiuni au r-&as si ele f-r- sperant- de elucidare$E <aroslaO !elikan /raditia crestin-> vol *> 6n Duhul crestinis&ului r-s-ritean HChicago> 1;82I> p$ *8*$ M4N Farr@ <$ Magoulias 7 Crestinis&ul %i)antin HDetroit> 1;:*I> pp$ ;17;2$
R)&)cina sc'is(ei &intre R)s)rit si A!us Si totusi> dincolo de con?unctura politic-> distanta geografic- si %arierele lingvistice> a eAistat o cau)- &ai profund- care a contri%uit la adncirea schis&ei dintre Biserica ,-s-ritean- si cea 1pusean-$ 6&i pare c- &otivul central al dep-rt-rii l7au constituit diferentele de vi)iune asupra crestinis&ului si chiar asupra lui Du&ne)eu> diferente care persist- pn- n )iua de a)i$ Beorges Florovski> e&inentul teolog (rtodoA si !rofesor de istorie a Bisericii ,-s-ritene la Scoala de Studii /eologice Farvard> scria" T,ecent a fost avansat- idea c- divi)iunea esentialdin lu&ea crestin- nu este att aceea dintre CCatoliciD si C!rotestantiD> ct cea dintre ,-s-rit si 1pus$ 1ceast- opo)itie nu este de natur- dog&atic-" nici 1pusul> nici ,-s-ritul nu pot fi nsu&ate ntr7un set de dog&e care s- li se aplice n totalitateKDiferenta dintre ,-s-rit si 1pus const- n ns-si &etoda si natura gndirii lor> n terenul din care au ap-rut ulterior de)volt-rile dog&atice> liturgice si canonice> n nsusi stilul vietii lor religioaseM1N$E Biserica ,o&an- n 1pus a fost do&inat- de teologia Sf$ 1ugustin> cea din ,-s-rit de o nv-t-tur- foarte diferit-> cel &ai %ine repre)entat- de Sf$ MaAi&M*N$ Diferentele dintre cele doupersonalit-ti ale istoriei ilustrea)- diferentele profunde ntre crestinis&ul r-s-ritean si cel apusean$ Nici Schis&a si nici r-d-cinile ,o&ano7Catolice ale !rotestantis&ului nu pot fi ntelese f-r- ntelegerea diferentei enor&e dintre traditia augustinian- si lu&ea (rtodoA- r-s-ritean- W cel &ai %ine repre)entat- de cel supranu&it un C1ugustin al ,-s-rituluiD$ Scrierile de nceput ale Sf$ 1ugustin par s- le contra)ic- pe cele din perioada sa de &aturitate> astfel c- este aproape i&posi%il s- vor%esti cu eAactitate despre teologia sa luat- ca ntreg$ ndiferent ceea ce ar fi intentionat 1ugustin7o&ul> cu certitudine se poate vor%i acu& despre ceea ce augustinianis&ul a devenitM0N$ 1ugustinianis&ul a devenit un siste& rationalist de credinte> care %a)at pe cteva ele&ente i)olate din scrierile Sf$ !avel si pe ele&ente de filosofie p-gn-> a evoluat nspre un dualis& rationalist si un siste& de teologie nchis> s-r-cit de &ister si de orice fiorM2N$ !r$ <ohn Me@endorff scrie" TKDoctrina augustinian- a p-catului originarKse %a)ea)- pe o traducere latin- ineAact- a pasa?ului din ,o&ani 4"1* Mcare adaug-N un caracter ?uridic interpret-rii augustiniene a p-catului originarKDoctrina nou7testa&entar- a ?ustific-rii> ce se cere a fi nteleas- n conteAtul paulin al vechii legi W ad&ite p-catul ca atare> ns- l consider&plinit n Fristos> n Care noi sunte& ?ustificati fatde .ege W este astfel scoas- din conteAtul Noului /esta&entKeAercitnd o influent- coplesitoare fatde toate celelalte concepte pe care Bi%lia le descrie" sfintenie> viat- nou-> unire cu Du&ne)eu> participare la natura divin-LM4N$ 1ugustinianis&ul vor%este despre predestinare si Ccei alesiD$ 6n esent-> vi)iunea augustinianafir&- c- p-catul originar le7a r-pit oa&enilor valoarea intrinsec-> c- sunt ire&edia%il Cc-)utiD$ 1ceast- c-dere afectea)- si li%erul ar%itru al oa&enilor$ 1stfel> pentru ca Du&ne)eu s-7i
24
&ntuiasc- pe Ccei alesiD harul este de a?uns$ 1cest har nsnu este ales de p-c-tos> ci r-sfrnt asupra lui> indiferent de vointa p-c-tosuluiM5N$ Du&ne)eu> potrivit ntelegerii lui 1ugustin> a f-cut un p-c-tos pentru a fi &ntuit si altul pentru a fi pierdut$ Du&ne)eu nu a avut nici un &otiv anu&e pentru aceast- alegere> cu& ar fi o pre7 cunoastere a celui care va alege s-7. iu%easc-> ci a ales capricios> dintr7un &otiv necunoscutM8N$ 9r&nd logica lui 1ugustin a& a?unge inevita%il s- crede& c- unii oa&eni au fost creati pentru pier)anie$ 1ceast- asa7nu&it- Du%l- !redestinare a devenit cre)ul doar ctorva din teologii rationalisti scolastici din Evul Mediu> dus &ai apoi la eAtre&e n ti&pul ,efor&ei de c-tre Martin .uther si <ohn Calvin su% o for&- de rationalis& reductionist ce avea s- nfloreasc- din plin n deno&inatiile !rotestante calvinisteM:N$ 1sa cu& scrie istoricul Jillia& Manchester" T!ro%a%il cea &ai r-spndit- dog&- !rotestant- a fostKpredestinarea" doctrina potrivit c-reia Du&ne)eu> fiind atotstiutor si atotputernic> este responsa%il pentru fiecare actiune> pentru fiecare virtute si viciu> iar o&ul nu are de ales$ .uther> ulti&ul deter&inist> nu a putut ntelege conceptul de li%ertate &oral-$ 6n De Servo 1r%itrio H14*4I a scris" T#ointa o&ului este ca o vit-KDu&ne)eu prevede> pl-nuieste si &plineste lucrurile printr7o voint- neclintit-> etern- si eficient-$ Fat- de acest tunet al S-u> li%erul ar%itru al o&ului este la fel de neputincios ca un fir de prafM;N$E Biserica ,o&ano7Catolic- de dinaintea ,efor&ei> orict de infectat- ar fi fost la r-sti&puri de fatalis&ul augustinian W a nv-tat totusi c- &ntuirea> desi a venit prin harul lui Du&ne)eu> a putut fi acceptat- sau respins- de c-tre oa&eni$ Mai &ult dect att> teologia ei> adesea arid-> a fost nuantat- de un &od de slu?ire sacra&ental> liturgic> de fru&usete si de gri?- pastoral-M1=N$ Dar .uther> cndva un c-lug-r augustin> se r-)%oia att cu notiunea de li%er ar%itru> ct si cu Biserica istoric- 1pusean-$ .uther scrie" T#ointa o&ului este ca saua de pe cal$ Dac- Du&ne)eu ncalec-> o&ul voieste si f-ptuieste dupcu& vrea Du&ne)euKdar dac- ncalec- diavolul> o&ul voieste si f-ptuieste dupcu& vrea diavolul$ Calul nu are putere s-7si aleag- c-l-retulKdar cei doi c-l-reti se lupt- ca s- ia n st-pnire ani&alulM11N$E !o)itia lutheran- este f-r- echivoc" degradea)- fiinta u&an- pn- la nivelul unei vite si contra)ice Sfnta /raditie si Scriptura> sfidnd eAperienta o&ului care este pus- )ilnic s- aleagntre %ine si r-u$ Este totodat- contradictorie" conda&n- p-catul si totusi afir&- c- o&ul nu este li%er pentru a alege s- se opun- p-catului$ 9neori aceast- contradictie avea s- ducla o lipsdureroas- de logic-$ .eonard Gappe> prieten cu .uther si co7,efor&ator> nota" T/re%uie s- fii destul de sigur ca Du&ne)eu a predestinat ceea ce s7a nt&plat si c- nu este re)ultatul propriilor tale actiuni si planuriM1*N$E /eoria augustinian7lutheran- a unui Du&ne)eu capricios si necrut-tor> care i7a creat pe unii special pentru pier)anie vesnic- nu este nici vi)iunea !-rintilor Bisericii ,-s-ritene si nici a &a?orit-tii !-rintilor pre7augustinieni ai Bisericii 1puseneM10N$
M1N Beorges Florovski W Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- crestin (rtodoA- HDel&ont> 1;:8I$ M*N TNu &ai putin controversat- a fost discrepanta dintre traditia augustinian- Hn 1pusI si traditia greac- Hn ,-s-rit I n ceea ce priveste ntelegerea harului si a &ntuirii$ For&ula Sf$ MaAi& surprinde cu eAactitate acest contrast" TMntuirea noastr- depinde n cele din ur&- de vointa noastr-E HMaAi& 1scetul 2* !$B$ ;=";40IKDicoto&ia repre)entat- de antite)a dintre pelagianis& si augustinianis& nu f-cea parte din gndirea lui MaAi&$ 6ntr7adev-r> doctrina sa cu privire la &ntuire se %a)ea)- pe idea particip-rii si a co&uniunii> care nu eAclude nici harul nici dreptatea> ci presupune unitatea si cola%orarea lor> asa cu& au fost ele sta%ilite o dat- pentru totdeauna n Cuvntul ncarnat si n cele dou- vointe ale Sale$E HMe@endorff> 1;2;> p$ 112I>
25
<aroslav !elikan W 6n spiritul crestinis&ului r-s-ritean> pp$ 1:*71:0$ 9n alt sfnt (rtodoA> Brigore !ala&as> surprinde diferenta dintre augustinianis& si rationalis&ul apusean fatalist dupcu& notea)- !r$ Florovski TDe altfel ntreaga nv-t-tur- a Sf$ Brigore presupune actiunea unui Du&ne)eu personal$ Du&ne)eu se apropie de o& si7l &%r-tisea)- cu CharulD si fapta Sa> f-r- sa%andone)e lu&ina de neatins n care s-l-sluieste de7a pururi$ Scopul ulti& al nv-t-turii sale teologice a fost s- apere realitatea eAperientei crestine$ Mntuirea este &ai &ult dect iertare$ Este o autentic- rennoire a o&ului$ Si aceast- rennoire este reg-sit- nu prin eli&inarea sau dega?area unor energii naturale din fiinta o&ului> ci prin Cenergiile lui Du&ne)eu nsusi> care l ntlneste si l ncon?oar- pe o& si i ng-duie s- intre n co&uniune cu el+$ De fapt> nv-t-tura Sf$ Brigore afectea)- nv-t-tura ntregului siste& de teologie> ntregul corp de doctrin- crestin-$ !unctul ei de pornire este n distinctia f-cut- ntre CnaturaD si Cvointa divin-DK Sf$ 1ugustin avea> chiar de aici> s- se dep-rte)e de traditia r-s-ritean-$ !otrivit presupo)itiilor augustiniene> nv-t-tura Sf$ Brigore este Cinaccepta%il- si a%surd-D$ HBeorges Florovski 7 Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- crestin (rtodoA-> pp$ 118711:$ M0N TChiar dac- n secolul ur&-tor &ortii lui 1ugustin vi)iunea sa fatalist- a fost atacat- de criticii luiKntelegerea augustinian- a p-catului originar si a harului a continuat s- defineascteologia occidental-$E H<aroslav !elikan W /raditia crestin-> vol$ 1" Nasterea traditiei Catolice> p$ *;5I$ M2N TCnd M1ugustinN s7a referit la esenta naturii divine> o definea in relatie cu ceea ce tine de a%solut si de perfectiune$ Si nu pe %a)a i&plic-rii active a lui Du&ne)eu n creatie si n &ntuire$E <aroslav !elikan W /raditia crestin-> vol$ 1" Nasterea traditiei Catolice> p$ *;5$ M4N <ohn Me@endorff W Biserica si universalitatea> p$ 58$ M5N TCeea ce a fost distinct n vi)iunea lui M1ugustinN asupra Mcre)ului BisericiiN a fost convingerea c- puterea si harul divin sunt suverane$ 1ceasta convingere asupra predestin-rii a fost cea &ai solid conturat- de c-tre un gnditor ortodoA de la !avel ncoace$ M1ugustinN a definit predestinarea ca Trnduiala de c-tre Du&ne)eu a lucr-rilor Sale cu atotcunoasterea Sa care nu poate fi nselat- sau schi&%at-$E H1ug$ !ersev$ 18 !. 2471=1;I$ 6n cadrul apologiei sale Cetatea lui Du&ne)eu 1ugustin a ncercat s- deose%easc- ntelegerea paulin crestin- a predestin-rii de fatalis&ul p-gnKdar chiar n aceast- carte vointa o&ului este v-)ut- ca o consecint- a predestin-rii divine$E <aroslav !elikan> Nasterea /raditiei Catolice> p$ *;8$ M8N storia o&enirii a fost scena acestei de&onstratii n care cele Cdou- societ-ti de oa&eni aveau s- fie predestinate" una care s- do&neasc- de7a pururi cu Du&ne)eu si cealalt- care s- sufere vesnic cu diavolul$ Du%la predestinare avea s- se aplice nu nu&ai cet-tii lui Du&ne)eu si cet-tii p-&ntesti> ci si indivi)ilor$ 9nii erau predestinati vietii vesnice> altii &ortii vesnice si printre acestia din ur&- se nu&-rau copiii care au &urit ne%ote)ati$ H %id$ pp *;87*;:I$ M:N TDe vre&e ce harul era suveran> aceia pe care Du&ne)u i7a ales dinainte vor fi &ntuiti$ Ca unul care este eAcesiv de %un> El MDu&ne)euN s7a folosit de fapte rele pentru %leste&ul celor pe care i7a predestinat cu ndrept-tire spre pedeaps- si pentru &ntuirea celor pe care n %un-tatea sa i7a predestinat pentru har$E H1ug$ Enchir$ *5$1== C.S.$ 25"1=0I Chiar n ca)ul celor %leste&ati> atotputernicia lui Du&ne)eu si7a atins scopul si vointa Sa a fost f-cut-KDe ce atunci i7a creat Du&ne)eu pe cei a c-ror c-dere o prev-)use3 !entru a7si &anifesta &nia si a7si de&onstra puterea$E H %id$ p$ *;8I$ M;N Jillia& Manchester W ( lu&e lu&inat- de foc" &intea &edieval- si ,enasterea HBoston> 1;;*I> p$ 185$ M1=N 9n eAe&plu repre)entativ pentru unitatea spiritual- dintre Biserica ,-s-ritean- si cea 1pusean-> unde rationalis&ul ideilor augustiniene a fost a%sent> poate fi &anualul de duhovnicie devenit acu& un clasic" ,-)%oiul nev-)ut$ Scris initial de .oren)o Scupoli> un c-lug-r ,o&ano7 Catolic din secolul al X# 7lea> a fost re7editat de Nicodi& pe Muntele 1thos si /eofan ,edutul>
28
doi renu&iti c-lug-ri (rtodocsi$ .ucrarea lor contine nv-t-tura canonic- att din crestinis&ul r-s-ritean> ct si din cel apusean> traditie ce transcende rationalis&ul augustinian$ M11N Martin .uther W De Servo 1r%itrio H118:2$ BI$ 1$D$ 14*27*4$ M1*N citat de E$ Michael <ones n Fidelit@ H&ai> 1;;1I$ M10N T deea central- a Sf$ MaAi&> la fel cu a ntregii teologii r-s-ritene Ma fostN ideea ndu&ne)eirii$E HMaA$ ($der& !B$ ;=" :80IKeAist- dou- pasa?e esentiale n Bi%lie n care &ntuirea este definit- ca ndu&ne)eire" declaratia psal&ului C#- spun vou- c- sunteti du&ne)eiD> citat n Noul /esta&ent> si pro&isiunea Noului /esta&ent c- cei credinciosi vor Cdeveni p-rtasi la natura divin-D W <aroslav !elikan W 6n spiritul crestinis&ului r-s-ritean> p$ 1=$
Du(ne,eul ist"riei 1sa cu& este eApri&atde Sf$ MaAi&> vi)iunea Bisericii (rtodoAe este aceea a unui Du&ne)eu iu%itor care doreste ca toti oa&enii s- fie &ntuiti$ Mai &ult dect att> Biserica nvat- cDu&ne)eu respect- li%erul ar%itru al o&uluiM1N$ 6n ,-s-rit> datorit- credintei funda&entale a Bisericii n taina de nep-truns a Du&ne)eului iu%itor> nu s7a g-sit ni&eni s- pun- n %alant-> pe c-i rationale> si s- integre)e ntr7un siste& teologic riguros li%erul ar%itru si atotputernicia lui Du&ne)eu$ Biserica (rtodoA- a nv-tat co&ul> fiint- li&itat-> nu ar putea s- descrie Hsi cu att &ai putin s- nteleag-I esenta lui Du&ne)eu sau cu& se &anifest- &ntuirea$ 6n schi&%> Biserica a nv-tat oa&enii cu& s- se foloseasc- de li%erul lor ar%itru pentru a alege s- iu%eascpe Du&ne)eu> asa cu& Sfnta /raditie nv-tase c- Du&ne)eu a ales s- iu%easc- o&enirea tri&itnd chiar pe Fiul S-u printre oa&eni$ #i)iunea (rtodoA- despre Du&ne)eu> &ntuire si ?udecat- este centrat- pe credinta adnc- n dragostea lui Du&ne)eu pentru toate f-pturile> n %un-tatea Sa si n taina credinteiM*N$ 6n (ccidentul augustinian s7a ad-ugat dog&- dup- dog&- dintr7o ncercare aproape Cstiintific-D de a defini> de a7. categorisi si chiar de a7. eAplica pe Du&ne)eu$ 6n ,-s-rit> ispita de a folosi ratiunea pentru a ncerca s- eAplici ineAplica%ilul a fost ocolit-$ Mai &ult chiar" astfel de inovatii au fost respinse ca rele si nefolositoareM0N$ 1ceasta este> cred> &otivul real al divi)iunii dintre crestinis&ul r-s-ritean si cel apusean$ ,-s-ritul a dorit s- p-stre)e credinta %isericii pri&are$ 1pusul a dorit s- adauge> n &od creator> la traditia apostolic-> pe ur&ele inovatiei augustiniene> ale rationalis&ului si pronunt-rilor dog&atice$ ,-s-ritul s7a opus unei a%ord-ri rationaliste> intelectuali)ate> a adev-rului crestin$ 1pusul a ad-ugat noi si noi straturi de CeAplic-riD scolastice ale credintei Hinclusiv inventiile purgatoriului> apoi eAplic-rile aproape CstiintificeD ale /ransu%stantierii> Farului> !redestin-rii etc$I ,-s-ritul .7a v-)ut pe Du&ne)eu ca stnd dincolo de ti&p si spatiu> de orice descriere rational-> de nevoia confir&-rii unei ecuatii &ate&atice o&enesti ntre predestinare si li%erul ar%itru$ 6n 1pus teologii au devenit filosofi si vre&e de secole s7au agitat n ?urul chestiunii suveranit-tii lui Du&ne)eu> precu& cinii n ?urul unui os care le d- de furc-M2N$ 6n ,-s-rit> Sfintele /aine ale lui Du&ne)eu si ale Bisericii au r-&as Sfinte /aine$ 6n 1pus Biserica a devenit o institutie politic-> dog&atic-> lipsit- de orice si&t al tainei si nfior-rii$
2:
6n perioada calvinist- a ,efor&ei> dog&a scolastic7rationalist- ,o&ano7Catolic- a a?uns sfrtecat- &ai r-u dect si7ar fi nchipuit scolasticii augustinieni ai Evului Mediu tr)iuM4N$ !rotestantis&ul a s-r-cit traditia sacra&ental- ,o&ano7Catolic-> traditie care s7a deli&itat de eAtre&ele augustinianis&ului &%innd> de eAe&plu> sentintele ?uridice rationaliste ale lui /o&a dD1]uino cu spiritualitatea unora ca .oren)o Scupoli sau Sf$ Francisc de 1ssisi$ 6n ti&pul ,efor&ei credinta sacra&ental- a fost nlocuitde o teologie non7sacra&ental- lipsit- de orice c-ldur- o&eneasc-$ CDu&ne)eulD ,efor&ei avea s- fie diavol W de fapt> Diavolul nsusiS o Fiint- Supre&- care i7a f-cut pe unii cu scopul de a7i %leste&a si pe altii> ctiva Ccei alesiD> pentru a7i salva$ ,ealitatea vi)iunilor ,efor&atorilor avea s- fie &ascat-> rationali)at-> eAplicat-> ticluit- cu &inciuni ns- cu toate acestea> n cele din ur&- %inele si r-ul aveau s- fie a&estecate n aceast- fort- pe care ei o nu&eau CDu&ne)euDM5N$ 6n Biserica (rtodoA- a ,-s-ritului> Du&ne)eu este nteles ca fiind n ntregi&e %un$ Mai presus de toate> El este fiinta care st- deasupra ntregii creatii nefiind influentat de ea$ Du&ne)eu nu a creat r-ul si nici nu s7a r-)%unat pe unii spre a7i pierde$ ,-ul este nteles ca a%sent- a %inelui> nu o realitate ca atare$ El l include pe diavol> care> ca persoan- real- a fost creat ca nger al lu&inii$ Dorinta pervers- a diavolului de a fi Du&ne)eu> separat de 1cesta> a atras dup- sine &ai nti a%senta harului din el si ur&asii s-i> iar apoi pre)enta r-ului$ Du&ne)eu nu S7a folosit niciodatde &i?loace &eschine> nici &-car pentru scopuri no%ile$ /oate lucrurile si alegerile care .7au eAclus pe Du&ne)eu sunt rele$ /oate lucrurile si alegerile confor&e cu Du&ne)eu care e iu%ire> sunt %une$ Cei pierduti au ales n &od deli%erat s- nu 6l ur&e)e pe Du&ne)eu si au persistat n aceast- alegere pnla sfrsitul vietii lor$ De aceea ei nu sunt pierduti Hsi cu att &ai putin nu sunt creati spre pier)anieI dintr7un capriciu al lui Du&ne)eu> ci si7au construit propriul iad alegnd s- se despart- de Du&ne)eul iu%itor care le7a dorit &ntuirea n viata de acu& si n viata veacului ce va veni$ Du&ne)eu pretuieste li%erul ar%itru$ 1 nv-ta alt&interi echivalea)-> potrivit Bisericii (rtodoAe> cu a7. transfor&a pe Du&ne)eu ntr7un agent al r-ului$ ar aceasta> dupBiserica (rtodoA-> este ere)ie si %lasfe&ie8$ 6n centrul nv-t-turii ,-s-ritului (rtodoA se afl- ntelegerea unui Du&ne)eu tainic> iu%itor:$ 6n 1pusul augustinian avea s- r-)%at- o i&agine a unui se&i7)eu> se&i7diavol ?udec-tor> r-)%un-tor si capricios ducnd n cele din ur&- la r-)vr-tirea &potriva religiei a secularistilor de)a&-giti din sec$ X# 7XX care au anali)at si apoi au respins consecintele unei ase&enea teologii" coruptia dictatorial- a papalit-tii> cru)i&ile din Beneva teocratic- a lui Calvin> f-r-delegile apartheidului sud7african de inspiratie calvin-$ Din perspectiva Bisericii ,-s-ritene ateis&ul este o alegere logic-> de)ira%il- chiar> atunci cnd Du&ne)eu este pre)entat su% for&a CDu&ne)euluiD n care au cre)ut scolasticii &edievali precu& /o&a dD1]uino> sau )eul7diavol al lui Calvin;$ M1N TMMaAi&N a insistat f-r- echivoc> n repetate rnduri> c- harulKnu eAclude li%erul ar%itru al o&ului$ C-ci CDuhul nu generea)- o voint- care nu voieste> ci el a?ut- la ndu&ne)eirea vointei care doreste M&ntuireaND MMaA$ [u$ /hal$ B!B$ ;="*:=N $ 1stfel> antite)a dintre har si li%ertatea o&ului> care a ur&-rit teologia apusean- &ulte secole de7a rndul> nu a constituit o pro%le&- n acest sens pentru gndirea crestin- r-s-ritean-$E %id pp$ 1171*$ M*N T.a r-d-cina conflictului dintre dualis& si &onoteis&ul ortodoA se afl- relatia ntre r-u si Du&ne)eul iu%iriiKDac-> asa cu& afir&- (rtodoAia> eAist- un Du&ne)eu al iu%irii care este Creatorul> Cde unde vin atunci %olile si &oartea si alte rele ca acestea3D Ha$p$ <oh$ D$ DialeA$ !B ;5"10*4I$ ,-spunsul (rtodoA la astfel de ntre%-ri a fost reafir&area definitiei patristice clasice a r-ului ca a%sent- a %inelui> si nu ca o for&- de eAistent- po)itiv- cu drepturi egaleK6ntunericul nu este o realitate n sine> ci e a%senta lu&iniiK!ierderea sensului Moa&enilorN i7a f-cut r-iK(
2;
&are parte din de)%aterea cu privire la natura r-ului a fost o ncercare de a elucida leg-tura Maugustinian-N dintre previ)iune si predestinareK 6ns-si pre)enta p-catului si a r-ului si puterea unei f-pturi de a nc-lca poruncile du&ne)eiesti sunt dovada eAistentei li%erului ar%itru Mpentru teologii (rtodocsi din ,-s-ritN T %id$ pp$ **17 ***$ M0N TSepararea celor doura&uri ale crestinis&ului se evidentia)- cu prec-dere n atitudinile lor fatde &isticis&$ 6ncepnd din Evul Mediu tr)iu> Biserica n 1pus cu organi)area sa des-vrsit- si preferinta pentru siste&ele filosofice este ca& suspicioas- n ceea ce i priveste pe &isticiK 6n traditia r-s-ritean- teologia si &isticis&ul au fost considerate co&ple&entare$ 6n afara Bisericii eAperienta religioas- personal- nu ar avea nici un rostS Biserica depindea ns- de eAperienta fiec-rui credincios$ 1ceasta nu nsea&n- c- dog&a nu este necesar-$ Dog&a este interpretarea revelatiei pe care Du&ne)eu a ales s- ne7o dea$ Dar> n conteAtul astfel for&at> fiecare si poate croi dru&ul s-u spre sensul final care transcende orice teologie si care este unirea cu Du&ne)eu$ CDu&ne)eu S7a f-cut o& pentru ca o&ul s- devin- Du&ne)eu$D M!entru o %un- docu&entare n ceea ce priveste conceptia &istic- r-s-ritean- ve)i #$ .ossk@ /eologia &istic- a ,-s-ritului> n special pp 87** si de ase&enea !$ Sherrard W ,-s-ritul grec si 1pusul latin> &ai ales pp$ 00702N M2N 6n re&arca%ila serie /raditia crestin-> vol 174 a lui <aroslav !elikan HChicago 1;8271;:;I se poate vedea cu& te&a de)%aterii despre predestinare si li%erul ar%itru ce se conturea)- n perioada postaugustinian- do&in- aproape fiecare veac de gndire crestin- a?ungnd pn- n veacul nostru> n Biserica 1pusean-$ M4N T!r-pastia dintre credint- si ratiune> dintre Du&ne)eu si natura u&an- c-)ut-> &ostenit- de la 1ugustin> p-strat- n perioada to&ist- si l-rgit- n ti&pul scolasticis&ului no&inalist al lui (cca&> a r-&as nu&itorul co&un al crestinis&ului apusean de dinainte si de dup- ,efor&-$E W <ohn Me@endorff W Biseric- si universalitate> p$ 5;$ M5N Calvin s7a referit la 1ugustin pentru a clarifica i&aginea lui Du&ne)euKcare a fost nlocuitde Cvin-> nedreptate si lips- de sfintenieD HBlagr$ Dec$ 0$ 1= M144*"15;=N IK!entru teologia ,efor&at-> acest consens augustinian al tuturor ,efor&atorilor ntru negarea oric-rei leg-turi dintre fapte si &ntuire> i&plic-> folosind acelasi rationalis&> negarea oric-rei leg-turi dintre fapte> &ntuire> si pier)anieKrespingerea faptelor Msi a li%erului ar%itruN si eAaltareaK haruluiK nu s7a aplicat doar &p-c-rii dintre o& si Du&ne)euKci si vointei eterne a lui Du&ne)eu care i7 a ales pe unii si i7a conda&nat pe altiiK 6&p-rt-sirea ntregii doctrine augustiniene presupune de ase&enea &p-rt-sirea criticii acelei doctrineK!entru Costellio> C!redestinareD> nsea&n- n ter&inologia calvinist-> CdestinD$ /ri&itnd la vesnica pier)anie pe cei %leste&ati dinainte de a se naste> CDu&ne)eul 1cela al lui CalvinD i forta s- p-c-tuiasc-KSi din perspectiva ,o&ano7Catolic- conceptia predestin-rii la Calvin era sinoni&- cu fatalis&ul$ H<aroslav !elikan W ,efor&a Bisericii si a Dog&ei p$ **8I$ 8 ,-s-ritul l7a considerat pe (rigene eretic pentru c- a nv-tat c- toti vor fi &ntuiti> orice ar face$ .a fel> ,-s-ritul considera augustinianis&ul si for&ele sale eAtre&e o ere)ie pentru cnv-ta c- toti vor fi salvati Msau pierdutiN indiferent de alegerea lor$ Biserica (rtodoA- respinge att eAtre&ele augustinianis&ului ct si pelagianis&ul$ : Mntuirea n teologia scolastic- este perceput- pe tiparele augustiniene si interpretat- n ter&eni din ce n ce &ai ?uridiciK K6n ,-s-rit relatiile dintre Du&ne)eu si o& sunt concepute de !-rintii greci diferit fatde vi)iunea instituit- de 1ugustin$ !e de alt- parte> distinctia ntre Creator si creatura Sa este afir&at- cu t-rie de la 1tanasie ncoace" esenta divin- si natura u&an- nu se pot a&esteca si nu pot fi confundate$ Du&ne)eu este a%solut transcendent n esenta .ui> care nu poate fi niciodatcunoscut- sau v-)ut-> nici n aceastviat-> nici n cea viitoare$ /ranscendenta divin- nu este
4=
datorat-> ca la 1ugustin> li&itelor naturii noastre c-)ute sau i&perfectiunilor eAistentei noastre dup- trup> disp-rnd atunci cnd sufletul se eli%erea)- de leg-turile &ateriale$ Du&ne)eu> n ns-si fiinta Sa> este deasupra creaturii$ Este ntotdeauna li%er n relatia cu lu&ea creat-> si ni&ic din cele create nu l poate nici avea> nici vedea$ 6ntreaga teologie negativ- Hsau apofatic-I a !-rintilor eApri&- si reflect- aceast- vi)iune funda&ental-> %i%lic- a Du&ne)eului transcendent$ /otusi> eAistenta o&ului ca si creatur- a lui Du&ne)eu nu este v-)ut- ca o eAistent- nchis-" o&ul a fost creat pentru a participa la viata lui Du&ne)eu> pentru a fi cu Du&ne)eu$ (&ul> asadar> este conceput ntr7un &od dina&ic> nu nu&ai n ceea ce este W o f-ptur- W ci si n ceea ce este che&at s- fie" Cp-rtas la natura divin-D H* !etru 1" 2I$ Nu se pune pro%le&a ad-ug-rii faptelor o&enesti la ceea ce a f-cut Du&ne)eu pentru &ntuirea o&ului$ 6ntreaga chestiune nu este de ordin ?uridic sau utilitar W ceea ce e suficient si ce nu W ci e &ai degra%- o chestiune legat- de destinul o&ului> care este che&at s- fie cu Du&ne)eu si n Du&ne)eu$E <ohn Me@endorff W Biseric- si universalitate> pp$ 5:780$ ; T(%iectia cea &ai grav- Mla adresa calvinis&ului> doctrinei ,efor&ate si a !rotestantilor care erau adeptii lui 1ugustinN a fost chestiunea n-de?dii> a sigurantei alegeriiKE Mconf$ ,e&on$ pr$ 15**$C0vN> pentru c- a rete)at att li%erul ar%itru al lui Du&ne)eu> ct si pe cel al o&ului$E <aroslav !elikan W ,efor&a Bisericii si a Dog&ei> pp$ **;7*00$
C"nclu,ie !entru a ntelege r-d-cinile haosului din vre&ea noastr- este necesar s- ntelege& originile divi)iunii dintre Biserica istoric- ,-s-ritean- si cea 1pusean-$ 1sa cu& a& v-)ut> cau)ele ei sunt &ai adnci dect o si&pl- serie de nentelegeri politice sau eclesiastice sau de lupte pentru putere$ Marea Schis&- nu este att un eveni&ent istoric> ci o continu- %-t-lie ntre augustinianis& si scolasticis& pe de o parte> si traditia Bisericii istorice pe de alta$ Mi)a este nssi chestiunea religioas- care a strnit vii de)%ateri n toate ti&purile" natura si caracterul lui Du&ne)eu$ Diferenta de opinie dintre Biserica (rtodoA- ,-s-ritean- si Biserica ,o&an1pusean- avea s- dea roade la vreo cinci sute de ani dup- Schis&a din anul 1=42$ Era n anul 1418 si Cnoul 1ugustin> Martin .uther> avea s- sfrseasc- ceea ce 1ugustin doar a nceput$
Ca!it"lul 7 RE8OR%A 6n 1418 unitatea crestinilor a fost si &ai &ult )dro%it- o dat- cu declaratia de independent- a lui Martin .uther de su% corupta Biserica ,o&an- 1pusean-$ Ceea ce a nceput printr7un efort de a refor&a Biserica ,o&an- n 1pus avea curnd s- ducla cea &ai de)astruoas- schis&- pe care Biserica a suferit7o$ ,efor&a> n cele din ur&-> avea s- refor&e)e foarte putin din Biserica ,o&an-$ 6n schi&% a reusit s- cree)e o religie augustinian- autono&-$
41
9n spirit de r-)vr-tire &potriva autorit-tii Bisericii istorice Hprotestul fiind> la ur&a ur&ei> r-d-cina !rotestantis&ului$I avea s- fie curnd o nor&- deplin acceptat- n noile deno&inatii !rotestanteM1N$ Chiar de la nceputul ,efor&ei a fost evident c-> ur&nd &odelul lui Martin .uther> capii ei erau &ult &ai revolutionari dect refor&atoriM*N$ N7au stat prea &ult pe gnduri pn- s- dea la o parte cele &ai i&portante ele&ente ale Sfintei /raditii pentru a inventa ceea ce avea s- devin- noua religie$ De la nceput ,efor&atorii s7au purtat la fel de autoritar ca si !apii pe care i7au criticat$ .uther> Calvin si ceilalti ,efor&atori nu credeau n li%erul ar%itru$ Du&ne)eu> n vi)iunea lor> a predestinat totul$ S7au eri?at n instru&ente ale vointei lui Du&ne)eu si prin ur&are nu doreau nici un fel de opo)itie$ Destinul lor W asa credeau W era unul CalesD$ 6si spuneau Cinstru&ente ale Do&nuluiD$ Caracterul fatalist al teologiei ,efor&ate avea s- ani&e eveni&entele istorice care au ur&at adopt-rii ideilor augustiniene deter&iniste$ ,espingnd autoritatea Bisericii ,o&ane> !rotestantis&ul a fost &p-rtit> la nceput> n Biserica .utheran- si ,efor&ati W o &ulti&e de deno&inatii chiar &ai fataliste dect .utheranii$ Noi secte au nceput s- apar-> fiecare cu propria sa vi)iune de rug-ciune> fiecare la fel de intolerantcu celelalte precu& erau fatde Biserica ,o&an-$ 1na%aptisti> Menoniti> Boe&ieni> Congregationalisti si !re)%iterieni au nceput s- se ncaiere ntre ei> adesea s-r%-torindu7si renasterea spiritual- ntr7un &od violent$ T/irade erau ur&ate de incri&in-ri> apoi de eAecutii pu%liceK/-ranii &ergeau cte trei)eci de &ile huiduind si ponegrind n ti&p ce cte un crestin M!rotestantN si d-dea duhul pe rugM0N$E Cteva eveni&ente petrecute chiar la nceputul ,efor&ei puteau s- atrag- atentia asupra consecintelor nefaste ale unor astfel de Crefor&eD$ De eAe&plu> n 1;*; Martin .uther si colegul s-u ,efor&ator> teologul elvetian 9lrich Ôingli aveau s- pole&i)e)e pe te&a Sacra&entelor si curnd dru&urile lor s7au desp-rtit n ur&a nentelegerii lor n ceea ce priveste 6&p-rt-sania W sacra&entul central al crestinis&ului$ Moartea lui Ôingli avea s- fie un prile? de %ucurie pentru Martin .uther> care> ntr7o scrisoare c-tre un prieten> nu&ea &oartea lui Ôingli Cun triu&f pentru noiD$ Cina euharistic- a c-rei s-r%-torire a nse&nat> vre&e de veacuri> pentru ntreaga viat- a Bisericii> &anifestarea pre)entei reale a lui Fristos su% for&a sacra&ental-> precu& chestiunea divinit-tii lui Fristos> nu a fost contestat- nainte de nici un crestinM2N$ N7au trecut nici opt)eci de ani de la nceputul asa7)isei ,efor&e si diversele secte !rotestante s7 au divi)at n &ai &ult de *:= deno&inatii$ !n- si cel &ai devotat !rotestant tre%uie s- fi fost ndurerat v-)nd cu ochii s-i cu& o &ie cinci sute de ani de esential- unitate sacra&entalcrestin- au fost distrusi n &ai putin de opt)eciM4N$ êlul revolutionar nest-vilit al lui Martin .uther s7a &anifestat ndeose%i n a7i tri&ite pe confratii s-i crestini la &oarte> de eAe&plu n e&iterea de sentinte de conda&nare la &oarte pentru re%elii 1na%aptisti$ El avea s- declanse)e persecutii infinit &ai severe fatde credinciosii !rotestanti dect cele ndreptate de corupta ierarhie a Bisericii ,o&ane &potriva ,efor&ei initiale$ Dar si &ai surprin)-toare din punct de vedere al celor preocupati de continuitatea Bisericii istorice a fost sugestia eAtre& de radical- a lui .uther de a eAclude din canonul Noului /esta&ent Epistola 6nti si a Doua a lui oan> Epistola lui acov si Cartea 1pocalipsei$ .uther a voit si nlocuirea c-rtilor din #echiul /esta&ent$ 1 eAclus scrierile care ulterior au fost cunoscute su% nu&ele de 1pocrife si a adoptat #echiul /esta&ent e%raic n locul Septuagintei grecesti> Scripturile pe care autorii Noului /esta&ent le7au folosit si citat$ .uther s7a folosit de privilegiul ce i s7a oferit n calitate de autoprocla&at traduc-tor al Bi%liei n Ber&ania> pentru a ad-uga si a renunta la cteva cuvinte din Bi%lie> n scopul pro&ov-rii progra&ului s-u revolutionar ideologico7teologicM5N$ De eAe&plu> a ndr-)nit s- nt-reasc- unele din pasa?ele sale favorite cu& ar fi capitolul al treilea din ,o&ani> si s- su%tie)e altele$ 1 ad-ugat cuvntul +doar+ unor pasa?e7cheie din Bi%lie> schi&%ndu7le astfel sensul" +esti &ntuit prin
4*
credint-+ avea s- devin- +esti &ntuit doar prin credint-+$ 1ceste falsuri esentiale i7au servit lui .uther drept +dove)i+ de care avea nevoie pentru a7si pro&ova teologia creativ7inovativ-M8N$ 6n 14*; Dr$ .ink> e&inentul lingvist ger&an al ti&pului> i7a scris lui .uther ntre%ndu7l de ce a f-cut ad-ugiri n traducerea ger&an- a Bi%liei$ ,-spunsul ui&itor de %ine ticluit al lui .uther eApri&a ns-si esenta chestiune !rotestant- a su%iectivit-tii individualiste$ LEste asa pentru cDr$ Martin .uther spune c- e asaZL ,efor&a a fost o lovitur- &ai grav- dat- unit-tii crestine> disciplinei %isericesti> succesiunii apostolice si slu?irii sacra&entale dect lovitura dat- de Marea Schis&-$ 6n rivalitatea dintre Biserica ,-s-ritean- si cea 1pusean- a fost n ?oc puterea politic- si> desi eAistau de)%ateri teologice si o divi)iune crescnd- n ceea ce priveste papalitatea si vi)iunea augustinian- a lui Du&ne)eu> unitatea practicii sacra&entale> a doctrinei si spiritualit-tii> a caracteri)at ntreaga Biseric-> cel putin n rndul oa&enilor o%isnuiti$ 1tt n ,-s-rit ct si n 1pus Biserica istoricsi7a p-strat continuitatea apostolic-> n ti&p ce episcopii si7au putut trasa descendenta istoric&ergnd pnla 1postoli si Fristos$ Si att n ,-s-rit ct si n 1pus canonul Scripturii a fost p-strat la loc de &are cinste$ Mai &ult chiar> ntreaga Biseric- a nteles caracterul sacru al 6&p-rt-saniei$ Dar> o dat- cu aparitia ,efor&ei> funda&entul legiti&it-tii apostolice istorice> Canonul Bi%liei> credinta crestin-> viata> slu?irea sacra&ental- 7 pn- si 6&p-rt-sania 7 au fost contestate si n cele din ur&- l-sate n voia Schis&ei> aposta)iei si disputelor$ !n- la ur&-> nainte de &oartea sa> Ôingli a &ers pn- ntr7acolo nct a negat pre)enta lui Fristos din 6&p-rt-sanie> nu&ind7o o si&pl- +figur- de stil+M:N$ !entru a recapitula> schis&a dintre crestinii (rtodocsi din ,-s-rit si cei ,o&ano7Catolici din 1pus a preg-tit terenul pentru eAcesele ,o&ano7Catolice> inclusiv pretentiile de supre&atie> iar apoi de autoritate papal- +infaili%il-+> care au dus la coruptia galopant- din Biserica .atin-$ .a rndul ei> coruptia papalit-tii a generat re%eliunea reactionar- a ,efor&atorilor !rotestanti &potriva autorit-tii crestine istorice si a Sfintei /raditii$ ,efor&a> &ai apoi> a declansat sfidarea ierarhiei si a sacra&entelor din Biseric-M;N$ M1N T C,ecunosc pe %un- dreptate W scria <osse Clichtove W c- au eAistat &ulte nereguli n ceea ce priveste viata liturgic-> n ceea ce priveste postul> penitenta> celi%atul> &onahis&ulS si era de datoria repre)entantilor %isericii s- nl-ture aceste a%u)uri$ 1 eAistat CsuperstitieD> Ca&%itie eAcesiv- printre c-lug-riD> CnaivitateD eAagerat- n cinstirea sfintilor> Cignoranta cras-D n cunoasterea Scripturii> si nevoie de instruire pentru credinciosi Hde c-tre un cler &ai %ine educatI$ +Cu ndr-)neal- ?udecndD astfel de a%u)uri> ,efor&a vrea s- fac- un serviciu folositor> dar pretentiile ,efor&atorilor pentru Co doctrin- pur- si o purtare &oral- ireprosa%il-D nu a ?ustificat Ca%olirea autorit-tii attor veacuri de istorie+ <aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii si a Dog&ei> p$ *2:$ M*N TKpn- la ter&inarea scandalului M,efor&eiN ni&ic din credint- n7a r-&as neatins$E %id$ p$ *2;$ M0N Jillia& Manchester> ( lu&e lu&inat- de foc> p$188$ M2N T.ogica argu&entelor !rotestanteKavea s- de&onstre)e c- negarea legiti&it-tii 6&p-rt-saniei duce la negarea pre)entei nsesiE <aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii si a Dog&ei> p *2;$ M4N L6n ti&p ce priveau desf-surarea ,efor&ei> de la o deviatie heterodoA- la alta> adversarii puteau o%serva cu& se &plineau previ)iunile nduhovnicitului !avel n ce priveste aparitia +ere)iilor+KDesi au &ai eAistat ere)ii si schis&e> curnd avea s- devin- clar c- ,efor&a !rotestant- a repre)entat o a&enintare f-r- precedent> la fel cu& f-r- precedent a fost si ga&a larg- a doctrinelor aflate n disput-$L <aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii si a Dog&ei> pp$ *247 *25$
40
M5N #e)i n Beorge Florovski> !-rintii duhovnicesti ascetici din Bi)ant HBel&ont> 1;:8I un studiu detaliat asupra interpret-rii ,efor&ate a scrierilor Sf$ !avel$ M8N L.uther a &ers att de departe nct a inserat cuvntul +doar+ n traducerea sa din ,o&ani 0"*:> care a a?uns +o&ul nu este ndrept-tit prin faptele .egii> ci doar prin credint-+$ 6n ti&p ce el si ap-r- inovatiaKcriticii l atacau pentru +falsificare+ si +&istificare+ nu nu&ai a teAtului %i%lic> ci si a doctrinei %i%liceL$ <aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii si a Dog&ei> p$ *4*$ M:N L/re%uie s- ntelege& nainte de toate> afir&a Ôingli n 14*5> c- peste tot n Bi%lie sunt figuri de stil McareNK s- fie ntelese cu un alt sensL$ !entru Calvin a a?uns o +aAio&-+ c- +oriunde e vor%a de sacra&ente este un sens figurat+$ 1stfel> potrivit lui Calvin> +credinciosii au> chiar f-r- sai%- parte de Cina Do&nului> ceea ce pri&esc nu&ai prin Cina ns-si+$ Ôingli a &ers pn-7ntr7 acolo nct si7a eApri&at dorinta ca nsusi cuvntul +sacra&ent+ s- nu fie tradus n ger&an-L$ %id$ pp$ 1:;> 1;2> 1;4$ M;N L,evolta lui .utherKa nceput n spiritul refor&eiK MdarN punnd accentul nu&ai pe credint-> pe Bi%lie si pe che&are> .uther avea s- pave)e calea spre idealul de&ocratic de preotie a tuturor credinciosilor> ideal pe care refor&a radical- avea s-7l interprete)e &ai literal decat .uther nsusi$L E$ Dig%@ Ballt)ell> Bostonul puritan si !hiladefia [uakerilor HNeO Rork> 1;8;I> p$ 5=$
Cutia Pan&"rei 6ncercarea esuat- de a refor&a Biserica ,o&ano7Catolic- a deschis o cutie a !andorei cu nedorite ur&-ri$ 6n loc s- refor&e)e Biserica istoric- din 1pus> ,efor&atorii au p-r-sit7o si au nceput s- invente)e noi +%iserici+ care apoi au evoluat n tot attea religii cu drepturi egale> fiecare divi)ndu7se la rndul ei> dnd apoi nastere la nenu&-rate secte si culte$ Schis&a a provocat &ai nti o stare de r-)%oi> ce avea s- duc- ulterior la %a%ilonia deno&inatiilor$ Era &odern- a +crestinis&ului+ cultic> pluralist a sosit$ ,efor&a a avut nu&eroase ur&-ri nedorite$ !rotestantii au distrus i&aginile religioase si au desacrali)at arta %isericeasc-> repre)ent-ri pe care ,efor&atorii le7au considerat +idoli+$ 1u invocat porunca %i%lic- referitoare la chipuri cioplite> si nu o dat- au o&ort cu pietre pe c-lug-rii sau pe laicii care ncercau s-7si apere %isericile &potriva atacurilor !rotestante devastatoare$ 1ceast- &iscare !rotestant- iconoclast- 7 anti7cultural-> anti7liturgic-> anti7 traditional-> anti7sacra&ental-> su%iectiv- si reductionist- 7 a contri%uit enor& la declinul culturii crestine si la aparitia unui puritanis& anti7art- si chiar anti7realitate> care se reg-seste n &a?oritatea for&elor actuale de !rotestantis&$ Si astfel !rotestantii aveau s- devin- cu totul i)olati de propria lor cultur-> retr-gndu7se din do&eniul artelor> stiintelor u&aniste si politice> pentru ca locul r-&as li%er s-7l ocupe secularisti agresivi> anti7crestini$ ,efor&a a deschis de ase&enea portile spiritului rennoit al &aniheis&ului> credinta eretic- din vechi&e> potrivit c-reia lu&ea spiritului este superioar- lu&ii fi)ice$ !re?udecata !rotestant- &potriva c-rnii> ce neag- n ulti&- instant- 6ncarnarea ns-si> este vie si n )iua de a)i n atitudinea anti7 sacra&ental- a !rotestantis&ului care favori)ea)- o slu?ire +pur spiritual-+> n suspiciunea sa fatde art-> icoane> pictur-> t-&ie> ves&inte> natur- si fru&usete> n falsa dicoto&ie ntre evangheli)are si restul activit-tilor din viata +lu&easc-+$ F-cndu7si datoria ct au putut de %ine si ar-tndu7se nep-s-tori fatde ceea ce s7a dovedit un esec n ncercarea de a refor&a Biserica ,o&ano7Catolic-> pri&ii !rotestanti si7au f-cut un titlu de glorie din ceea ce> vre&e de peste o &ie cinci sute de ani> a fost considerat un evident viciu"
42
de)%inarea ntre crestini$ Cu& cau)a lor a devenit o rusine n lu&ina secolelor de unitate crestin-> ei au nceput s- ignore precedentul istoriei Bisericii$ Si totusi> lideriii ,efor&ei nu au fost cu totii ignoranti n ce priveste istoria Bisericii$ Ei stiau prea %ine c- n Biserica pri&ar- autoritatea Sfintei /raditii si succesiunea apostolic- au fost de &are pret$ De eAe&plu> ,efor&atorii au avut acces la docu&ente precu& Epistola lui Dionisie> Episcop de 1leAandria> c-tre Novatus Hn 1$D$ 155I pe care l &ustra astfel" L1r fi tre%uit s- fii gata s- suferi orice n loc s- de)%ini Biserica lui Du&ne)eu$ Martiriul ales pentru evitarea schis&ei ti7ar fi adus la fel de &ult- cinste ca &artiriul ales pentru a sc-pa de idolatrie> dac- nu chiar &ai &ult-$ C-ci n ca)ul al doilea o&ul este &artiri)at pentru ca s-7si salve)e sufletul> n pri&ul pentru ca s- salve)e ntreaga Biseric-M1N$L ,efor&atorii au stiut de ase&enea c- rineu> n cartea sa din 1$D$ 1:=> 6&potriva ere)iilor> scria" LCel ce este cu adev-rat un discipol spiritual i va ?udeca pe aceia care provoac- de)%inare si care ntorc spatele iu%irii lui Du&ne)eu> ur&-rindu7si propriile interese n loc s- caute la unitatea Bisericii> care pentru pricini nense&nate sfrtec- si de)%in- &-retul /rup al lui Fristos> distrugndu7. pe ct le st- n putereM*N$L .uther> Ôingli> Calvin si cei de teapa lor n7au fost str-ini de nv-t-tura Sf$ Ciprian de Catargina> care n 1$D$ *41 scria" LDac- cineva nu tine la unitatea Bisericii si &ai poate oare i&agina c- are credint-3 Dac- se &potriveste Bisericii> &ai poate s- se considere oare n Biseric-> atta vre&e ct Sf$ 1postol !avel toc&ai despre aceasta nv-ta cnd scrie despre unitate" +un /rup> un Duh> o N-de?de a che&-rii voastre> un Do&n> o Credint-> un Bote)> un Du&ne)eu+3KEpiscopatul este unul> din el face parte fiecare episcop$ Biserica este si ea unaKMireasa lui Fristos nu poate fi %at?ocorit-K Cel care se desparte de Biseric- unindu7se cu o desfrnat- este separat de pro&isiunile BisericiiS s- nu astepte nici o r-splat- de la Fristos cel care uit- de Biserica Sa$ 1cela care s7a lep-dat de Biseric- devine un str-in> un dus&an$ Cel care nu are Biserica drept Ma&-> nu7. poate avea pe Du&ne)eu drept /at-KLM0N ronia face c- &ulte dintre pri&ele secte !rotestante au pretins c- +se ntorc la credinta si&pl- a Bisericii pri&are+K6n realitate ns-> !-rintii Bisericii istorice i7au denuntat clar si r-spicat pe toti schis&aticii> pe toti cei care de)%in- /rupul lui Fristos 7 Biserica 9na So%orniceasc- si 1postoleasc- 7 pentru un &otiv sau altul$ ,efor&atorii au stiut de toate acestea> si> n &-sura n care au stiut> faptele lor sunt de neiertat$ !e de alt- parte este evident c- ,efor&atori precu& J@cliffe> Fuss> .uther> Calvin> Ôingli si ceilalti au declansat un proces istoric de proportii revolutionare> ale c-rui consecinte> dac- le7ar fi prev-)ut> &ai &ult ca sigur nu le7ar fi dorit$ F-r- ndoial-> ,efor&atorii !rotestanti nu au avut nici cea &ai vag- idee c- ,efor&a> cu i&pulsul ei pluralist neintentionat> va deveni &otorul principal al seculari)-rii culturii occidentale$ .a fel dupcu& nu au stiut c- ideile ,efor&ei se vor al-tura nefericit filosofiei u&aniste a ulti&ei &isc-ri +scolastice+ 7 lu&inis&ul$ Mai &ult dect att> e putin pro%a%il c- ,efor&atorii au prev-)ut c-> distrugnd unitatea crestin- n 1pus> ei distrug n acelasi ti&p si puterea Bisericii 1pusene de a disciplina$ 6n lu&ea ,efor&ei> un !rotestant care nu a dorit s- fie disciplinat de %iserica sa sau de nv-t-tura ei> putea s- colinde n susul si n ?osul str-)ii sale pn- a g-sit o alt- %iseric-> ori putea> pur si si&plu> s- invente)e el nsusi o %iseric-$ Mii de !rotestanti n c-utarea unei doctrine +pure+ au procedat asa$
M1N Euse%iu> storia Bisericii> cartea # > p$ *:4$ M*N Sf$ rineu> 6&potriva ere)iilor 2> 00> 8 1$D$ 1:=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1 <urgens> p$ **1$
44
M0N Sf$ Ciprian de Catargina> /ratatul despre unitatea Bisericii Catolice H9niversaleI > n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1 <urgens> p$ **1$
nce!utul sfrsitului .a nceputul procesului care a generat ,efor&a> .orren)o #allo a eApus> n 1$D$ 122=> nsel-ciunea din spatele asa7)isei Donatii a lui Constantin> invocat- de autoritatea papal- pn- la acea vre&e$ #allo nu a fost un ,efor&ator ci doar dorea s- clarifice docu&entele istorice ale Bisericii ,o&ane$ Nu a intentionat s- invente)e o nou- religie sau s- distrug- unitatea crestinis&ului apusean$ N7a fost dect un pionier al filologiei 7 studiul cuvintelor pentru a le deter&ina sensul$M1N !rin contrast> ceea ce .uther a nceput dintr7o c-utare a purit-tii Bisericii vi)i%ile avea sevolue)e n su%&inarea> de&iti)area si de)&e&%rarea Sfintei /raditii$ 6n )ilele noastre acest proces a a?uns la conclu)ia sa logic- 7 desi neintentionat- 7 prin a%andonarea aproape total- a etosului crestin de c-tre conduc-torii nostri seculari si prin reducerea o&ului su% nivelul unui +gndac+ de c-tre elita noastr- intelectual-$ Se pare c- o dat- cu desacrali)area sacra&entelor de c-tre Ôingli si clica lui> aveau s-7si piard- se&nificatia sacra&enelor nu doar pinea si vinul euharistic$ Dac- autoritatea si sacra&entele Bisericii istorice au putut fi %at?ocorite su% preteAtul +refor&ei+ ntr7o singur- generatie> ntelepciunea attor generatii n ceea ce priveste locul o&ului n rnduiala lucrurilor> a putut fi si ea ridiculi)at- cteva generatii &ai tr)iu$ 1ceast- f-r-delege a fost &ai usor de pornit dect de oprit$ .ucruri considerate sfinte> vre&e de veacuri> aveau s- fie declarate n ti&pul ,efor&ei doar +si&%oluri+$ 6&p-rt-sania a fost +de&iti)at-+ ntr7o generatie> iar &ai apoi ntreaga u&anitate avea s- fie considerat- ni&ic &ai &ult dect o colectie de ato&i> un petec de tesut %iologic ce produce )go&ot si furie f-r- nici o noi&-$ Dintr7o perspectiv- po)itiv- se poate spune c- liderii asa7)isei ,efor&e au pornit dintr7o dorintsincer- de a eradica alar&anta coruptie din Biserica .atin-$ 1poi ns-> ei si ur&asii lor au &ers &ult prea departe> deschi)nd poarta unei st-ri per&anente de scepticis& si chiar ateis& care aveau s- fie de atunci reperele culturii occidentale inu&ane si individualiste$ M1N <ere&e@ C$ <ackson> Nici o alt- te&elie" Biserica de7a lungul a dou- &ii de ani HJestchester> 1;:=I> cap$ 11$
Calvin Cel care a &%inat cel &ai strns rationalis&ul augustinian reductionist al scolasticii &edievale cu cau)a !rotestant- a fost ,efor&atorul elvetian <ean Calvin$ Cu& filosofia calvin- a influentat
45
ctitorii !uritani din 1&erica> iar teologia sa a pus %a)ele doctrinelor !re)%iteriene din care au evoluat attea secte a&ericane> influenta sa asupra gndirii !rotestante si> prin generali)are> asupra culturii a&ericane> se cuvine nteleas-$ 6n Calvinis&> traditia rationalis&ului scolastic rigid ce se reg-seste constant n Biserica ,o&ano7 Catolic- de la 1ugustin ncoace> a cunoscut noi for&e de &anifestareM1N$ Calvin si7a definit doctrina sa augustinian- a predestin-rii n nstitutiile sale" T!rin predestinare ntelege& decretul etern al lui Du&ne)eu prin care El a decis ce se va alege de fiecare o&$ C-ci nu toti sunt f-cuti pentru acelasi destinS viata vesnic- este preg-tit- pentru unii> iar %leste&ul vesnic pentru altii$ Fiecare o&> a fost creat pentru unul sau altul din aceste scopuri si astfel el e sortit fie vietii> fie &ortii$EM*N Ca r-spuns la nvinuirea c- doctrina sa fatalist- ar putea distruge &otivatia o&ului pentru a asculta de poruncile lui Du&ne)eu> Calvin a r-spuns c- ni&ic n doctrina predestin-rii nu scu)Cnep-sarea cras-DS vointa divin- poate fi citit- din Scriptur- si toti oa&enii> CalesiD sau nu> tre%uie s-7si confor&e)e purtarea n consecint-$ Calvin a aplicat aceast- logic- de fier ntregii societ-ti$ De vre&e ce co&porta&entul o&ului nu a avut ni&ic de a face cu &ntuirea sa> a ap-rut tentatia nesupunerii n fata legii divine$ Chiar dac- o&ul a fost sau nu ales> ceea ce el face nu afectea)- cu ni&ic &ntuirea sa$ De vre&e ce alegerile &orale ale o&ului nu au nici o leg-tura cu &ntuirea sa> Calvin a g-sit c- pentru a co&pensa lipsa de &otivatie pentru o purtare &oral- si disciplinat-> Biserica si Statul tre%uie scontrole)e de ndeaproape pe toti cet-tenii$ Moralitatea legali)at- a !uritanis&ului a devenit o disciplin- social- n-scut- din credinta lui Calvin c- oa&enii nu dispun de li%erul ar%itru$ El a dorit s- &onitori)e)e co&porta&entul tuturor> n special al crestinilor$ !entru Calvin Du&ne)eu a fost un ?udec-tor pretentios su% al c-rui ochi scrut-tor crestinii tre%uie s- se poarte so%ru> dac- nu din fric- de Du&ne)eu> &-car din fric- de puterea Bisericii si a Statului de a constrnge &oralitatea oa&enilor pn- n cel &ai &ic detaliu si de a pedepsi cu aspri&e orice co&porta&ent deviant$ #iata si opera lui Calvin a fost pus- n slu?%a CDu&ne)euluiD s-u necrut-tor$ Cnd predicile sale nu i)%uteau s- conving-> a recurs la fort-> inter)icnd anu&ite fapte sau cuvinte$ Cu& n Beneva lui Calvin ntreaga ga&- de distractii a fost considerat- Cnepotrivit-D> astfel c- pn- si c-scatul n %iseric- era considerat un delict> avea s- se nasc- o nou- religie> su&%r- si trufas-> nu&itC!uritanis&D$ Cea &ai &ic- critic- l nfuria pe Calvin$ Cei care i7au contestat teologia au fost f-cuti CporciD> C&-gariD> CciniD> CidiotiD> C&putitiD> CsarlataniD$ 6ntr7o di&ineat- Calvin a descoperit un poster lipit de a&von> prin care era acu)at de Cipocri)ie cras-D$ Calvin conducea indirect orasul7stat al Benevei> fiind n acelasi ti&p &are teolog si inchi)itor> si deci a dispus de puterea de a contracara un ase&enea Cafront scandalosD$ 9n suspect avea s- fie curnd arestat$ Nu s7a g-sit asupra lui nici o dovad-> ns- a fost torturat )i si noapte vre&e de o lun- pn- a recunoscut$ 1poi> cu picioarele pironite> a atrnat o )i ntreag- n fata &ulti&ii$ 6n cele din ur&- a fost decapitat$ Dac- CDu&ne)eulD lui Calvin n7a ng-duit li%erul ar%itru> nici Calvin nu a g-sit de cuviint- s7o fac-$ <ustificarea sa fatde eAecutia nefericitului aceluia de C)efle&itorD care l-sase &esa?ul critic pe a&vonul lui Calvin divulga &entalitatea rusinoas- a tuturor inchi)itorilor tirani ai ,efor&ei$ TDac- papistasii sunt att de necrut-tori W scria Calvin W nu ar fi o rusine ca ap-r-torii lui Fristos s- se lase &ai pre?os n ap-r-rii adev-rului de neclintit3E storicul Jillia& Manchester scrie" T6n teocratia orOellian- a lui CalvinKConsitoriul Mpolitia calvinist- a gndiriiNKnu f-cea distinctie ntre religie si &oralitateKlegislatia prevedea nu&-rul felurilor de &ncare servite la fiecare &as- si culoarea &%r-c-&intii purtate$ Fiecare avea dreptul s- se &%race n functie de po)itia sa social-Knicicnd n7a fost o societate &ai stratificat- social$ Cre)nd c- fiecare copil al
48
lui Du&ne)eu a fost predestinat> Calvin a fost hot-rt ca fiecare s-7si cunoasc- locul n societateK 1vortul n7a constituit o pro%le&- politic-> deoarece orice fe&eie gravid- ne&-ritat- a fost necat-KM&preuncu pruncul ei nen-scut si cu iu%itul ei> dac- acesta putea fi g-sitN$ Cri&a capital- a fost> desigur> ere)iaK1 &p-rt-si alte credinte religioase dect cele ale &a?orit-tii era ceva de neiertat n Beneva lui Calvin> ca> de altfel> n alte teocratii !rotestante$ ronia ,efor&ei a f-cut ca &iscarea &potriva ,o&ei> care a nceput cu afir&area ?udec-tii individuale> acu& a a?uns s- o repudie)e n ntregi&e$ 1posta)ia a fost considerat- o ofensadus- lui Du&ne)eu si tr-dare fatde stat$ Ca atare a fost pedepsit- printr7o &oarte rapid-> agoni)ant-$EM0N Calvin nu a detinut nici o functie politic- n &od oficial$ Nici n7a avut nevoie$ !ri&-ria Benevei a g-sit de datoria ei s- fie protectoarea %isericii> a ideilor> teologiei si autorit-tii lui$ Dup- Calvin> scopul guvernului era acela de a regle&enta societatea potrivit vointei lui Du&ne)eu asa cu& o interpreta el$ #re&e de aproape dou-)eci de ani Beneva a fost un &odel de teocratie> un stat controlat de %iseric-$ Calvin a nv-tat c- o %iseric- organi)at- a fost esential- pentru ca statul s-7 si eAercite controlul$ #i)iunea sa reflect- ns- cele &ai sinistre decrete papale de la ,o&a$ dea dependentei de %iseric- a &e&%rilor ei pentru &ntuirea lor> p-rea s- contra)ic- nv-t-tura lui Calvin n ce priveste predestinarea$ Dac- oa&enii au fost de?a alesi> sau sortiti pier)aniei> la ce &ai conta dac- apartii sau te supui unei %iserici3 1ceasta avea s- fie o chestiune delicat-> att pentru .uther ct si pentru Calvin> deoarece> n &od logic> a&eninta s- le su%&ine)e puterea ecle)iastic- si politic-$ 6ns-si doctrina lor p-rea s-7i fac- usor de nl-turat$ Si totusi> Cvoci l-untriceD le7au spus c- lucrurile nu pot r-&ne asa$ EAplicatia lui Calvin a fost si&pl-" a fost voia Do&nului ca cei alesi s- fie &ntuiti prin adev-rata W cu alte cuvinte a lui Calvin W %iseric-Z !rin nv-t-tura ei inspirat-> prin disciplina ei c-ile 6&p-r-tiei pot fi revelate pe p-&nt$ ( Cvoce l-untric-D W scria el W l7a l-&urit$ Si astfel> n a%senta Sfintei /raditii> legiti&area final- a autorit-tii sale nu s7a %a)at pe continuitatea apostolic- sau pe cinstirea doctrinei> ci pe o revelatie personal- si> astfel> foarte su%iectiv-$ ronia a f-cut ca ncepnd s- re7cree)e autoritatea noii sale C%isericiD> Calvin a i&itat7o pe cea a Bisericii ,o&ane &potriva c-reia s7a r-)vr-tit$ .7a nlocuit pe !apa cu el nsusi> Biserica ,o&an- cu ceea ce avea s- devin- deno&inatia !re)%iterian-> pe episcopii ,o&ani cu pre)%iterii> nchi)itia cu Consistoriul$M2N Calvin a fost profund influentat de 1ugustin> /o&a dD1]uino si traditia rationalistscolastic,o&ano7Catolic-> unde teologia fusese s-r-cit- de orice tain-> fiind redus- la niste for&ule teologice reci> unde nv-t-tura augustinianis&ului a a?uns &ai eAtre&ist- dect aceea a lui 1ugustin nsusi$ Calvin s7a inspirat de ase&enea din u&anis&ul ,enasterii care a v-duvit teologia si arta religioas- de taina ei sfnt-> supunnd totul unui control Cstiintific+> naturalist> de parc- nu ar &ai eAista adev-ruri sacre> de ne7negociat> de parc- toate sacra&entele Bisericii ar fi si&%oluri supuse eAa&in-rii rationaliste> si nu Sfinte /aine> iar iconografia ar fi fost o si&plilustrare %i%lic- ce are nevoie &ereu de Cactuali)-riD si &%un-t-tiriZ 9r&asii lui Calvin au &ers chiar &ai departe decat &entorul lor> dnd o eApresie for&al- unei teologii cu totul noi f-r- nici o leg-tur- cu practica Bisericii istorice de la ,-s-rit sau din 1pus$ Calvinis&ul> supranu&it si Cteologia ,efor&at-D a rupt7o cu traditiile trecute ale Bisericii ntr7un fel att de %rutal> nct putini ar fi fost cei care l7ar fi putut anticipa> chiar n ti&pul perioadei de nceput a ,efor&ei$ N7a fost o coincident- faptul c- singurul !-rinte al Bisericii ,o&ane din care teologii ,efor&ati au citat selectiv a fost 1ugustin$ !-rintele cel &ai pro%le&atic al Bisericii 1pusene avea astfel s- devin- singura leg-tur- a Calvinistilor cu trecutul crestin$ M1N LDac- Scriptura singur- a putut hot-r care a fost credinta apostolic- autentic- si dac- %iserica Mn opinia ,efor&atilorN s7a ndep-rtat de nor&a apostolic-Katunci si Cre)ul de la NiceeaKa
4:
fost produsul unei +%iserici c-)ute+Ksi nu su&aKcredintei apostolice$ Si> ca n +teoria do&inoului+ MattN doctrina sacra&entelor Mct siN dog&ele de la Niceea si CalcedonKpierd teren una dup- alta$L <aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii si a Dog&ei> pp$ 0*170*2$ M*N nstitutii> vol$ 0> 1*=0> traducerea Jalter$ M0N Jillia& Manchester> ( lu&e lu&inat- de foc> pp1;=71;0$ M2N /$ F$ Breer> ( scurt- istorie a lu&ii occidentale> ed$ 1 # 71 HNeO Rork> 1;;1I> pp$ 0527058$
Cele cinci !uncte ale Calvinis(ului 1deptii Calvinis&ului s7au reunit n (landa la Dort> n 151:$ 1colo au for&ulat ceea ce nu&i& acu& Ccele cinci puncte ale Calvinis&uluiD$ Ele se %a)ea)- pe niste afir&atii i)olate si uneori gresit traduse ale Sf$ !avel> luate din conteAtul Scripturii si din conteAtul interpret-rii Sfintei /raditii str-vechi" ,o&ani 4$ 1=> * Corinteni 4$1:71;> Efeseni *$ 14715> Coloseni 1$*17**> ,o&ani 0$*27*4$ Cele cinci puncte se %a)ea)- de ase&enea pe scrierile ti&purii ale Sf$ 1ugustin despre predestinare> &ulte dintre ele renegate sau clarificate ulterior$M1N Dar &ai cu sea&- cei care au pre)idat Consilul de la Dort au avut n vedere teoriile teologice reductioniste si chiar deconstructiviste ale lui <ean Calvin> atunci cnd si7a for&ulat noua CSu&a teologic-D !rotestant-$ 1utorii celor cinci puncte s7au inspirat din spiritul scolasticis&ului &edieval> reducnd relatia lui Du&ne)eu cu o&ul> &ntuirea> creatia si 6ntruparea lui Fristos la cinci for&ule teologice si&plificate> rationaliste> s-r-cite de orice sens liturgic> sacra&ental$ .a fel cu& pri&ii ,efor&atori si7au golit %isericile de i&agini> si au atentat la Canonul Noului /esta&ent> la Dort taina &ntuirii> a relatiei lui Du&ne)eu cu o&enirea a fost s-r-cit- si Cclarificat-D$ .a Dort !rotestantis&ul a dat lovitura de gratie spiritului Bisericii istorice$ Du&ne)eul tainic> iu%itor> care doreste ca toti oa&enii s- fie &ntuiti> a a?uns> n &inile ,efor&atorilor> o vag- a&intire$ ronia face ca CDu&ne)eulD inventat de Calvinisti a fost de ase&ena redus la i&potent- n ti&p ce> teoretic> era pre)entat ca &onstruos de o&nipotent$ CDu&ne)eulD calvinist a fost un fel de )eu7co&puter> undeva n ceruri> care n &od ar%itrar i &ntuia pe unii> n ti&p ce pe altii i %leste&a> un feno&en augustinian irational la fel de i&previ)i%il si de indiferent ca un incendiu de p-dure$ CDu&ne)eulD Calvinis&ului a ap-rut> ineAplica%il> la fel de necrut-tor ca &a?oritatea oa&enilor$ M*N Cele cinci puncte erau" 1$ /otala neputint- sau /otala depravare !-c-tosul este &ort> or% si surd la lucrurile Do&nului$ #ointa sa nu este li%er-S o&ul p-c-tos nu poate deose%i %inele de r-u$ 1stfel c- o&ul nu poate niciodat- s- aleag- s-7. iu%eascpe Du&ne)eu sau s- fac- %inele$ Credinta o&ului nu l a?ut- la &ntuireS este darul lui Du&ne)eu dat celor pe care El i7a ales spre &ntuire$ Si e nor&al s- fie asa> de vre&e ce> dup- c-dere> o&ul a dec-)ut co&plet> si7a pierdut li%erul ar%itru si a devenit total depravat$ *$ 1legerea neconditionatDu&ne)eu a ales> nainte de facerea lu&ii si prin vointa Sa suveran-> pe unii spre &ntuire$ 1legerea Sa potrivit c-reia unii p-c-tosi vor fi salvati nu se %a)ea)- pe nici un criteriu ce poate fi cunoscut prin &i?loace o&enesti$ El nici &-car nu alege s-7i &ntuiasc- pe aceia despre care stia dinainte c- 6l vor iu%i si asculta$ 1legerea> asadar> nu este deter&inat- sau conditionat- de faptele o&ului$ Di&potriv-> Du&ne)eu d- credint- celor pe care i alege$ 1legerea de c-tre Du&ne)eu a
4;
p-c-tosului> nu alegerea p-c-tosului de a7. ur&a pe Fristos> este singura cau)- a &ntuirii$ 1ceasta tre%uie s- fie asa de vre&e ce o&enirea nu poate s- aleag-> vointa si intelectul fiindu7i profund depravate$ 0$ Mntuirea special- sau ertarea li&itata .ucrarea lui Fristos avea ca scop s-7i &ntuiasc- doar pe cei alesi de dinainte de facere$ 1 asigurat &ntuirea celor alesi prin r-scu&p-rarea p-catului lor n procesul alegerii neconditionate$ Dar nu eAist- nici un &otiv pentru aceasta> de vre&e ce toti oa&enii sunt p-c-tosi si tre%uie s- fie sortiti pier)aniei$ /otusi> datorit- unor ratiuni cunoscute doar de El> Du&ne)eu a ales o &n- de oa&eni pentru a7i &ntui$ Ceilalti H+vase de ocar-+> cu& i7a nu&it CalvinI la fel ca cei alesi &erit- n egal- &-sur- pedeapsa divin-> dar Du&ne)eu a g-sit potrivit s- &ntuiasc- doar pe ctiva> datorit- ratiunilor Sale oculte$ 2$ Farul ire)isti%il .ucrarea Sfntului Duh adresea)- o che&are special- celor alesi$ 1ceast- che&are i duce inevita%il la &ntuire$ .a fel cu& cei alesi sunt selectati de Du&ne)eu> nu &ntuiti prin alegerea lor de a deveni precu& Fristos> tot asa ei nu pot re)ista harului ire)isti%il a lui Du&ne)eu 7 che&area Duhului$ Che&area Sa nu poate fi refu)at-$ !-c-tosul nu are nici o alegere$ Duhul l fortea)- pe p-c-tos nu nu&ai s- cread-> dar si s- co7opere)e cu vointa divin-$ 4$ !erseverenta sfintilor Cei alesi sunt &ntuiti de7a pururi$ Ni&ic din ceea ce fac nu poate s- le stearg- nu&ele din Cartea #ietii$ Ei nu au ales s- se apropie de Du&ne)eu> la fel cu& nici o fapt-> gnd> sau dorintnu poate s- i ndep-rte)e din planul lui Du&ne)eu de a7i face s- persevere)e pnla cap-t$ /otusi> cei alesi nu pot sti niciodat- n aceastviat- dac- sunt cu adev-rat alesi> astfel c- o&ul nu poate fi sigur pe deplin de &ntuirea sa$ Dar si asa> +vasele de ocar-+> cei alesi de Du&ne)eu> nainte de Facere> s- fie pierduti de7a pururi> nu pot face ni&ic pentru a se apropia de Du&ne)eu$ C-inta> caracterul lor> faptele %une sau credinta n Fristos nu le sunt de nici un folos$ 0 Cu Du&ne)eu pre)entat ca o forta fatalist-> crud- a naturii> cu 6ntruparea redus- la o si&plnscenare> de vre&e ce +alesii+ au fost de?a alesi nainte ca Fristos s- vin- pe p-&nt> cu &oartea lui Fristos redus- la sacrificiul nchinat unui +Du&ne)eu &nios si r-)%un-tor> cu o&ul redus la o f-ptur- f-r- li%ertatea alegerii> teologia Calvinist- ,efor&at- avea> n &od logic> s- deschidportile dispretului ilu&inist fatde o& si religie$ De vre&e ce adev-rul despre Du&ne)eu a putut fi redus la cteva propo)itii dog&atice> aproape darOiniene> iar Du&ne)eu a putut fi s-r-cit de &isterul S-u> si o&enirea de orice sens> chiar si de puterea de a ridiculi)a Sfnta /raditie a Bisericii si de a descrie natura lui Du&ne)eu> de ce nu a& ncheia atunci cercul rationalis&ului reductionist3 De ce nu a& ncerca> n &od siste&atic> seAplic-& totul3 De ce nu a& ur&a stiinta si progresul pentru a ne ndrepta spre un nou viitor utopic> neinfluentat de nici o traditie religioas- de&odat-3 De ce nu a& renunta la orice ierarhie3 Si dac- a& lua &ot Y &ot n serios pe adeptii augustinieni ai Consiliului de la Dort> de ce nu a& respinge si pe +Du&ne)eul+ lor usor de eAplicat si &onstruos> cu selectia Sa natural- ne&iloas- a +alesilor+> spre a conduce o&enirea dincolo de credinta inco&od- n nevoia de a se supune unui siste& ar%itrar de tria? cos&ic3 De vre&e ce Du&ne)eu a predestinat totul dinainte> astfel c- ceea ce oa&enii fac este +corect+ n sensul c- este o parte din vointa divin- Ho&enirea neavnd li%ertatea de a alegeI> de ce nu a& renunta la toate valorile &orale a%solute> la toat- pref-c-toria> dac- alegerile &orale nu au oricu& ur&-ri> pentru a face ce ne taie capul si apoi a nu&i aceasta +voia lui Du&ne)eu+3 1ceasta a fost> f-r- ndoial-> logica de la %a)a lu&inis&ului$ M1N #e)i Beorge Florovski> !-rintii duhovnicesti %i)antini ascetici HBel&ont> 1;:8I> &ai ales cap$ 1$
5=
M*N T1 re)ultat n &od necesar Mdin procla&atiile Consilului de la DortN c- CFristos nu a &p-cat lu&eaD MSinodul din Dort> sesiunea 120 H1ct S@n$ Dort$ 1" 020IN ci doar pe cei alesi$E <aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii si a Dog&ei> p$ *0:$ 0 Davis Steele si Curtis /ho&as> Cele cinci puncte ale Calvinis&ului H!hillips%urg> 1;50I> pp$ 1571;$
Ilu(inis(ul Dup- Marea Schis&- din 1=42 si ,efor&a !rotestant-> al treilea eveni&ent responsa%il pentru crearea veacului nostru &odern post7crestin a fost lu&inis&ul$ Noua &entalitate ,enascentisto7 !rotestant- de contestare a autorit-tii Bisericii istorice si eAcesele rationaliste ale Calvinis&ului au fost duse pnla ulti&ele lor consecinte logice> seculari)ate de c-tre filo)ofii ilu&inisti de secol X# $ 1leAis de /o]ueville vor%este gr-itor despre i&pactul pe care !rotestantis&ul l7a avut asupra unuia din p-rintii lu&inis&ului> #oltaire" LSederea de trei ani n 1nglia M!rotestant-N l7a fa&iliari)at pe #oltaire cu li%ertatea politic- f-rca aceasta s-7l si seduc-$ Ceea ce cu adev-rat i7a pl-cut n acea tar- a fost filosofia sceptic- att de r-spndit- acoloM1N$L 6n secolele X# si X# anu&iti filosofi france)i au nceput s- ridiculi)e)e toat- religia> chiar si idea c- supranaturalul eAist-> nlocuind astfel de concepte religioase cu ceea ce ei nu&eau +ratiune+$ lu&inis&ul asadar avea s- se nasc- n conteAtul eAplo)iv al certitudinilor religioase istoric7crestine care ncepeau s- se clatine> al scolasticis&ului ,o&ano7Catolic rationalist> al noilor dog&e !rotestante si al rigidului deter&inis& rationalist calvin$ Ceea ce au f-cut filosofii lu&inisti a fost s- seculari)e)e revolutia !rotestant- si s- o des-vrseasc-> la fel cu& DarOin &ai tr)iu avea s- seculari)e)e conceptul teologic al selectiei> nu&indu7l supravietuirea celor puternici> iar MarA avea s- seculari)e)e idea augustiniano7calvin- a predestin-rii> nu&ind7o +&arsul inevita%il al istoriei+$ 6&i pare c- lu&inis&ul este +copilul din flori+ seculari)at al celor trei &isc-ri reactionare> care> toate aveau s-7i datore)e aparitia coruptiei din Biserica .atin- 1pusean-" &iscarea scolastic-> ,enasterea si ,efor&a$ 1stfel> lu&inis&ul a fost o &iscare condus- de oa&eni care au respins nv-t-turile Bisericii ,o&ano7Catolice istorice si> &pru&utnd din re%eliunea rationalist- a ,enasterii si a noii religii !rotestante> a nceput s- conteste ntreaga autoritate> ns-si idea de rnduial- divin-$ Ceea ce eruditii ,enasterii au nceput prin contestarea Sfintei /raditii avea s- sfrseasc- printr7o respingere a acelei /raditii$ Ceea ce au nceput !rotestantii printr7o revolt- &potriva coruptiei papale> avea s- sfrseasc- printr7o r-)vr-tire &potriva lui Du&ne)eu$ Ceea ce pornise printr7o respingere a autorit-tii sacra&entale a Bisericii> a sfrsit prin respingerea sfinteniei vietii o&enesti$ Ceea ce a nceput prin %at?ocorirea Sfintelor /aine de c-tre &iscarea rationalistscolastic-> a sfrsit prin procla&area unor &uritori drept noi +)ei+$ .a sfrsitul ,efor&ei> cultura occidental- era pe punctul de a7si pierde si&tul sacrului$ Filosofii lu&inisti au dat oa&enilor ulti&ul %rnci nspre pr-pastia ndoielii unde fuseser- adusi de c-tre corupta Biseric- ,o&anscolastic- si de c-tre ,efor&atorii !rotestanti$ 6n ti&pul lu&inis&ului> ctiva filosofi france)i> printre care #oltaire si /urgot au respins vi)iunea traditional crestin- asupra lu&ii> adoptnd credinte anti7crestine si anti7traditionale care s7au p-strat pn- n )iua de a)i$ Filosofii au nv-tat c- oa&enii nu au nevoie de adev-rul transcendent> dat de Du&ne)eu> si nici de c-l-u)irea Sfintei /raditii crestine$ Ei credeau c51
oa&enii pot hot-r &ult &ai %ine n ceea ce priveste chestiunile &orale> f-r- a?utorul religiei> autorit-tii Bisericii sau lui Du&ne)eu$ 1u afir&at> &ai &ult dect att> c- cei care &p-rt-sesc o vi)iune traditional7religioas- asupra vietii sunt un o%stacol n calea progresului u&an si ratiunii$ Credeau c- ratiunea secular- este singura necesitate pentru cunoastere si progres$ Bndirea o&eneasc-> nu Du&ne)eu ar constitui astfel o te&elie suficient de +progresist-+ pentru societatea viitorului$ ,efor&atorii au respins Sfnta /raditie din vechi&e a Bisericii> nlocuind7o cu sloganul +Sola Scriptura Z+> au spus c- nu au nevoie de nici o traditie pentru interpretarea Scripturilor> afir&nd c- dac- o&ul se foloseste de ratiune> Bi%lia se eAplic- de la sine$ Filosofii lu&inisti au dus &ai departe ideile ,efor&atorilor 7 respingnd nu nu&ai Biserica istoric-> slu?irea liturgic-> Sfintele /aine> sacra&entele si Sfnta /raditie> ci si Bi%lia ns-si$ /ot ce le7a r-&as a fost credinta ,efor&atorilor n puterea intuitiv- a o&ului de a interpreta &arile taine ale vietii f-r- nici un a?utor eAterior$ Ei aveau s- reduc- sloganul ,efor&atorilor +Sola Scriptura+ la nu&ai +SolaZ+ Marchi)ul de Condorcet> prieten si truditor cu #oltaire n via lu&inis&ului a scris acest su&ar cele%ru al principalului cre) lu&inist" L1& fost &artorii evolutiei unei noi doctrine care ur&ea)- s- dea lovitura final- structurii desco&puse a pre?udec-tii MreligioaseN" este ns-si ideea perfecti%ilit-tii neli&itate a speciei u&aneM*N$L ( astfel de afir&atie pare> la pri&a vedere a fi la polul opus celor cinci puncte ale Calvinis&ului$ Dar cu dru&ul pavat de c-tre scolastici pentru i&pulsul irational al reductionis&ului> cu Du&ne)eu +eAplicat+ de c-tre ,efor&atori> cu unitatea sacra&ental- a Bisericii sf-r&atde c-tre calvinisti> cu +Du&ne)eul+ Consilului de la Dort pre)entat drept un &onstru capricios> ideile lui Condorcet aveau s- &arche)e> n &od firesc> ur&-toarea etap-$ Daca realitatea a putut fi redus- la un si&plu ?oc al selectiei predestinate 7 supravietuirea celor puternici alesi de Du&ne)eu 7 de ce nu a& renunta la serviciile unui )eu care ncepea s- se&ene cu un de&on pe )i ce trece3 De ce nu a& alege un o& care s- do&neasca peste un paradis creat de el3 Si de ce nu a& inventa o ntreag- lu&e> &ntuind o&enirea prin art-> inginerie social- si stiint-> nicidecu& prin rennoire spiritual-3
M1N #echiul ,egi& si ,evolutia france)-> trad$ Stuart Bil%ert HMachester> 1;44I> p$ 18:$ M*N Marchi)ul de Condorcet> Schit- pentru o vi)iune istoric- a &intii o&enesti H!aris> 1;00I$
Ca!it"lul 9 U%ANI*%UL A%ERICAN deile filosofilor ilu&inisti s7au r-spndit n .u&ea Nou- la fel ca n ntreaga Europ-$M1N /ho&as <efferson> /ho&as !aine> Ben?a&in Franklin si &ulti alti ctitori ai 1&ericii au fost profund influentati de noua credint- !rotestant7 lu&inist- n ratiunea o&eneasc-> att de %ine eApri&atde Condorcet$ dea perfecti%ilit-tii neli&itate a speciei o&enesti> nu crestinis&ul istoric> a fost ideologia predo&inant- a eAperi&entului a&erican$M*N Deoarece n )orii istoriei a&ericane tran)itia de la credinta crestin- la &aterialis&ul secular nu se definitivase> unii din ctitorii a&ericani continuau s-7si n)or)one)e discursurile si scrierile cu referiri> adesea personale si fervente la ideile si nv-t-tura crestin-$ Cu toate acestea> asa cu&
5*
istoria noastr- ulterioar- avea s7o arate din plin> natiunea for&at- pe te&elia ase)atde ei este una agresiv secular- ce se opunea acu& aproape fiec-rei nv-t-turi &orale> ierarhice si sacra&entale din Biserica istoric-$ De la nceputul istoriei a&ericane> influenta a dou- forte seculari)ante anti7crestine avea s&odele)e etosul a&erican$M0N !ri&a se reg-seste n teologia !uritanis&ului calvin %a)at- pe du%lul stlp ideologic al fatalis&ului augustinian si +Sola Scriptura+> ostil- traditiei %isericesti> slu?irii liturgice> icoanelor> episcopilor> sacra&entelor si> la fel de %ine> printilor si regilor &potriva c-rora !uritanii s7au revoltat n politic-$ 1 doua fort- anti7crestin- avea s- fie &odelatde cei ca <efferson> care> f-r- retineri> au preluat ideile lu&inis&ului european si s7au str-duit sle aplice docu&entelor funda&entale ale 1&ericii n uriase do)e utopice> u&aniste$ Conceptul calvin al +alesilor+ a fost convena%il seculari)at de ctitorii a&ericani si eAtins siste&elor politice prin care o natiune putea s- devin- +aleas-+$ 1stfel c- pri&ii a&ericani> att !uritanii ct si u&anistii din lu&inis& s7au considerat cet-teni ai unei natiuni alese 7 oa&eni ai leg-&ntului 7 o +cetate de pe colin-+$M2N 6n ti&p ce a devenit co&plet seculari)at-> 1&erica !rotestant- a p-strat totusi un anu&it atasa&ent fatde o for&- de +crestinis&+ diluat> co&od si usor accepta%il de societate$M4N 1&ericanii au respins for&ele si &ai crude ale %igotis&ului anti7religios &anifestat de filosofii ilu&inisti france)i> &ulti dintre ei stnd la o parte si aplaudnd decapitarea si persecutarea attor si attor preoti n ti&pul revolutiei france)e$M5N Cu toate acestea> u&anistii a&ericani au adoptat cu entu)ias& ele&ente utopice din gndirea ilu&inist- si din curentul ro&antic ce i7a ur&at$ 1&erica> credeau ei> ur&a s- fie +un nou paradis> Kun nou Canaan McareN l va dep-si pe pri&ul+> asa cu& poetul laureat al ,evolutiei france)e> !hilip Freneau> a scris n poe&ul s-u Bloria 1&ericii$M8N Noua constiint- a&erican- prosl-vit- de Freneau avea s- fie odrasla ilu&inis&ului france)> nu a Bisericii istorice$M:N (rict de secular- era n esent-> aceast- constiint- era str-%-tut- de o vi)iune utopic- de o intensitate religioas-$ 1cest vis utopic a fost> involuntar> &%inat cu aspectul &ilenar al !rotestantis&ului si cu deter&inis&ul fatalist al lui Calvin> per&itndu7le astfel a&ericanilor s- &%ine n &od convena%il> ceea ce istoricul !age S&ith nu&ea" +astept-rile utopice lu&esti si dog&a crestin-K+M;N /ot &ai &ult n noua +utopie+ a&erican-> p-catul a ncetat s- fie considerat drept cau)- a cri)ei &orale a oa&enilor> iar +progresul &aterialist+ 7 si n cele din ur&- cel econo&ic 7 avea s- fie idolatri)at tot &ai &ult> devenind noul +Du&ne)eu+ care va salva poporul a&erican +ales+ nu de p-cat> ci de napoiere politic- si econo&ic-$M1=N S7a a?uns s- se cread- c- prosperitatea va duce la %un-tate f-r- s- &ai fie nevoie s- se ia n ecuatie pro%le&a p-catului sau a c-intei$ Educatia> %elsugul econo&ic> indicii de crestere continu-> vor crea un &ediu att de pl-cut nct nu va &ai fi nevoie de c-int- de vre&e ce oa&enii educati> %ine hr-niti> de&ocratic repre)entati vor fi prea fericiti pentru a se anga?a ntr7un &od de co&porta&ent anti7social sau auto7distructiv$M11N Cu alte cuvinte> virtutea si %un-tatea vor fi inventate din ni&ic> f-r- a?utorul nici unei Sfinte /raditii de&odate$ Foarte rar n &oralis&ul agresiv al noului leAicon al a&%itiei a&ericane se poate deslusi un ecou din Biserica pri&ar-> care nv-tase c- ne%unia %og-tiilor si a p-rerii de sine sunt r-d-cinile r-ului> c- li%erul ar%itru si li%era alegere ne fac &oral r-spun)-tori pentru actiunile noastre> nu nu&ai n fata oa&enilor> dar si n fata lui Du&ne)eu$ De ase&enea> c- Du&ne)eu doreste s- fi& f-r- p-cat si s- ne iu%i& aproapele ca pe noi nsine$ Si &ai putin au nteles ctitorii utopici desert-ciunea ideii potrivit c-reia prin propriile noastre eforturi> si cu att &ai putin printr7un siste& politic secular> pute& f-uri raiul pe p-&nt prin cstig &aterial> inginerie social- sau printr7o politic- de dreapta$ Nu se stie cine i7a influentat pe ctitorii u&anisti a&ericani> nsoricine ar fi fost> era departe de spiritul !-rintelui desertului Sf$ oan Casian> care n sec$ # scria"
50
L( nor&- sigur- pentru st-pnirea de sine> trans&is- de c-tre !-rinti> este aceasta" opreste7te de la &ncat ct esti nc- fl-&nd si nu continu- pn- te7ai s-turat$ Cnd 1postolul a spus" +6&%r-cati7v- n Do&nul isus Fristos si gri?a de trup s- nu o faceti spre pofte+> el nu ne7a inter)is s- ne satisface& nevoile vietii> ci ne7a prevenit &potriva l-co&iei> egois&ului si trufieiKLM1*N 1tt p-rintele H!rotestantis&ulI> odrasla H lu&inis&ulI si derivata sa H&iscarea ,o&antic-I do&inau gndirea a&erican- de la nceputuri str-%-tut- de un cli&at de r-)vr-tire &potriva Sfintei /raditii> sacra&entelor> ierarhiei> spiritului co&unitar> structurilor patriarhale> nv-t-turii Bisericii istorice> c-intei pentru l-co&ie si egois& si> n cele din ur&-> &potriva lui Du&ne)eu$ 6&i pare c- n esent- !rotestantis&ul a&erican a a?uns s- afir&e c- nu eAist- nici o alt- autoritate n afara individului$ .uther si Calvin au contestat cu succes Biserica ,o&an- 1pusean-> inventnd o nou- teologie individualist-$ ndividul> n ntelegerea !rotestantilor a&ericani de sec$ X# 7XX putea s- ridice v-lul de pe Sfnta Sfintelor si s- aplice &etode de eAege)- %i%lic-> reductioniste si su%iective de tip calvin> tuturor pro%le&elor vietii$M10N .a ur&a ur&ei> Ôingli declarase c- 6&p-rt-sania Bisericii istorice este o fraud-> Consilul din Dort descoperise c- taina relatiei lui Du&ne)eu cu o&ul poate fi eAplicat- Hsi chiar redus-I la cele cinci puncte ale Calvinis&ului si> recent> Credinta avea s- fie redus- si ea la nivelul +crestinis&ului rational+ al 9nitaristilor$ +EAperienta nasterii din nou+ individuali)at- si su%iectiv- a cultelor de sec$ X X avea s- renunte la nevoia esential- de Bote)> Spovedanie si 6&p-rt-sanie> de vre&e ce eAperienta crestin- a devenit o +cunoastere a lui isus ca &ntuitor personal+$ 6n sfrsit> n secolul nostru psihologia a eAplicat si nlocuit spiritualitatea> asa cu& solutiile politice la pro%le&ele &orale au nlocuit che&area traditional7crestin- la c-int-$ 6n cele din ur&-> rationalis&ul !rotestantis&ului augustiniano7calvinist> co&%inat cu utopica dependent- a&erican- de progres &aterial avea s- devin- adev-rata religie n 1&erica$ Fat- de Biserica sacra&ental7apostolic- din vechi&e> aceast- nou- +religie+ este n ntregi&e un feno&en inventat> seculari)at$ (rict de ela%orat ar fi n su%tilit-tile sale eclesiastice> el avea s- devinco&plet relativist 7 un produs al vre&ii sale rupt de orice continuitate de sens cu Biserica istoric-> sacra&ental7liturgic-$M12N Bnditorul (rtodoA !r$ /ho&as Fopko scrie" L,eferirile la doctrina si practica religioas- din 1&erica sunt Macu&N str-ine de ceea ce este adev-rat sau fals> %ine sau r-u> cu sau f-r- rost$ 1ceste referiri privesc> aproape f-r- eAceptie> doar ceea ce este &odern sau napoiatKLM14N
M1N L1&ericanii au adoptat cu entu)ias& ele&entele utopice din gndirea ilu&inist-$ Ei credeau c- este posi%il s- construiesti o societate &ai &ult sau &ai putin perfect-KL !age S&ith> For&area 1&ericii" ( istorie popular- a 1&ericii> vol$ 0 HNeO Rork> 1;:;I> p$ 05$ M*N LB-si&Kte&e &a?ore ale noii constiinte a&ericane 7 noua vi)iune utopic-> o efervescentde&ocratic- aproape religioas- n intensitateKDe aceea adesea nu era clar dac- +noul erusali&+ a fost un oras secular populat de &uritoriKsau nsusi paradisul terestruKo utopie creat- cu un &ini& a?utor de la Cel 1totputernic$L %id$ p$ 08$ M0N L!ro%a%il c- ele&entul crucial ce a favori)at a%sor%tia lu&inis&ului de c-tre &a?oritatea !rotestantis&ului a&erican a fost idea c- societatea o&eneasc- poate fi perfectionat-K1cel a&estec curios de evlavie si utopis& &ilenar ce avea s- se de)volte n Statele 9nite$L %id$ pp$ 01;70*0$ M2N L1ctivit-tile practice ale a&ericanilor n pri&ul deceniu al tinerei natiuni au fost n &are parte dictate deKfelul n care constiinta crestin-7clasic- se erodaKtransfor&ndu7se ntr7o constiinta secular7de&ocratic-KCalvinKa lansat teoria predestin-rii$ Du&ne)eu a decis care suflete vor fi &ntuite si care pierdute si ni&eni nu se poate sustrage voii Sale$L %id$ pp$ 01=7 011$
52
M4N LNotiunea de Du&ne)eu a fost aproape universal acceptat-$ Fristos a fost considerat un o& ntelept si %unKnv-t-torul &oral a%solutKBen?a&in Franklin> Ben?a&in ,ush si <ohn 1da&s sunt cteva repere utile pentru a o%serva schi&%-rile din doctrina crestin-Kdin perioada Ma&erican- vecheN$ +!rincipiile de %a)-+ Male lui FranklinN ncercau sustinut s- descrieKun crestinis& +rational+KNici o referire la Fristos 7 Fiul> sau la Sfntul Duh$ Dincolo de aparente> se poate distinge n teologia lui Franklin notiunea c- fiecare si poate inventa religia dup- propriile sale &ofturi$L %id$ pp$ 0147018$ M5N LSpiritul anti7religios al vre&ii a avut diferite consecinte> dar &i pare c- ceea ce i7a &nat pe france)i s- co&it- astfel de eAcese f-r- precedent Ma fost c-NKsi7au scos religia din sufletKFer& convinsi de perfecti%ilitatea o&ului> ei credeau n virtutea sa nn-scut-K1r-tau acea arogantncredere n sine ce adesea duce la de)astruK1veau o credint- fanatic- n vocatia lor 7 aceea de a transfor&a de la r-d-cin- siste&ul socialK1cest idealis& pasionat avea s- fie de faptKo noureligieK1stfel c- atacul lor &potriva ntregii credinte religioase MtraditionaleN avea s- ai%ur&-ri de)astruoase$$$1tt institutiile religioase ct si ntregul siste& de guvern-&nt au a?uns ntr7o stare critic-> astfel c- &intile oa&enilor au fost tul%urate cu totulKn7au &ai stiut n ce scread- si nici unde s- se opreasc-$L 1leAis de /oc]ueville> #echiul ,egi& si ,evolutia france)-> trad$ Stuart Bil%ert HManchester> 1nglia> 1;44I> pp$ 188718:$ M8N Schit- pentru o vi)iune istoric- a &intii o&enesti H!aris> 1;00> trad$ MoragI$ M:N L1da&s nsusi a fost cu sigurant- odrasla lu&inis&uluiKL !age S&ith> For&area 1&ericii> p$ 0*1$ M;N %id$ p$ 08 M1=N ,ush scria cu pl-cere despre +progresul ratiunii si li%ert-tii+KEl vedea n acestea +preludiile unei glorioase %eatitudini+$ Ceea ce concepuse ca &iscare &enit- s- aduc- +li%ertatea ntregii lu&i+ vaKaduce ceva &ai &ult dect attK&ntuirea ntregii o&eniri+$ %id$ p$ 01:$ M11N L6ntr7o scrisoare c-tre <effersonK1da&s l7a asigurat pe !resedinte c- +trufasii opresori ai !-&ntului vor fi ni&iciti si acele clase sociale care fuseser- victi&ele furiei lorKse vor %ucura de pace si sigurant- n vecii vecilor$L %id$ p$ 0*0$ M1*N Filocalia> vol$ 1" Despre cele opt vicii H.ondra> 1;8;I> p$ 82$ M10N LMulti din Noua 1nglie au fost n asenti&entul lui 1%igail 1da&s care se s-turase de predici +n care nu putea s- cread-K+$ Ea a dorit s- aud- +%unul si&t li%eralKadev-rata evlavie f-r- entu)ias&> piosenie f-r- gri&as- si religie aplicat- unui siste& rational$L 1stfel c- <ohn si 1%igail au devenit 9nitarieni$ Sute si> &ai apoi> &ii din confratii lor din Noua 1nglie i7au ur&at n noua deno&inatie ce avea s- devincurnd cunoscut- su% nu&ele de %iserica +crestinis&ul rational+L$ !age S&ith> ( istorie popular- a 1&ericii> vol$ 0 For&area 1&ericii> p$ 0*2$ M12N LConsider-& c- aceast- frag&entare Hce avea s- continue la nesfrsitI este pluralis&ul religios a&erican$ <ohn 1da&s a v-)ut n ea o evolutie secular-$ Din punct de vedere sociologic aceasta arat- c- este ntotdeauna posi%il de g-sit o nou- variant- a credintei crestine care ssatisfac- nevoile fiec-rui grupK6ntr7adev-r> curnd avea s- devin- li&pede c- unul din +drepturile+ a&ericanilor era s- invente)e noi religii atunci cnd se si&t c-l-u)iti de spiritL$ %id$ p$ 0*2$ M14N /ho&as Fopko> 1totputenicia lui Du&ne)eu HCrestOood> 1;:*I> p$ 14*$
54
A3an&"nul ratiunii Dup- ce s7au ad-pat din plin la fntna scepticis&ului> cei care au a%andonat nv-t-tura profetilor> a lui Fristos 6nsusi> a 1postolilor au nceput s- conteste pn- si propriile lor ipote)e lu&iniste$ ,ationalis&ul a nceput s- se autodigere$ Mostenitorii lu&ins&ului au nceput s-7si pun- la ndoial- credinta n ratiune> care nlocuise credinta traditional- n dog&a crestin-$M1N De eAe&plu> filosoful elvetian <ean <a]ues ,ousseau a nv-tat c- adev-rul este ncon?urat de un ocean de relativis&$ 6n conceptia lui> o&enirea> pentru a fi +salvat-+> tre%uie s- a%andone)e civili)atia %a)at- pe ratiune si s- se ntoarc- la +natur-+ De fapt> alternativa g-sit- de ,ousseau la Sfnta /raditie si civili)atie crestin-> cunoscut- su% nu&ele de ,o&antis&> avea s- fie nici &ai &ult nici &ai putin dect o parodie a ei$ 6n opinia lui ,ousseau o&enirea tre%uia s- fie salvat- nu de p-cat> ci de constrngerile civili)atiei iudeo7 crestine$ 1stfel intuitia +pri&ar-+> irational-> senti&entul si eAperienta su%iectiv- aveau s- fie ntelese de c-tre ,o&antici ca valori po)itive> iar ratiunea> &-rturiile e&pirice> spiritualitatea sacra&ental7 crestin- sau descoperirea stiintific- aveau s- fie contestate$M*N 1ceast- filosofie anti7crestin- n care alegerea> li%ertatea si autono&ia individual- erau ridicate n sl-vi continu- s&odele)e pre)entul nostru hedonist$M0N lu&inis&ul si7a dat singur de&isia$ 1cu& cnd scepticis&ul e din nou rege> n care pn- si )eul ratiunii e ridiculi)at> )efle&itorii sunt cei )efle&iti$ Secularis&ul eAtre& al lu&inis&ului> rationalis&ul si cinis&ul s-u> ncrederea sa n stiint- si n progresul &aterial> i7a deter&inat pe unii ca ,osseau s- propov-duiasc- ntoarcerea o&enirii la ideile &istice> cvasi7religioase$ Dar aceast- ntoarcere la &isticis& a erei &oderne de secol X# 7X X preconi)atde ,ousseau> nu era nici pe departe si o ntoarcere la Sfnta /raditie a (rtodoAiei nr-d-cinate n Fristosul istoric$ Ceea ce si propunea &iscarea ,o&antic- a lui ,ousseau era o ridicare n sl-vi gratuit- a irationalit-tii> a senti&entului si intuitiei$ Ceea ce se prosl-vea era de fapt instinctul u&an pri&ar> nu Du&ne)eul lui 1vraa&$ Miscarea ,o&antic- a a?uns o copie pervers- a Calvinis&ului$ (&enirea a devenit centrul universului$ Dac- n Calvinis& oa&enii erau total depravati> n ,o&antis& ei erau cu totul %uni$ !entru ,o&antici o ciudat- nou- credint- religioas- n vointa oa&enilor a devenit reper de &oralitate$ S7a a?uns s- se cread- c- de&ocratia poate eAista independent de filosofia &oralei crestine si de valorile religioase a%solute iudeo7crestine care definiser- de&nitatea o&ului vre&e de &ilenii$2 +#ointa oa&enilor+ a nlocuit ceea ce cndva era .egea lui Du&ne)eu> ca principiu c-l-u)itor al istoriei o&enirii n leAiconul &isc-rii seculare ,o&antice$ 6n 1&erica aceast- idee avea s- fie de)voltat- de cei care au dat Constitutiei a&ericane respectul re)ervat cndva doar Sfintei /raditii$ 1stfel> dac- ceva era considerat constitutional sau legal> se %ucura de aceeasi apreciere &oral- care fusese cndva acordat- doar nv-t-turilor ce repre)entau adev-rul apostolic$ 1%andonarea traditiei> ierarhiei si chiar conceptului funda&ental religios de civili)atie co&unitar-> de c-tre &iscarea ,o&antic-> n favoarea diferitelor for&e de individualis& si g-seste ecou n che&-rile fe&iniste din secolul XX la a%andonarea a ceea ce este considerat a fi +rationalitate &asculin-+ n favoarea asa7)isei intuitii fe&inine$ Se reg-seste de ase&enea n eAperi&entele fe&iniste ale +noilor structuri fa&iliale+ de c-&ine cu un singur p-rinte sau n +p-rintii+ ho&oseAuali care nlocuiesc fa&iliile traditionale> n %-r%atii +e&ancipati+ care si a%andonea)- copiii &inori> n a%andonarea valorilor estetice din art- n favoarea propagandei politice$4 Deconstructivis&ul literar> eApresia final- a stilului intuitiv de +si&tire+ a lu&ii preconi)at de &iscarea ,o&antic-> a &ers att de departe> nct a contestat ns-si idea potrivit c-reia cuvintele pot avea un sens rational nteles de toatlu&ea$5
55
ronia face c-> desi Sfnta /raditie a fost &ai nti respins- n nu&ele ratiunii> att de c-tre ,efor&atori> ct si de filosofii lu&inis&ului> n )iua de a)i tr-i& ntr7un cli&at de irationalitate n care> pn- si n universit-ti> g-si& dovada a%andon-rii &ateriilor traditionale n favoarea culturii dog&atice anti7ratiune> post7 lu&inist- si post7,o&antic-$ /otul n ?urul nostru este dovada post7&odern- c- rationalis&ul !rotestanto7 lu&inist a esuat> ca s7a autodevorat$ .a fel cu& !rotestantis&ul initial esuase n a refor&a Biserica ,o&an- 1pusean-> di)olvndu7se n nenu&-rate deno&inatii schis&atice care aveau sa se auto7distrug-> tot asa credinta n ratiune> care ar fi tre%uit s- nlocuiasc- crestinis&ul> a fost nlocuitde credinta n irationalitate$ 1cu& ave& cursuri universitare despre &agia de tip +NeO 1ge+ si diferite studii oculte> despre rituri de fertilitate si )eit-ti p-gne> despre +stilurile de viat-+ ho&oseAuale sau fe&iniste> toate acestea nefiind predate ca istorie sau stiint-> ci ca +stiluri de viat- alternative+$8 #ede& cu& intelectualul occidental a parcurs un cerc co&plet$ #itraliile )dro%ite n %isericile din Beneva> ûrich> 1&sterda& si n alte p-rti> au fost &ai nti nlocuite de sticla ratiunii reductioniste calvine> care la rndul ei a fost )dro%it- si nlocuitde vidul aspru al rationalis&ului pur secular$ Cu toate acestea> oa&enii r-&nnd ceea ce sunt 7 f-pturi spirituale> sacra&entale 7 aceast- stare de lucruri nu a putut s- dure)e$ #idul spiritual creat de secularis&ul reductionist !rotestanto7 lu&inist avea s- fie u&plut> iar +vitraliile+ de &ister si spiritualitate aveau s- fie> la rndul lor> restaurate$ Dar noile i&agini &istice n aceste ferestre nu &ai sunt crestine> ci pe de7a7ntregul p-gne$: Str-nepotii utopici> deter&inisti> seculari)ati ai lui Martin .uther> <ean Calvin> <ean <a]ues ,ousseau si /ho&as <efferson si tr-iesc veacul din plin$ Mostenitorii vi?eliei !rotestanto7 lu&iniste si7au f-urit o natiune aparte n ceea ce a &ai r-&as din cultura occidental-$ 1u declarat r-)%oi pn- si ulti&elor r-&-site din Sfnta /raditie$ Ei sunt cei care au ntretinut starea de r-)%oi cultural pnla ulti&ele sale consecinte$ 1cest +r-)%oi+ al ideilor este ndreptat &potriva noastr- si a politi)at tot &ai &ult viata$ 1 nlocuit nv-t-turile Sfintei /raditii cu noi dog&e ale funda&entalis&ului acade&ic secular> irationalit-tii si pretentiilor egoiste de &plinire personal- neli&itat-$ Brupuri de interes special proliferea)- continuu si un nou tri%alis& r-)%ate acu& n societatea a&erican-$ Diferite for&e de neo7p-gnis& sunt acu& n floare> de felul &isc-rii fe&iniste cu nchinarea la )eit-tile sale p-gne si sacrificiile de prunci n fata )eului +sinelui+ prin avort$;
M1N 1stfel a descris Fer%ert Schloss%erg Lntoarcerea culturii occidentale la trecutul ei p-gnKLFer%ert Schloss%erg> doli de distrus HNashville> 1;:0I> p$ *5:$ M*N Strig-tul lui ,ousseau a fost" L6napoi la natur-ZL M0N LDintre toate interpret-rile derutante ale acestei ere co&pleAe> putine sunt &ai confu)e dect aceea> frecvent ntlnit-> potrivit c-reia secularis&ul nsea&n- nlocuirea unei vi)iuni religioase despre lu&e cu o vi)iune nereligioas-KCaracterul religios al ideilor o&enestiKeste universalK &ult l-udatul proces de seculari)are presupune nflorirea religiilor anti7crestineL Fer%ert Schloss%erg> doli de distrus HNashville> 1;:0I> p$ *80$ 2 L9&anis&ul a devenit cea &ai &esianic-Kreligie occidental-K/re%uie preci)atKc- ceea ce este considerat a fi o luptntre ce tine de religios si ce tine de secular> este n realitate o luptntre religii$L %id$ pp$ *807*84$ 4 !eter ShaO> ,-)%oi &potriva intelectului H oOa Cit@> 1;:;I> pp$ 587::$ 5 1titudinile deconstructiviste> n special scepticis&ul &anifestat fatde eAistenta oric-rei cunoasteri co&petente si nlocuirea rationalit-tii de c-tre su%iectivis&> sau r-spndit dincolo de teoria literar-> n practic orice tip de studiu literar$L %id$ p$ 52
58
8 LSu%iectele referitoare la seA si &agie sunt acu& n &are vog- n universit-tiL> scrie !eter <$ .eithart n First /hings> septe&%rie 1;;1$ : ve)i Jillia& Gilpatrick> De ce <ohnn@ nu poate s- deose%easc- %inele de r-u> pp$ 1=071=2> pentru un studiu despre felul n care &iscarea ,o&antic- a afectat educatia &odern- din 1&erica> ducnd la renasterea p-gnis&ului n 1pus$ ; L1stfel propaganda social- si politic- este deghi)at- n cercetare social-$L Fer%ert Schloss%erg> doli de distrus> p$ 14*$
C"nclu,ie ntelectualitatea &odern- este n &are parte produsul ,efor&ei si al &isc-rilor lu&inist7 ,o&antice$ ,evolta &potriva istoriei continu- si n )iua de a)i> dar acu& ea se duce &potriva culturii care i7a dat nastere$ ntelectualii )ilelor noastre si7au tr-dat +Du&ne)eul+ de ieri> ratiunea> care ar fi dorit s- nlocuiasc- ceea ce se credea c- tine de +superstitiile+ credintei crestine> cu idei +ilu&inate+$ 6n loc s- ofere o alternativ- pentru crestinis&> ei venerea)- acu& ns-si ndoiala> a%andonndu7si idealurile &-rete n favoarea unor progra&e egoiste de &plinire de sine$M1N M1N L,ecent> %ehavioristii din departa&entele de psihologie ale universit-tilor au fost constrnsi s- fac- loc diverselor for&e de psihologie a +sinelui+> asa cu& le nu&este !aul Jit)> care pun accentul pe satisfactiile e&otionale si tr-irile &istice supranu&ite si religioase$ !rin toate acestea do&eniul irational este nu doar tolerat ci si cultivat ca fiind %enefic$ #e)i !aul Jit)> !sihologia ca religie" cultul prosl-virii sinelui HBrand ,apids> 1;88I citat n Fer%ert Schloss%erg> doli de distrus> pp$ 14;715=$
Ca!it"lul : DILE%A PROTE*TANT/ Dile&a !rotestant- este &p-rt-sit- de toti revolutionarii care descoper- c-> dupce au r-sturnat vechiul regi&> constructia +noii societ-ti+ pe ruinele celei vechi ridic- &ai &ulte pro%le&e dect cre)user- la nceput$ Dile&a !rotestant- a fost anticipat- de ceea ce se petrecuse n perioada de nceput a ,efor&ei Europene$ Brupuri &oderat revolutionare au devenit eAtre&iste care> la rndul lor> au devenit radical separatiste$ 1cestea din ur&- i7au denuntat pe ,efor&atorii initiali
5:
de cola%orare cu vechiul regi&$ Frag&entarea continu- a f-cut ca !rotestantis&ul> potrivit !rofesorului de sociologie Steve Bruce de la [ueen+s 9niversit@> Belfast> s- fie> involuntar> forta principal- care a generat seculari)area culturii 1pusene" LCeea ce a fost doar rareori eAploratKeste rolul ?ucat de !rotestantis& n pr-%usirea sa$ 6n &od special se trece prea usor cu vederea peste consecintele organi)ationale pe care ideile7cheie ale ,efor&ei le7au declansat$LM1N 6&i pare c- odraslele filosofice ale !rotestantis&ului au fost )-&islite cnd crestinii din 1pus au nceput s- fie atrasi> &ai nti de re%eliunea &potriva Sfintei /raditii> pentru ca apoi scochete)e cu puterea politic- si l-co&ia &aterialist-$ 6n ulti&ele pagini din nstitutiile sale Calvin scria" LDeparte de &ine gndul de a inter)ice Msupusilor ,egeluiN s-7si fac- datoria MrevolutiaNKnct afir& c- dac- ar ndr-)ni s- pacti)e)e cu regii n opri&area oa&enilor> o astfel de conspiratie ar reflecta cea &ai cras- perfidie> deoarece nseal- fraudulos li%ertatea oa&enilor din rndurile c-rora au fost alesi pentru a conduce n nu&ele Do&nului$LM*N 1ici> n chiar acest pasa?> tre%uie c-utat- cau)a senti&entelor revolutionare ale !rotestantilor evlaviosi din Noua 1nglie ce aveau s- ducla sngeroasa ,evolutie 1&erican-> la cteva generatii dupce Calvin si7a pu%licat nstitutiile sale$M0N 6n )elul revolutionar> !rotestant> al lui Calvin tre%uie> de ase&enea> c-utat- inspiratia partial- a filosofilor lu&inis&ului care si7au f-cut un titlu de glorie din a contesta ntreaga autoritate> ierarhie si rnduial- din societatea o&eneasc-$M2N Calvin ar r-&ne ui&it dac- ar vedea cu& au degenerat acu& ideile sale teologice si politice$ Fapt e c- ceea ce el ncepuse dintr7un i&puls individualist> revolutionar> n Beneva teocratic- avea s- capete un alt nteles n 1&erica secolului XX> ducnd n cele din ur&- la su%&inarea principiilor pentru care el a luptat$M4N .ogica schis&ei ce avea s- deter&ine o frag&entare continu- n interiorul crestin-t-tii> avea sduc-> inevita%il> la seculari)are$ 1sa cu& scrie filosoful Steve Bruce" L( dat- ce ad&iti o varietate de c-i spre adev-r Mprin divi)area crestinis&ului n &ii de deno&inatii> fiecare pretin)nd c- este +%iserica+N esti pe cale s- accepti totodat- dreptul de a gresi> iar idea unei %iserici universale Msau a unui adev-r universalN este astfel respins-$LM5N M1N Steve Bruce> Casa destr-&at-" !rotestantis&> Schis&- si seculari)are> p$ 1$ M*N <ean Calvin> nstitutiile> vol$ XX> 1=7*0> CB :$ M0N L!ri&a editie a nstitutiilor lui Calvin avea s- fie considerat- drept Su&&a M/eologic-N !rotestant-K storia> pentru Calvin> a fost teatrul ?udec-tii lui Du&ne)euK!lanul lui Du&ne)eu 7 propov-duia Calvin 7 a fost neclintitKcei alesi erau predestinati de Du&ne)eu s-7 &plineascplanul Mistoric revolutionarN$L E$ Dig%@ Balt)ell> Bostonul !uritan si !hiladelphia [uakerilor> p$ 50$ M2N LConceptele filosofice ale secolului X# au stat> pe %un- dreptate> la te&elia ,evolutieiKL 1leAis de /o]ueville> #echiul ,egi& si ,evolutia france)-> trad$ Stuart Bil%ert> p$ 08$ M4N LScriitori ca Michael Jalt)er au v-)ut n Calvinisti si !uritani pe Bolsevicii ,efor&ei$L E$ Dig%@ Bal)ell> Bostonul !uritan si !hiladelphia [uakerilor> p$ 54$ M5N Steve Bruce> Casa destr-&at-> p$ 0$
5;
Inv"lutia (rict ar tn?i conservatorii !rotestanti dup- rennoirea +valorilor traditionale+ si orict ar deplnge anarhia &oral- din vre&ea noastr-> ei nu &ai pot face fat- crescndei involutii sociale generate cu concursul str-&osilor lor re%eli$ Si aceasta din pricin- c- au respins conceptul unei Biserici autoritar7istorice> cu unitatea sa crestin- centrat- pe slu?irea sacra&ental-> Sfnta /raditie si succesiunea apostolic-$ !rotestantii au pierdut de su% control procesul su%iectivei interpret-ri %i%lice$ ar aceasta a dat nastere unei nesfrsite cercet-ri rationaliste de tip &odern$M1N ,eligia !rotestant- pare s- fie redus- la di&ensiunile nc- unei for&e de relativis& &onolitic$M*N Spiritul revolutionar !rotestant din cultura noastr- si r-sturnarea culturilor traditionale de autoritate pe toate fronturile este rodul acelor idei filosofice care au dus la revolutia france)-> a&erican- si chiar la cea rus-$ M0N 1sa cu& scrie Charlotte 1llen" LNu cu &ult ti&p n ur&-> n secolul X# > ,efor&atorii !rotestanti descopereau c-Kau +se&-nat vnt+$ Dup- ruptura de ,o&a> ni&ic nu a &ai putut opri n&ultirea sectelor !rotestante> unele dintre ele cu &ult &ai &ilenariste> &ai utopice sau &ai radical egalitariste dect si7ar fi nchipuit .uther nsusiKDoctrina .utheran- a celor +dou- &p-r-tii+ separnd riguros sferele autorit-tii eclesiastice si seculare> a dus n cele din ur&- la seculari)area co&plet- a societ-tii occidentale> la privati)area religiei si la deplasarea sacrului n afara vietii de fiecare )i$ Nu e o nt&plare c!rotestantii au fost pri&ii crestini 1puseni care si7au pierdut n &as- credinta> ro%iti de rit&urile vre&urilor &oderneKLM2N ,evolta lui Martin .uther &potriva autorit-tii Bisericii ,o&ane a nceput dintr7un spirit de refor&-$ El nu a dorit s- invente)e o nou- religie> dorind nu&ai s- purifice Biserica ,o&an- si sg-seasc- o &odalitate prin care credinta s- fie &ai accesi%il-$ ,einterpretarea Messei ,o&ano7Catolice Hdevenit- +Cin- a Do&nului+I avea s- &arche)e punctul de cotitur- sta%ilit de .uther n eforturile sale de distantare fatde traditia liturgic- a Bisericii istorice$ 1sa cu& a& v-)ut> alti ,efor&atori Hprecu& ÔingliI au &ers chiar &ai departe> reducnd Cina Do&nului la un si&%ol> pe ct de putin practicat> pe att de putin nteles$M4N ,efor&atii au nlocuit Biserica vi)i%il- si ierarhia ei for&at- din episcopi si preoti> cu asa7)isa %iseric- invi)i%il-> o asociatie larg- for&at- din toti cei care si spun crestini$ !unnd accentul doar pe credint- si pe Bi%lie> .uther a deschis portile de&ocrati)-rii +preotiei tuturor credinciosilor+> un ideal egalitarist pe care ,efor&a radical- avea s-7l de)volte n proportii uriase> str-ine de intentiile lui .uther$ 1stfel avea s- se nasc- pri&ul i&puls al pluralis&ului &odern> o dat- cu alunecarea spre %a%ilonia deno&inational- a diversit-tii> ce avea s- cul&ine)e cu relativis&ul &oral general din vre&ea noastr-$M5N /endinta !rotestantis&ului de a duce la seculari)are prin chiar propria sa anarhie teologic- este re&arcat- si de <a&es <oll" LSunt &isc-ri Mprecu& !rotestantis&ulN n istoria tuturor religiilor care resping ntreaga autoritate> te&poral- sau spiritual-> pretin)nd li%ertate a%solut- de actiune potrivit .u&inii nterioare$LM8N .uther pare s- fi avut +entu)ias&ul ingenios al unui anarhist+$M:N Cu elanul s-u ar-tat fatde pietis& si de interpretarea individual- a Bi%liei> el avea s- deschidportile &isc-rii 1na%aptiste> care a nlocuit autoritatea sacra&entelor si Bi%lia ns-si> cu o nou- si eAtre& de individualistreligie$M;N
8=
M1N LKn !rotestantis&ul a&erican> sau n a&intirea pesi&ist7calvin- a p-catului punnd st-pnire pe o&Kviata crestinului n Biseric- nu participa la viata lui Du&ne)eu$ 1stfel c- att n ta%-ra +neo7ortodoA-+ ct si n cea +li%eral-+ a !rotestantis&ului &ulti tratea)- cu indiferentprincipiul crestin de %a)-" a fost Fristos Du&ne)eu sau nu> a fost 6nvierea Sa un fapt istoric sau nu$ Si atunci nu ne &ai r-&ne dect s- ne ntre%-&" ce a &ai r-&as din sinte)a %i%lic- si patristic-> din crestinis& n general$L <ohn Me@endorff> 9niversalitate si Biseric-> p$ :1$ M*N L,e)ultatul Mfrag&ent-rii deno&inatiilor !rotestanteN a fost tipul de o& care a nv-tat str-iasc-Kprin voia sa$ El s7a dovedit capa%il s- for&e)e nesfrsite co&%inatii si per&ut-ri politice> sociale si religioase$ .a fel ca &olecula de 1DN Mnoul !rotestant a&ericanN circul- cu o vite)- si o usurint- uluitoare$ 6ntr7o viat- de o&> o astfel de persoan- ar putea face cteva cariereKschi&%ndu7si religia cu usurinta cu care7si schi&%- slu?%a$L !age S&ith> For&area 1&ericii> vol$ 0> p$ 0*4$ M0N L lu&inis&ul a adaptat notiunea crestin- de perfectiune atins- n nu&ai veacul de apoi> aplicnd7o eAistentei p-&ntene a o&ului$L %id$ p$ 015$ M2N Charlotte 1llen> LEtosul !rotestant" ( recapitulareL> First /hings> sept$ 1;;*> p$ 2:$ M4N #e)i Steven ()&ent> !rotestantii" Nasterea ,evolutiilor HNeO Rork> 1;;*I> un studiu cuprin)-tor asupra consecintelor seculari)ante neintentionate ale !rotestantis&ului$ M5N L1cele contest-ri au venit &ai ales din aripa stng- a ,efor&ei> care> asa cu& a nu&it7o eAegetul ei de frunte> nu a fost +refor&a+>Kci +o ruptur- radical- de institutiile si teologiile eAistenteK+ HJillia&s M1;5*N :25I$ 6n &ulte privinte acea ruptur- avea s- fie o anticipare a criticilor (rtodoAiei si succesiunii apostolice care au venit &ai tr)iu din partea gndirii &oderne> n secolele X# > X X si XX> astfel c- adev-ratele i&plicatii ale acestor contest-ri nu au iesit n evident- pn- &ult &ai tr)iu$L <aroslav !elikan> /raditia crestin-> vol$ 2> p$ 0=4$ M8N <a&es <oll> 1narhisti HNeO Rork> 1;8:I> p$ 1:$ M:N ,$ F$ /aOne@> ,eligia si aparitia capitalis&ului> citat de E$ Dig%@ Bal)ell> Bostonul !uritan si !hiladephia [uakerilor> p$ 5;$ M;N L ndiferenta lui .uther fatde chestiunile traditionale ale structurii %isericestiKi7a nlesnit pe ur&asii s-i s- se o%isnuiasc- cu siste&e de organi)are eclesiastic- variind de la %iseric- de stat pnla %iserica li%er-> de la episcopatul istoric pnla congregatie$L <aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii si a Dog&ei> p$ 010$
Anar'ia Ana3a!tist) 6nc- de la nceputurile sale> !rotestantis&ul a inventat dou- traditii adverse$ 9na din ele ur&a srefor&e)e Biserica ,o&an-$ 1 doua este nsusi spiritul anarhei iconoclaste repre)entat- de 1na%aptisti si> &ai tr)iu> de [uakeri si sute de alte secte derivate> care au respins &a?oritatea for&elor de contract social> responsa%ilitate si chiar guvernare civic-$ !entru 1na%aptisti Fristos era &arele &ntuitor> &arele salvator de tip .enin7Mao al tuturor ti&purilor> nu nte&eietorul institutiei sacra&ental7istorice cunoscut- su% nu&ele de Biseric-$ Diferite secte ana%aptiste au c-utat s- se rentoarc- la ceea ce credeau c- este +crestinis&ul pri&ar+> lund !redica de pe Munte din conteAtul Scripturii si aplicnd7o ntr7o &aniersu%iectiv-$ 1u devenit astfel niste perfectionisti evlaviosi care> precu& Calvin> au respins orice podoa%-> %-utura si orice for&- de distractie$ Erau adeptii egalitaris&ului ntr7un fel aproape co&unist> retr-gndu7se n co&unit-tile lor +sfinte+> i)olate de lu&e$M1N
81
.u&ea> credeau 1na%aptistii> era incorigi%il- 7 cu totul rea 7 si va r-&ne asa pnla 1 Doua #enire$ Din perspectiva perfectionist- si apocaliptic- a &isc-rii 1na%aptiste singura sperant- a crestinilor era s- se retrag- n ghetouri for&ate eAclusiv din convertiti care au v-)ut +.u&ina nterioar-+> s7au +re%ote)at+ si au +ren-scut+$M*N 6n Europa> n ti&p ce ,efor&a radical- lua proportii> au nceput s- apar- tot &ai &ulte &anifest-ri schis&atice si anarhice$ De eAe&plu> Consiliul din Munster din 1402 a fost asaltat de un grup de 1na%aptisti radicali su% conducerea lui <an Beuckels de .eiden$ Beuckels si adeptii lui au distrus pri&-ria orasului si toate docu&entele ce priveau datoriile si contractele ?uridice pentru a7si ar-ta dispretul fatde proprietatea privat-$ 1u ars c-rti si &anuscrise care> n vi)iunea lor> repre)entau caracterul +lu&esc+ necrestin> au instituit poliga&ia si co&unis&ul n nu&ele +dragostei crestine+$ Noul a&alga& 1na%aptist de egalitaris& radical de tip co&unist> co&%inat cu poliga&ie si violent-> a ngro)it co&unitatea !rotestant- &oderat-$ De fapt> Martin .uther si alti ,efor&atori au ur&at n &are parte traditia ,o&ano7Catolic- a &i?loacelor de +convertire+ a oa&enilor la cau)a lorS asa au convertit printi> regi> lor)i si duci iar oa&enilor li s7a cerut s- ur&e)e eAe&plul &ai7&arilor lor$ De&ocrati)area radical- a &isc-rii 1na%aptiste a fost la fel de str-in- de .uther dupcu& era si Catolicis&ului ,o&an$ M1N L1na%aptistii au i&pus cu insistent- autoritatea unic- a Scripturii si atri%uireaKaceleiasi definitii de +si&%ol+ pentru %ote)> la fel cu& Calvin aplicase Cinei Do&nuluiK.uther si Calvin i7 au acu)at pe !ap- si pe 1na%aptisti de su%iectivis& n aceast- privint-KCalvin considerase cceea ce pervertise sacra&enteleKn rndul +Evanghelicilor+ Masa cu& 1na%aptistii au nceput s-7 si spun-N se ase&-na cu deviatia +papistasilor+ Msi eraNKo aposta)ie de la +doctrina pur- si necorupt- a Sfintilor 1postoli+ HMenn$ NO$ Be%$ MFarrison 1*5NIL i%id$ p$ 014$ M*N Evlavia eAclusivist- aproape Aenofo%- a &isc-rii 1na%aptiste avea s- anticipe)e evlavia funda&entalistilor a&ericani n special n privinta retragerii din +lu&e+ si a su%iectivit-tii credintei$ <aroslav !elikan pre)int- cteva puncte din perspectiva respingerii 1na%aptiste a traditiei crestine> dupcu& ur&ea)-" LCeea ce era cu adev-rat +apostolic+ a fost trans&is prin +nv-t-tura lui isus Fristos si a apostolilor+ indiferent de nv-t-tura +t-&-duitorilor si a oa&enilor nv-tati+ care au nv-tat altfel +chiar din vre&ea apostolilor pn- n )iua de a)i+$ 6n ciuda pretinsei autorit-ti a +acestor &ulte veacuri+ a fost necesar s- se g-seasc- +lu&ina natural-+ a ratiunii o&enesti> nu Cuvntul lui Du&ne)eu> ca surs- a unei astfel de traditii$ M1dev-rata doctrin- crestin-N s7a pierdut +cu &ultvre&e nainte+ si o dat- cu ea adev-rata doctrin- apostolic-Kvre&e de o &ie patru sute de ani Msustineau 1na%aptistiiN nu a eAistat nici %iseric-> nici sacra&ent$ 1dev-rata %iseric- era un +grup restrns de oa&eni+ si a fost ntotdeauna o &inoritate$ 6nc- de pe vre&ea apostolilor %iserica a +degenerat treptat+> ncre)ndu7se n +fapte eAterioare+ dintre careK+cere&oniile+Ksi7au ar-tat pe fat- idolatriaK1dev-rata %iseric-> +s-l-sluit- n Duh+ a tre%uit s- se separe de +%iserica trupeasc-$+L %id$ pp$ 0127018$
Rev"luti"narii Ca reactie la 1na%aptisti si actiunile lor revolutionare> pri&a generatie de !rotestanti ,efor&ati> ntre care Calvin si .uther> a nceput s-7si schi&%e retorica initial-$ Dac- la nceput Calvin a nde&nat la revolt- &potriva regilor si a papilor> el si alti !rotestanti au nceput &ai apoi s8*
plede)e pentru respectarea status ]uo7ului$ !rotestantii au e&is cteva declaratii cu& ar fi cea de la 1ugs%urg> pentru a opri haosul pe care tot ei l7au declansat$ De eAe&plu> articolul 15 al acestei Declaratii prevede" L/oate guvernele> toate regula&entele si toate legile apro%ate de c-tre acestea sunt instituite si l-sate de Du&ne)eu$L Ca r-spuns la poliga&ia instituit- de 1na%aptisti> teologii ,efor&ati au pledat n Declaratia de la 1ugs%urg pentru ordine civic-" LC-ci Evanghelia nu este &potriva fa&iliei> ci &ai degra%- o prote?ea)-$L Dar descoperirea %rusc- a ,efor&atorilor pentru nevoia de ordine civic- a venit prea tr)iu$ ,evolutia !rotestant- nu a &ai putut fi oprit-> iar .uther si Calvin au fost nevoiti s- recurg- la fort- pentru a &entine ordinea n rndul &ulti&ii$ 6n 1405 .uther a se&nat un &e&orandu& care prevedea pedeapsa cu &oartea pentru orice for&- de deviatie 1na%aptist-$M1N at- cu& schis&a !rotestantilor avea loc ntr7o er- a tiraniei> cnd grupuri de !rotestanti se devorau ntre ele &ai ncrncenat 7 si cu sigurant- la fel de virulent 7 ca cele contestate de .uther> ca ns-si ierarhia Bisericii ,o&ano7Catolice$M*N M1N E$ Dig%@ Balt)ell> Bostonul !uritan si !hiladephia [uakerilor> p$ 51$ M*N i%id$ p$ 5=$
Pietis(ul sau fu a &e realitate Mult &ai grave> n ceea ce priveste consecintele pentru societatea occidental-> aveau s- fie conclu)iile la care .uther a a?uns datorit- fricii sale de violenta politic- pe care +,efor&a+ sa a generat7o$ Fortat de &pre?ur-ri> .uther a a?uns la un fel de conclu)ie schi)ofrenic-$ 6n lu&ea secular- a +p-catului+ recursul la fort- este necesar n nu&ele legii si ordinii$ Cu toate acestea> n Biseric- nu contea)- dect chestiunile privitoare la +Spirit+$ 6n consecint-> Biserica tre%uie s- se ocupe nu&ai de +viata interioar-+$ .uther a introdus idea separ-rii +vietii o%isnuite+ de +viata spiritual-+$ 1ceast- separare avea s- l ndrept-teasc- pe .uther n ncercarea sa de a se sustrage oric-rei responsa%ilit-ti pentru anarhia> r-)%oiul si re%eliunea declansate de +,efor&a+ sa$ 6n separarea convena%il- a %isericii de stat tre%uie v-)ut- nasterea pietis&ului !rotestant> care s7a definit ca o separare a vietii n co&parti&ente> astfel ca> ntr7un fel s- fie tratate chestiunile +lu&esti+> si ntr7altul +viata spiritual-+$ 1proape de la nceputurile sale> .utheranis&ul a ncercat s- ncredinte)e statului autoritatea secular- si chiar %isericeasc-> li&itndu7se doar la a propov-dui celor credinciosi$M1N 1cest pietis& .utheran avea s- fie o %un- scu)- pentru esecul &isc-rii !rotestante de a face fatrealit-tii eAterioare anarhice pe care aceast- &iscare a generat7o$ Si Calvin avea s- cad- victi&- pro%le&ei inerente a !rotestantis&ului> asa cu& o evidentia)- si recurgerea la violent- &potriva tuturor celor care i7au contestat caracterul sau teologia$ F-r- nici un corp autoritar care s- &odere)e nentelegerile doctrinale> schis&ele continuau la nesfrsit$ 1ccentund i&portanta Bi%liei n detri&entul Bisericii istorice> Calvin avea s- cad- victi&spiritului de re%eliune pe care l7a generat$ 1stfel c- a nceput s- vor%easc- despre nevoia unui cler educat care s- interprete)e Bi%lia$M*N Si astfel a?unge& la ironia final- a ,efor&ei" nevoia lui Calvin de a crea o nou- +traditie+ teologic- pentru a o nlocui pe cea veche si refugiul n pietis& al
80
lui .uther> dup- repri&area %rutal- a adversarilor s-i teologici$ ,etragerea ,efor&atorilor ntr7un autoritaris& pietist ne ofer- un eAe&plu gr-itor pentru contradictia inerent- a !rotestantis&ului> de si&ultan- re%eliune &potriva ordinii si traditiei> du%lat- de nevoia insistent- de o nou-> !rotestant- +traditie+$ /eoretic> Calvin a su%liniat nevoia oa&enilor de a ncerca s- nteleag-> prin ei nsisi> vointa lui Du&ne)eu si de a o ur&a individual$ 6n practic- ns-> aceast- a%ordare +intuitiv-+> la nde&na oricui> avea s- ducla anarhie> astfel c- a fost nevoie de o nou- +traditie ,efor&at-+ !rotestantpe care oa&enii s- o ur&e)e$ Confesiunile oficiale nou7instituite H.utherane si ,efor&ateI stau drept &-rturie ncerc-rilor patetice ale !rotestantilor de a restaura ordinea si chiar de a o i&pune$ M0N M1N 1ceasta i7a f-cut pe unii .utherani> Schlier&acher de eAe&plu> s- nvete c- +a fi un %un crestin nsea&n- a fi un %un ger&an$+ 1ceast- evlavioas- filosofie a vietii avea s- contri%uie> dup- p-rerea &ultora> la pasivitatea %isericii ger&ane fatde ascensiunea lui Fitler la putere> si totodat- s- asigure %a)a filosofic- a unor !rotestanti din secolul XX> ca Bill@ Braha&> care refu)- s- fac- orice co&entariu pe chestiunea avorturilor pentru c-> n chiar cuvintele lui Braha&" LEu nu propov-duiesc dect EvangheliaL$ M*N LSchis&aKavea tendinta s- ducla noi schis&e> c-ci fiecare nou- sect- nu a fost destul de pur- pentru unii care astfel s7au separat> o dat- &ai &ult> c-utnd o %iseric- cu adev-rat pur-L <aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii si a Dog&ei> p$ :5$ M0N 1rticolul 15 din Declaratia de la 1ugs%urg$ For&ula de concord> capitolul 1*$ 1rticolele eronate &potriva 1na%aptistilor$ Cele 0; de 1rticole 1nglicane despre religie> articolul 05$ 1 doua declaratie helvetic-> capitolul 0=$ Declaratia scotian-> capitolul *2$ Declaratia de le Jest&inster> capitolul *0 7 pentru a &entiona dar o parte din corpul tot &ai nu&eros de declaratii .utherane si ,efor&ate care au ncercat s- restaure)e ordinea n rndurile fractiunilor re%ele> r-)%oinice> !rotestante$ !eter <$ .eithart scrieS L1%andonnd vi)iunea ,o&an- a ritualului> ,efor&atorii aveau s- fie nevoiti s- fac- fat- contest-rilor venite din partea 1na%aptistilorKau ncercat s- re)iste logicii aparente a 1na%aptistilor f-r- s-7si a%andone)e principiile de +Sola Scriptura+ si +Sola fide+$L First /hings> ianuarie> 1;;0$
De,astrul Dup- Calvin> istoria este scena pe care Du&ne)eu face parad- n &od ar%itrar de faptele Sale capricioase$ Cu logica i&placa%il- a teologiei sale> Calvin a nv-tat c- planul lui Du&ne)eu este predeter&inat> predestinat si de neclintit$ Ctiva> +cei alesi+ au fost predestinati de c-tre Du&ne)eu sa7 ndeplineasc- planul n vastul S-u teatru care este p-&ntul$ /oti ceilalti au fost creati special pentru a fi da&nati$ Calvinis&ul p-rea s- lase o&enirea scufundata n p-catul ei> nstr-inat- de Du&ne)eu si nelinistit- n ceea ce priveste soarta sa> condus- or%este> de aceastnstr-inare si neliniste spre a ndeplini planurile predestinate ale lui Du&ne)eu$M1N ,ealitatea Benevei lui Calvin confir&- faptul c- acesta nu a dorit refor&area Bisericii istorice> ur&-rind de fapt s- invente)e el una$ Calvin a organi)at Beneva !rotestant- n asa fel nct sdevin- o scoal- de cadre politice &enit- s- preg-teasc- oa&eni capa%ili si de succes> convinsi cei erau elita noii religii$ 6n calitatea lor de +alesi+> aveau datoria s- i c-l-u)eascpe oa&enii &ai putin stiutori ce ur&au sa for&e)e +noul Sion+$M*N
82
( dat- cu c-utarea unei noi autorit-ti &orale ca fort- dina&ic- intelectual-> o schi&%are treptatavea s- se produc-" de la Sfnta /raditie spre interese acade&ice si politice> de la etica unei &oralit-ti neschi&%-toare> &ai presus de orice negociere> spre etica intelectual- si etosul secular$ Dile&a !rotestant- ap-rut- n ur&a a%andon-rii Sfintei /raditii 1pusene pe de o parte> n ti&p ce> pe de alta era nevoie de p-strarea ordinii si a spiritului co&unitar> este ilustrat- eApresiv de opera savantului de secol X# > /ho&as Fo%%es$ 6ntr7o er- !rotestant- din ce in ce &ai individualist- si &ai revolutionar-> Fo%%es era o%sedat de nevoia societ-tii de autoritate> sigurant- si ordine$ Fo%%es si altii ca el au ncercat s- co&%at- anarhia li%er7cuget-toare revolutionar- pe care a g-sit7o n universit-ti si n alte centre intelectuale> &iscare ce nlocuia nv-taturile Bisericii istorice$ Fo%%es a intuit pericolul scepticis&ului eAacer%at$ 6n cartea sa .eviathan H1541I el scria" L9niversit-tile au devenit pentru aceast- natiune M1ngliaN ceea ce calul de le&n a fost pentru troieniL$ Si tot acolo" LConduc-torii de frunte Msunt acu&N &inistri si gentle&eni a&%itiosi> pri&ii invidiind autoritatea episcopilor pe care i considerau &ai putin educati> iar ceilalti invidiindu7i pe cei din consiliul de stat pe care i considerau &ai putin nteleptiL$M0N Fo%%es ntelese ca !rotestantis&ul a nlocuit pur si si&plu Sfnta /raditie cu sute de noi +traditii+ frag&entate !rotestante$ Departe de a sugera o ntoarcere la Biserica istoric-> Fo%%es> nu a f-cut dect s- identifice alunecarea i&inent- spre haosul &oral$ Fo%%es a propus diferite progra&e autoritare de inginerie social- ca su%stitut pentru pierderea vechii ordini &orale$ ,ecurgerea lui Fo%%es la ingineria social- avea s- devin- &etoda viitorului$ M1N E$ Dig%@ Balt)ell> Bostonul !uritan si !hiladephia [uakerilor> p$ 50$ M*N i%id$ p$ 54$ M0N /ho&as Fo%%es> .eviathan H.ondra> 1;5:I
Ca!it"lul ; NA*TEREA RELI<IEI CIVILE A%ERICANE !uritanii> &ergnd pe ur&ele lui Calvin> au pecetluit pri&ele veacuri de istorie a&erican- cu un spirit pietist si r-)%oinic$ !e de alt- parte> [uakerii au &arcat natiunea a&erican- prin tr-s-tura aceea su%iectiv-> patetic- 7 pro%a%il echivalentul religios al &isc-rii ,o&antice a lui <ean7<a]ues ,ousseau> care nde&na la o ntoarcere spre natur-$ [uakerii au preluat si r-spndit &ostenirea i&pulsului 1na%aptist spre anarhie si spre o aproape total- su%iectivare si privati)are a +che&-rii+ spirituale date drept +.u&in- nterioar-+$ Din perspectiva [uakerilor nu este nevoie nici de &agistrati> nici de clerul %isericii sau de orice altfor&- de autoritate oficial- %isericeasc- sau secular-$ Ei considerau c- Du&ne)eu si voia Sa pot fi g-site n &intea si ini&a fiec-rui crestin> dupcu& crede fiecare$M1N .a &odul ideal> fiecare credincios ar ur&a s- fie propria sa +Sfnt- /raditie+> +episcop+ sau +preot+$ Doctrina> liturghia si nv-t-tura au fost nlocuite de constiinta personal- si de intuitie> c-l-u)a lor fiind citirea su%iectiv- a Scripturii +asa cu& o dictea)- spiritul+$
84
!uritanii si [uakerii> direct sau pe c-i ocolite> au &odelat deopotriv- constiinta crestina&erican-$ Si> n ti&p ce se contra)iceau> n aparent-> asupra unor articole doctrinale> si unii si altii aveau ca& aceleasi idealuri revolutionare$ 1tt !uritanii ct si [uakerii erau anti7episcopaliS contestau structurile de autoritate ale Bisericii istorice Hdin Canter%ur@> ,o&a sau ConstantinopoleIS erau anti7&onarhisti si negau pre)enta real- a lui Fristos in /aina Sfintei 6&p-rt-saniiS si7au s-r-cit &odul de nchinare> rupndu7l de traditia liturgic-S credeau n slu?irea religioas- neliturgic-> la voia nt&pl-rii> eli%erat- de orice for&- de &anifestare eAterioar-S respingeau si chiar dispretuiau liturghia si ritualul organi)at> ves&intele preotesti> vitraliile> rug-ciunile scrise> cre)urile apostolice si ceea ce ei nu&eau +statui si icoane idolatre+$ 6ntr7un cuvnt> att Calvinistii !uritani> ct si [uakerii erau iconoclasti convinsi> ostili fatde &aterie> fatde orice estetic- si> n cele din ur&-> fatde realitatea ns-si$ 1u creat o er- a iconoclas&ului a&erican 7 un nou &aniheis& 7 care a redesteptat vechi ere)ii ce afectaser- cndva si Biserica pri&ar-> as&utind carnea &potriva spiritului si lu&ea creat- &potriva lui Du&ne)eu$ Si [uakerii si !uritanii au fost de ase&enea> adeptii su%iectivis&ului$ !uritanii si ur&au +che&area+> [uakerii ascultau de +.u&ina nterioar-+ din ei$ Nici unii> nici altii n7au g-sit loc n teologiile lor pentru Sfnta /raditie si> cu att &ai putin> pentru succesiunea apostolic7istorico%iectiv-$ Si unii si altii au pretins c- Bi%lia> nu individul> este o valoare a%solut-$ Dar de vre&e ce de individ a depins s- deter&ine ce spune Bi%lia> individul a devenit astfel autono&$ Sfnta /raditie din vechi&e a fost schi&%at- pe &ii de +Sfinte /raditii+ su%iective si individualiste$ 6n !rotestantis&ul !uritan si de tip [uaker> chestiunea !rotestant- e> cu& s7ar spune> la ea acas-$ F-r- principiile c-l-u)itoare ale Sfintei /raditii> crestinii !rotestanti au recurs la diversele lor interpret-ri ale Scripturii$ 6n cele din ur&- aveau s- fie tot attea interpret-ri cti crestini$ !uritanii au pus accentul pe rolul harului cnd se aflau n 1nglia> dar au ap-rat faptele dupce s7 au sta%ilit n .u&ea Nou- unde aveau s- devin- noul sta%ili&ent$ H1stfel> !uritanii au ur&at eAe&plul lui .uther si Calvin> ale c-ror decrete revolutionare au fost &oderate de tul%ur-rile civice 1na%aptiste$I 6n .u&ea Nou-> [uakerii au ncercat s- r-&n- fideli idealurilor lor revolutionare$ .a fel ca +progresistii+ si +li%eralii+ din )iua de a)i> erau hot-rti s- se autoeAclud- din propria lor societate$ Etica religioas-> egalitarist- postulat- de [uakeri a fost asociat- cu o lips- de i&plicare Hsi de autoritateI social- si a creat un cli&at n care individualis&ul eAtre& avea s- nfloreasc-$ Credinta n autoritatea Bisericii istorice a fost respins- att de [uakeri> ct si de !uritani$ 1 &ai r-&as doar un singur pas pnla pierderea credintei n autoritatea oric-rei institutii$ M1N E$ Dig%@ Balt)ell> Bostonul !uritan si !hiladephia [uakerilor> pp$ ;*7;0$
R),3"i eneral &eclansat Tra&itiei 1tt n Europa ,-s-ritean- ct si n cea 1pusean- de dinainte de ,efor&-> definirea crestinis&ului presupunea pre)enta Bisericii Sfinte> So%ornicesti si 1postolesti> guvernat- prin autoritatea ate&poral- a episcopilor si preotilor care &p-rteau neschi&%atele sacra&ente si i che&au pe credinciosi la du&ne)eiestile liturghii$ Crestinii considerau Biserica /rupul &istic al lui Fristos> organi)at ierarhic din episcopi si preoti$M1N Misc-rile sectare ale ,efor&ei aveau s- conteste autoritatea episcopului> preotului> Bisericii si sacra&entelor$ Noi ter&eni> de neg-sit n Sfnta /raditie sau n Bi%lie> precu& +fr-tia tuturor
85
credinciosilor n-scuti a doua oar-+ aveau s- fie inventati pentru a consacra ceea ce era de fapt o &iscare seculari)ant-> str-in- de autoritatea religioas- a Bisericii istorice$ Senti&ente> intuitii si interpret-ri su%iective ale Scripturii au nceput s- nlocuiasc- Sfnta /raditie ca principiu c-l-u)itor pentru ntelegerea Bi%liei$ Cuvintele +Eu cred+ aveau s- nlocuiasc- treptat str-vechea declaratie de credint-" +1ceasta este ceea ce Biserica a nv-tat din totdeauna+$ 1ceste feno&ene contrastau puternic cu vi)iunea Bisericii asupra crestinis&ului$ Bun-oar-> o&ul de rnd din Bi)ant si din Europa 1pusean- de dinaintea ,efor&ei si7a recunoscut p-c-tosenia> dar cu toate acestea putea s- duc- o viat- sacra&ental-$ Crestinul era ncredintat de &ntuirea sa deoarece p-catul putea fi vindecat n &od siste&atic prin participarea cu regularitate la sacra&entele Spovedaniei si 6&p-rt-saniei> ntr7un ciclu de slu?ire liturgic- ce ducea spre o relatie &istic- a credinciosului cu un Du&ne)eu iu%itor$M*N Crestinul privea pro%le&a &ntuirii sale personale n conteAtul larg al Bisericii istorice> su% for&a vi)i%il- a co&unit-tii purt-toare de Fristos pe p-&nt> ca si n cerS iar Biserica i d-dea crestinului uneltele sacra&entale folositoare pentru &ntuirea sa$ 6n noul peisa? al [uakerilor si al altor secte !rotestante avea s- se de)volte un individualis& tot &ai eAacer%at$ ,elatia o&ului cu Du&ne)eu avea s- fie definit- de senti&entele sale despre Du&ne)euS &ntuirea sa era asigurat- nu&ai n &-sura n care el a si&tit pre)enta +.u&inii nterioare+ sau s7a si&tit +n-scut din nou+$ Ni&ic eAtern> sacra&ental> &-sura%il sau vi)i%il de c-tre ceilalti nu era de nici un folos pentru relatia o&ului cu Du&ne)eu$M0N Caracterul anti7autoritar si anti7sacra&ental al [uakerilor era o consecint- direct- a doctrinelor 1na%aptiste asupra perfectionis&ului$ 1ceste idei i7au deter&inat pe [uakeri s- a%andone)e &a?oritatea responsa%ilit-tilor sociale> politice> seculare> s- predice despre pacifis& si> n cele din ur&- chiar s- refu)e functiile pu%lice sau s- vote)e$ [uakerilor le7a revenit rolul de a ?uca pnla cap-t dra&a pietis&ului .utheran reductionist$ .uther a fost cel care a separat idea de a fi cet-tean al lu&ii de aceea de a fi cet-tean al ,aiului> n asa &-sur- nct a recurs> pe de o parte> la repri&area %rutal- si la persecutia violent- a confratilor s-i credinciosi iar> pe de alta> la nei&plicarea pietist- a crestinilor n tre%urile guvernului$ !asivitatea anti7autoritar- a [uakerilor avea s- se transfor&e curnd ntr7o traditie anti7intelectual- si anti7cultural-$ 6n ti&p ce Calvinisti si !uritanii erau n esent- rationalisti 1ugustinieni> producnd co&pleAe tratate intelectuale de sofisticat- teologie ur&nd traditia scolastic- 1pusean-> &iscarea [uakerilor nu a produs ni&ic de acest fel$M2N !rin ur&are avea sdevin- un articol de credint- faptul c- identitatea social- a [uakerilor nu are nevoie s- fie ndru&atde nici o teologie sau dog&- intelectual-> re)u&ndu7se la o serie de &-runte eAperiente personale sau +&-rturii+ Hdup- cu& le nu&eau chiar eiI ce au devenit la fel de a%solute n Co&unitatea de !rieteni precu& era teologia Calvin- n rndul deno&inatiilor !uritane$ 1sa cu& arat- istoricul E$ Dig%@ Balt)ell n studiul s-u clasic Bostonul !uritan si !hiladelphia [uakerilor> 1leAis de /o]ueville a fost pri&ul care a identificat tr-s-tura de&ocratiei a&ericane potrivit c-reia egalitatea si individualis&ul sunt dou- fete ale aceleiasi &onede$ /o]ueville a ar-tat cu&> departe de a produce o individualitate creatoare> a&%ele duceau &ai degra%- la o unifor&itate %agateli)at- n co&porta&ent ca si n idei$M4N 1st-)i n %isericile si scolile noastre seculari)ate> &ergnd pe ur&ele +traditiei+ !uritane si de tip [uaker> gndirea corect- din punct de vedere politic este cultivat- n detri&entul li%ert-tii de eApresie 7 cul&ea ironiei> n nu&ele +sensi%ilit-tii+ fatde chestiunea individualis&ului si a diversit-tii$ Senti&entele su%iective si &plinirea de sine au nlocuit discursul rational> nu nu&ai n teologie> ci si n politica victi&i)-rii$ !uritanii> [uakerii si alti !rotestanti din 1&erica au renuntat la regi> papi> printi si la ierarhie$ Nu au &ai sustinut c- Bi%lia tre%uie interpretat- de c-tre Sfnta /raditie 1postolic- neschi&%-toare si &ai presus de orice negociere> parte a vietii sacra&entale ce a precedat for&area canonului c-rtilor Noului /esta&ent$ 6n schi&% au pretins c- Bi%lia este o revelatie progresiv-> +ce vor%este
88
de la sine+> al c-rei sens nu este dat de Sfnta /raditie neschi&%-toare> apostolic- si istoric-> ci de &ofturile fiec-rui crestin care o citeste dupcu& i7a +vor%it+ Du&ne)eu si dupcu& a +p-strat cuvntul+$M5N M1N LDin cele &ai vechi ti&puri rnduiala episcopal- era considerat- a d-inui prin succesiune necur&at- din vre&ea apostolilor> &preuncu canonul co&petent al Scripturii si Cre)ulK FristosKa pro&is ocrotirea de portile iadului doar pentru acea %iseric- ndrept-tit- s-7si trase)e originea pnla apostoli$L <aroslav !elikan> /raditia crestin-> vol$ *> pp$ 148714:$ M*N LM!entru o&ul &edievalN credinta apostolic- si universal- a fost +una singur-+ deoarece a fost pri&it- o dat- pentru totdeauna si a fost trans&is- apoi prin traditie apostolic-> fiind neschi&%-toare si de neschi&%at$ De aceea pn- si sugestia unei schi&%-ri> de)volt-ri sau cresteri p-rea s- atente)e la ns-si funda&entul continuit-tii apostolice$L <aroslav !elikan> /raditia crestin-> vol$ 0> pp$ 22724$ M0N 1ceast- religie interiori)at-> personal-> ce ncepuse s- nlocuiasc- slu?irea eAterioar-> istorica a?uns la apogeu o dat- cu &iscarea pietist- condus- de oa&eni precu& Contele în)endorf> care scria" LKde ndat- ce Mntuitorul s-l-sluieste n ini&a cuivaKacela va sti s- deose%easc%inele de r-u$L <aroslav !elikan scrie" L6ncercnd s- nlocuiasc- +dovada eAterioar- a crestinis&ului+Kcu ceva atr-g-tor pentru oa&eniKpentru a privi spre sineKdi&ensiunea &orala convertiriiKavea s- devin- o co&ponent- indispensa%il- a noilor apologeti M!rotestantiN$ L <aroslav !elikan> /raditia crestin-> vol$ 4 Doctrina crestin- si cultura &odern-> p$ 125$ M2N E$ Dig%@ Balt)ell> Bostonul !uritan si !hiladelphia [uakerilor> pp$ ;*71=4$ M4N #e)i <urnalul lui <ohn Jinthrop HNeO Rork> 1;=:I$ 6n colonia Ba@> condus- de guvernatorul !uritan <ohn Jinthrop> utopianis&ul avea s- fie curnd su%&inat de luptele seculare> inerente !rotestantis&ului$ Jinthrop a descris colonia Ba@ ca fiind +cetatea de pe colin-+$ Cititorul este ui&it de relatarea eveni&entelor de )i cu )i din colonia !uritan-> aflnd c- cel putin ?u&-tate din faptele nregistrate sunt descrieri de certuri sectare ntre credinciosi$ Colonia a?unsese aproape divi)at- cnd s7a ivit o pole&ic- initiat- de 1nne Futchinson pe te&a +s-l-sluirii Sfntului Duh+$ 1 avut loc o ncercare de a +surghiuni+ un predicator> ,oger Jillia&s> n ur&a disputelor teologice$ .a nu&ai )ece ani de la nte&eierea ei> co&unitatea !uritan- avea s- fie de)%inat-> )druncinat- de sirul necontenit al schis&elor si a&enintat- de anarhie n viata %isericeasc-$ M5N L .a fel ca n ti&pul ,efor&ei si al lu&inis&ului> chestiunea funda&ental- a fost autoritatea$ +!ractic noi ne afl-& 7 se plngea Ge%le 7 f-r- o curte supre&- de apel n chestiuni doctrinale$+L <aroslav !elikan> /raditia crestin-> vol$ 4> p$ *2*$
N"ua !ers"nalitate (ulti!l) Desi istoria a&erican- a dep-sit att scurta er- !uritan- ct si eAperi&entul [uakerilor> &a?oritatea a&ericanilor par netul%urati de faptul c- acu& sunt &ostenitorii a dou- siste&e religioase si intelectuale contradictorii$ !e de o parte au cre)ut nostalgic ntr7o r-&-sit- de crestinis& %i%lic> nc- preocupat de &ntuirea o&ului> desi indiferent fatde istorie> &odul de slu?ire si de sacra&ent$ !e de alt- parte ei par s- fi tr-it su% influenta lu&inis&ului secularist care nv-tase c- o&ul este perfecti%il f-r- Du&ne)eu> iar p-catul este un produs al i&aginatiei$
8:
1sa cu& a& ar-tat &ai nainte> a&ericanii au a?uns s- cread- c- toate pro%le&ele o&enesti pot fi solutionate prin legi> %une senti&ente> politici econo&ice lu&inate si descoperiri stiintifice$M1N 6n acest conteAt !rotestantii au nceput s- vad- n Bi%lie doar sursa unui adev-r personal> nu universal$ Biserica istoric- a sustinut ntotdeauna c- Bi%lia este parte din Sfnta /raditie eAtern-> sacra&ental-$ Bi%lia avea s- fie interpretat- cu &intea &%isericit-> nu dup- &ofturile unuia sau altuia care se procla&- lider> si cu att &ai putin sensul ei nu este dat de senti&entele sau intuitia celor care o citesc$ !rotestantii au respins aceast- perspectiv-> folosindu7se de Bi%lie ca de o oglind- pentru a privi nl-untrul lor$ !rotestantis&ul avea deci s- considere senti&entele individuale despre Du&ne)eu> Bi%lia si &oralitatea drept esent- a nv-t-turii crestine$ Filosofii lu&inisti au &pru&utat din !rotestantis& astept-rile sale su%iectiv utopice$ 1u deplasat idea des-vrsirii ceresti nspre astept-rile p-&ntene ale progresului &aterial si politic$ 1u &pru&utat de ase&enea de la Calvinisti a%ordarea reductionist7+stiintific-+ a realit-tii$M*N 1&ericani +ilu&inati+ au de)voltat ideile filosofilor france)i$ Des-vrsirea nu avea s- &ai fie atins- n ceruri> ci aici> pe p-&nt> prin orice &i?loace posi%ile> orict de sngeroase$ M1N LDac- a&ericanii> n cea &ai &are parte> au respins ideile anti7religioase ale filosofilor france)i> ei au &%r-tisat cu entu)ias& ele&entele utopice din gndirea ilu&inist-$ 1u cre)ut c- e posi%il s- nte&eie)i o societate &ai &ult sau &ai putin perfect- n care li%ertatea> ?ustitia si egalitatea ar triu&fa si fiecare ar fi fericit dupcu& doreste$L !age S&ith> For&area 1&ericii> p$ 05$ M*N L6n toate analele de istorie nu g-si& nici o referire la vreo revolutie politic- care s&pru&ute for&a ,evolutiei france)e$ B-si&> n schi&%> ase&-n-ri cu anu&ite revolutii religioase> astfel c- atunci cnd ne propune& s- studie& ,evolutia france)-Ktre%uie s- ne ntoarce& la &arile revolutii religioase$L 1leAis de /o]ueville> #echiul ,egi& si ,evolutia france)-> p$ 21$
8ran=lin si >effers"n Ben?a&in Franklin a fost un ca) tipic de secularist a&erican$ 1 dus credinta +intuitiv-+> personali)at-> de tip [uaker7,ousseau pnla ulti&ele ei consecinte$ 1 renuntat co&plet la notiunile de crestinis& istoric si de p-cat> ncercnd s- ating- perfectiunea u&an- n aceastviat-> prin propriile sale eforturi si f-r- nici o referire la Fristos$ 1 ntoc&it o list- personal- cu ceea ce el nu&ea +cele dou-spre)ece virtuti+ ncercnd s- tr-iasc- n confor&itate cu ea$ !entru aceasta si7a dedicat cte o s-pt-&n- fiec-rei virtuti ncercnd s- cucereasc- perfectiunea prin regula +fericirii+ sale s-pt-&nale$M1N Fristos avea s- fie ridiculi)at de c-tre Franklin si <efferson Hsi de c-tre altii ca Ben?a&in ,ushI> devenind un o& +%un si ntelept+> +nv-t-torul &oral+ a%solut$ Ct despre Du&ne)eu> El s7ar putea s- fie forta &otrice principal- din univers> dar cu sigurant- c- nu avea nici o leg-tur- inti&-> personal- cu &uritorii$ Se poate spune c- Deis&ul a&erican nu a repre)entat dect o &iscare u&anist- de tip ,o&antic7 lu&inist condi&entat- cu do)e nostalgice de !rotestantis& calvin si de tip [uaker$ 6ntruparea lui Fristos nu a fost necesar- dup- Deistii a&ericani$ storicul !age S&ith scrie despre teologia lui Franklin"
8;
LNici o referire la Fristos7Fiul sau la Sfntul Duh$ dea de %a)- a teologiei lui Franklin este cfiecare si poate inventa religia spre folosul personal$LM*N 1ceast- r-st-l&-cire a religiei spre folosul personal a fost ceea ce !rotestantii> ncepnd cu .uther> au f-cut ntr7una> deghi)ndu7si p-rerile intuitive ca fiind +%i%lice+$ <efferson n particular a fost un devotat adept al lu&inis&ului france)$ 1 cre)ut fanatic n ratiune> stiint- si progres ca funda&ente sociale alternative la credinta crestin- istoric-$ !rin influenta lui <efferson si a altor proe&inenti ctitori a&ericani avea s- se nasc- ceea ce !age S&ith a nu&it +constiinta secular- de&ocratic-+$ 6ncura?atde <efferson> ea a devenit curnd forta politic- predo&inant- n viata a&erican-> asa cu& devenise de?a n t-rile post7crestine europene$ ,eligia> cel putin cea de tip ierarhic> sacra&ental> liturgic si traditional> a fost &pins- la periferie$M0N 9lti&ul lucru pe care &ult prea ndep-rtatul +Du&ne)eu+ al 9&anistilor a&ericani l7ar putea oferi ar fi un tip de personalitate sau o doctrin- care s- nlocuiasc- ideile &oderne legate de +progres+ sau spiritul rationalist> &aterialist si individualist al epocii$ +Fristosul+ sau +Du&ne)eul+ care +s-l-suia+ n ini&a fiec-rui individ putea fi croit pe gustul fiec-ruia$ !entru a cuceri vastul teritoriu a&erican ce se deschidea spre 1pus era nevoie doar de o ar&onie opti&ist-> politic- si religioas-$ Cu& erau &ii de deno&inatii adverse> aceast- unitate a putut fi atins- doar prin relativi)area tuturor ca fiind +la fel de vala%ile+ si prin transfor&area religiei ntr7o +chestiune pur personal-+$ 6n .u&ea Nou- ulti&ul lucru pe care oa&enii doreau s-7l aud- erau pretentiile unui adev-r spiritual religios> &ai ales dintr7acela care ar i&pune li&ite cresterii econo&ice> care ar contesta eAperi&entul a&erican sau care ar eAclude vreo activitate econo&ic- productiv-$ Crestinis&ul a fost redus la o si&pl- vor%-rie n favoarea gndirii po)itive$ (a&enilor li s7a cerut s-7si +&pace ini&ile cu Du&ne)eu+$ Dar niciodat- s- ia a&inte la ntelepciunea !-rintilor Bisericii$ Desigur> nu a fost o coincident- faptul c- eAperi&entul a&erican s- fie descris ca +vis+" +visul a&ericanZ+$ ,ealitatea Hsi cu att &ai putin istoria antic-I nu avea ce c-uta acolo$ /ot ceea ce era nou era considerat %un si progresivS ter&enul de +de&odat+ a devenit o eApresie peiorativ-$M2N 1stfel avea s- ia nastere acel a&estec ciudat de evlavie &orali)atoare> individualis&> pluralis&> &aterialis& s-l%atic si spirit ro&antic utopico7&ilenarist att de !rotestant si totodat- att de a&erican$ Sa&uel 1da&s> ntr7o scrisoare c-tre <efferson> a descris cu eAactitate aceast- for&de pseudo7crestinis&" L!rincipiile repu%licane de&ocratice sunt de?a &ai %ine ntelese dect nainteK!rin necontenitele eforturi ale oa&enilor de stiint- si virtuteKspiritul destructiv si r-v-sitor al r-)%oiului va ncetaKiar acele categorii sociale care au fost victi&ele epociiKse vor %ucura de pace des-vrsit- si sigurant- n vecii vecilor$LM4N Spiritul radiant utopic al lui Sa&uel 1da&s avea s-7si afle ecou att n MarA ct si n Fitler$ (&ul a putut fi st-pnul propriului s-u destin> ct- vre&e s7a eli%erat de +vechi pre?udec-ti+> g-sind solutii +corecte+ istorice> politice> rasiale> eugenice> econo&ice> stiintifice sau tehnice pentru nea?unsurile sale$ Stiinta si gndirea politic- aveau s- deschidportile spre o +nousocietate+> un +o& nou+ si spre o nou- er- &ilenar- de +pace des-vrsit- si sigurant- n vecii vecilor+$ Cuvintele +schi&%are+ si +nou+ au nceput> n 1&erica> s- capete aureola unor articole sacre de credint-> la fel cu& cndva sfintenia fusese idealul vietii &onastice$ Dac- trecutul de&odat avea vreun rost pentru Sa&uel 1da&s> /ho&as <efferson si cei de teapa lor> acesta era unitatea de &-sur- la care +Noul Canaan+ si putea raporta viitoarele succese$ ,atiunea> credeau ctitorii 1&ericii> putea f-uri o lu&e &ai %un-$ 6ntr7o astfel de lu&e nou-> idei precu& p-catul> c-inta> harul> succesiunea apostolic- sau neschi&%atele liturghii sacra&entale +de&odate+ erau oprelisti n calea unui viitor str-lucit> nou> li%er$ 1sa cu& scrie !rofesorul Steve Bruce>
:=
LCredintele religioase nu au fost a%andonate dintr7o dat-> atunci cnd s7a descoperit c- sunt gresite$ Ele pur si si&plu au devenit tot &ai putin i&portanteKConsecinta r-spndirii rationali)-rii M!rotestanto7 lu&inisteN dinspre sfera econo&ic- Mc-tre cea religioas-N poate fi re)u&at- ca o nlocuire a intereselor etice de c-tre cele tehnice> a constrngerilor &orale de c-tre pro%le&ele practice" un siste& social &odernKdin ce n ce &ai &ult functionnd f-r- virtuti Mistoric religioaseN$LM5N ,eligia a a?uns s- fie considerat- o util- co&ponent- politico7psihologic- Hntre attea alteleI necesar- n procesul construirii unui stat secular prosper$ 1deptii noii religii civile a&ericane a progresului sustineau c- adev-rata cheie a succesului nu se afl- ntr7o religie de&odat-> ci n viitorul stiintei seculare si n virtutea civic- pluralist7de&ocrat-$ Singurul rost al religiei a fost considerat acela de a servi drept +unealt- folositoare+ pentru a furni)a pace interioar- si ordine social-> n ti&p ce oa&enii se ndreptau spre o utopie de ei f-urit-$ C-utarea o&ului tintea &plinirea de sine> nu supunerea n fata lui Du&ne)eu si cu att &ai putin n fata lui Fristos> care Si7a nv-tat ucenicii s- +si ia crucea si s-7. ur&e)e+> care a dat discipolilor S-i si ur&asilor lor din Biseric- o autoritate preoteasc- special-$ !ro&ovnd autono&ia fatde slu?irea sacra&ental-> Sfnta /raditie si n cele din ur&- fatde Du&ne)eu> !rotestantis&ul a avansat idea c- +acu& si aici+ este &ult &ai i&portant dect +dupaceea+$ 1ceast- idee avea s- fie r-spndit- de c-tre Deistii a&ericani care i7au i&itat pe gnditorii lu&inisti$ 6n ti&p ce s7a p-strat n i&aginatia religioas- popular- ca o entitate transcendent-> gelosul Du&ne)eu al lui 1vraa& a nceput s-7Si piard- din i&portant- n sfera de interese a a&ericanilor$ M1N !age S&ith> For&area 1&ericii> pp$ 0147018$ M*N de&$ ( istorie popular- a 1&ericii> vol$ 0> p$ 018$ M0N <efferson a fost repre)entantul paradig&ei secularis&ului a&erican care a cul&inat n secolele X X si XX$ Nu 7a fa&iliari)at pe copiii s-i cu Bi%lia> pe care o considera +de&orali)ant-+ Hcu toate istoriile ei sordide despre p-cat> c-int-> suferint-> depravare si realis&I ci le7a predat n schi&%> selectiv> +fapte folositoare+ din istoria greac-> ro&an-> european- si a&erican-$ Copiii> spunea <efferson> ar tre%ui nv-tati ele&ente funda&entale de &oral- pentru a putea atinge fericirea$ +Moral-+ despre care vor%ea <efferson nu se referea la Moise> isus din Na)aret sau Sfnta /raditie crestin-> trans&is- de la o generatie la alta> ci virtutea civic- seculara noii ordini &ondiale eApri&ate de Sa&uel 1da&s> n care Loa&eni de stiint- si virtuteL vor crea o Lpace des-vrsit-L prin propriile lor eforturi politice ilu&inate$ L!acea des-vrsit-L si LfericireaL 7 avea s- devin- evident 7 au putut fi &ult &ai usor o%tinute n cadrul unui super7stat &odern %inevoitor> dect n conteAtul Bisericii istorice napoiate care credea c- durerea se trage din p-cat> iar pacea se o%tine nu&ai prin sfintenie si sacrificiu> n ti&p ce +solutiile+ politice g-site pentru pro%le&ele &orale sunt ineficiente si adesea coercitive$ Nic-ieri n idealul virtutii civice seculari)ate a&ericane enuntat de <efferson nu se afl- nici o referire la faptul c- adev-rata fericire Hde eAe&plu pacea care dep-seste orice ntelegere o&eneasc-I poate fi atins- doar printr7o relatie restaurat- cu Du&ne)eu prin Fristos> printr7o viat- tr-it- ca o slu?ire sacra&ental- si prin ntelegerea c- o&enirea nu poate deveni perfect-> ci &ai degra%- &ai nteleapt-> si aceasta nu&ai prin virtutea eAe&plului personal$ M2N Cu oca)ia investirii sale ca !resednte n 1;;0> Bill Clinton a re)u&at eApresiv astept-rile utopico7&ilenariste ale a&ericanilor" LNu eAist- ni&ic r-u n ceea ce priveste 1&erica pe care %inele ce tine de ea s- nu7l poat- vindeca$L M4N Citat de !age S&ith n For&area 1&ericii> vol$ 0> p$ 0*0$ M5N Steve Bruce> Casa destr-&at-> pp$ 1;7*=$
:1
Ca!it"lul #? ADEV/RURI PER*ONALI0ATE Dac- &odul de slu?ire liturgic7sacra&ental- al traditiei crestine nu a &ai fost convena%il> !rotestantii din 1&erica aveau s- invente)e unul nou> pe potriva noului spirit al veacului$ 1sa cu& scrie !age S&ith> L9n popor n stare s- invente)e un nou tip de plug si o c-rut- &ai eficient- s7a dovedit la fel de ingenios n inventarea noilor religiiK1cestea erau .u&inile Noi> 9niversalistii> SOeden%orgistii> SpiritualistiiKLM1N 6n ti&p ce frene)ia pluralist- !rotestant- a&erican- se consolida> n secolele X# 7X X noi culte> secte si religii aveau s- fie inventate din ni&ic n nu&-r tot &ai &are> pentru ca eAperi&entul a&erican s- ai%e aparenta unui &isionaris& religios$ Bruparea 1dventist- de îua a Saptea o avea ca profetes- pe Ellen B$ Jhite$ !rincipiile Stiintei Crestine au fost +descoperite+ de Marr@ Baker Edd@$ <oseph S&ith a nte&eiat Mor&onis&ul$ EAperienta +nasterii din nou+ a nlocuit for&ele de slu?ire sacra&ental7istoric-> devenind noul +sacra&ent al funda&entalis&ului+ &arginal$ 6ntrunirile !rotestante din corturi au devenit un &od de viat-$ Cnd slu?%ele aveau sse &ute din cort n %iseric-> goana dup- eAperienta +nasterii din nou+ Hdar n afara vietii Bisericii istoriceI a devenit nor&-$ 6n vre&e ce cucerirea frontierei era n toi> nclinarea 1&ericii pentru inventiile de noi religii care s- satisfac- fiecare gust si pentru consolarea fiec-rei constiinte nc-rcate era n plin- desf-surare$ 1sa cu& scrie !eter <$ .eithart> pastor al %isericii ,efor&ate !res%iteriene" LEvanghelis&ul !rotestant se pare c- se afl- ntr7o relatie si&%iotic- cu deno&inationalis&ul a&erican$ Evanghelicii si7au trasat r-d-cinile pnla ,efor&a !rotestant- care era ntre altele o schis&- %isericeasc-$ 6n 1&erica &isc-rile de a%olire a sta%ili&entelor traditionale si de eAperient- a +nasterii din nou+ s7au unit pentru a lichida sfera ecle)iastic- din societate si a ncura?a sectarianis&ul$LM*N !rofesorul Steve Bruce scrie referitor la efectele eAplo)iei de sectarianis& deno&inational" LChiar acei sociologi care eAplic- seculari)area ca fiind un re)ultat al industriali)-rii> ur%ani)-rii si al lu&ii &oderne rationale> sunt nevoiti s- recunoasc- i&portanta !rotestantis&ului pentru propriul s-u destinKSe poate vedea cu& crestinis&ul ,efor&at si7a s-pat singur groapaK !rotestantis&ul a declansat pluralis&ul si i&plicit seculari)areaKFrag&entarea !rotestantis&ului avea s- fie cau)a de&isiei sale$ !retinsa referire la Bi%lie ca singur- surs- de cunoastere autori)at-> n ciuda eforturilor pro&otorilor acestei idei> a adus dup- sine incoerent-> inconsecvent- si de)%inareKEsenta !rotestantis&ului ,efor&at este individualis&ul$ Consecinta K inevita%il- avea s- fie nasterea pluralis&ului religios si eApansiunea statului secular$LM0N !rotestantii au &%r-tisat cu entu)ias& religia secular- a lui ,ousseau a c-rei dog&- de %a)- era c- vocea poporului sau vocea +naturii+ si +istoriei+ era vocea lui +Du&ne)eu+$ De&ocratia> despre care se prevedea a fi +&iscarea viitorului+> avea s- capete curnd aureola unei +sfinte traditii+$M2N 6n &od convena%il> aceast- nou- +sfnt- traditie+ a&erican- sustinea c- +visul a&erican+ 7 cu alte cuvinte c-utarea autono&iei individuale> %og-tiei &ateriale si fericirii f-r- li&ite puse de &oral7 era sinoni& cu setea de dreptate$ /ot &ai &ult aceast- +traditie+ sau +vis+ secular a&erican avea s- se dep-rte)e de orice influentreligioas-> de orice principii &orale$ Dreptul la fericire si prosperitate avea s- a?ung- curnd &ai presus de orice contestare> la fel ca Sfnta /raditie a Bisericii din perioada de dinainte de ,efor&-$ Chiar dac- pe cl-dirile pu%lice si pe %ancnote se poate citi +6n Du&ne)eu noi crede&+>
:*
+Du&ne)eul+ acela avea s- fie un )eu a&erican inventat pentru a satisface cerintele conte&porane si &aterialiste si pentru a da un rost unui popor lipsit de educatie si analfa%et din punct de vedere teologic$ M1N !age S&ith> For&area /inerei ,epu%lici> vol$ 0> din ( istorie popular- a 1&ericii> p$ 844$ M*N !eter .eithart> L( retrospectiv- a 1dun-rii EvangheliceL> n First /hings> octo&%rie> 1;;*$ M0N Steve Bruce> Casa destr-&at-> p$ *0 si pp$ **;7*0=$ M2N !ro&isiunea unei +utopii+ se g-seste peste tot n nu&erele din Federalist !aper$ L,epu%licaK pro&ite leacul pe care noi l c-ut-&$L Federalist !aper Nr$ 1=> Madisson HNeO Rork> 1;51I$
N"ua @reli ie@ a(erican) Scepticis&ul generali)at introdus de rationalistii ,enasterii> ,efor&ei si lu&inis&ului a generat o nou- dog&- de ortodoAie seculari)at- n care do)e isterice de stiint- si politic- populari)at- au nlocuit religia> ca ulti&- surs- de valori &orale$ 1stfel> +vocea poporului+> +vocea istoriei+> +&arsul progresului+ au devenit tot &ai &ult un principiu sacrosanct c-l-u)itor al schi&%-rii politice si revolutiei &potriva conventiei$ !entru +progresisti+ a fi +de partea dreapt- a istoriei+ sau a +progresului stiintific+ era totuna cu a fi +de partea dreapt- a lui Du&ne)eu+> asa cu& se ntelegea aceasta de c-tre crestinii si evreii traditionali$ Confu)ia dintre opinia pu%lic- si &oralitate> dintre sonda?ele de opinie si profetii a devenit inevita%il-$ 6n loc de Sfnta /raditie> a&ericanii> care si&teau nevoia psihologic- de suportul unor siste&e religioase> au optat pentru diferite eApresii personali)ate ale unor +credinte+ su%iective ce ncepuser- s- prolifere)e n ,epu%lica a&erican-$ Fiecare individ> deno&intie sau sect- era li%er s- interprete)e +crestinis&ul+ asa cu& dorea$ Faosul a devenit starea nor&al- de lucruri n %a%ilonia deno&inatiilor$ dea c- Biserica nsea&n- &ai &ult dect o descriere colectiv- a tuturor deno&inatiilor vechi de o )i> de un deceniu sau chiar de un &ileniu> a fost a%andonat-$ Dreptul de a crede si de a face ce7ti trece prin cap> %un sau r-u> adev-rat sau fals> trivial sau profund> indiferent de consecintele credintei sau faptelor individuale> a devenit dovada c- +visul a&erican+ functiona$M1N dea c- eAist- anu&ite adev-ruri sacre &oral7religioase &ai presus de orice negociere> &ai presus de orice de)%atere politic- sau opinie personal- 7 de eAe&plu> sfintenia vietii o&enesti> inclusiv viata o&eneasc- +i&perfect-+ 7 a fost treptat a%andonat&preuncu for&ele fiAe de slu?ire crestin-> liturgic- si sacra&ental-$ /ot ce a r-&as din credinta crestin- a fost un eAercitiu 7 eAperi&ental> nostalgic> personali)at si neco&unitar 7 de o religio)itate si un senti&entalis& egoiste si adesea %i)are$ 6ntelegerea istoric- a ceea ce viata crestin-> slu?irea> credinta si practica sacra&ental- fusese vre&e de aproape dou- &ii de ani a fost cu totul a%andonat-$ Mostenitorii spiritului re)ultat n ur&a Consilului de la Dort si deno&inatiile !rotestante 1na%aptiste anistorice au nceput s-7si confectione)e propria lor realitate religioas- 7 slu?ire si teologie 7 indiferent de legiti&itatea istoric- sau de ceea ce fusese nainte$ .a fel cu& n secolele X# si X X produc-torul de doctorii patentat era li%er s- fac- recla&- la orice fiertur- nociv- pe care o vindea drept leac a7toate7vindec-tor> tot astfel si liderii religiosi auto7procla&ati ai sectelor !rotestante din 1&erica erau li%eri s- pre)inte orice teologie ca fiind +crestin-+> indiferent de ct era de legat- de Biserica istoric-$
:0
6n 1&erica> pnla sfrsitul secolului X X> politica a nlocuit religia ca factor sti&ulator n relatiile dintre oa&eni$ !n- la sfrsitul secolului XX stiinta .7a nlocuit pe Du&ne)eu> asa cu& &isiunea de tip caut-7si7distuge &potriva pruncilor +anor&ali+ o arat-> n ti&p ce descoperirile genetice> diagno)ele prenatale si avortul au renviat progra&ul eugenetic de tip na)ist> deghi)at su% nu&ele de +testare prenatal-+$ EAperi&entul !rotestant si7a tr-it veacul$ Bisericile !rotestante s7au frag&entat> influenta lor fiind preluat- de stat> preotii au fost nlocuiti de +pastori+ autoprocla&ati care> la rndul lor> au preg-tit terenul pentru +preotii+ politi)ati ai +Noului Canaan+" %irocrati> politicieni> oa&eni de stiint-> doctori> ingineri sociali> geneticieni si +profetii+ lor din &ass7&edia$M*N M1N L!ericolul ca drepturile s- fie c-lcate n picioare de teorii a%stracte este nsusi pericolul pus de a%ordarea +secular-+ tipic utilitar- n calcularea intereselor sale$ !otrivit acestei a%ord-ri$$$toate pretentiile referitoare la valoare si adev-r sunt reduse la statutul +intereselor+ individuale$L ,ichard <ohn Neuhaus> !iata pu%lic- asa cu& e ea> pp$ 1*=71*1$ M*N L/r-i& ntr7o er- a haosului intelectual si a de)integr-rii$ Se pare c- o&ul &odern este nehot-rt> iar varietatea de opinii depaseste orice sperant- a reconcilierii$L Beorge Florovski> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoA-> p$ 1=$ A*c)unelul cu trei !ici"are@ Noile religii pluraliste a&ericane de secol X# 7X X> de tipul +descurc-7te singur+> s7au dep-rtat ct au putut de credinta crestin- str-veche si de Sfnta /raditie a Bisericii istorice$ Cndva toti crestinii erau de co&un acord c- viata crestin- a o&ului se spri?inea pe trei piloane la fel de i&portante> de felul unui sc-unel cu trei picioare$ !ri&ul l repre)enta aderenta la doctrina neschi&%-toare$ 1l doilea era co&porta&entul &oral$ 1l treilea consta n participarea la ,ug-ciunea sacra&ental-$M1N 1ceste fatete sincroni)ate ale vietii crestine st-teau la %a)a conditiei de a fi crestin> fatde si&pla declaratie despre cu& a devenit cineva crestin$ !rotestantii aveau s- rete)e> unul dup- altul> fiecare dintre acesti piloni$ Mai nti orice idee care sustinea c- felul n care se face ,ug-ciunea este i&portant 7 pentru a nu spune a%solut 7 a fost a%andonat- cu totul> de vre&e ce sectele !rotestante rivale nu au putut s- cad- de acord cu privire la se&nificatia ,ug-ciunii> si cu att &ai &ult la cu& tre%uie ea f-cut-$ 6n 1&erica era de a?uns s- sugere)i c- anu&ite for&e de ,ug-ciune> de cre) sau sacra&ent erau &ai %une dect altele pentru a fi etichetat drept ne7a&erican> anti7pluralist si chiar anti7de&ocrat$ .a fel ca si Cain> a&ericanii si7au luat li%ertatea de a inventa noi for&e de +,ug-ciune+$ De ase&enea> si7au luat li%ertatea de a a%andona orice traditii sacra&entale pe care nu le &ai g-seau +folositoare+> suficient de +progresive+> ori pur si si&plu ndea?uns de +a&u)ante+$ 6n 1&erica secolelor X# > X X si XX slu?irea crestin- str-veche a fost lep-dat- n favoarea diferitelor eApresii autohtone pe de o parte> si a reductionis&ului unitarian pe de alta$ (rice fel de +spirit+ religios> care satisf-cea cutare sau cutare preferint- religioas- era considerat ,ug-ciune +crestin-+$ Dac- aveai ini&a +dreapt- n fata lui Du&ne)eu+> cui i &ai p-sa de felul n care te rogi3 1ceasta te privea personal$ .a ur&a ur&ei> +1&erica este o tar- li%er- si cine e n &-sur- sspun- c- felul cut-ruia de ,ug-ciune este superior altuia3+ +N7ave& nevoie de elite> de papi sau de printi n 1&ericaZ+ +Cui i &ai pas- de trecut> de ceea ce a fost3+ +Nu c-ut-& noi s- cre-& o lu&e nou- si &ai %un-3+ +Ct despre religie> aceasta este o chestiune personal-Z+ +/oate %isericile sunt la fel de %uneZ+ +N7a cstigat !resedintele Genned@ alegerile pentru c- pro&isese c- nu se va l-sa influentat n deci)iile sale de credinta sa ,o&ano7Catolic-3 Nu este aceasta calea a&erican-3+
:2
1 ur&at a%andonarea celui de7al doilea picior" nv-t-tura &oral- traditional-$ Divortul se o%tinea tot &ai usor> adulterul a devenit tolerat> instaurarea l-co&iei ca +drept+ national> rasis&ul> legali)area avortului la cerere> &isiunea de tip +caut-7si7distruge+ a copiilor +i&perfecti+ efectuatcu a?utorul testelor pre7natale sunt doar cteva dintre ndep-rt-rile dra&atice de la nv-t-tura Bisericii istorice> ale +crestinilor+ lu&inisti !rotestanti care si7au f-cut propriile reguli de ,ug-ciune si &oral-> independent de Sfnta /raditie crestin-$ Si cu& s- &ai proteste)e la aceasta un !rotestant onora%il3 Nu e trea%a noastr- cu& aleg s- tr-iasc- adultii> si atunci de ce ne7ar p-sa cu& aleg oa&enii s- se roage3 1sa cu& Episcopul <ohn Spong scrie dintr7o perspectiv- tipic- a inventivit-tii &oral7religioase a&ericane" LMSunte& che&atiN nu doar spre c-int-Kci si spre adoptarea unei vi)iuni de ansa&%lu$ MSunte& che&atiN s- ne de%aras-& de tea&- si s- fi& deschisiKcu cei care nu corespund strictei definitii a Bisericii cu privire la i&oralitatea seAual-KMDac- BisericaN vrea s- ai%e credi%ilitate ca institutie > tre%uie s- ia n considerare conditia celor nec-s-toriti> celor divortati sau aflati n divort> a ho&oseAualilor> dintr7un punct de vedere detasat fatde conceptiile patriarhale din trecut$LM*N Si a ur&at lep-darea de cel de7al treilea pilon$ Doctrinele istorice crestine confir&ate de cele sapte sinoade ecu&enice au fost a%andonate$ 6n li&%a greac- ere)ia nsea&n- alegere$ !rotestantii au nceput s- aleag- cu& au vrut ei din chestiunile doctrinare$M0N 1ceasta era de asteptat s- se nt&ple> dat- fiind r-sturnarea autorit-tii Sfintei /raditii> a Canonului %i%lic si a Sfintelor /aine de c-tre ,efor&atori$ 1sa cu& a& v-)ut> ,efor&atori ca Ôingli au a%andonat sau redus 6&p-rt-sania la valoarea unui si&plu si&%ol$ 9lterior> teologi &oderni precu& Episcopul Spong au dus si &ai departe logica deconstructivist- ,efor&at- a lui Ôingli &ergnd pnla a pune la ndoial- credinta n nasterea din Fecioar- si sfintenia c-s-toriei$ !n- la sfrsitul secolului XX ei au a?uns s- accepte ca nor&+&oral-+ l-co&ia &aterialist-$ 1u orchestrat chiar un adev-rat cult al %og-tiei> nu&it +evanghelia prosperit-tii+$ .a cel-lalt cap-t al spectrului ideologic> !rotestantii li%erali au nceput s+hirotoniseasc-+ fe&ei si ho&oseAuali si s- procla&e deschis virtutile avortului la cerere> eAperi&entele fetale> eutanasia si testele prenatale> ori s- dea &n- li%er- fe&eilor s- corecte)e teAtul %i%lic pentru a se potrivi cu politica vre&ii n ceea ce priveste egalitatea ntre seAe$ Dac- .uther> Ôingli sau Calvin ar fi s- se ntoarc- napoi de la &or&nt si s- proteste)e fatde eAager-rile la care s7a a?uns> !rotestantii a&ericani &oderni> poate o +preoteas-+ episcopal- sau un +pastor+ pre)%iterian ho&oseAual ar putea r-spunde pe %un- dreptate c- el sau ea n7au f-cut dect s- +interprete)e+ anu&ite pasa?e din Scriptura n &od +diferit+ dect ,efor&atorii$ Si cine poate spune care +interpretare+ e cea corect-3 ( dat- ce a fost nl-turat pri&ul dintre piloni 7 Sfnta /raditie> autoritatea %isericeascsi ,ug-ciunea crestin- sacra&ental7istoric- 7 au ur&at> inevita%il si celelalte dou-$ Ceea ce ncepuse ca o contestare a for&elor traditionale> liturgice de ,ug-ciune si a continuit-tii apostolice> a sfrsit printr7o contestare a &oralit-tii crestine> a nsesi doctrinei sale de %a)-$ Cu alte cuvinte> ni&ic nu a &ai r-&as sfnt pnla sfrsitul secolului XX n cea &ai %un- dintre +lu&ile noi+ posi%ile$M2N M1N LSursa acestui adev-r neschi&%-tor avea s- fie g-sit- n +dog&ele evanghelistilor> apostolilor si profetilor+Kte&elia credintei a fost autoritatea apostolilorKclaritatea Scripturii a ndrept-tit7o ca autoritate supre&- a doctrinei crestine$L <aroslav !elikan> 6n spiritul crestinis&ului ,-s-ritean> pp$ 15718$ M*N <ohn Spong> 1 tr-i n p-cat3 9n Episcop reconsider- seAualitatea u&an- HSan Francisco> 1;4:I> p$ 0;$ M0N L<ohn Milton vor%ea n nu&ele unui nu&-r tot &ai &are de individualisti M!rotestantiNK atunci cnd a afir&at c- s7a +decis s- nu &ai depind- de credinta sau ?udecata altora n chestiunile
:4
de ordin religios+> ci +s- descifre)e el singur care e cre)ul s-u religios+KBiograful lui Milton a identificat pe cei care +i&pun un anu&it cre)> canon sau o anu&it- constitutie+ drept +ciu&a o&enirii+ L <aroslav !elikan> Doctrina crestin- si cultura &odern-> pp$ 0=701$ M2N 6n ti&p ce Europa a devenit secular- deoarece oa&enii au p-r-sit %isericile> %isericile a&ericane si7au p-strat enoriasii devenind ele nsele seculareK$pluralis&ul are un efect %agateli)ant si coro)iv asupra religiei$L Steve Bruce> Casa destr-&at-> pp$ 18; si 1:1$
Ca!it"lul## NOUA REALITATE : POLITICA *U$*TITUIE RELI<IA !aul <ohnson> cele%rul istoric %ritanic scrie" L!n- la sfrsitul secolului X X politica avea s- su%stituie religiaK)elul politic a dat nastere la Noi 1nga?a&ente> Mari Societ-ti si !roiecte de a?utor socialKLM1N !n- la sfrsitul secolului XX> singura valoare a%solut- n viata european- si a&erican- era credinta c- nu eAist- alte valori a%solute dect o%ligatia fiec-rui cet-tean de a7si +folosi potentialul la &aAi&u&+$M*N ( dat- ce s7a nr-d-cinat n (ccident idea c- nu eAist- reguli> li&ite sau legi naturale> singurul o%stacol n calea unui viitor &ai lu&inos p-reau s- fie ideile religioase napoiate$ 9n eAe&plu actual pentru aceast- &entalitate l constituie &iscarea ho&oseAual-> unde +ho&ofo%ia+ este perceput- ca +p-cat+> nu co&porta&entul ho&oseAual$ 1&erica seculari)ata a?uns s- cread- c- realitatea poate fi orice doreste fiecare$ /otul putea fi schi&%at sau negociat prin actiune politic-> cu scopul de a satisface +alegerile+ personale ale individului$ !n- si %iologia a putut fi supus- legii$ Dac- ai afir&at c- ceva este adev-rat> repetnd aceasta ndea?uns> sau dac- ai e&is legi care s- i constrng- pe oa&eni s- se poarte ca atare> nsea&n- c- ai i)%utit sfaci pn- si realitatea s- se confor&e)e ideologiei$ Cuiele p-trate puteau fi presate prin g-uri rotunde> cu a?utorul unei retorici corecte din punct de vedere politic$ Diferentele %iologice> spirituale si psihologice dintre %-r%at si fe&eie puteau fi r-sturnate prin deci)iile curtilor ?udec-toresti$ Faptele evidente nu aveau dreptul s- stea n calea ideologiei politice$ Fe&eile au fost g-site apte pentru functii de conducere n ar&at- chiar dac- nu erau$ 1vortul a fost declarat solutie pentru sarcinile nedorite 7 indiferent de ce ar spune %iologia si genetica n leg-tur- cu u&anitatea f-tului$ B-r%ati si fe&ei care si7au a%andonat fa&iliile pentru carier- sau alti iu%iti au fost ncura?ati s-7si ating- scopurile egoiste indiferent de ceea ce ne spune %unul si&t sau de ce arat- studiile stiintifice cu privire la trau&ele copiilor din fa&iliile de)%inate$ +Fo&ofo%ia+ a fost +g-sit-+ ca fiind anor&al-> nu co&porta&entul ho&oseAual$ /estele prenatale au fost ncura?ate chiar n ti&p ce legea a suferit unele schi&%-ri cos&etice n ceea ce priveste constrngerea co&unit-tilor pentru a construi conditii pentru handicapati$ .a nai%a cu realitatea> s- &erge& noi cu toat- vite)a nainte 7 asta e ceea ce contea)-Z ( s- ave& parte de ceea ce ne dori&Z Mai &ult chiar> o s- ne p-str-& n continuare +p-rerea %un- despre noi nsine+> orice s7ar nt&plaZ M1N !aul <ohnson> /i&puri noi HNeO Rork> 1;:0I p$ 8*;$
:5
M*N L1st-)i c-ut-& +&ntuirea+ n +&plinirea de sine+> +eApri&area de sine+> n +a profita ct pute& de viat-+> g-sind n presiunea si stresul pricinuit de nevoia de a +reusi+ n societatea a&ericanceva fericire si r-sf-t de sine$L !age S&ith> ( istorie popular- a 1&ericii> vol$ 0" For&area 1&ericii> p$ 85=$
Realitatea ne&"rit) 1&ericanii ti&purilor &oderne au descoperit c- desi realitatea a fost &odificat- ca s- i satisfac-> unii oa&eni &ai aveau> ineAplica%il> nevoie de un fel de religie$ 1stfel c- s7a decis tacit ca o&ul s- fie religios si secular n acelasi ti&p$ 1&ericanii s7au luptat din greu s- ai%e senti&entele unor +oa&eni %uni> cu fric- de Du&ne)eu+> n ti&p ce f-ceau fapte rele$ Mai presus de toate> a&ericanii au nv-tat s- ai%e o +p-rere %un- despre sine+ orice ar face$ (rict de contradictoriu si7 ar fi gospod-rit vietile pentru a l-sa i&presia unei aparente virtuti Hde eAe&plu> instalnd ra&pe speciale de acces pentru handicapati n aceleasi spitale n care &isiunea de tip caut-7si7distuge &potriva pruncilor +anor&ali+ era n toi n cadrul unui progra& de teste prenatale pentru a identifica toate persoanele posi%il handicapateI> a&ericanilor li s7a spus s-7si +p-stre)e p-rerea %un- despre sine+$ ,ealitatea nu tre%uia s- sluteasc- clipele de fericire$ Disne@land7ul putea coeAista cu &iscarea eugenetic- de tip na)ist> avortul cu &aternitatea> fa&iliile cu divortul$ +1legerea+ a devenit cuvntul &agic$ Ce anu&e ai ales nu &ai conta$ 1&erica s7a transfor&at ntr7un stat secular care a r-&as> totusi religios ntr7un fel ne7traditional> ultra7&aterialist si egocentric$M1N ( foa&e nest-pnit- de +apreciere de sine+> +putere+> +productivitate+ si +fericire+ a nlocuit nevoia de credint- sacrificial-> ntr7o natiune ce acu& s7a ndep-rtat ire&edia%il de orice concept fiA despre realitate sau despre o rnduial- &oral- &ai aleas-> &ai presus de orice negociere$ 1&erica este acu& o natiune unde crestinis&ul este pre)entat ca un articol Hntre &ulte alteleI al ofertelor de interes special de pe &eniul societ-tii de consu&> care i poate a?uta pe unii sprospere si s- i)%ndeasc- n societate 7 o c-utare de &plinire de sine f-r- li&ite si f-rsenti&ente de vinov-tie si responsa%ilitate pentru consecintele actiunilor individuale$ 1&erica vre&urilor &oderne este o natiune n care peste nou-)eci la sut- din populatie afir&- c+crede n Du&ne)eu+ si peste sai)eci la sut- c- au avut eAperienta +nasterii din nou+$M*N Dar dovada faptului c- aceste credinte sunt strict personale> su%iective si interiori)ate este coplesitoare$ ,ata divortului> a cri&ei> a avortului> larga acceptare a testelor prenatale pentru pruncii +cu deficiente+> frecventa copiilor ilegiti&i> epide&ia %olilor venerice> de)integrarea oraselor noastre 7 toate acestea ne arat- cu& o religie interiori)at-> ne7sacra&ental- nu poate safecte)e realit-tile eAterioare si co&porta&entul$ Nou-> a&ericanilor> ne place s- spune& c+crede& n Du&ne)eu+> dar se pare c- acest +Du&ne)eu+ nu ne ndea&n- dect s- ne distr-&$ M1N L6n orasul de tip !uritan se credea c- &ntuirea este ceva care se poate nt&pla doar n cadrul co&unit-tii de credinciosiKCnd co&unit-tile &ai traditionale au nceput s- se desco&pun- su% presiunea crescndei diversific-ri sociale si religioase> accentul avea s- se punpe c-utarea individual- a &ntuiriiK!ierderea autorit-tii deno&inatiilor originaleKa gr-%it tran)itia spre ceea ce a& putea nu&i crestinis& personal$L !age S&ith> ( istorie popular- a 1&ericii> p$ 84;$
M*N Sonda?ele de opinie Ballup> 1;::71;;1$ :8
Pentru e "istiB &in !artea e "istil"rB &es!re e "isti Cu religia crestin- redus- la nivelul r-fuielilor sectare> o &entalitate hedonist-> secular7 revolutionar- do&in- cultura a&erican-> n ciuda religio)it-tii noastre superficiale> ne7 sacrificiale> n ciuda filantropiei noastre senti&entale$ 1&ericanilor le place s- spun- c- sunt +%uni+ si +generosi+ la ini&-$ ,ealitatea vietii a&ericane pune su% se&nul ntre%-rii sensul pe care aceste cuvinte l &ai au n )iua de a)i$ .a ur&a ur&ei> cuvntul +%un+ nse&na cndva un anu&it standard de purtare virtuoas-> nu doar p-rerea despre sine a cuiva$ 9neori &entalitatea secular7revolutionar- a&erican- a fost deghi)at- n chip de religie autentic-> chiar +funda&entalist-+> de c-tre !rotestantii dup- Evanghelie> n trecutul recent ca si n )iua de a)i$ Dar dac- ?udec-& dup- co&porta&ent> adev-rata ideologie a 1&ericii 7 de tipul +nasterii din nou+ 7 a devenit ase&-n-toare cu cea a &isc-rii lu&inist7,o&antice" o vi)iune a noii aristocratii> a succesului &aterialist si nu a autorit-tii apostoliceS a naltei p-reri de sine si satisfactiei personale> nicidecu& a sfinteniei$ 1ceast- vi)iune pseudo7religioas- a a?uns s- do&ine nv-t-&ntul si educatia> stiintele u&aniste> religia> guvernul si politica$ Ni se spune c- ratiunea si do)e &ari de religie eAperi&ental-> netraditional-> individualist- vor atrage dup- sine +%inele+ n 1&erica> f-r- s- &ai fie nevoie de nici un conduc-tor al vechii ordini &orale$ E&erson> &arele preot al individualis&ului a&erican> a eApri&at acest senti&ent astfel" LNi&ic nu este sfnt n afara integrit-tii &intii taleKcea &ai &are revelatie este c- Du&ne)eu s-l-sluieste n fiecare o&$LM1N M1N L,efor&a !rotestant- inventase individul> dar acest individ era strns legat de co&unitatea credinciosilorKNoul tip Ma&ericanN de individ> al c-rui profet era E&erson> avea s- fie individul li%er cuget-tor> autono&$L !age S&ith> ( istorie popular- a 1&ericii> vol$ 2> pp$ 4**74*0$
P"litica nl"cuieste reli ia Se&intele super7statului secular &odern> cu un guvern puternic> f-r- li&ite &orale 7 supranu&it +statul7%on-+ 7 au fost s-dite de u&anistii france)i> iar apoi de cei a&ericani care credeau n puterea ratiunii de a re)olva toate pro%le&ele o&enirii$M1N 1%andonarea liturghiilor sacra&entale> a ierarhiei apostolice si a Sfintei /raditii a crestinis&ului istoric de c-tre !rotestanti avea sa cree)e un vacuu& de autoritate &oral-$ De&ersul lor nihilist a fost des-vrsit de c-tre discipolii lor seculari)ati> conduc-torii &isc-rilor france)e> iar apoi a&ericane> de tip lu&inist7,o&antic$ 6ncepnd prin a a%andona Sfnta /raditie si autoritatea patriarhal- n nu&ele +li%ert-tii individuale+> !rotestantii si ur&asii lor lu&inisti aveau s- sfrseasc-> ironic> prin a &odela o lu&e unde> n a%senta autorit-tii %isericesti> puterea a%solut- putea fi i&placa%il investit- ntr7un stat secular avid> tot &ai de)voltat$ Cu& individualis&ul nest-vilit a degenerat curnd in haos 7 divort> avort> cri&- 7 oa&enii au nceput s- se ndrepte spre guvern 7 taAe> progra&e sociale> a?utor de so&a? 7 pentru a p-stra ordinea si pentru a g-si solutii la pro%le&ele sociale care s7au n&ultit eAponential n ur&a
::
pr-%usirii vechii ordini &orale$M*N 1sa cu& a& v-)ut> aceasta nu nsea&n- c- ntreaga culturera ateist-$ (sanale din gur- continuau 7 si continu- 7 s- se aduc- lui Du&ne)eu in .u&ea Nou-$ Dar +Du&ne)eul+ prosl-vit acu& apartine altei realit-ti" +visul a&erican+ seculari)at> &aterialist> planificatS politica pl-cerii> &plinirii de sine si a distractieiS o%sesia cresterii econo&ice 7 toate sunt acu& scopuri n sine$ +Du&ne)eu+ 6si are locul S-u n societatea a&erican-> dar El este acu& doar o si&pl- rotit- din ntregul &ecanis& 7 +visul a&erican+ 7 n care !rotestanti> ,o&ano7Catolici protestanti)ati si nu putini (rtodocsi &aterialisti seculari)ati continu- s- se ad-posteasc- su% &antaua +crestinis&ului+ n ti&p ce si dedic- cea &ai &are parte a ti&pului singurului lucru care pare s- le strneascinteresul" prosperitatea econo&ic- si cruciadele politico7ideologice &enite s- re&odele)e utopic o&enirea astfel nct rasa u&an- s- devin- si &ai +prosper-+$ 6n aceast- c-utare egoist-> secular- ctiva episcopi> preoti si teologi ,o&ano7Catolici par s- fi fost infectati de virusul utopic lu&inisto7,o&antic$ Si ei par s- caute solutii politice Hde eAe&plu fe&inisteI> nu duhovnicesti> la pro%le&ele oa&enilor$ Si ei apelea)- la stat pentru a7si diversifica progra&ele> %irocratia si initiativele pentru a face +dreptate+> pe care ei o nteleg doar n ter&eni politico7econo&ici sau n cei referitori la relatiile dintre seAe$ at-> de eAe&plu> sfera de interese a &ultor episcopi ,o&ano7Catolici a&ericani> care pare una si aceeasi cu agenda de lucru a stngii politice a&ericane> adept- convins- a unui stat puternic> pres-rat- cu frnturi de etic- crestin- ad-ugate ca o concesieM0N$ 9nii ,o&ano7Catolici si (rtodocsi din 1&erica sunt irecupera%il politi)ati$ Ei au a?uns astfel ca ur&are a i&it-rii teologilor +li%erali+ !rotestanti de felul celor care do&in- Consiliul Mondial al Bisericilor$ 1stfel> !rotestantii au otr-vit i)vorul de unde ei nsisi s7au tras> nv-tnd> asa cu& scrie !rofesorul Bruce> sLKaccepte ipote)ele si sche&a de lucruri din lu&ea &odern- secular-$ Desi Bi%liei i se acordnc- un loc i&portant n retorica K!rotestanta> ea este acu& interpretat- din perspectiva ratiunii si culturii &oderneKMeAist-N un i&puls per&anent de a &oderni)a credinta> de a a%andona pre&i)ele articolelor de credint- istorice si de a adapta gndirea si practica %isericilor cu acelea din lu&ea secular-$LM2N ( dat- cu a%andonarea Sfintei /raditii> adev-rul religios a fost individuali)at de !rotestanti +conservatori+ si +li%erali+ deopotriv-$ 6n realitate> nu&ele de +conservator+ si +li%eral+ nu &ai nsea&n- ni&ic n conteAtul a&erican$ Nu &ai eAist- !rotestant conservator> dupcu& nu au eAistat %olsevici +conservatori+$ storia si ns-si eAistenta !rotestantis&ului este o continurevolutie &potriva trecutului crestin> chiar dac- &ulti !rotestanti pretind c- Bi%lia este funda&entul lor &oral$ Cu& interpretarea Bi%liei nu se &ai face prin pris&a Sfintei /raditii> a Bisericii care a dat Bi%lia> sau a &intii Bisericii veacurilor> ne &ai fiind parte a disciplinei )ilnice a liturghiei> rug-ciunii si slu?irii> este li&pede c- Bi%lia a a?uns sa spun- ce vrea fiecare$ 1stfel csingura voce din societate care vor%este cu autoritate este statul> de vre&e ce doar legile sale sunt considerate ca a%solute> nesupuse revelatiei individuale$M4N Moralitatea este din ce n ce &ai &ult la chere&ul statului n 1&erica$ Ceea ce este +legal+> +constitutional+ sau cel putin posi%il din punct de vedere stiintific> a devenit> pentru &ulti a&ericani> &ai i&portant dect chestiunile religioase cu privire la %ine si r-u$ Mai presus de toate> se pare c- ceea ce contea)- pentru &a?oritatea a&ericanilor> religiosi sau nu> cu convingeri de dreapta sau de stnga> este ca statul s- asigure prosperitate econo&ic-> nu&it- +dreptate+ de cei de stnga sau +de)voltare+ de cei de dreapta> att unii ct si altii considernd7o un +drept funda&ental+$ !ro%a%il f-r- s- intentione)e asa ceva> ctitorii nostri ne7au l-sat ntr7o stare n care puterea politic- a devenit treptat a%solut- si de necontestat$ Cu& adev-rul religios a fost relativi)at si personali)at> adev-ratele drepturi ale o&ului 7 dreptul la viat- si la li%er- eApri&are> de eAe&plu 7 s7au di&inuat ncetul cu ncetul$ 1ceast- tendint- se o%serv- &ai ales n intoleranta &anifestat:;
fatde discursul +incorect din punct de vedere politic+ din ca&pusurile noastre universitare> fatde pruncii nedoriti> fatde pruncii +deficienti+ nen-scuti> fatde s-raci> fatde negri> fatde cei suferin)i si fatde cei vrstnici care le7ar sta> chipurile> n calea pricopsirii econo&ice$ Nu pare s- fie prea &ult loc n societatea noastr- pentru cei nu&iti cndva +cei &ai &ici dintre acestia+$ De vre&e ce religia si institutiile traditionale ierarhice 7 precu& fa&ilia si %iserica 7 au a?uns su%ordonate statului> toate sferele vietii au devenit politi)ate$ !olitica 7 &ai ales su% for&ele ei cele &ai populare" econo&ia> &edicina> ingineria social- 7 este acu&> din ce n ce &ai &ult> singurul centru de interes din societate$ Din incinta universit-tilor pnla declaratiile &oderni)atilor episcopi ,o&ano7Catolici a&ericani> fiecare apelea)- la stat pentru +dreptate social-+$ Cnd vor%i& de +&oralitate+ ne referi&> cel &ai adesea> la +&oralitatea+ social-> econo&ic- sau politic-$ Ni&ic despre p-cat> c-int- sau responsa%ilitate individual-$ Nici religia nu a sc-pat de politi)are$ 7a revenit rolul de a7i &otiva pe cei sla%i de nger pentru eAersarea virtutii civice sau de a le oferi o stare de confort personal> psihologic$ 1stfel c- religia nu se &ai ocup- de chestiuni privitoare la adev-rul o%iectiv> ci doar de ceea ce i face pe adeptii ei s- se si&t- %ine sau de ceea ce i a?ut- s-7si tr-iasc- viata eficient 7 adic- s- ai%e +succes+ si sfie +fericiti+$ Ca orice altceva n )iua de a)i> religia nu este dect o prelungire a c-ut-rii noastre pentru o fericire secular-> &aterial-> psihologic-> garantat- de stat ca +drept+ al fiec-rui cet-tean> f-r- de care fiecare cet-tean este o +victi&-+$ Consu&-& fericirea asa cu& consu&-& orice alt produs$ .a fel ca psihologia> produsul religiei &oderne este &enit a ne face s- ne si&ti& +deplini+$ Nu presupune nici un fel de sacrificiu> cu att &ai putin o c-l-torie anevoioas- de7a lungul unui dru& dificil> de o viat-> spre Du&ne)eu> o dat- ce ne7a& anga?at sa7. ur&-& )i de )i$ ,eligia a&erican- este deci la polul opus fatde vi)iunea Bisericii istorice asupra &ntuirii> asa cu& este ea eApri&atde episcopul acov" L9lti&a n-de?de pentru orice crestin MesteN unirea cu Fristos> potrivit chipului S-uK1dev-rata credint- se deprinde a%ia dup- ani lungi de c-ut-ri> de ncerc-ri si de eAperiere a dragostei lui Du&ne)eu n situatiile practice de viat-$LM5N M1N LK Cu o tenacitate feroce> filosofii secolului X# au atacat Biserica> ncercnd s- de&ole)e pn- si te&eliile credintei crestineKNici o revolt- de pn- atunci> orict de violent-> nu a strnit atta entu)ias& p-ti&as pentru idealul ,evolutiei france)eKnu era doar o schi&%are n siste&ul social> ci o adev-rat- regenerare a rasei u&ane$ 1 creat at&osfera unei verve &isionare> avnd toate tr-s-turile unei renasteri religioase$L 1leAis de /oc]ueville> #echiul ,egi& si ,evolutia france)-> trad$ Stuart Bil%ert> pp$ 0; si 20722$ M*N LCei care cndva au ngrosat rndurile clerului totalitar aveau s- devin- politicieni7dictatori ntr7un regi& totalitar$ Si> &ai presus de toate> #ointa de !utere avea s- produc- noi tipuri de &esia> neinhi%ati de nici o sanctiune religioas-> dar cu un apetit urias pentru a controla o&enirea$L !aul <ohnson> /i&puri noi" .u&ea din anii +*= pn- n anii +:=> p$ 2:$ M0N LEAist- un tipar evident printre crestinii li%erali din do&eniul vietii politice> si anu&e pactul politic cu secularistii care nu fac nici un secret din repulsia lor fatde religie$L ,ichard <ohn Neuhaus> !iata pu%lic- asa cu& e ea" ,eligie si de&ocratie n 1&erica> p$ 02$ M2N Steve Bruce> Casa destr-&at-" !rotestantis&> schis&- si seculari)are> p$ 1=*$ M4N !aul <ohnson descrie ulti&a eApresie a secularis&ului p-gn de secol XX" LM.eninN construise siste&atic cel &ai ingenios aparat de tiranie de stat din lu&eKSi nu a eAistat nici ur&- de fort- eAterioar-> restrictiv-> cu& ar fi idea Divinit-tii> a legii naturale sau a unui siste& de valori &orale a%solute$ Noua utopie despotic- a lui .enin nu cunostea astfel de inhi%itii$ Biserica> aristocratia si %urghe)ia au fost &-turate din societate$ /ot ce7a &ai r-&as a fost controlat sau detinut de stat$ Statul avea toate drepturile$L !aul <ohnson> /i&puri noi> p$ :2$
;=
M5N 1rhiepiscopul acov> Credint- pentru o viat- HNeO Rork> 1;::I> p$ 12$
C"nclu,ie 1sa7nu&ita eAperient- a nasterii din nou a !rotestantis&ului Funda&entalist este eApresia tipica religiei de consu& din vre&urile noastre$ Nu cere de la noi dect s- dori& s- ne si&ti& &ntuiti$ 6n cercurile !rotestante> +&ntuirea+ a devenit o cur- de &o&ent auto7creat-> o stare psihic- si nicidecu& o c-l-torie o%iectiv-> sacrificial-> de lung- durat- spre Du&ne)eu> s-vrsitprintr7o slu?ire sacra&ental-> riguroas-$ Spiritualitatea este rupt- de viata eAtern-> &-sura%il-> sacra&ental- din Biseric- si se &anifest- acu& doar n lu&ea interiori)at- a st-rilor e&otionale$ 6n cli&atul de pietis& privat pe de o parte> si de crestinis& politi)at pe de alta> adev-rurile duhovnicesti din vechi&e ale Bisericii> care cndva presupuneau deopotriv- &anifest-ri interioare si eAterioare ale progresului duhovnicesc> s7au diluat treptat$M1N #iata lu&easc- si religia sunt acu& separate n co&parti&ente total i)olate$M*N 6ntre altele> aceasta se nt&placu& pentru c- locul de ntlnire traditional ntre lu&e si religie> ntre carne si spirit 7 cu alte cuvinte Cina Euharistic- 7 a fost a%andonat$ M1N De eAe&plu> n ca)ul episcopilor ,o&ano7Catolici a&ericani care au &%r-tisat cau)ele stngii politice sau n ca)ul ctorva episcopi (rtodocsi care au &%r-tisat cau)a Consiliului Mondial al Bisericilor 7 politi)at si p-gn$ 1sa cu& notea)- !aul #$ Mankovski> LMSe poate vor%i deN o cri)- ce afectea)- religia a&erican-" pr-pastiaKprofund- ce i desparte pe enoriasii de rnd de no&enclatura din ad&inistratie$ Se vor%este> n cercurile a&ericane Catolice> despre un +partid al schi&%-rii+> care +do&in- liturghia> educatia religioas-> ?ustitia> departa&entul pastoral> nv-t-&ntul superior CatolicKaceast- nou- ere)ie este ostil- att credintelor enoriasilor ct si traditiei care le7a for&at$ 6ntr7adev-r intelectualitatea a ur&-rit s- i)ole)e o&ul de rnd de traditia religioas- autentic- spre a7l face &ai usor &anipula%il de c-tre presiunea politic- a &o&entuluiKScopul ur&-rit este ca cei care detin controlul asupra retoricii prin care se eAercit- puterea s- fie indivi)i deplin ilu&inati> pentru ca politicile corecte s- triu&fe$L L,eligia acade&ic-" terenul de ?oac- al vandalilorL> First /hings> &ai 1;;*$ M*N L,eligiile false perpetuea)- o profund- divi)iune ntre carne si spirit> nu ntre %ine si r-u> asa cu& nvat- crestinis&ul MistoricN$L /ho&as FoOard> 1 fi evanghelic nu este de a?uns HNashville> 1;:2I> p$ 01$
;1
Ca!it"lul #ULTI%UL PA* Cititorii nostri a&ericani au pierdut> naivi> din vedere s- anticipe)e unde ar putea duce noua lor credint- n ratiune> stiint-> li%ertate personal- si individualis& utopic$ 1u cre)ut c- noua +epocde aur+ a o&enirii poate fi atins- f-r- autoritatea &oral- si nv-t-tura Sfintei /raditii> f-rinvocarea nu&elui lui Du&ne)eu> sau isus> ci doar atri%uind> din cnd n cnd> &ai &ultautoritate de&ersurilor u&aniste$ Educatia si stiinta ur&au s- fie cheia progresului o&enesc> nu dreptatea$ Si ni&eni nu &p-rt-sea aceste convingeri &ai &ult dect !rotestantii utopici care aveau s-7si construiasc- o nou- lu&e n do&eniul educatiei$
E&ucatia C terenul &e D"ac) al secularistil"r 6n perioada de nceput a natiunii noastre> a eAistat o tentativ- de a %alansa> n universit-ti> noua vi)iune secular- !rotestanto7 lu&inist-$M1N Dup- anul 1;== ns-> ceea ce &ai r-&-sese din traditionalis&ul religios avea s- fie contestat continuu n cercurile acade&ice$ Noile colegii de stat ap-rute la nceputul secolului XX nu aveau defel pretentii de afiliere religioas- traditional- si erau &anifest seculare chiar de la nceputuri$M*N 1ceste universit-ti au fost pri&ele institutii de acest tip din istoria oric-rei civili)atii" scoli care au declarat de la %un nceput c- scopul lor este educatia studentilor ntr7o &anier- pur secular-$ Colegii ca cele din Rale si Farvard> care cndva avuseser- afiliatii religioase> aveau s- devincurnd c&puri de %-t-lie ntre cei care tr&%itau ap-rarea religiei !rotestante si asa7nu&itele forte li%erale> care au cstigat pnla ur&- %-t-lia> ncepnd s- do&ine nv-t-&ntul superior$ +!rogra&a practic-+ a nlocuit progra&a de orientare religioas- traditional- sau clasic-$ Ca reactie la seculari)area agresiv- a universit-tilor> diferite deno&inatii !rotestante aveau s-7si nte&eie)e propriile lor universit-ti n nu&ele nevoii civice de religie$ 1stfel de colegii erau ani&ate 7 asa cu& scrie !age S&ith 7 de )elul !rotestant pentru &ntuirea lu&ii> +aici si acu&+> prin eAperienta +nasterii din nou+> printr7o virtute stiintific- si civic- 7 acel tip de virtute crestin- n stare s- ducla o econo&ie s-n-toas- si o viat- fericit-> lipsit- de gri?i$M0N Si totusi> chiar dac- unele dintre noile institutii religioase au fost nte&eiate pentru a te&pera asa7)isa progra&- practic- din scolile seculare> spiritul revolutionar> utilitar de tip !rotestant care le ani&a> avea s- i&pri&e acestor institutii aceeasi incertitudine &oral- din o&oloagele lor seculare$M2N !n- la nceputul secolului XX cruciada secular- care ur&-rea prosperitate &aterialavea s- ani&e aproape toate institutiile de nv-t-&nt superior$ Din acest &o&ent educatia a nceput s- fie v-)ut- ca un de&ers pur secular> stare de lucruri care i7ar fi ui&it nu nu&ai pe !-rintii crestinis&ului> ci si pe !laton> 1ristotel> Confucius si chiar Martin .uther$ !entru pri&a oar- n istoria o&enirii leg-tura dintre educatie si for&area de caracter> prin nv-t-tura &oral7 religioas-> a fost voit a%andonat-$ dea adev-rului neschi&%-tor a fost respins- deopotriv- de secularistii din universit-ti> ca si de cruciatii !rotestanti$ 6ndreptarea de sine prin propriile eforturi ale o&ului a devenit adev-rata cale spre ilu&inare$ Despre religie se credea> n general> c- este uneori +folositoare+ doar pentru c- se spunea" LKconvertirea individului este o conditie necesar- pentru progresul socialL$M4N
;*
deile utilitare care au dus la for&area conceptelor &oderne de filosofie educational- au continuat seculari)area a ceea ce &ai r-&-sese din ntelepciunea crestin-$ dea c- &%un-t-tirea conditiilor sociale era scopul evangheli)-rii> nu &ntuirea de p-cat> avea s- fie larg acceptat-$M5N &plicarea social- a devenit o alternativ- la religia traditional-> la fel cu& progra&a practic- a nlocuit filosofa &oral-$ 1sa cu& scrise !rofesorul Steve Bruce> LMerit- su%liniat faptul c- nu nu&ai li%eralii au fost influentati de noi curente n cultura lorKcei supranu&iti ulterior drept funda&entalisti nu erau nici ei pasivi n &area de schi&%-ri culturale$ 6n ceea ce priveste ele&entele +progresiste+ si opti&iste din filosofia lorKconservatorii erau si ei un produs al vre&urilor lor$LM8N !rofesorul Jillia& F$ Jilli&on de la 9niveristatea Duke scrie" LFunda&entalistii deplng toate lucrurile &oderne si totusi teologia lor su%scrie cu totul politicii statului a&erican &odern$LM:N EAperienta !rotestant- a +nasterii din nou+> a unei +convertiri+ religioase de &o&ent> le?ere si &agice> avea s- fie pus- n slu?%a noului opti&is& utopic n societatea a&erican-$ Noii lideri crestini auto7procla&ati aveau s- apar- peste noapte din dorinta de a u&ple golul creat de noul &asacru secular din nv-t-&nt$ Che&-rile pastorale ale acestor lideri sunt ns- adresate ntr7un conteAt eAterior Bisericii istorice si succesiunii Sale apostolice$ 1stfel> o nou- +ierarhie+ de lideri haris&atici %isericesti> fiecare dintre ei un fel de auto7procla&at +Moise+ avea s- se nasc- n 1&erica> la fel ca n Europa ,efor&atorilor$M;N .ovitura final- dat- succesiunii apostolice a Bisericii istorice a fost reactia fatde infiltr-rile secularis&ului n viata si educatia a&erican-$ 1cu& conducerea religioaseste doar o prelungire a opiniei pu%lice$ 1uto7procla&ati +patriarhi+ conduc +%iserica+$ .egiti&itatea lor este dat- doar de popularitate si de talentul lor de a distra &ulti&ea$ M1N L1stfel de colegii erau ani&ate de )elul !rotestant pentru &ntuirea lu&ii$ 6n centrul progra&ei lor se afla un curs de +filo)ofie &oral-+ adesea predat de presedintele institutiei care era ntotdeauna un pastor$L !age S&ith> 9cignd spiritul> p$ 2=$ M*N L,eligia> n special !rotestantis&ul> a suferit o ero)iune puternic-$ /ineri educati precu& (liver Jendell Fol&es si7au f-cut pu%lic scepticis&ulKCurentul do&inant al vre&ii era transcendentalis&ul> al c-rui cre) i fusese profet ,alph Jaldo E&ersonKDarOinis&ul a fost Msi elN &%r-tisat de c-tre constiinta secular de&ocratic-> n lupta &potriva religiei dus- n nu&ele stiintei$L %id$ p$ 25$ M0N LConsecintele politice ale acestor eveni&ente au dus la aparitia !artidului !opulist> partidul politic cel &ai radical din istoria noastr-> ani&at de !rotestantis&ul funda&entalist> radical> evanghelic al fer&ierului de rnd din #estul Mi?lociu$L %id$ p$ 4*$ M2N L6n noile universit-ti MreligioaseN la fel ca n cele vechi> clerul> care do&inase personalul colegiilor> a fost nlocuit cu oa&eni de afaceri> avocati> %ancheri si &agnati din lu&ea transporturilor de cale ferat-$Li%id$ p$ 4;$ M4N Steve Bruce> Casa destr-&at-> p$ 1=0$ M5N LCharles Brandison Finne@ a fost initiatorul acestei for&e de crestinis& activ pe care l7a adaptat pornind de la cteva culte &-rginaseKad-ugnd do)e su%stantiale de +constiintsocial-+$L !age S&ith> 6&%-trnirea natiunii> p$ 41=$ M8N Steve Bruce> Casa destr-&at-> p$ 1=0$ M:N First /hings Haugust> 1;;1I$
M;N /ehnicile pri&ilor +evanghelisti+ auto7hirotonisiti aveau s- fie att de perfectionate nct au dat nastere la sute si sute de i&itatii> cu& ar fi .@&an Beecher> David Macrae> <ohn Fu&phr@ No@es si &ulti altii$
;0
8inneE et c"(!F Charles Finne@ a fost unul din liderii proe&inenti> auto7procla&ati din secolul X X$ !astor si predicator> Finne@ a fost p-rintele politico7religios al &isc-rii de prohi%itie si totodat- unul din &ultii adepti solitari ai renasterii religioase$ 1&erica toc&ai si tr-ise pri&a sa +&are desteptare+ condus- de <onathan EdOards n secolul X# > dar &iscarea de renastere a lui Charles Finne@> din pri&ul sfert de secol X X> a fost pri&a dintr7un sir lung de +renasteri+ a&ericani)ate care au co&%inat conducerea ne7apostolic-> auto7 procla&at-> cu )elul popular post7victorian> pentru virtutea civic- a clasei de &i?loc si pentru un co&porta&ent +%un+ sau> &ai degra%-> politicos> efe&inat 7 !uritanis& tipic de dantel-> de evlavios studiu %i%lic pentru fe&ei$ Se&intele involutiei !rotestante se aflau n chiar aceste asa7)ise renasteri$ Fiecare val succesiv al unei astfel de +renasteri+ avea s- produc- un i&pact tot &ai &ic asupra culturii din ?ur$ 1gentii cu totul seculare au nceput s- r-spund- nevoilor sociale ale natiunii &ai eficient dect pro&otorii acestor renasteri> dect agentiile lor para7%isericesti$ 6n ti&pul pri&ei renasteri au fost i&plicate &ulti&i nu&eroase de oa&eni iar co&porta&entul s7a schi&%at vi)i%il$ 1ceste schi&%-ri priveau &oderatia si propaganda anti7sclavagist-$ !n- la a treia renastere nu&-rul oa&enilor i&plicati si al schi&%-rilor sociale avea s- scad- su%stantial$M1N !n- la perioada do&inat- de Bill@ Braha& n anii +4= si de tele7evanghelisti n anii +8=> o &arc- individualist-> profund personali)atde +crestins&+ avea s- apar- 7 n realitate> nu era ni&ic alceva dect o for&- de psihoterapie religioas-$M*N 1ceast- religie interiori)atde tipul eAperientei su%iective a +nasterii din nou+ a avut un i&pact nese&nificativ asupra culturii sau asupra cochet-rii ei cu relativis&ul &aterialist> cu individualis&ul si hedonis&ul 7 nsusi stilul de viat- a&erican$M0N Ni&ic nu ilustrea)- &ai %ine desert-ciunea cultural- a &isc-rilor !rotestante de redesteptare din anii +8=$ Conceput- initial ca &iscare ce ur&a s- +aduc- 1&erica napoi la Du&ne)eu+ Hcare si al cui Du&ne)eu nu se stia prea %ineI> ascensiunea Dreptei ,eligioase s7a produs la o vre&e cnd rata avorturilor> divortului> rasis&ului> ca)urilor de copii ilegiti&i> de consu& de droguri> de vaga%onda? si analfa%etis& atingeau proportii alar&ante$ !atologiile sociale ale &o&entului erau aparent neafectate de &iscarea de redesteptare tr&%itat- a Dreptei ,eligioasei care> la rndul ei> se voia o copie a &isc-rilor de renastere de secol X X$ Milioane de noi +convertiti+> Dreapta ,eligioas- si tele7evanghelistii p-reau c- sunt> &ai &ult dect niciodat-> adeptii +visului a&erican+> co&plet indiferenti fatde orice si&t al sacrului dincolo de eAperiente personale de felul +Du&ne)eu &7a pricopsit+$ Che&area la o c-l-torie spre Fristos prin suferint-> disciplin-> trud- si o viat- sacra&ental- de slu?ire liturgic7euharistic-> prin care caracterul o&ului se &%un-t-teste treptat avea s- fie nlocuit- cu totul de eAperienta +nasterii din nou+> de cteva sloganuri politico7 nostalgice si senti&entale despre +valorile fa&iliei traditionale+ si nationalis&ul a&erican tr&%itat peste tot$ 6ntregul de&ers al Dreptei ,eligioase avea s- se sfrseasc- ntr7o fund-tur- de lupte interne ntre diverse grup-ri politico7religioase> de scandal> delapid-ri si conflicte i&periale declansate de diversi lideri ai &o&entului$ 9lti&a pic-tur- avea s- vin- o dat- cu constatarea c- ,onald ,eagan> presedintele Dreptei ,eligioase> n7a i)%utit sndeplineasc- nici &-car un punct din agenda social- a Dreptei n cei opt ani de pre)identiat$ Succesorul lui> Beorge Bush> a refu)at si el s- se foloseasc- de prestigiul s-u de presedinte n nu&ele intereselor &orale ale Dreptei> n afara retoricii o%isnuite cu privire la sfintenia vietii si la rug-ciunea din scoli$ 1scensiunea Dreptei ,eligioase a sfrsit patetic o dat- cu o ca&panie electoral- pre)idential- a%surd-> regi)atde !at ,o%ertson> unul din tele7evanghelistii nte&eietorii de i&perii> din )iua de a)i$ 6n 1;;*> alegerea lui Bill Clinton ale c-rui pri&e initiative ca !resedinte erau s- &-reascputerea statului si s- i&pun- agenda social- a Noii Stngi n do&enii ca +drepturile+ avortului>
;2
eAperi&entele fetale> +drepturile ho&oseAuale+> nu au f-cut dect s- su%linie)e esecul Dreptei ,eligioase de a se anga?a n cultura larg- a societ-tii> atunci cnd a avut prile?ul s- o fac-$ M1N Steve Bruce> Casa destr-&at-> pp$ *=;7**8$ M*N Nu e de &irare c- pn- si Bisericile !rotestante au a?uns s- fie negli?ate$ Dup- ce f-ceai +leg-&ntul personal cu isus+> erai l-sat de capul t-u$ Bill@ Braha& era un ca) tipic de individualist de tip nou> nde&nnd noii convertiti s- +frecvente)e %iserica dorit- Du&inica viitoare+> dupce acestia toc&ai au +pri&it+ s- participe la cruciadele lui$ Dat fiind i&ensul si contradictoriul nu&-r de +%iserici+ n 1&erica> variind de la %isericile 9nitariste care nici &-car nu recunosteau eAistenta Du&ne)eului lui Bill@ Braha&> pnla deno&inatiile haris&atice> nde&nul lui Braha& la frecventarea oric-rei +%iserici+> ca o concesie pe lng- ceea ce contea)- 7 s- fii +n-scut din nou+ 7 ilustrea)- perfect indiferenta &isc-rii evanghelice conte&porane fatde Biseric-> sacra&ent> succesiune apostolic- si locul pe care l ocup- slu?irea> spovedania si ndru&area duhovniceasc- a preotului n viata crestinului$ M0N LDe vre&e ce nasterea pluralis&ului a f-cut i&posi%il &odul religios de organi)are %isericeasc-> credinciosii au avut de ales ntre deno&inatii si secte$ .ipsa unei diferentieri hot-rte a deno&inatiei de cultura din ?ur l face precarKL Steve Bruce> Casa destr-&at-> p$ *0*$
I!"cri,ia a(erican) 6n ti&p ce n Europa !rotestantis&ul a f-cut ca lu&ea seculari)at- s- p-r-seasc- %isericile> n cli&atul senti&ental anti7realitate al opti&is&ului utopic a&erican> deno&inatiile +conservatoare+ !rotestante si7au p-strat enoriasii> devenind ele nsele seculari)ate> potrivit consensului &aterialist al &o&entului$ 1cest proces de seculari)are a putut fi definitivat prin personali)area credintei ntr7un fel de eAperient- su%iectiv- intern- privat-$M1N Misiunea istoric- a deno&inatiilor !rotestante a&ericane a iesit la iveal- ncet dar sigur> c-ci a nceput cu eAperienta +nasterii din nou+ n locul sfinteniei> sfrsind apoi cu o che&are +profetic-+ la ndestulare econo&ic- pentru ca un anu&it +stil de viat-+ s- se p-stre)e cu orice pret$ 1cest stil de viat-> propriu societ-tii de consu&> avea s- fie nteles ca dovada +%lagoslovirii speciale a lui Du&ne)eu+ pentru poporul a&erican> un +popor aproape ales+$ 1ceasta nu nsea&n- c- &ulti !rotestanti de %uncredint- nu c-utau s- se apropie de Du&ne)eu> sau c- toti episcopii ,o&ano7Catolici de a)i si toate parohiile au fost politi)ate ire&edia%il de c-tre Noua Stng- politic-> sau c- toat- truda &ultor !rotestanti entu)iasti din anii +8= a fost n )adar> sau c- unele &isc-ri sociale 7 precu& cruciada pro7viat-> asa cu& a fost ea nteleas- de c-tre &iscarea de caritate !rotestant-> grupat- n ?urul Centrului de cri)- pentru gravide 7 nu au dat roade$ Si totusi> n ciuda acestor factori> &i pare c- !rotestantis&ul s7a rupt tot &ai &ult de r-d-cinile Bisericii istorice o dat- ce a a?uns la chere&ul unor lideri auto7procla&ati> str-ini de orice continuitate apostolic-$ !rotestantis&ul a devenit tot &ai &ult o parte din cultura ncon?ur-toare$ Este &ai degra%- supus influentelor dect s- influente)e el nsusi$ 1 devenit religia confortului senti&ental si a &%un-t-tirii rationale de sine$ Caut- s- se adapte)e si> n cele din ur&-> s- i&ite tendintele din societate$ +Credinta+ !rotestant- a devenit treptat i&posi%il de distins de cultura secular-$ .iderii s-i au a?uns o nou- trup- de vedete care conduc corporatii nu&ite +%iserici+> +congregatii+ si +carit-ti+> al c-ror interes s- perpetue)e si al c-ror +produs+ lucrativ sunt %unele senti&ente spirituale$
;4
!rotestantis&ul nu nu&ai c- s7a distrus pe sine> dar ntr7o anu&it- &-sur-> si7a r-spndit virusul relativist &odern si asupra conducerii Bisericii istorice$ 6n 1&erica> su% influenta coro)iv- a !rotestantis&ului> &ulti episcopi si preoti ,o&ano7Catolici au devenit &ai degra%- politicieni> %irocrati si ingineri sociali dect oa&eni duhovnicesti$ !n- si Biserica (rtodoA- a avut de suferit$ Ctiva din episcopii si preotii ei s7au l-sat sedusi de +dialogul+ unilateral cu unele deno&inatii apostate !rotestante n asa7nu&ita &iscare ecu&enic-> +dialog+ pe care !-rintii l nu&eau +teologie f-r- rug-ciune+ iar Sfntul MaAi& M-rturisitorul l nu&ea +teologie a de&onilor+$ M1N L+Scandalul+ !rotestantis&ului a&erican 7 frag&entarea sa necontenit- 7 divulga faptul c- o &ereu alt- versiune de crestinis& a tre%uit s- fie inventat- pentru a satisface nevoile fiec-rei su%divi)iuni sau fractii din societatea a&erican-$L !age S&ith> 6&%-trnirea natiunii> p$ 41=$
PARTEA A DOUA: Cre&inta "rt"&"G+ autentic+
Ca!it"lul #2 $I*ERICA I*TORIC/ Marele c-rturar (rtodoA> r-posatul Beorge Florovski> fost !rofesor de storie a Bisericii ,-s-ritene la 9niversitatea Farvard> scria" TBiserica este opera lui Fristos pe p-&nt> este chipul S-u> este pre)enta Sa %inecuvntat- n lu&eK 6n afara Bisericii nu eAist- &ntuire$ /oat- forta si tot ntelesul acestui aforis& stau n tautologia lui$ 6n afara Bisericii nu eAist- &ntuire pentru c- &ntuirea este Biserica$ Mntuirea este revelatia c-ii ar-tat- fiec-ruia atunci cnd crede n nu&ele lui Fristos$ 1ceast- revelatie poate fi g-sit- doar n Biseric-K 9niversul Bisericii este cel al unit-tii$ Desigur> aceast- unitate nu este una eAterioar-> ci una interioar-> inti&-> organic-$ Este unitatea trupului viu> unitatea organis&ului$ Biserica este unitar- pentru c- ns-si fiinta sa const- n reunirea o&enirii desp-rtite si divi)ateK6n Bisericu&anitatea trece ntr7un alt plan> ncepe un alt fel de eAistent-$ ( viat- nou- devine posi%il-> o viat- adev-rat-> ntreag- si des-vrsit-> o viat- universal-> Cn unitatea Duhului> n paceD$ ( nou;5
eAistent- ncepe> un nou principiu de viat-> Cprecu& /u> /at-> esti n Mine> si Eu n /ine> la fel si ei s- fie n NoiKca ei s- fie una precu& Noi sunte& una$DLM1N !otrivit scrierilor !-rintilor> confu)ia care ne ncon?oar- nu este ceea ce a dorit Du&ne)eu pentru Biserica Sa$M*N Biserica istoric- nu ar fi tre%uit s- fie afectat- de relativis&$M0N Cultura ns-si nu ar fi tre%uit s- fie pervertit- de c-tre un fals crestinis& si de seculari)area care i7a ur&at pentru cBiserica istoriceste nc- pre)ent- pe p-&nt$ Co&unitatea purt-toare de Fristos> fatde care portile iadului nu au putere> a supravietuit pn- n aceast- )i$ !-rinte al Bisericii si &artir totodat-> Sfntul gnatiu de 1ntiohia scria> n anul 11=> c- Biserica se cuvine s- fie un loc al ordinii> unit-tii si autorit-tii apostolice" T.uati a&inte s- &pliniti toate lucrurile n pace cu Du&ne)eu> cu episcopul care 6i tine locul> cu preotii n locul consiliului apostolic> cu diaconii> att de dragi &ie> c-rora li s7a dat s-7. slu?eascpe Fristos> Cel Care a fost cu /at-l de la nceputuri si n cele din ur&a S7a ntrupat$ Nu v- l-sati a&-giti de alte doctrine sau &ituri din vechi&e f-r- noi&-$EM2 N Sfntul gnatiu de 1ntiohia a fost episcop n acel oras> i7a ur&at Sf$ Evodius care a fost hirotonisit de Sf$ !etru$ Sfntul gnatiu a scris cteva epistole c-tre %isericile din 1sia> toate confir&nd autoritatea si succesiunea apostolic- drept funda&ent al Sfintei Biserici So%ornicesti si 1postolesti$ 1ceste epistole re&arca%ile> scrise de Sf$ gnatiu pe dru&ul s-u c-tre &artiriu n aren-> ap-r- ordinea si disciplina indispensa%ile n practica crestinis&ului autentic$ Sf$ gnatiu a fost ucis n ,o&a> nu nainte ca epistolele sale s- fie distri%uite celor sapte %iserici$M4N Multe deno&inatii si revendic- nu&ele de %iserici$ Dar dac- notiunea de CBiseric-D a a?uns snse&ne orice> sunte& ndrept-titi s- ne ntre%-& ce se ntelege totusi prin CBiseric-D$ Este CBisericaD doar &ulti&ea celor care se consider- crestini3M5N Sau are acest cuvnt WCBisericaD un sens istoric la fel cu& cuvinte ca CFrantaD sau CMarea BritanieD indic- locuri reale> nu doar o idee sau un senti&ent de a fi france) sau %ritanic n spirit3 Binecunoscutul autor si preot (rtodoA> 1nthon@ M$ Coniaris> scria" TCe vre& s- spune& atunci cnd folosi& cuvntul C%iseric-D3 !riviti la i&ensa varietate de grupuri care se nu&esc %iserici$ .a ur&a ur&ei> s7a a?uns ca fiecare s- poat- s- nte&eie)e Macu&N o %iseric-KDar sunt ele cu adev-rat %iserici3 1u fost ele nte&eiate de isus si de c-tre 1postoli3 Ce fel de leg-tur- istoric- au ele cu 1postolii3KNoi> crestinii (rtodocsi ntelege& prin Biseric- /rupul prin care isus este pre)ent n lu&e ast-)i$ 1 fost nte&eiat- de c-tre Fristos prin 1postoli si a p-strat o leg-tura istoric-> vie> cu 1postolii prin hirotonisirea clerului$ Faptul c- episcopul care hirotoniseste un preot (rtodoA ast-)i poate s-7si trase)e hirotonisirea istoriceste pnla 1postoli si> prin ei> pnla Fristos este o garantie c- Biserica (rtodoA- nu a fost nte&eiat- de c-tre cineva nu&it <oe S&ith cu cteva secole n ur&-> ci de c-tre Fristos 6nsusi si si trasea)- astfel eAistenta pnla Fristos$EM8N !entru ca notiunea de CBiseric-D s- ai%e &ai &ult dect un sens relativ> este nevoie s- fie nteleas- n cadrul conteAtului %ine docu&entat al istoriei Bisericii si al nv-t-turii ei de7a lungul veacurilor> ct si al docu&entelor de istorie secular-$ Biserica a nv-tat dintotdeauna c- pentru a fi cu adev-rat n spiritul apostolic> cei care pretind c- sunt episcopi sau preoti tre%uie s- fie n stare s- ?ustifice nentrerupta continuitate istoricsi relatie cu Biserica apostolic- din vechi&e care a fost nte&eiat- de c-tre Fristos$M:N 1sa cu& scria si Sf$ !avel" TC-ci nici o alt- te&elie nu &ai poate ni&eni ad-uga> n afar- de cea care este de?a" Fristos$E H1 Cor$ 0$11I /r-s-tura do&inant-> distinct-> a Bisericii istorice este neschi&%area ei> continuitatea ei> consecventa ei de veacuri si succesiunea ei apostolic-$M;N !otrivit Sfintei /raditii> &isiunea Bisericii> aceea de a trans&ite ceea ce a fost nceput de c-tre Fristos> nu a fost un accident al istoriei> ci a fost n &od deli%erat sta%ilit- de Fristos 6nsusi$M1=N Scriptura ne spune" TCnd isus a a?uns n regiunea Cesareii i7a ntre%at pe 1postoli" CCine spun oa&enii c- sunt eu> Fiul (&ului3D Si Si&on !etru a r-spuns> )icnd" C/u esti Fristosul> Fiul Du&ne)eului Celui viuZD isus i7a r-spuns )icnd" CBinecuvntat esti tu> Si&on Bar7 ona> pentru c- nu sngele si carnea ti7
;8
au revelat tie acestea> ci /at-l &eu> Care este n ceruri$ Si eu de ase&enea spun c- tu esti !etru> si pe aceast- piatr- &i voi )idi %iserica> iar portile iadului nu vor avea putere asupra ei$ Si ti voi da tie cheile &p-r-tiei cerurilor si orisicte vei tine legate pe p-&nt> legate vor fi si n ceruri> iar oricte vei de)lega pe p-&nt> vor fi de)legate si n ceruri$D 1poi a poruncit discipolilor s- nu spun- ni&-nui c- El este Fristosul$E HMatei> 15" 107*=I 1 Beorge Florovski> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoA-> pp$ 0870;$ * LC-ci isus Fristos> Care e chiar viata noastr-> este vointa /at-lui> la fel cu& episcopii> dese&nati n toatlu&ea> sunt vointa lui isus Fristos$ Se cuvine asadar s- tr-iti n %un- pace cu episcopulKL Sf$ gnatiu de 1ntiohia> +Epistola c-tre Efeseni+ n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 18$ 0 LK.eg-tura dintre frag&entarea religioas- si seculari)are poate fi redat- pe scurt astfel" frag&entarea produs- de !rotestantis& a fost de o i&portant- vital- prin aceea c- o culturreligioas- &onolitic- do&inant- Masa cu& a eAistat nainte de ,efor&-N ar fi opus o re)istent&ult &ai &are fatde seculari)are$L Steve Bruce> Casa destr-&at-> p$*8$ 2 Sf$ gnatiu de 1ntiohia +Epistola c-tre &agne)ieni+> ,ef$ 22724> 1$D$ 11=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$1$<urgens> p$1;$ 4 !entru c- epistolele sale sunt att de ti&purii si att de fer&e n apelul lor la autoritate apostolic-> la Sfnta /raditie si la ierarhie %isericeasc-> schis&aticii> ereticii si !rotestantii> &ai cu sea&- 1na%aptistii> au ncercat n repetate ti&puri s- le conteste legiti&itatea$ Cu toate acestea> autenticitatea lor a fost de&onstrat- de diferiti cercet-tori precu& <$B$ .ightfoot> 1dolf van Farnack si /heodore âhn$ 1utenticitatea lor este acu& universal acceptat- si> o dat- cu ea> faptul c- n anul 11= 1$D$> la nu&ai 5= sau 8= de ani dup- &oartea lui Fristos> pe cnd a&intirea apostolilor era proasp-t-> autoritatea apostolic- a fost ap-rat- cu str-snicie de !-rintii Bisericii$ 5 1nthon@ M$ Coniaris 7 ntroducere la Biserica (rtodoA- HMinneapolis> MN> 1;:*I> p$1$ 8 %id$ p$1 : 9na din preocup-rile principale ale apologetilor Mcredintei crestine n Biserica pri&ar-> 1$D$ 1==70==N a fost s- de&onstre)e continuitatea ntre Evanghelie si istoria revelatiei lui Du&ne)eu n lu&eKpornind de la aceea c-K&ostenirea adev-rului crestin a fost l-sat- de Fristos 1postolilor care> la rndul lor au trans&is7o &ai departe episcopilor si nv-t-torilor ortodocsiK .a origini> ter&enul +ere)ie+ folosit n conteAt crestin> a fost sinoni& cu +schis&-+ Hve)i 1 Corinteni 11"1:71;I> a&ndou- referindu7se la sci)iuniKla +de)%ateri si nentelegeri n opo)itie cu doctrina pe care ati pri&it7o+ H,o&ani 15"18IL <aroslav !elikan> /raditia crestin-> vol$ " Nasterea /raditiei Catolice H1==75==I> pp$ 5:75;$ ; Sf$ !avel &ustr- pe oricine s7ar a%ate de la unitatea Bisericii ur&nd cte un conduc-tor auto7 procla&at$ LC-ci cnd )ice unul" Eu sunt al lui !avel> iar altul" Eu sunt al lui 1pollo> au nu sunteti oa&eni trupesti3L H1 Corinteni 0"2I 1= L!ropov-duirea Bisericii continu- f-r- schi&%are si este peste tot la felKeste per&anent rennoit- de Duhul lui Du&ne)euK6n Biserica Sa Du&ne)eu a l-sat apostoli> profeti si doctori si toate celelalte c-i prin care Duhul lucrea)-KC-ci acolo unde este Biserica este si Duhul lui Du&ne)eu$$L HSf$ rineu 7 +6&potriva ere)iilor+> 1$D$ 1:=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ ;2$
;:
Pri(ii e!isc"!i udeii care tr-iau pe vre&ea lui isus erau nel-&uriti cu privire la cine a fost El$ Credeau c- era un profet &ort venit iar pe p-&nt$ Discipolii au dovedit pn- si ei c- sunt n stare s- nu7. nteleag- pe Fristos> asa cu& a f-cut7o &ulti&ea care .7a ur&at$ isus ns- i7a spus lui !etru cdiferenta dintre ntelegerea sa si or%irea &ulti&ii nu st- n inteligenta lui !etru> nici &-car n credinta sau n %un-tatea luiS ci Du&ne)eu a fost Cel Care a ales s-7i revele)e adev-rul lui !etru si celorlalti 1postoli> nainte ca acesta s- fie revelat altora$ !etru si ceilalti aveau o sarcinspecial- si li s7a dat o cunoastere aparte a lucrurilor$ Du&ne)eu i7a ales pe !etru si pe ceilalti 1postoli ntr7un fel aparte pentru a nte&eia Biserica Sa vesnic- pe p-&nt$ Fristos si7a petrecut cea &ai &are parte a vietii sale &isionare preg-tind si nv-tnd 1postolii pentru aceast- &isiune istoric-$ Departe de a fi fost egalitar n folosirea ti&pului> Fristos si7a dedicat &are parte din energiile sale preg-tind un grup select> ales> de viitori lideri$ 6n alte cuvinte> potrivit relat-rilor din Evanghelie> &a?oritatea ti&pului El si7a petrecut7o edificnd si preg-tind pe cei care ur&au s- conduc- Biserica> &ai degra%- dect snvete o &as- de indivi)i$ isus a pro&is Bisericii sale prigoana> dar si i)%nda$ adul nsusi va declara r-)%oi Bisericii> dar Cnu va avea putere asupra ei$D HMatei 15$1:I$ 6ntoc&ai precu& /at-l l7a ales pe Fiu> tot astfel isus i7a ales pe 1postoli s-7 continue &unca$ 1ceasta a fost> n &od evident> ntelegerea de c-tre 1postoli a &isiunii lor> de vre&e ce docu&entele istorice ale Bisericii din vechi&e aratli&pede c-> nainte de a &uri> 1postolii au nceput s-7si caute succesori$ M1N isus le7a dat apostolilor puterea special- de a lega si de)lega pe p-&nt> ca si n cer HMatei 15$1;I$ Dac- crede& scrierile Noului /esta&ent si adev-rul !-rintilor> Fristos 6nsusi a dat autoritate Bisericii si puterii ei pe p-&nt$ 6nc- de la nceputuri !-rintii Bisericii au respectat si dat ascultare &odelului lui Fristos de autoritate n guvernarea Bisericii$* Si> asa cu& a& v-)ut n epistolele Sf$ gnatiu> !-rintii au ap-rat cu str-snicie autoritatea %isericeasc-> la fel cu& !etru> !avel si ceilalti 1postoli au f-cut7o naintea lor$ Docu&entele istorice arat- c- Biserica din vechi&e avea aceeasi po)itie fatde autoritatea si legiti&itatea apostolic-$ 6n Didahiile 1postolilor Hdin anii :=712=I afl-&" T1legeti dintre voi episcopi si diaconi vrednici de nu&ele Do&nului> oa&eni s&eriti si nu iu%itori de %ani> plini de adev-r si ncercatiS pentru c- ei v- vor slu?i ca profeti si nv-t-tori$ Nu i dispretuiti> c-ci ei sunt vrednici de cinste> la fel ca profetii si nv-t-torii$E0 .a o dat- chiar &ai ti&purie H847:=I pe cnd a&intirea 1postolilor era si &ai vie> Sf$ Cle&ent al ,o&ei> care fusese hirotonisit de c-tre 1postolul !etru> si care fusese nu&it si instruit de el personal> scria n &od eAplicit despre succesiunea episcopal-" TMFristosN a poruncit ca darurile si slu?%ele s- fie tinute nu n negli?ent- sau n de)ordine> ci la o vre&e %ine rnduit-$ Mai &ult dect att> El a hot-rt> prin vointa sa supre&-> unde si de c-tre cine s- fie ele tinute> astfel ca totul s- fie f-cut n sfintenie> potrivit %unei Sale pl-ceri> si s- fie %ine pri&it de c-tre ElKMarelui preot> ntr7adev-r> i se re)erv- sarcini aparte> preotului i se d- si lui un loc %ine definit> iar levitilor li se re)erva slu?%e speciale$ (&ul laic este legat prin laicitatea lui$ Fie ca fiecare dintre noi> fratilor> s- fi& %inepl-cuti lui Du&ne)eu si s- ave& o constiintli&pede> nu nc-lcnd %una rnduial- a slu?irii SaleK1postolii au pri&it evanghelia pentru noi de la Do&nul nostru isus FristosS iar El a fost tri&is de Du&ne)eu$ Fristos> prin ur&are> este de la Du&ne)eu> iar 1postolii sunt ai lui Fristos$ 1&ndou- aceste potriviri sunt> asadar> din voia Do&nuluiK1postolii nostri au stiut prin Do&nul nostru isus Fristos c- va fi o %-t-lie &are pentru scaunul episcopal$ Din aceast- pricin-> pri&ind aceast- deplin- ncredintare> ei au nu&it pe cei de?a po&eniti> iar apoi au ad-ugat pe altii> ca> n ca)ul c- acestia vor &uri> s- r-&ncineva care s-7i nlocuiasc-$E2
;;
Sf$ gnatiu de 1ntiohia este socotit ca !-rinte apostolic pentru c- i7a fost ucenic 1postolului oan$ Cu& a& v-)ut> n ti&pul c-l-toriei sale de la 1ntioh spre ,o&a> unde s7a s-vrsit &artiriul s-u> gnatiu a scris sapte epistole n care a su%liniat si ap-rat nu doar succesiunea apostolic-> ci si ordinul divin dat de Du&ne)eu adev-ratei Biserici> Sfinte> So%ornicesti si 1postolesti$ .a ceasul &artiriului s-u> Sf$ gnatiu a tratat continuitatea apostolic- cu atta i&portant- nct si7 a petrecut ulti&ele )ile pe p-&nt ap-rnd cu str-snicie for&a %isericeasc- de guvern-&nt sta%ilit- de Fristos$ 6n anul 11= scria" TC-ci isus> viata noastr- insepara%il-> este voia /at-lui> la fel cu& episcopii> care au fost nu&iti n toatlu&ea> sunt ai lui Fristos$ Se cade> asadar> ca voi s- tr-iti n pace cu vointa episcopului$ KS- fi& cu %-gare de sea&-> deci> ca s- d-& ascultare lui Du&ne)eu> spre a nu ne opune episcopilor$ Este li&pede c- tre%uie s- l privi& pe episcop ca pe Do&nul 6nsusi$ 6ntr7adev-r> cnd dai ascultare episcopului asa cu& 7ai da lui isus Fristos> voi veti tr-i nu dup- ale o&ului> ci dupvoia lui isus Fristos> cel care a &urit pentru noi> ca prin credinta n &oartea .ui s- fi& noi nsine i)%-viti de &oarte$ K/ot asa fie ca s-7i respectati pe diaconi asa cu& .7ati respecta pe isus Fristos> asa cu& si ei l respect- pe episcop ca pe un tat-> pe preoti ca pe un consiliu al Do&nului> al 1postolilor$ F-racestea nu se poate vor%i de Biseric-$ KCel care este n sanctuar este pur> cel care este n afara lui nu este$ 1ltfel spus> oricine ar actiona f-r- un episcop> f-r- preoti si f-r- diaconi> nu are constiinta curat-$E4 Sf$ rineu> al doilea episcop din .@ons si ucenic al lui !ol@carp> acesta din ur&- fost discipol al Sf$ oan Evanghelistul> scria n 1:=" TC-ci Biserica> desi dispersat- peste toatlu&ea pnla cap-tul p-&ntului> a pri&it de la 1postoli si de la discipolii lor credinta ntr79nul Du&ne)euK Biserica> pri&ind aceast- propov-duire si aceast- credint-> desi este r-spndit- n toatlu&ea> este cu toate acestea p-)it-> ca si cu& ar ocupa o singur- cas-KEa procla&- Madev-rulN n ar&onie> l nvat- si l pred- &ai departe ca si cnd ar avea o singur- gur-$ !entru c-> n ti&p ce li&%ile p-&ntului sunt diverse> autoritatea traditiei este una si aceeasiK Nici unul din conduc-torii %isericilor> orict de &are le7ar fi puterea sau elocventa> s- nu nvete altfel> pentru c- ni&eni nu este &ai presus de nv-t-tor$E 5 Este a%surd s- crede& c- cei care> ca Sf$ gnatius si Sf$ rineu 7 &ostenitorii directi ai nv-t-turii 1postolilor 7 au nteles gresit credinta crestin- si rnduiala divin- a guvern-rii %isericesti care le fusese propov-duit-$ Este de7a dreptul o arogant- s- presupune& c- noi> dou- &ii de ani &ai tr)iu> a& sti &ai %ine care este planul lui Du&ne)eu cu rnduiala %isericeasc- dect cei care i7 au ascultat pe 1postoli si pe cei din a doua generatie de episcopi crestini> &ulti dintre ei &artiri)ati pentru credinta lor$ Si totusi> ni se cere s- accept-& eAact contrariul> anu&e cadev-ratul crestinis& al Bisericii pri&are este Ccrestinis&ulD !rotestant> individualist si schis&atic$8 Sunt destui care triviali)ea)- autoritatea special- dat- lui acov> care a fost pri&ul episcop al Bisericii n erusali&> lui !etru si altor 1postoli si episcopi pe care ei i7au nu&it> spunnd caceast- autoritate a fost dat- Ctuturor crestinilorD$ 1ceast- credint- a fost> desigur> cau)a anarhiei 1na%aptiste si privati)-rii credintei de c-tre [uakeri$: 6n aceste conditii> cuvintele clare ale Mntuitorului H oan *=$*17*0I si pierd orice valoare> pentru a nu &ai po&eni de ntelegerea practic- a guvern-rii %isericesti de c-tre pri&a generatie de crestini> si toti cei care le7au ur&at> pnla re%ela er- !rotestant- a trecutului apropiat$ /ot astfel Epistolele lui !avel c-tre %iserici nu7si &ai au nici un rost$ 6n Epistole vede& cu& !avel> !etru si ceilalti asteptau ca cei c-rora le erau adresate s- li se supun-$ F-r- o structur- organi)at- si o disciplin- %isericeasc- n Biserica pri&ar-> ns-si eAistenta Epistolelor nu se ?ustific-$
1==
M1N LCei dinti crestini au fost evrei si n credinta lor cea nou- au g-sit continuarea celei vechiK Din pri&ele capitole ale Faptelor 1postolilor vede& cu& &e&%rii %isericii din erusali&> pe care rineu o nu&ea +Biserica din care se trag toate celelalte %iserici+> l ur&au pe acov> care> fiind +frate al Do&nului+> a fost un fel de +calif+KHStauffer> 1;4*> 1;07*12I$L Citat de <aroslav !elikan n Nasterea /raditiei Catolice> p$ 10$ M*N LCei care ntr7adev-r apartin lui Du&ne)eu si lui isus Fristos sunt &preuncu episcopulK$iar cei care ur&ea)- vreun schis&atic nu vor &osteni &p-r-tia lui Du&ne)euKL HSf$ gnatiu de 1ntioh> +Epistola c-tre cei din !hiladelphia+> 1$D$ 11=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$ 1$ <urgens> p$ **$ 0 Didahii 7,ef$ ;S 1$D$ 12=> Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 2$ 2 Sf$ Cle&ent ,o&anul 7 +Epistola c-tre Corinteni+> ,ef$ 1;> 1;1> *=> *1S 1$D$ :=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 1=$ 4 Sf$ gnatiu de 1ntiohia 7 +Epistola c-tre Efeseni+> 1$D$ 11=S +Epistola c-tre Magne)ieni+> 1$D$ 11= n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$ 1$ <urgens> pp$ 08744> pp$ 187*0$ 5 Sf$ rineu 7 +6&potriva ere)iilor+> ,ef$ 1;171;*> 1$D$ 1:=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$ 1$ <urgens> pp$ :27:4$ 8 EApresia eAtre&- a acestei asertiuni se afl- n nv-t-tura 1na%aptist- potrivit c-reia> n afara lor> nu a eAistat nici o +%iseric- adev-rat-+ n cei 18== de ani care au trecut de la pri&ele generatii de crestini pnla ei$ Chiar n )iua de a)i &a?oritatea grup-rilor evanghelice ignor- ntreaga istorie a Bisericii sau> n cel &ai %un ca) l po&enesc pe .uther> J@cliff sau pe Sf$ 1ugustin$ &presia l-sat- de ei este aceea c- crestinis&ul a ap-rut aproape &agic n anul 141= si a a?uns snfloreasc- a%ia n secolul al X X7lea o dat- cu inovatiile aduse de Finne@> Mood@ etc$ 9na din ulti&ele n-scociri propagandistice si anti7istorice ale unui autor !rotestant este cartea lui <a&es F$ ,ut) Biserica deschis-> care propag- &itul !rotestant al unei +%iserici pri&are si&ple> ne7 ierarhice+$ : #e)i Cap$ 0 si notele de la su%sol$
Ierar'ia !atriar'al) EAist- voci care sustin c- ierarhia patriarhal- a Bisericii a fost doar un +feno&en cultural+> o reflectie a societ-tii +patriarhale+ n care a tr-it Fristos$ 1ceste voci sunt de p-rere c- tre%uie sdep-si& granitele civili)atiei antice si s- +aduce& la )i+ nv-t-tura lui Fristos pentru a satisface preferintele &oderne pentru o religie +corect- din punct de vedere politic+$ 1fir&atie care> n &od logic> ridic- o pro%le&- interesant-$ Dac- isus este Fiul lui Du&ne)eu> Creatorul Care +i7a f-cut parte %-r%-teasc- si parte fe&eiasc-+ HFacerea 1$*8I> atunci de ce nu a prev-)ut Du&ne)eu nevoia de a instrui Biserica s- se &odele)e dup- politica seAelor si preferintele seAuale schi&%-toare ale fiec-rei succesive epoci3 Conducerea de c-tre fe&ei nu a fost necunoscut- pe vre&ea lui Fristos$ El a a&intit de ,egina Sudului care a venit s- aud- ntelepciunea lui Solo&on$ Si chiar &ai &ult" Scripturile iudaice sunt pline de eroine> asa cu& Biserica istoriceste plin- de Sfinte Maici> de sfinte egale n duhovnicia lor cu Sfinsii !-rinti si cu sfintii$ 1sa cu& scrie Sheldon #anauken> LDin dou- una" sau Du&ne)eu /at-l a gresit si acu& s7a r-)gndit> sau isus Care a fost Du&ne)eu ntrupat nu a f-cut voia /at-lui$ !ri&a variant- e pueril-$ 1 doua i&plic- negarea faptului c- isus a fost Du&ne)eu ntrupat$
1=1
(rice argu&ent pentru hirotonisirea fe&eilor care este %a)at pe idea c- Sfntul Duh c-l-u)este Biserica spre un nou adev-r ascunde o alt- eroare 7 cele sai)eci de generatii nedrept-tite de fe&ei$ Sunt de p-rere ca aceasta nu este posi%il f-r- negarea 6ntrup-rii$L M1N Dac- isus a fost +li&itat+ de cultura n care a tr-it> cu& &ai poate El s- fie Du&ne)eu3 ar dacEl nu este Du&ne)eu ntrupat prin vointa li%er- a unei fe&ei> %inecuvntata Maria> Maica Do&nului> atunci la ce ar &ai conta ce face Biserica Sa3 Biserica devine astfel o alt- sect- a c-rei credint- este n desarte +scripturi+S si nc- una plin- de seAis& si ho&ofo%ie$ Si nc-" pe ce te&ei se cere +aducerea la )i+ a Bisericii> fie prin renuntarea la succesiunea apostolic-> prin acceptarea avorturilor> sau prin denuntarea preotiei %-r%-testi de c-tre cei care se pretind parte din +continuitatea istoric-+ a Bisericii cnd perenitatea adev-rului crestin a fost una din tr-s-turile Bisericii de7a lungul istoriei sale3M*N Dac- isus este Fiul lui Du&ne)eu> asa cu& nvat- Biserica> si dac- El a nte&eiat Biserica Sa 9na> Sfnt-> So%orniceasc- si 1postoleasc- pentru a dura +n vecii vecilor+> cu& se face c- !rotestanti schis&atici> ,o&ano7Catolici &oderni)ati si chiar unii +(rtodocsi+ protestanti)ati nu recunosc i&portanta succesiunii apostolice> rnduiala %isericeascsi autoritatea ierarhic- ce ntretin disciplina %isericeascsi puritatea doctrinei3M0N 6n Biserica veacurilor r-spunsul dat H+asa a fost dintotdeauna+I este de fapt r-spunsul legiti&$ Biserica sustine c- sunt adev-ruri neschi&%a%ile si care nu sufer- nici o &%un-t-tire$ 1ceasta este adev-rat n special n ceea ce priveste hirotonisirea fe&eilor$ 9na din o%iectiile funda&entale aduse hirotonisirii fe&eilor este aceeasi ca n ca)ul ap-r-rii Bisericii &potriva iconoclastilor$ Fristos S7a ntrupat$ !entru crestinii (rtodocsi 6ncarnarea nu este o +idee+ sau un +si&%ol+> este un fapt istoric$ /otul n viat- si n &odul de ,ug-ciune al Bisericii (rtodoAe este &enit s- su%linie)e caracterul istoric al 6ncarn-rii$ De aceea ave& icoane$ Fristos a venit n trup si icoana sa> icoanele sfintilor S-i> ale &artirilor> ale apostolilor> ale Ma&ei Sale> stau &-rturie caracterului istoric al venirii Sale$ Dar ave& totodat- si icoane vii$ 6n liturghie preotii si episcopii sunt repre)entantii lui Fristos n fata altarului$ !reotul si episcopul nu sunt repre)ent-ri ale unei idei a%stracte> ei sunt icoane ale unei persoane istorice care a venit pe p-&nt" Fiul lui Du&ne)eu$ Du&ne)eu> potrivit Bisericii (rtodoAe> este n afara ti&pului si spatiului$ /otusi> aceasta nu schi&%- faptul istoric potrivit c-ruia> atunci cnd El S7a ar-tat n trup> a venit ca parte %-r%-teasc-> nu su% for&a unui si&%ol androgin al +o&enirii+$ Nu pict-& icoane cu un Fristos fe&eie pentru c- Fristos a fost %-r%at$ Nu pute& avea preotese care s- 6l repre)inte pe istoricul Fiu al lui Du&ne)eu asa cu& nu pute& tolera repre)entarea ca %-r%at a %inecuvntatei Fecioare Maria> acceptnd n acelasi ti&p c- ea a fost o persoan- istoric-> o fe&eie care a ales s- fie !urt-toare de Du&ne)eu$ 6n &od firesc !rotestantis&ul Hsi ,o&ano7Catolicis&ul li%eral &odernI tinde s- fie iconoclastic pentru c- +crestinis&ul+ &oderni)at si laici)at nu &ai afir&- caracterul istoric al Noului /esta&ent$ De fapt> el a ncercat activ s- transfor&e continutul Sfintei /raditii si al Scripturii n ni&ic &ai &ult dect un vag si&%olis& religios$ 1ceasta este de altfel teologia +li%eral-+$ Dar (rtodoAia respinge po)itia iconoclast- a li%eralis&ului ct si a%ordarea deconstructivist- a religiei$ 6n ti&p ce crestinii (rtodocsi afir&- tainele credintei> ei afir&- totodat- si pe istoricul isus si ntruparea Sa$ Desi n Fristos +ni&eni nu e %-r%at sau fe&eie+ de vre&e ce &ntuirea apartine tuturor> n egal- &-sur-> credinta (rotdoA- afir&- c- Fristos 6nsusi a sta%ilit rnduiala ierarhiei n Biseric-$ De aceea Biserica respinge iconoclas&ul> orict de deghi)at s7ar &anifesta> fie su% for&a spargerii icoanelor> a%ord-rii deconstructiviste a Scripturii> sau +androgini)-rii+ icoanelor vii$ !reotii si episcopii despre care Sf$ gnatiu ne relatea)- st-teau la altar n locul lui Fristos$ Firotonisind fe&eile> !rotestantii +li%erali+ spun" +Fristos nu a venit n trup> &asculinitatea sa nu contea)-> El este doar un si&%ol a ceva &ai cuprin)-tor+$ 6ns- pentru (rtodocsi &asculinitatea lui Fristos contea)-> asa cu& fe&initatea Mariei contea)-$ Crestinis&ul sau este o credint- istoric- sau nu e ni&ic$ Nu pute& crede c- Fristos a ap-rut
1=*
&agic$ Crede& c- El a crescut asa cu& creste f-tul unui o& n pntecele unei fe&ei> cDu&ne)eu a venit n trup> n realitate> n ti&p si spatiu> c- ni&ic ceea ce Du&ne)eu ia asupra Sa nu e o greseal-> nu e )adarnic sau f-r- rost$ Distrugerea icoanelor> falsificarea preotiei si de&iti)area sacra&entelor pnla ale considera niste si&ple si&%oluri distrug &-rturia crestin- a faptului 6ncarn-rii$ (a&enii par s- stie> n &od &isterios> instinctiv> c- asa stau lucrurile chiar dac- si7au pus sau nu aceste pro%le&e$ Cu& altfel s- eAplic-& scandalul iscat de pierderea attor &e&%ri n deno&inatiile care au hirotonisit fe&ei3 (a&enii si&t c- ceva sacru a fost profanat atunci cnd politica seAelor a invadat religia$ Si &ai stiu c- o religie +&oderni)at-+ care ncearc- s- +tin- pasul cu vre&ea+ si7a pierdut puterea &oral-$ Si de aceea actionea)- n consecint-$ #-)ut- din aceast- perspectiv- cruciada ideologic- a &isc-rii fe&iniste pentru legiti&itate tre%uie oprit- la usa Bisericii (rtodoAe$ Biserica nu poate s- devin- ?uc-ria &isc-rii de +corectitudine politic-+$ Si nici nu poate ng-dui unei &inorit-ti acade&ice din se&inariile sale> ori ctorva preoti sau episcopi cu o oarecare constiint- politic- s- risipeasc- dou- &ii de ani de certitudine &oral- de dragul respecta%ilit-tii oferite de elita acade&ic- politi)atde a)i> puternic anga?at- n cruciada anti7ierarhic-$ Cruciada lansat- pentru a confor&a Biserica ideologiei seAelor din )iua de a)i este o cruciaddus- pentru a face Biserica s- se aplece n fata Ce)arului din &o&entul pre)ent$ Nu ar strica sne a&inti& c- o&ul poate cstiga o ntreag- lu&e> inclusiv respecta%ilitatea acade&ic-> si cu toate acestea si poate pierde sufletul$ !ro%a%il este de ase&enea %ine s- plas-& chestiunea hirotonisirii fe&eilor si aceea a li&%a?ului +atotcuprin)-tor+ ntr7un conteAt &ai larg" asaltul fe&inist si ho&oseAual &potriva naturii ns-si$ 6ncercarea de a r-st-l&-ci nv-t-tura si &-rturia unei preotii %-r%-testi de veacuri este tot una cu ncercarea de a androngini)a nu doar Biserica> dar si pe Du&ne)eu$ Du&ne)eu> nvat- Biserica ortodoA-> din ratiuni tainice a ales s- se revele)e ca tat-$ 1 accepta hirotonisirea fe&eilor sau a i&pune Bisericii asa7)isul li&%a? liturgic atotcuprin)-tor> neutru echivalea)- nu doar cu a nega hot-rrea lui Du&ne)eu de a Se revela ca /at- si de a7. tri&ite pe Fiul s-u> dar si cu a respinge pre)enta real- si continu- a lui Fristos n Biserica Sa$ .i&%a?ul liturgic +atotcuprin)-tor+ si hirotonisirea fe&eilor nu sunt cu ni&ic &ai revolt-toare pentru constiinta crestin- si pentru sensul istoriei dect a o picta pe Maria ca %-r%at$ Este> aceasta> o for&- de graffiti liturgic care discreditea)- idea per&anentei transcendente> &isterioase$ Este distrugerea trecutului f-r- a oferi ni&ic de durat- care s- nlocuiasccertitudinile de veacuri pierdute$ Este regreta%il c- pn- si ctiva +(rtodocsi+ au fost prinsi n capcana cruciadei fe&iniste si au nceput s- ?oace volei politic cu te)aurul de nenlocuit al Bisericii$ Credinciosii (rtodocsi si &area &a?oritate a preotilor si episcopilor au re)istat n unani&itate hirotonisirii fe&eilor$ Dar o &inoritate )go&otoas- de +(rtodocsi+ acade&icieni> vulnera%il- spiritului vre&ii> a ncercat snceap- +dialogul+ n ceea ce priveste +chestiunea fe&eii n %iseric-+ ntr7un fel ase&-n-tor cu cel n care anu&ite cercuri fe&iniste 1nglicane si episcopale au insinuat o che&are fe&inist- la hirotonisirea fe&eilor n co&unit-tile lor la nceputul anilor 1;8=$ 1stfel de c-rturari +(rtodocsi+ precu& Elisa%eth Behr Siegel HClerul fe&inin in Biseric-I si Susan 1sh%rook Farve@ au cerut n &od deschis renuntarea la aceast- traditie veche n Biseric-$M2N Biserica (rtodoA- a fost istoriceste gardianul iconografiei crestinis&ului si garantul continuit-tii istorice a &-rturiei apostolice si ierarhice a co&unit-tii purt-toare de Fristos pe p-&nt$ 1 irosi aceast- &ostenire datorit- ?ocurilor de natur- acade&ic- sau +teologic-+ e tot una cu a7i ncununa cu laurii victoriei pe iconoclastii vre&urilor noastre$ 1 per&ite +politicii seAelor+ din )iua de a)i 7 o toan- de &o&ent n cel &ai %un ca)> o tiranie fascist- a i&pusei +corectitudini politice+ n cel &ai r-u ca) 7 s- p-trund- n sanctuarul (rtodoA echivalea)- cu a png-ri> a desacrali)a altarul> a7 i ofensa pe credinciosi> a de)%ina Biserica si a di&inua autoritatea &oral- a (rtodoAiei$
1=0
M1N Shelon #anauken 7 Su% &ila Sa H gnatius !ress> 1;::I citat n +!entru c- Du&ne)eu nu face greseli" hirotonisirea fe&eilor+> 1B1 N> 1;;0$ M*N L1 identifica doctrina ortodoA- a Bisericii Catolice MuniversaleN presupunea s- respecti ceea ce !-rintii au trans&is> de la o generatie la alta> prin traditieK+Faideti 7 a spus MaAi& 7 sp-str-& &-retul si cel dinti re&ediu al &ntuirii$ MM- refer la fru&oasa &ostenire a credintei$N Faideti s- l &-rturisi& cu ini&a si cuvntul> deplin ncredintati> asa cu& ne7au nv-tat !-rintii+ HMaAi&> Ep$ 1*> !B ;1"254I$ +Nu invent-& for&ule noiKc-ci aceast- este curat- o%r-)nicie> lucrare si n-scocire a unei &inti eretice si tul%urate$+ HMaAi&> (pusc$ 1; !B ;1" **27*4IL <aroslav !elikan> Duhul crestinis&ului r-s-ritean> p$ *=$ M0N 1sa cu& eAplic- %inecunoscutul autor (rtodoA si decan al Se&inarului Sf$ #ladi&ir> /ho&as Fopko" LConducerea n Biseric-> n special n ce priveste preotia> este &ai ase&-n-toare unei relatii de fa&ilie dect unei relatii sociale$ 6ntre%area &ea este" eAist- sau nu eAist- ceea ce nu&i& autoritate p-rinteasc-3 EAist- sau nu eAist- ceea ce nu&i& prin sot3KDe7a lungul istoriei Bisericii afl-& despre oa&eni foarte puternici 7 %-r%ati si fe&ei 7 tr-ind o viatduhovniceasc-$ 6ntlni& o solid- viat- &onastic-$ Ne ntlni& cu incredi%ile dispute teologice si conceptii articulate despre o ga&- larg- de pro%le&e$ Cnd pri&esti ceea ce ti se d-> felul n care credinta a fost articulat-> n care oa&enii au tr-it> n care %-r%atii s7au raportat la fe&ei 7 si &- refer la sfinti> nu la ceea ce s7a nt&plat n societate> c-ci istoria ecle)iastic- este foarte diferitde Sfnta /raditie a sfintilor 7 tre%uie s- ti pui ur&-toarea ntre%are" De ce au eAistat fe&ei canoni)ate ca sfinte> c-lug-rite> &isionare> prorocite> nv-t-toare> pustnice> evangheliste> f-r- ca vreodat- s- fie hirotonisite ca pre)%itere sau ca episcopi de nici o co&unitate crestin-3 6ntre%area funda&ental- ns- ar fi aceasta" aceasta s- fie preotia 7 o functie aparte pentru edificarea /rupului n relatie cu toti oa&enii> pe care doar anu&iti &e&%ri ai /rupului pot s- o ndeplineasc- pentru c- pur si si&plu doar ei au preg-tirea necesar-3 Si dac- este vor%a de functia patern-> de che&area sacra&ental- de a fi p-rinte n &i?locul co&unit-tii> nu presupune aceasta s- fii %-r%at ca s- poti fi p-rinte3 !oate o fe&eie s- fie p-rinte3 !oate orice %-r%at s- fie p-rinte3 Sf$ oan Bur-7de71ur care a spus c- functia de pre)%iter7episcop eAclude toate fe&eile si &a?oritatea %-r%atilor> a avut n Biserica sa din Constantinopole cteva sute de diaconite> al c-ror cap a fost Sf$ (li&pia> care a fost prietenul s-u cel &ai %un$ 6ns- nu i7a trecut niciodat- prin cap s7o hirotoniseasc- la rangul de pre)%iter sau episcop$ Si nu cred c- s7a si&tit discri&inat- pentru cnu a a?uns la acea functie$ Nu cred c- aceasta este nu&ai o chestiune ad&inistrativ- sau ce tine de cel care tre%uie s- ad&inistre)e 6&p-rt-sania sau s- tin- slu?%a$ Cred c- pro%le&a este &ult &ai co&pleA- dect att$ Cred c- e vor%a de ns-si natura Credintei care este n ?oc$ Ceea ce s7a nt&plat prin alte p-rti o dovedeste$ (riunde s7a introdus chestiunea hirotonisirii fe&eilor se afl- si co&pro&isuri privind li&%a?ul ad&is la .iturghie> privind viata de fa&ilie> relatiile seAuale> chestiunea ho&oseAualit-tii si cu& tre%uie a%ordat- ea pastoral si duhovniceste$ /oate acestea a?ung s- fie de neevitat$ Cred c- n ?urul chestiunii hirotonisirii fe&eilor gravitea)- toate celelalte$ Cred c- ns-si Credinta e n ?oc aici$L !r$ /ho&as Fopko> LFirotonisirea fe&eilor" 9n r-spuns (rtodoAL> n 1B1 N> aprilie 1;;0$ M2N !ro%a%il c- datorit- unei ntelegeri gresite a +li%ert-tii acade&ice+ Se&inarul Sf$ #ladi&ir> de altfel unul din %astioanele (rtodoAiei> a g-sit de cuviint- s- pro&ove)e si s- pu%lice aceste opinii anti7(rtodoAe si anti7traditionale$ Hve)i ap-rarea entu)iast- a hirotonisirii fe&eilor de c-tre Susan 1sh%rook Farve@ n articolul ei +!reotia fe&eilor n Biseric-+ din !u%licatia teologic- tri&estriala Sf$ #ladi&ir> vol$ 08'1 1;;0I$ #e)i 1ctivistul crestin vol$ 0> 1;;2> +!reotese 7 istorie si teologie+ pentru o eAa&inare a acestei chestiuni de c-tre c-rturarul !atrick Fenr@ ,eardon$
1=2
*uccesiunea a!"st"lic) !ri&ii !rotestanti au recunoscut i&portanta succesiunii apostolice si continuitatea istoric- a preotiei %-r%-testi$M1N Si totusi> dac- privi& la co&unit-tile !rotestante de a)i cu greu ne d-& sea&a c- succesiunea apostolic- a fost o chestiune de pri&a i&portant- pentru toate figurile proe&inente din istoria Bisericii$ 7a preocupat pn- si pe !rotestanti> n ncerc-rile lor disperate de a rationali)a si legiti&i)a noile lor +traditii+> pentru a u&ple golul creat prin a%andonarea Sfintei /raditii din vechi&e$M*N !-rintii Bisericii au nv-tat c- doar prin nentrerupta continuitate a &-rturiei Bisericii si Scripturilor Ei pute& a?unge la o cunoastere istoricsi confir&at- a lui Fristos si a felului n care pute& s- ne nchin-&$ Sf$ rineu scria" L1& pri&it harta &ntuirii noastre de la ni&eni altcineva dect de la cei prin care ne7a venit Evanghelia$ 6ntr7adev-r> ei au fost cei dinti care ne7au predicat evanghelia> iar &ai apoi> prin voia lui Du&ne)eu> ne7au trans&is7o prin Scripturi> spre a fi te&elia si stlpul credintei noastreKEste deci cu putint- pentru fiecare din fiecare %iseric- Mlocal-N care doreste s- cunoascadev-rul s- conte&ple traditia 1postolilor care a fost f-cut- cunoscut- n toatlu&eaKSunte& n &-sur- s- i enu&er-& pe cei care au fost investiti episcopi de c-tre 1postoli si pe succesorii lor pn- n vre&ea noastr-" %-r%atiKc-rora li s7au dedicat %isericileKEi doreau ca toti aceia si ur&asii lor> c-rora li s7a ncredintat autoritatea> s- fie des-vrsiti si f-r- repros$L M0N Dac- isus este ntr7adev-r Do&n> dac- !etru a %ine gr-it> )icnd" +/u esti Fristosul> Fiul Du&ne)eului Celui viu+ HMatei 15$15I atunci> potrivit Sfintei /raditii> Biserica se cade s- se nchine n felul n care El a dorit iar 1postolii> autorii Scripturilor si !-rintii au nv-tat$ L!aharul %inecuvnt-rii> pe care7l %inecuvnt-&> nu este> oare> &p-rt-sirea cu sngele lui Fristos3 !inea pe care o frnge& nu este> oare> &p-rt-sirea cu trupul lui Fristos3 Ca o pine si un trup sunte& cei &ultiS c-ci toti ne &p-rt-si& dintr7o pine+ H1 Corinteni 1=$ 15718I Scriind cu &ult nainte de finali)area Canonului Noului /esta&ent> Sf$ rineu a stiut eAact ceea ce a nv-tat Biserica si pe a cui autoritate se spri?inea credinta sa" LCnd> prin ur&are> ave& astfel de dove)i> nu este necesar s- c-ut-& la altii adev-rul care se o%tine cu usurint- din Biseric-$ C-ci 1postolii> precu& un o& %ogat depune ntr7o %anc-> au investit n Biseric- toate ale adev-ruluiS si oricine voieste si poate eAtrage de acolo apa vietii$ C-ci ea este intrarea vietii> n vre&e ce toti ceilalti nu sunt dect hoti si pr-d-toriKDac- ar fi vreo disput- asupra vreunei chestiuni> nu se cuvine oare s- recurge& la cele &ai vechi Biserici cu care 1postolii erau fa&iliari> si s- eAtrage& din ele ce e clar si sigur cu privire la acea chestiune3 Dar dac- 1postolii nu ne7ar fi l-sat scrieri3 Nu ar fi necesar s- ur&-& rnduiala traditiei> care s7a trans&is celor c-rora li s7au ncredintat Bisericile3LM2N Docu&entele istorice ale Bisericii si scrierile !-rintilor din vechi&e de&onstrea)- c-> &ult nainte de ncheierea Canonului Noului /esta&ent> chiar nainte ca unele din c-rtile Noului /esta&ent s- fie scrise> autoritatea ierarhiei apostolice n Biseric- a fost %ine definit-$ 1stfel stnd lucrurile> ne pute& ntre%a pe %un- dreptate dac- toate che&-rile de a)i la schi&%-ri n Biseric-> n special n ceea ce priveste politica seAelor si +&puternicirea+ nu tin &ai &ult de vre&urile &oderne dect de eruditie> pentru a nu &ai vor%i de conceptele traditionale de spiritualitate$ Cererile pentru +&puternicirea+ fe&inist- sun- strident n slu?%a Celui Care a spus" LCei din ur&- vor fi cei dintiL$ M1N 1proape un sfert din nstituPiile lui Calvin n ** de volu&e se referU la chestiuni legate de succesiunea apostolicU Qi la autoritatea %isericeascU$ <ohn Calvin a nvUPat cU 6&pUrUPia lui Du&ne)eu> pentru a fi revelatU n toatU deplinUtatea ei n viitor> este pre)entU acu& n BisericU$
1=4
Co&entariu la 1&os ;"10 HC( X.G > 18*I" L6&pUrUPia lui Fristos va fi %lagoslovitU Qi fericitU> sau %iserica lui Du&ne)eu> care e acelaQi lucru> va fi fericitU cnd Fristos va ncepe sU do&neascUKL Co&entariu la !sal&ul 1:"20 HC( XXX > 1;=I" LK&pUrUPia sa care e %iserica$L Co&entariu la saia 54"*= HC( XXX# > 20=I" LKn &pUrUPia lui Fristos> care e %iserica$L L Co&entariu la Efeseni 2": HC( . > 1;0I" LCel &ai &UreP triu&f pe care l7a cunoscut Du&ne)eu a fost Fristos> dupU ce a ngenunchiat pUcatul> dupU ce a cucerit &oartea Qi a i)gonit7o pe Satana> s7a nUlPat &UreP la ceruri> pentru a do&ni de acolo asupra Bisericii$L Co&entariu la Matei 4"1: HC( X.#> 18*I" L6&pUrUPia cerurilor nsea&nU nnoirea %isericii sau starea prosperU a %isericii$L M*N LContinuitatea apostolicU a fostKun standard ncU din vre&ea %isericii pri&areK!entru Biserica (rtodoAU ,UsUriteanU din Bi)anP aceasta Msuccesiunea apostolicUN a fost adevUrul neschi&%Utor al &ntuirii$ !ri&a istorie a %isericii> aceea a lui Euse%iu Hsecolul al #7leaI ncepea cu ur&Utoarele cuvinte" +succesiunea de pe vre&ea sfinPilor apostoli+ HEuse%iu F$e$ 1$1$1$ B.S ;"5I afir&nd continuitatea apostolicU a instituPiilor Qi a nvUPUturilor %isericilor adevUrate$ Fiecare din aceste principii aveau sU fie contestate n ti&pul ,efor&eiK!rovocUrile veneau &ai cu sea&U dinspre aripa stngU a refor&ei care$$$nu a fost o +refor&U+ propriu7)isU> ci o +ruptura radicalU cu instituPiile Qi teologiile eAistente+KJillia&s 1;5*> :25IKi&plicaPiile depline ale acestor provocUri aveau sU iasU la ivealU a%ia &ai tr)iuL <aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii Qi Dog&a> pp$ 0=270=4$ M0N Sf$ rineu 7 +6&potriva ere)iilor+> ,ef$ *=:7*=;> 1$D$ 1:=> n CredinPa !UrinPilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$1$ <urgens> p$:;$ M2N %id$ ref$ *10> pp$ ;=7;1$
$iserica ist"ric) si *cri!tura Chiar &ai %ine atestate dect autoritatea ierarhiei apostolice au fost for&ele esentiale de sacra&entalitate care au supravietuit pn- ast-)i n Biserica ortodoA-$ 6ntr7adev-r> asa cu& vo& vedea> partea oral- a Sfintei /raditii a precedat Noul /esta&ent scris$ Sf$ rineu scria n 1:=> cu *== de ani naintea Sinoadelor din Fippo H0;8I> .aodiceea H050I si Catargina H0;07;8I> cnd c-rtile Noului /esta&ent au fost n cele din ur&- adunate ntr7o singur- carte" LSi dac- 1postolii nu ne7ar fi l-sat nici o scriere3 Nu ar fi necesar s- ur&-& rnduiala traditiei3KLM1N E vor%a toc&ai de aceast- +rnduial- a traditiei+> traditia apostolic- ce ne7a fost trans&is-> pe care Biserica pri&ar- a ur&at7o> vre&e de aproape patru sute de ani nainte de recunoasterea universal- a Canonului nou testa&entar$ Si n ti&p ce sute de +Scrieri Sfinte+> de epistole si alte docu&ente se aflau n co&petitie pentru a atrage atentia Bisericii> Biserica ns-si nu s7a &pot&olit n confu)ie> ci a trans&is &ai departe &ostenirea apostolic- a adev-rului de la o generatie la alta$ HFapte *$2*IM*N Biserica nvat- c- Scripturile pot fi pe deplin si cu li&pe)i&e ntelese si interpretate doar n conteAtul traditiei vii> apostolice> dup- rnduiala slu?irii euharistice$ nterpretarea Scripturii> legea credintei> a fost ntotdeauna nteleas- n sensul cel &ai profund n conteAtul ntregii Biserici$ 1sa cu& scria !rosper> Episcop de 1]uitane" L.egea credintei este sta%ilit- de legea rug-ciuniiL$ Cu alte cuvinte> for&ele vechi de rug-ciune din Biseric- preced teologia ei dog&atic-$
1=5
!otrivit !-rintilor> Sfnta /raditie si Scriptura au acelasi &esa? 7nu dou- &esa?e separate sau rivale$ 1&ndousunt una> la fel cu& Fristos si Biserica sa sunt una> cu& Fristos este una cu noi n taina 6&p-rt-saniei$ 1sa cu& scria Beorge Florovski> LFidelitatea fata de traditie nu nsea&n- fidelitate fatde vre&uri de &ult apuse sau fatde o autoritate eAterioar-S eAist- o coneAiune vie cu deplin-tatea eAperientei BisericiiK Biserica st- &-rturie adev-rului nu prin vagi a&intiri sau cuvinte ale altora> ci prin eAperienta sa vie> nentrerupt-> prin deplin-tatea sa universal-K Este gresit s- li&it-& +sursa nv-t-turii+ la Scriptur- si traditie si s- separ-& traditia de Scriptur-$ 6n pri&ul rnd> att Scriptura ct si traditia au fost date nu&ai n Biseric-$ Nu&ai n Biseric- au fost ele pri&ite n deplin-tatea valorii lor sacre> a se&nificatiei lor$ 6n ele st- adev-rul ,evelatiei Divine> adev-r ce tr-ieste n Biseric-$ 1ceast- eAperient- a Bisericii nu a fost epui)at- nici n Scriptur-> nici n traditieS ea doar se reflect- n acestea$ 1sadar> doar n cadrul Bisericii poate Scriptura s- tr-iasc-> s- prind- viat-> doar n Biseric- este ea revelat- ca ntreg si nu f-r&itat- n teAte separate> porunci si aforis&e$L M0N Noul /esta&ent s7a n-scut din Sfnta /raditie a slu?irii si este insepara%il de ea$ Multi !rotestanti se poart- ca si cnd acest lucru ar fi adevarat> desi nu l recunosc drept adev-r$ Cnd un !rotestant acceptdoctrina /rei&ii> sau doctrina celor dou- naturi n Fristos> ca fiind n acelasi ti&p Du&ne)eu si (&> el accept- i&plicit nv-t-tura !-rintilor> traditia oral-> Cre)urile si definitiile dog&atice ale celor sapte sinoade ecu&enice$M2N ar cnd el se refer- la c-rtile Noului /esta&ent ca la +Cuvntul Do&nului+ el accept- practicile Bisericii si deci)ia Sinoadelor episcopale care au sta%ilit care c-rti s- fie incluse n Noul /esta&ent si care s- fie respinse$M4N 6ntelegerea rolului central al Sfintei /raditii a fost &p-rt-sit- att de ,-s-rit ct si de 1pus pnla vre&ea ,efor&ei$ /ertulian> !-rintele teologiei 1pusene> scria n anul *==" LDesi Bisericile MindividualeN sunt att de nu&eroase si de &ari> eAist- o singur- Moriginal-> str-vecheN Biseric- a 1postolilor> din care toate celelalte provin$ 1stfel toate sunt pri&itive> toate 1postolice> pentru c- toate sunt unaK6ntr7adev-r> fiecare doctrin- tre%uie suspectat- de falsitate dac- contine ceva contrar adev-rului Bisericilor si 1postolilor lui Fristos si lui Du&ne)euK Si &ai &ult dect att> dac- apar Mere)iiN suficient de ndr-)nete pentru a se nr-d-cina n &i?locul erei apostolice> n asa fel nct s- par- trans&ise de c-tre 1postoli pentru c- sunt de pe vre&ea 1postolilor> pute& s- le spune&" +ar-tati7va originile Bisericilor voastre> ?ustificati7vhirotonia episcopal- dintru nceputuri> n asa fel ca cel dinti episcop al lor s-7l ai%e ca autor si predecesor pe unul dintre 1postoli sau dintre cei care au p-strat succesiunea apostolic-$ C-ci n acest fel Bisericile 1postolice si trans&it listeleS asa cu& %iserica din S&irna &entionea)- c!ol@carp a fost nu&it acolo de c-tre oan> asa cu& %iserica din ,o&a po&eneste c- Cle&ent a fost hirotonit de !etruK1poi l-sati ere)iile s- dovedeasc- n ce &-sur- sunt apostolice> atunci cnd Bisericile noastre le cer s- treac- aceste testeKLM5N /ertulian> r-spun)nd> n anul *==> ereticilor din vre&ea lui> li s7a adresat n aceeasi &anier- n care ne7a& putea noi adresa +crestinilor+ &oderni de a)i care pretind c- sunt +apostolici+$ /ertulian a denuntat tot ce era contrar sau n afara Bisericii istorice$ Che&area sa era adresat- nu Scripturii> ci traditiei din care Sfintele Scrieri au ap-rut$ !retentiile ereticilor> spunea el> au pus n discutie ns-si legiti&itatea credintei lor crestine> c-ci ele erau f-cute n afara conteAtului Bisericii autentice$ L1r-tati7ne lista voastr- de episcopiL este ntre%area pe care Biserica istoric- o adresea)- n &od legiti& celor din afara ei$ LNoi cei care u&%l-& n legea pe care Bisericile au trans&is7o prin 1postoli> 1postolii pri&ind7 o de la Fristos> iar Fristos de la Du&ne)eu> afir&-& c- po)itia noastr- este re)ona%il-> eApri&nd clar idea c- ereticii nu au dreptul s- fac- apel la Scriptur- > de vre&e ce noi> f-r- sfolosi& Scriptura> dovedi& c- ei nu au ni&ic de a face cu EaKEi nu pot fi considerati crestini> pentru c- nu de la Fristos Mprin succesiune apostolic-N au ei ceea ce au ales s- cread-Knefiind deci crestini> nu au nici un drept la literatura crestin-S si cu ndrept-tire li se poate spune" LCine
1=8
sunteti voi3 De unde si cnd ati venit3 De vre&e ce nu sunteti de7ai &ei> ce vreti s- faceti cu ceea ce este al &eu3L Eu sunt ur&asul de drept al 1postolilor$ 6ntoc&ai precu& si7au preg-tit cu gri?testa&entul> cu& l7au ncredintat cuiva si l7au pecetluit cu ?ur-&nt> asa si eu p-stre) &ostenirea$ !e voi> desigur> v7au considerat ntotdeauna niste de)&osteniti si v7au respins ca pe niste str-ini si ca pe niste dus&ani$LM8N 6n anul *== /ertulian a dat un r-spuns acelor protestanti care> cu cteva secole &ai tr)iu> au ncercat s- pun- n discutie de)%inarea de Biseric-> spunnd" +Bi%lia afir&- asta si asta+$ .or /ertulian le r-spunde" +nu aveti nici un drept la literatura crestin-+$ Si i ntrea%-" +Cine sunt episcopii vostri3 1r-tati7ne lista lor+$M:N M1N %id$ ,ef$ *10> pp$ ;1$ M*N LScriptura tre%uie t-l&-cit-$ Este revelat- n teologie$ ar aceasta este cu putinta doar prin participare la eAperienta vie a BisericiiKDac- ad&ite& c- Scriptura si este suficient- siesi> nu face& dect s7o l-s-& n voia interpret-rii ar%itrare> su%iective> si astfel s7o nstr-ina& de originile sale sacre$ Scriptura ne este trans&is- de c-tre traditie> centrul ei cristali)ant$ Biserica> /rup al lui Fristos> este &ai deplin- si precede> n chip tainic> Scriptura$ 1ceasta nu aduce nici o li&itare Scripturii si nici n7o u&%reste$ Dar adev-rul ne este revelat nu doar istoriceste$ Fristos s7 a ar-tat i nc- ni se arat- nu nu&ai n Scriptur-> ci> neschi&%-tor si nencetat Se revelea)- n Biseric-> n propriul S-u /rupK1ceasta eAperient- nu a fost epui)at- nici de c-tre Scriptur-> nici de c-tre traditia oralsau de definitii$ Nu poate si nu tre%uie epui)at-$L Beorge Florovski> Bil%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiva (rtodoAa> pp$ 2:72;$ M0N %id$ pp$25728$ M2N Ma?oritatea !rotestantilor sunt total ignoranti n ceea ce priveste felul n care crestinii au a?uns s- cread- anu&ite lucruri$ Ei nu par s- nteleag- c- istoria doctrinei este istoria Bisericii$ 1sa cu& nu nteleg c- f-r- sinoadele ecu&enice 7 &ai ales pri&ele patru 7 doctrine de i&portant&a?or-> considerate a fi +%i%lice+> precu& cea privitoare la /rei&e> nu ar fi fost eficient ap-rate &potriva ere)iei> nefiind eAplicate clar in Bi%lie$ M4N storia canonului nou testa&entar si a de)volt-rii sale este un su%iect fascinant si totodat- de i&portant- crucial- pentru ntelegerea att a Bi%liei ct si a Bisericii$ #re&e de &ai %ine de dousute de ani> c-rti pe care le lu-& ast-)i drept parte co&ponent- a Noului /esta&ent au fost aprig disputate> nainte de a fi incluse n canon$ Multe alte c-rti au fost propuse pentru canoni)are> nsn cele din ur&- au fost eAcluseK.ista co&plet- cu toate cele *8 de c-rti ale Noului /esta&ent nu avea s- fie definitivat- dect n anul 058> de c-tre Sf$ 1tanasie> episcop n Egipt$ L1ceasta nsea&n- c- pri&a list- co&plet- a c-rtilor Noului /esta&ent> asa cu& le ave& ast-)i> nu a ap-rut dect dup- &ai &ult de 0== de ani de la &oartea si 6nvierea lui FristosKDac- Noul /esta&ent ar ncepe n acelasi ti&p cu Constitutia S91> nu a& a?unge sa vede& produsul final pn- n anul *=:8ZKCu trecerea ti&pului> Biserica a f-cut deose%ire ntre c-rtile care erau cu adev-rat apostolice si care nu$ /i&p de cteva secole s7a dat o lupt- prelungit- n care Biserica avea s- hot-rasc- pn- la ur&- care c-rti i apartineau si care nu$ !arte a procesului de discern-&nt a fost adunarea Bisericii n sinoade> unde se de)%-teau diferite chestiuni> ntre care si canonul Scripturii$ 1ceste sinoade au ur&-rit s- procla&e gndirea co&un- a Bisericii si s- reflecte)e la unani&itatea credintei> practicii si traditiei Bisericilor locale repre)entate$ Sinoadele Bisericii ne pun la dispo)itie docu&ente aparte prin care Biserica si7a articulat discursul la unison n ceea ce priveste Scriptura$ !rintre &ultele sinoade care s7au reunit n pri&ele patru veacuri> dou- se evidentia)- n &od special" 1$ Sinodul din .aodicea> care a avut loc n 1sia Minor> n ?urul anului 050$ 1cest sinod a sta%ilit c- nu&ai teAtele canonice ale #echiului si Noului /esta&ent pot fi folosite n Biseric- si a inter)is citirea altor c-rti n Biseric-$ /ot atunci au fost nu&ite c-rtile canonice ale #echiului si
1=:
Noului /esta&ent de ast-)i> cu eAceptia 1pocalipsei Sf$ oan$ 1cesta este pri&ul sinod care a sta%ilit cu claritate lista c-rtilor canonice> iar deci)iile sale au fost acceptate pe larg de c-tre Biserica ,-s-ritean-$ *$ Sinodul al treilea de la Catargina> ntrunit n 1frica de nord> n ?urul anului 0;8$ .a acest sinod a participat si 1ugustin si a sta%ilit lista co&pleta a c-rtilor canonice ale #echiului si Noului /esta&ent$ Cele *8 de c-rti ale Noului /esta&ent din )iua de a)i au fost atunci acceptate drept canonice$ 1tunci s7a sta%ilit c- aceste c-rti vor fi citite n Biseric- drept Sfnta Scriptura> n detri&entul altora$ 1utoritatea sinodului a fost acceptat- si n 1pus$L !r$ <a&es Bernstein> LCine ne7a dat Noul /esta&ent3L> in 1B1 N> vol$ 14> nr$ 0> 1;;*$ M5N /ertulian 7 +6&potriva ereticilor+> ,ef$ *;*7*;8> 1$D$ *==> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$ <urgens> p$1*0$ M8N i%id$ ,ef$ *;87*;:> pp$ 1**71*0$ M:N LEvangheliile sunt scrise n Biseric-$ 6n acest sens ele sunt o &-rturie a Bisericii$ Sunt docu&ente ale eAperientei si credintei %isericesti$ Cu toate acestea ele redau naratiuni istorice si stau &-rturie pentru ceea ce s7a nt&plat cu adev-rat n spatiu si ti&pK ,evelatia este p-strat- n Biseric-$ !rin ur&are> Biserica este interpretarea potrivit- si totodatcea dinti a revelatiei$ Este prote?at- si nt-rit- de cuvinte scriseS este prote?at- dar nu epui)at-$ Cuvintele nu sunt altceva dect se&ne$ M-rturia Duhului nsufleteste cuvintele scrise$ Nu ne referi& acu& la ilu&in-rile oca)ionale ale oa&enilor de c-tre Duhul Sfnt> ci n pri&ul rnd la c-l-u)irea per&anent- a Bisericii 7 +stlp si te&elie a adev-rului+ H1 /i&otei 0"14I 7 de c-tre El$ Scripturile au nevoie de interpretare$ Nu cuvintele n sine> ci &esa?ul este ceea ce contea)-> ntelesul lor$ ar Biserica este &artorul per&anent si de Du&ne)eu h-r-)it> al acestui adev-r si al sensului s-u deplin> pentru si&plul &otiv c- Biserica 7 /rup al Do&nului 6ntrupat 7 apartine revelatiei$ Dar aceast- &-rturie nu tine doar de do&eniul trecutului> ci este &ai degra%- o redescoperire continu- a &esa?ului cndva trans&is sfintilor si p-strat de atunci cu credint- pn- n vre&ea noastr-$ Mai &ult dect att> acest &esa? este retr-it &ereu n viata Bisericii$ Fristos nsusi este pre)ent nencetat n Biseric-> n calitate de Mntuitor si de cap al /rupului S-u> continundu7si slu?irea &ntuitoare$ storia sacr- continu- nc-$ Faptele &-rete ale lui Du&ne)eu sunt ncs-vrsiteKSi doar n cadrul eAperientei Bisericii Noul /esta&ent este viu si deplin$ storia Bisericii este o poveste a &ntuirii$ 1dev-rul c-rtii este revelat si revendicat prin de)voltarea /rupului$L Beorge Florovski> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoA-> pp$ *57*8$
Aut"ritatea ("ral) Ca si cu& ar fi anticipat att haosul !rotestant al opiniei schis&atice ct si puterea nelegiti& investit- ntr7un singur +pap-+> Ciprian din Catargina scria n anul *4=" LDin vre&ea aceea Ma nu&irii apostolilor de c-tre isusN hirotonisirea episcopilor si proiectul Bisericii aveau s- se de)volte de7a lungul ti&pului> c-ci Biserica este nte&eiat- pe episcopi si fiecare fapt- a Bisericii este controlat- de c-tre acesti conduc-tori$ De vre&e ce aceasta s7a sta%ilit printr7o lege divin-> privesc cu ui&ire cu& ndr-)neala pripit- a unora de a scrie epistole ca si cnd ar fi n nu&ele ntregii Biserici$ Fereasc- Du&ne)euKs- ng-duie celor c-)uti n eroare s- se nu&easc- Biseric-$LM1N
1=;
1sa cu& &ulte din scrierile din vechi&e !-rintilor Bisericii arat- ct se poate de clar> Biserica s7 a definit ntotdeauna ca o realitate ierarhic- dar si ontologic-$ 1sa cu& scrie Beorge Florovski" L!-rintii nu s7au ocupat att de &ult de doctrina Bisericii toc&ai pentru c- realitatea &inunat- a Bisericii a fost deschis- vi)iunii lor spirituale$ Nu definesti ceea ce este evident de la sine$LM*N Biserica nu s7a definit niciodat- drept un haos de individualis& spiritual> si cu att &ai putin drept un iures de dou-)eci si trei de &ii de deno&inatii %-tndu7se pentru un petec de ga)on> fiecare din ele nar&ate cu interpretarea sa su%iectiv- a Scripturilor si +traditiile+ sale auto7 procla&ate$ Dar Biserica istoric- nu s7a aflat nici su% talpa unui dictator sau a unui pap+infaili%il+$ Biserica istoric- nvat- c- are un cap si acela este Fristos$ C- Fristos a nu&it lideri niste oa&eni care s-7 slu?easc- apostolic$ 1sa cu& o fa&ilie are o &a&- si un tat- care p-strea)- ordinea n tre%urile copiilor> liderii crestini autentici nu sunt auto7procla&ati> la fel cu& nu au fost nici fii lui 1ron din #echiul /esta&ent$ Ci &ai degra%- autoritatea lor este trans&is- de la o generatie spiritual- la alta asa cu& o &a&- si un tat- trans&it &ostenirea lor copiilor$M0N Biserica pri&ar- a tinut o socoteal- precis- a episcopilor care +au ur&at 1postolilor+ n fiecare episcopie$ De eAe&plu> Euse%iu> n storia Bisericii scris- n secolul al #7lea se referea ntotdeauna la cte un episcop> nu&indu7l al doispre)ecelea> al dou-)ecilea etc$ +de dup1postoli+ pentru a ar-ta c- acel episcop era legiti& sau c- o anu&it- nv-t-tur- era autentic-$ !n- n anul 0;0 canonul nou testa&entar al Scripturii a fost cu aproAi&atie sta%ilit$M2N !-rintii Bisericii au respins &ulte sute de scrieri crestine ti&purii care rivali)au cu c-rtile asupra c-rora s7a c-)ut de acord s- fie incluse n Noul /esta&ent$ Cnd !-rintii au respins anu&ite scrieri aceasta s7a nt&plat pe %a)a Sfintei /raditii 7 +doctrina apostolic-+ la care se referea Sf$ .uca> autorul Faptelor$ Episcopii Biserici> nu un +pap-+ au decis care c-rti s- fie incluse si care respinse> la fel cu& tot episcopii au ap-rat doctrina crestin- n cadrul sinoadelor ecu&enice> r-spun)nd ereticilor care s7au ndep-rtat de nv-t-turile 1postolilor$ 6n nu&ai ctiva ani de la 6n-ltarea la Ceruri a lui Fristos> succesiunea apostolic- a episcopilor a devenit nu doar practica Bisericii> asa cu& o de&onstrea)- nu&irea Sf$ acov> +fratele+ lui Fristos> ca Episcop al Bisericii din erusali&> ci ea avea s- fie ap-rat- de c-tre !-rintii Bisericii ca pe o co&ponent- esential- a nv-t-turii si vietii crestine$ 1sa cu& scrie Euse%iu" LDup- &artiriul lui acov si capturarea erusali&ului care i7a ur&at> s7a n-scut traditia de neclintit c- acei apostoli si discipoli ai Do&nului care erau nc- n viat- s7au adunat din toate p-rtile si s7au al-turat celor de acelasi nea& cu Do&nul 7 c-ci &ulti dintre ei &ai tr-iau nc-$ 1poi s7au vor%it si l7au ales n unani&itate pe Si&ion> fiul lui Cleopa> po&enit n Evanghelie H oan 12$*4> .uca *2$1:I> ca vrednic succesor al lui acov pe scaunul episcopal al erusali&ului$LM4N !olicrat> Episcop de Efes> i7a scris lui #ictor> Episcop de ,o&a n anul 1:=> referitor la Sf$ oan Evanghelistul> care si7a ncheiat viata ca episcop el nsusi" LSi iat-7l pe oan> cel pe care l7a tinut la piept Do&nul si care a devenit preot ?ertfitor Msacrificiul f-r- de snge al 6&p-rt-sanieiN purtnd coiful Mse&nul episcopalN> &artir Ma fost nte&nitat pentru FristosN si dasc-lS si el odihneste n Efes$LM5N Si nc-" LEra o putere a Duhului Sfnt prin toate &-dularele trecnd> un suflet se afla n toateKiar conduc-torii nostri MepiscopiiN slu?eau cere&onii cu toat- po&pa iar preoti hirotonisiti Mslu?eauN tainele si riturile &aiestuase ale BisericiiKdac- pute& spune astfel> cu ochii nostri ni se d- svede& c- traditiile vre&ilor ti&purii sunt de&ne de cre)ut si adev-rate$LM8N !entru a falsifica faptele istoriei str-vechi a Bisericii> acceptate att de Biserica ,-s-ritean- ct si de cea 1pusean- pn- n anul 1=42> este nevoie de un slalo& printre &ulte oprelisti chinuitoare> her&eneutice$ Calvin si .uther au nteles aceasta foarte %ine> de vre&e ce si7au petrecut o &are
11=
parte din viat- citnd din anu&iti !-rinti ai Bisericii precu& Sf$ 1ugustin> cu scopul de a7si dovedi caracterul +apostolic+$ 1%ia &ai tr)iu> !rotestanti ca 1na%aptistii au ncercat s- renunte pn- si la pretentia de a fi parte din Biserica istoric-$ Ca s- evit-& ierarhia de autoritate a Bisericii> prin care episcopi si preoti ai Bisericii se afl- n direct-> nentrerupt- continuitate cu 1postolii> ar tre%ui s- ignora& nv-t-tura li&pede a lui isus> faptele si nv-t-tura 1postolilor> !-rintii Bisericii si &-rturia istoriei %ine docu&entate a Bisericii pri&are> asa cu& a fost ea p-strat- de istorici precu& Euse%iu$ !otrivit nv-t-turii Sfintei /raditii> Bi%lia este ea ns-si o &-rturie sigur- a Bisericii si a traditiei ei istorice si apostolice$ E si firesc s- fie astfel" autorii Bi%liei au fost inspirati de acelasi Duh Sfnt care &ai tr)iu avea s- c-l-u)easc- Biserica$ .a ur&a ur&ei din Sfnta /raditie apostolics7au n-scut si Noul /esta&ent si doctrinele Bisericii$ Docu&entele istorice sunt f-r- echivoc$ !rin Biseric- s7a renuntat la c-rtile considerate false pentru a putea fi incluse n Canonul Noului /esta&ent$ Din /raditia vie a rug-ciunii euharistice s7a n-scut Noul /esta&ent> nu din apatice eAege)e %i%lice practicate de &ulti +teologi+ &oderni$ Canonul Noului /esta&ent avea s- fie trans&is pnla noi intact toc&ai de c-tre acei episcopi si &artiri care au ap-rat Sfnta /raditie$ Si ncepnd cu episcopi ca acov> doctrine acceptate de toti crestinii aveau s- fie for&ulate ca r-spuns ereticilor care s7au dep-rtat de la Sfnta /raditie a Bisericii$ 1ceasta citi& de altfel n Faptele 1postolilor si afl-& n docu&entele istorice$ Dac!rotestantii spun c- desi poate c- toate acestea sunt adev-rate> ele nu contea)-> ar tre%ui saccepte atunci c- ar fi pri&ii din cei care se consider- crestini care cred c- eAistenta Bisericii nu are nici o i&portant- n c-utarea personal- a sfinteniei si &ntuirii$ ar dac- ,o&ano7Catolicii de a)i afir&- c- +infaili%ilitatea+ papei este un +fapt de istorie+> este greu de cre)ut c- vor g-si dove)i n acest sens n istoria Bisericii pri&are$ 6ntr7adev-r> toate dove)ile par s- vor%easc- despre o guvernare colegial- a Bisericii nc- de la nceputuri$ 6ntr7un fel> chestiunea +infaili%ilit-tii+ papei este si&ilar- cu aceea a +infaili%ilit-tii+ Bi%liei$ 1&ndou- erorile negli?ea)- i&portanta c-l-u)irii Bisericii de c-tre Duhul Sfnt$ M1N Ciprian de Catargina 7 +Epistola c-tre eretici+> ref$ 4447445> 1$D$ *41> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$ <urgens> p$ **1$ M*N Beorge Florovski> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoA-> p$ 48$ M0N L6nc- din ti&purile de de&ult o politic- episcopal- ce ur&a s- p-stre)e succesiunea apostolic- avea s- fie unul din criteriile continuit-tii apostolice &preuncu ndrept-titul canon al Scripturii si cu for&ularea cre)ului$L <aroslav !elikan 7 6n Duhul crestinis&ului r-s-ritean> p$ 148$ L erarhii au pri&it puterea de a nv-ta> nu de la enoriasi ci de la Marele !reot> isus Fristos> prin /aina Firotonisirii$ 6ns- aceastnv-t-tura se li&itea)- la ntreaga Biseric-$ Biserica este che&at- s- asiste la aceast- eAperient-> care este o eAperient- inepui)a%il-> o vi)iune duhovniceasc-$ 9n episcop al Bisericii tre%uie s- fie nv-t-torul$ Nu&ai episcopul a pri&it puterea deplin- si autoritatea s- vor%easc- n nu&ele &ulti&ii sale$ Multi&ea a pri&it dreptul de a se eApri&a prin episcop$ 6ns- pentru a face aceasta episcopul tre%uie s- adune la sine ntreaga Biseric-> tre%uie s- vor%easc- n nu&ele eAperientei si credintei ei$ Nu tre%uie s- vor%easc- de la sine> ci n nu&ele Bisericii$ 1ceasta vine n contradictie cu for&ula #aticanului" De la sine> nu din consensul Bisericii$L Beorge Florovski> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoA-> pp$ 40742$ M2N Cteva c-rti au fost privite cu suspiciune> &ai ales cartea 1pocalipsei> care nu a fost unani& acceptat-> pn- cnd Sf$ 1tanasie s7a luptat pentru recunoasterea ei unani&- la &i?locul secolului al #7lea$ M4N Euse%iu> storia Bisericii> Cartea > trad$ B$1$ Jillia&son HNeO Rork> 1;54I> p$ 1*0$ M5N 1sa cu& este citat de Euse%iu n storia Bisericii> Cartea > p$ 121$
111
M8N Scrierile lui Euse%iu datea)- din secolul al #7lea$ +#re&urile din trecut+ la care se refer- sunt Biserica 1postolilor din pri&ul si al doilea secol$
C"nclu,ie LSi El v- va )ice" #- spun" nu stiu de unde sunteti$ Dep-rtati7v- de la &ine toti lucr-torii nedrept-tii$L H.uca 10$*8I$ Biserica nvat- c- pentru cei care dispretuiesc lucr-rile Do&nului> pe Fiul s-u> legile Sale> Biserica Sa istoricsi apostolic-> nchinarea .ui> slu?itorii S-i din Biseric-> fru&usetea Sa> sacra&entele Sale> f-pturile Sale> o ntlnire cu El> orict de iu%itoare> va fi nsp-i&nt-toare$ Sf$ oan Fristosto&ul scrie c- ?udecata Do&nului va fi teri%il- pentru cei care si7au petrecut ntreaga viat- respingnd dragostea lui Du&ne)eu$ L!lngeti de &ila necredinciosilorZ !lngeti de &ila celor care &or n %og-tiile acestei lu&i si care cu ntreaga lor %og-tie Mn care se nu&-r- si +%og-tia+ religioas- a trufiei spiritualeN nu au preg-tit nici o &ngiere pentru sufletele lor> pentru cei care au puterea s- se lepede de p-cat nsnu se nvoiesc la aceasta$LM1N /eologul (rtodoA> !-rintele /ho&as Fopko> nsu&ea)- po)itia Bisericii fatde &ntuire si osnda iadului astfel" LDac- cineva refu)- darul co&uniunii cu Du&ne)eu> Do&nul nu poate dect s- onore)e acest refu) si s- respecte li%ertatea creaturilor Sale cu care El 6nsusi le7a n)estrat si pe care nu le7o va lua$ Doctrina iadului vesnic nu presupune c- Du&ne)eu i torturea)- activ pe oa&eni prin &i?loace perverse> str-ine de iu%ire$ Nu nsea&n- c- Du&ne)eu se %ucur- de pedeapsa si durerea oa&enilor pe care i iu%este$ Dup- cu& nu nsea&n- c- Du&ne)eu +Se separ-+ de oa&enii s-i> pricinuindu7le astfel &ult- suferint- Hc-ci> ntr7adev-r> dac- oa&enii l ur-sc pe Du&ne)eu separarea va fi %inevenit-> nu dispretuit-I$ 6nsea&n- pur si si&plu c- Du&ne)eu ng-duie n continuare f-pturilor Sale> sfinti si p-c-tosi laolalt-> s- tr-iasc- vesnic$LM*N Biserica istoric- 7 Biserica (rtodoA- 7 a nv-tat dintotdeauna c- iadul este real> dar a &ai nv-tat> iar-si dintotdeauna> c- el este alegerea noastr-$ Dragostea lui Du&ne)eu este constant-$ ar Du&ne)eu este n ntregi&e %un asa cu& apare n toat- Creatia Sa$ Noi> oa&enii> alege& uneori s- fi& nestatornici$ Noi> nvat- Biserica> vo& fi ?udecati n sensul c- Du&ne)eu este Du&ne)eu> El este +E9 S9N/+> nu Se schi&%-$ #o& fi ?udecati la fel cu& a& fi +?udecati+ dac- alege& s- ne strivi& &asina ntr7 un perete de %eton care este i&o%il> perete care a fost descris ca piatra neclintit- de poticnire$ Sf$ Evgarie !ustnicul vor%este despre Biseric- atunci cnd scrie despre natura ?udec-tii divine" L/oate gndurile i&pure ce persist- n noi datorit- pati&ilor noastre ne aduc intelectul la ruin- si la pier)anieKEste i&posi%il pentru un intelect sufocat de astfel de idei s- apar- n fata lui Du&ne)eu si s- pri&easc- cununa drept-tii$ Fiind tras n ?os de astfel de gnduri> intelectul v-t-&at> la fel ca o&ul din Evanghelie> refu)- invitatia la festinul cunoasterii lui Du&ne)eu$L H.uca 12"1:IM0N Sf$ !etru Da&aschinul spune acelasi lucru" LDac- ne uni& cu %oala ce7o ave&Kne vo& face precu& de&oniiK6l vo& dispretui pe %inef-c-torul nostru$ Nu pri&i& %inecuvnt-ri n acelasi fel cu totii$ 9nii> pri&ind focul Do&nului> Cuvntul S-u pe Care .7au tr-it> s7au f-cut la ini&- precu& ceara> iar altii> prin lene> s7au f-cut &ai tari dect lutul 7 s7au f-cut ca piatra$LM2N
11*
Distinsul Episcop de (Aford> 1nglia> Gallistos Jare scria" LDac- se nt&pl- ca cineva s- fie n iad> el este acolo nu pentru ca Du&ne)eu l7ar fi nte&nitat acolo> ci pentru c- acolo a ales el nsusi s- fie$ Cei a?unsi n iad si7au aflat singuri conda&narea> s7au ro%it ei nsisiS cu adev-rat se spune c- portile iadului sunt ncuiate pe din-untru$LM4N
M1N Sf$ oan Bur-7de71ur> +(&ilii despre Epistolele c-tre Filipeni+ 1$D$ 0;:> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 1*1$ M*N Manualul Bisericii (rtodoAe> vol$ 1> Departa&entul Educatiei ,eligioase> Biserica (rtodoAn 1&erica> HNeO Rork> 1;85I> p$ 11*$ M0N Sf$ Evgarie !ustnicul> +Despre discern-&nt+> n Filocalia> vol> 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> pp$ 4174*$ M2N Sf$ !etru Da&aschinul + ntroducere la cele sapte for&e de disciplin- a trupului+> n Filocalia> vol> 0> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 8:$ M4N Gallistos Jare> Calea (rtodoA- Hsu%linierea apartine autoruluiI> p$ 1=0$
Ca!it"lul #4 UNITATEA N $I*ERIC/ Biserica nvat- c-> inevita%il> crestinii se vor ofensa ntre ei$ Fristos a prev-)ut aceasta si a sta%ilit &i?loace prin care diferentele de opinie pot fi re)olvate f-r- a se pune n pericol unitatea Bisericii$ LDe7ti va gresi fratele t-u> &ergi> &ustr-7l pe el ntre tine si el singur$ Si> de te va asculta> ai cstigat pe fratele t-u$ ar de nu te va asculta> ia cu tine nc- unul sau doi> ca din gura a doi sau trei &artori s- se statorniceasc- tot cuvntul$ Si de nu7i va asculta pe ei> spune7l BisericiiS iar de nu va asculta nici de Biserica> s-7ti fie tie ca un p-gn si va&es$ 1dev-r v- gr-iesc" oricte veti lega pe p-&nt vor fi legate si n cer si oricte veti de)lega pe p-&nt vor fi de)legate si n cer$ #- &ai spun c- dac- doi dintre voi se vor nvoi pe p-&nt asupra unui lucru pe care7l vor cere> li se va da lor de c-tre /at-l Meu Cel ce este n ceruri$ C- unde sunt doi sau trei adunati ntru nu&ele Meu> acolo sunt si Eu n &i?locul lor$L HMatei 1:"147*=I Sitund acest paragraf n conteAtul c-ruia i apartine> isus le vor%ea discipolilor> conducerea de &ai tr)iu a Bisericii istorice$ isus a sta%ilit o anu&it- rnduial- pentru a re)olva disputele despre care Biserica nvat- c- sunt ur&are a p-catului> chiar si n adev-ratul si legiti&ul /rup al lui Fristos$ isus 6nsusi a respectat ceea ce era nainte$ !e vechea lege testa&entar- El avea s- cl-deascpropria sa nor&- de disciplin- %isericeasc-$ isus a preluat din Deuterono& 1;$14 ceea ce avea sdevin- %a)a reconcilierii ntre credinciosi n era crestin-" Lorice pricin- s- se dovedeasc- prin spusa a doi sau trei &artoriL$M1N Ceea ce Fristos a nte&eiat a fost un siste& colegial> nu o +papalitate+$M*N
110
Biserica nvat- crestinul c- atunci cnd se si&te nedrept-tit de un alt credincios> ori cnd are vreo diferent- doctrinal- sau de opinie cu un alt credincios> nu este li%er s-7si fac- singur dreptate> si cu att &ai &ult s- recurg- la serviciile unui tri%unal secular$ De ase&enea> el nu este li%er nici s- cree)e o schis&- rupndu7se de Biseric- sau nte&eind +%iserica+ lui personal-$ isus a sta%ilit o a%ordare dup- rnduial- a disputelor survenite n rndul Bisericii$ Metoda lui isus de a instaura dreptatea n rndul credinciosilor nu are nici o %a)a eAperi&ental- a %unelor senti&ente ori a unor +cuvinte speciale de ntelepciune+ de la Du&ne)eu$ Si nici nu este nte&eiat- pe decretele &agice sau +infaili%ile+ ale cte unui +pap-+$ Ea este nr-d-cinat- n siste&ul ?uridic iudeu al #echiului /esta&ent$ /oate disputele tre%uie duse n fata &artorilor> pentru ca +fiecare pricin- s- se dovedeasc-+ printr7o rnduial- sinodal-$ M1N L1ceast- controvers- asupra autorit-tii #echiului /esta&ent si asupra naturii continuit-tii dintre iudais& si crestinis& a fost cea &ai ti&purie for&- de c-utare a traditiei care avea sstr-%at- ntreaga istorie crestin-$$$ /raditia crestin- a asi&ilat Scripturile iudaice n ti&p ce cresterea structurilor ierarhice si etice a crestinis&ului a dus la crestini)area &ultor aspecte din iudais&$ Cle&ent vor%ea despre +preoti+ si despre +&arele preot+ si a legat acesti ter&eni de preotia levitic-KL <aroslav !elikan> Nasterea /raditiei Catolice> pp$107*4$ M*N #e)i !ri&atul lui !etru> ed$ <ohn Me@endorff HCrestOood> 1;;*I> &ai ales eseul lui Nicholas Goulo&)ine +.ocul lui !etru n Biserica pri&ar-+> pp$11702> pentru o str-lucit- eAplicare a erorilor ,o&ano7Catolice$
Rn&uiala n $iseric) Biserica> potrivit Sfintei /raditii (rtodoAe> nu este dictatura unui singur o&> nici anarhia haotica intereselor personale$ 1utoritatea ei st- n corpul sinodal de episcopi care se afl- n succesiune istoric- direct- cu 1postolii$M1N 1cesta este siste&ul de guvernare %isericeasc- de la Fristos ncoace$ Din p-cate> aceast- ordine divin- a fost> n parte> alterat- n decursul veacurilor> n Biserica de rit latin> datorit- eAager-rilor si coruptiei autorit-tii papale> ce aveau s- duc- Biserica ,o&an- n erori grave> di&inundu7i credi%ilitatea$ 1ceste erori au generat reactia !rotestantilor &potriva Bisericii 1pusene istorice$ Si totusi> aceste tragedii s7ar fi putut evita$ Biserica a nv-tat c- atunci cnd eAist- diferente de opinie n interiorul ei> iar de)%aterile rationale n fata sinodului colegial al &artorilor nu re)olvconflictul> pasul ur&-tor este s- te ndrepti spre un corp de si &ai nalte autorit-ti %isericesti" episcopii$ 1colo autoritatea ierarhiei apostolice va sustine din nou chestiunea n cau)- si ca)ul va fi audiat nc- o dat-$ 1sa s7a nt&plat n cele sapte sinoade ecu&enice atunci cnd pretentiile ereticilor au fost f-cute cunoscute> cnd au fost co&%-tute si raportate la Sfnta /raditie si n cele din ur&- solutionate$ Dac- cineva este eAco&unicat> disciplinat sau dac- si &-rturiseste p-catele si se c-ieste 7 toate acestea se petrec prin deci)ia Bisericii$ Dac- vreunul din cei care particip- la disput- nu se supune siste&ului de guvernare %isericeascinstituit de Fristos si refu)- s- respecte autoritatea investit- n Biseric-> acea persoan- este pe %un- dreptate +ca un p-gn si ca un va&es+ HMatei 1:$18I !entru ea fie anate&a$ Sf$ oan Bur- de 1ur scria" L!reotii au pri&it o putere pe care Du&ne)eu nu a dat7o nici ngerilor nici arhanghelilor$ .i s7a spus" +tot ce veti tine legat pe p-&nt> va fi legat si n cer> tot ce veti de)lega> de)legat va fi+$
112
Do&nitorii au> ntr7adev-r> puterea s- lege> ns- ei pot lega doar trupurile$ !reotii ns- pot tine legate si sufletele n cer si pe p-&ntKLM*N isus si7a instruit Biserica s- se supun- autorit-tii date de El liderilor apostolici> preotilor si episcopilor care le7au ur&at$ L#- spun c- tot ceea ce veti lega pe p-&nt s- fie legat si n ceruri si tot ceea ce veti de)lega pe p-&nt s- fie de)legat si n ceruriL HMatei 1:$1:I$ isus se referea la faptul c- a dat o real- autoritate duhovniceasc- ierarhiei %isericesti> repre)entat- la acel ti&p de Discipoli$ LSi apoi isus le7a vor%it din nou" +!ace vou-Z !recu& /at-l M7a tri&is pe Mine> asa vtri&it si Eu pe voiKDac- veti ierta p-catele orisicui> iertate vor fi> dac- le veti tine> tinute vor fi+$L H oan *=$*17*0I Biserica si autorit-tile ei> episcopi si preoti> au o autoritate special- dat- lor de isus H acov 4$127 14I$ 1sa cu& vede& 7 din scrierile ti&purii ale !-rintilor> din relat-rile lui .uca despre Biserica pri&ar- n Faptele 1postolilor 7 aceasta a fost ntelegerea Bisericii nc- de la nceputurile ei$ Biserica nu este un siste& egalitar> o co&petitie la care poate participa oricine> si cu att &ai putin un siste& +de&ocratic+$ 1utoritatea sa nu este dat- de puterea de a guverna dup- toanele oa&enilor$ Standardele ei &orale nu sunt re)ultatul unui sonda? de opinie$ Menirea Bisericii nu este de a face pe fiecare fericit$ 6n Biserica istoric- Du&ne)eu 6l investeste cu autoritate pe Fristos drept cap al ei> apoi pe 1postoli> delegatii lui Fristos> apoi episcopii si preotii care sunt ur&asii 1postolilor$ Ca si fa&ilia> Biserica este o ierarhie H1 !etru 4$172I$ Este o institutie creat- de Du&ne)eu> nu de o&$ M0N Capul ei este doar Fristos> nu un episcop atotputernic> un pap- sau un patriarh$ Este parte dintr7o rnduial- %ine sta%ilit-> eAtern-> cereasc-$ Nu este o institutie o&eneasc- care poate fi falsificat-> asa cu& 1rca din vechiul .eg-&nt nu a putut fi desacrali)atde c-tre filistini$ Structura Bisericii istorice nu are ni&ic n co&un cu tertipurile politice> &oderne> cu n-scocirile +corecte din punct de vedere politic+> ci a fost sta%ilit- de la nceputuri ca o institutie rnduit-> neschi&%-toare> asa cu& o confir&- si celelalte scrieri ale Bisericii pri&are$ Corneliu> episcop de ,o&a n *2; scria despre structura Bisericii din ,o&a de la acea dat-" L!oate s- fie doar un singur episcop Mn fiecare localitateN ntr7o Biseric- So%orniceascMuniversal istoric-N> n care Mn ,o&a> de eAe&pluN sunt patru)eci si sase de pre)%iteri> sapte diaconi> sapte su%diaconi> patru)eci si doi de acolitiKcantori si portariLM2N Euse%iu descrie cu& Biserica pri&ar- l7a nfruntat pe episcopul re%el Novatus$ 1cesta a initiat o actiune unilateral-> f-r- apro%area celorlalti episcopi ai Bisericii$ 7a eAco&unicat pe crestinii care s7au lep-dat de credint- su% torturile persecutorilor ro&ani dar care s7au c-it &ai tr)iu si au cerut sa fie repri&iti n Biseric-" L!entru a re)olva situatia un sinod de anvergur- s7a adunat n ,o&a si a adunat sai)eci de episcopi> precu& si un &are nu&-r de pre)%iteri si de diaconiK,e)ultatul a fost o deci)ie unani&- prin care Novatus> cei din antura?ul luiKsi toti cei care au cre)ut de cuviint- s-7i tolere)e atitudinea de ur- si neo&enie fatde frati crestini> s- fie eAclusi din Biseric-> iar acei frati care au avut nenorocirea s- se poticneasc-> s- fie tratati si vindecati cu doctoria poc-intei$LM4N 6n adev-rata Biseric- istoricsi apostolic- eAist- un siste& per&anent de guvernare %isericeasc-$ 1cest fapt este ilustrat si de eAe&plul relatat de Euse%iu n leg-tur- cu disciplinarea lui Novatus$ !otrivit lui Fristos> acest siste& este ratificat de autoritatea cereasc- si functionea)- din vre&ea Bisericii pri&are$ Sf$ !etru a recunoscut autoritatea special- cu care au fost investiti episcopii si preotii n Biseric-$ 1cesta le7a scris pre)%iterilor> episcopilor si preotilor> spunndu7le c- dac- si fac datoria %ine> vor fi r-spl-titi din plin n ceruri" L !e cei dintre voi care sunt preoti i nde&n eu> cel &preun-7preot si &artor al pati&ilor lui Fristos si p-rtas al slavei ce va s- se descopere" !-storiti tur&a lui Du&ne)eu ce vi s7a dat n sea&-> veghind asupra ei nu de nevoie> ci de %un-voie> dup- Du&ne)eu> nu pentru cstig
114
rusinos> ci din tragere de ini&-> nu ca si cu& ati fi st-pnii celor care v7au c-)ut la sorti> ci voi f-cndu7v- pilde tur&ei$ ar cnd se va ar-ta Mai7&arele p-storilor> veti pri&i cununa cea neveste?it- a &-ririi$L H1 !etru 4"172I !etru a pus pe noii pre)%iteri pe aceeasi treapt- de autoritate cu el nsusi$ LCel &preun-7preot si &artor al pati&ilor lui FristosL este felul n care se identific- !etru$ De %un- sea&- c- !etru i ndea&n- pe episcopi si pe preoti s- duc- &ai departe &unca de p-storire n acelasi fel n care Fristos l7a pov-tuit pe el nsusi$ Este evident c- !etru este +&preun-7preot+> nu un +pap-+" L!-storiti tur&a lui Du&ne)eu ce vi s7a dat n sea&-> veghind asupra ei nu de nevoie> ci de %un-voie> dup- Du&ne)eu> nu pentru cstig rusinos> ci din tragere de ini&-> nu ca si cu& ati fi st-pnii celor care v7au c-)ut la sorti> ci voi f-cndu7v- pilde tur&ei$ H1 !etru 4"*70I Dac- p-storii tur&ei> c-rora le scrie !etru> nu ar avea nici o putere> nde&nurile sale nu ar avea nici un sens$ 1%u)urile potentiale pe care !etru i pov-tuieste s- le evite 7 cstigul necinstit sau +asuprirea+ &ulti&ii n loc de p-storirea prin propriul eAe&plu 7 sunt posi%ile doar atunci cnd p-storii au autoritate$ !etru a avut> desigur> autoritate s- porunceasc-$ 1 stiut c- si ceilalti pre)%iteri Hepiscopi si preotiI aveau autoritate real- pe care se cuvenea s- o p-)easc- si s- nu a%u)e)e de ea$ Dar ns-si povata pe care !etru a dat7o p-storilor 7 aceea de a nu asupri pe ceilalti credinciosi 7 este> ironic> p-catul papalit-tii +infaili%ile+> politi)ate> al c-rei te&ei istoric se afl- n chiar autoritatea lui !etru$M5N Este interesant c- una dintre cele &ai vehe&ente denunt-ri ale a%u)ului de putere de c-tre episcopul de la ,o&a vine chiar din partea unuia din cei &ai venerati +papi+$ Sf$ Brigore cel &are scrie" LKprelatii acestui Scaun episcopal pe care prin voia Do&nului l slu?esc> au avut onoarea de a fi nu&iti universali de c-tre venera%ilul Sinod de la Calcedon$ Si totusi nici unul nu si7a dorit s- fie nu&it cu acest titlu> nici s- pun- st-pnire pe acest nu&e neinspirat> ca nu cu&va> datoritfunctiei sale pontificale s- nu ia asupra sa ntreaga glorie> negnd7o astfel pe a celorlalti confrati ai s-iKLM8N M1N 1doptia crestin- a lui 1vraa& ca +p-rinte al celor credinciosi+ si identificarea crestin- a %isericii> cetate a lui Du&ne)eu> cu &ostenirea lui 1%el ilustrea)- aceast- c-utare Mpentru continuitatea #echiului /esta&entNKCnd %iserica a si7a for&ulat c-utarea pentru o traditie ntr7 o doctrin- a ndrept-rii si &plinirii> a fost ndrept-tit- s-7si revendice sfintii si credinciosii pnla 1vraa& si chiar la 1da&$ 7<aroslav !elikan> Nasterea /raditiei Catolice> pp$ 12714$ M*N Sf$ oan Bur-7de71ur> +Despre preotie+> ,ef$ 111;7*=> 1$D$ 0:5> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ E$1$<urgens> pp$:;7;=$ M0N L1postolii au pri&it evanghelia pentru noi de la isus Fristos> iar isus a fost tri&is de Du&ne)eu$ Fristos> deci> este de la Du&ne)eu> iar 1postolii de la Fristos$ 1&ndou- aceste rnduieli sunt prin voia lui Du&ne)eu$L Cle&ent ,o&anul> +Epistola c-tre Corinteni+> 1$D$ :=7 ;:> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$1> trad$ J$1$<urgens> p$ 1=$ M2N +Epistola Episcopului Corneliu c-tre Fa%ius+> 1$D$ *2;> n <aroslav !elikan> storia Bisericii> Cartea a # 7a> p$ *:=$ M4N Euse%iu> storia Bisericii> vol$ # > NeO Rork> 1;54> p$ *:=$ M5N !entru o serie de eseuri re&arca%ile ce resping pretentiile 1pusene si .atino7,o&ane n leg-tur- cu papalitatea> ve)i !ri&atul lui !etru> ed$ <ohn Me@endorff> &ai ales cap$ > +.ocul lui !etru n Biserica pri&ar-+ de Nicholas Goulo&)ine$ M8N Sf$ Brigore Cel Mare> Cartea a #7a> Epistola X# $
115
*c'is(a 9nul din &otivele pentru care schis&a 7 sau a%u)ul de putere 7 a fost privit- drept un p-cat att de ngro)itor n Biserica pri&ar- si pentru care este nc- considerat- astfel de credinciosii (rtodocsi de a)i este c- su%&inea)- colegialitatea episcopal- si puterea lor de a7si eAercita autoritatea pe care acov si ceilalti episcopi au investit7o n ur&asii lor$ H1 Corinteni 1$1=718I Nu este nevoie de prea &ult- perspicacitate pentru a ntelege c- planul lui Du&ne)eu pentru Biserica Sa nu include si haosul nepoc-it al celor dou-)eci si trei de deno&inatii !rotestante a c-ror anarhie rival- a f-cut ca orice pretentie de adev-r a%solut s- par- acu& ridicol- n ochii lu&ii$ Nu e nevoie nici &-car s- fii teolog sau ?urist pentru a ntelege c- ntr7o Biseric- divi)atnu poate fi loc pentru disciplin-$ 6ntr7o Biseric- divi)at- fie de haosul !rotestant> fie de dictatura papal-> crestinii nu pot da ascultare nv-t-turii eAplicite a lui Fristos despre cu& s-7si re)olve disputele$ !e de o parte nici nu eAist- o astfel de Biseric- la care s- se adrese)e> pe de alta eAistdoar un &onarh p-&ntean$ !otrivit Sfintei /raditii nu se poate vor%i de rnduial- crestin- n a%senta unit-tii crestine$ Si &ai &ult chiar> ierarhia legiti& istoric- nc- &ai eAist- cu nentrerupte si verifica%ile leg-turi &ergnd pn- n vre&ea 1postolilor$ De aceea eAistenta deno&inatiilor !rotestante este un afront continuu la pretentiile Bisericii istorice$ De aceea re%eliunea !rotestantis&ului este un p-cat att de &are si de tragic$ 6n fine> de aceea &onarhia papal- politi)at- continu- s- fie o pricin- de s&inteal- ntre Bisericile din ,-s-rit si din 1pus> indiferent dac- este vor%a de un +pap- %un+ sau nu$ !rotestantii si ,o&ano7Catolicii> desi au citit Epistolele lui !etru> 1 Doua Epistola a lui oan si Epistola lui uda nu par s- fi retinut repetatele averti)-ri cu privire la cei care +le f-g-duiesc li%ertatea> n ti&p ce sunt ei nsisi ro%i stric-ciunii+ H* !etru *$1;I$ 1vertis&entele &potriva de)%in-rilor> vra?%ei> a%u)urilor asupra altora si schis&ei sunt att de frecvente n Noul /esta&ent nct che&area la unitate %isericeasc-> ordine si s&erit- colegialitate pot fi considerate te&a principal- a Epistolelor$ Si totusi> !rotestantii si cei care spri?in- o papalitate dictatorial-> +infaili%il-+ nu par s- discearn- lucrurile$ !rotestantis&ul a a%andonat Biserica istoricsi autoritatea apostolic-$ De aceea for&ele lui de slu?ire sunt desacrali)ate iar doctrina sa a a?uns un scandal haotic$ 6ns-si eAistenta acestei &isc-ri este o invitatie la anarhie> la fel cu& papalitatea ,o&ano7Catolic- este o invitatie la serii ntregi de coruptie si re%eliune$ storia Bisericii 1pusene de dup- 1=42 o de&onstrea)- cu prisosint-$MiN !rotestantis&ul nu si ?ustific- eAistenta n nici un fel> iar &-rturia clar- a istoriei este o &ustrare la adresa inventiei apusene a unei +infaili%ile+ si politi)ate papalit-ti$ 1lternativa> adev-ratBiserica (rtodoA- istoric-> este nc- pre)ent-> asa cu& ntotdeauna a fost f-r- ntrerupere ncdin vre&ea lui Fristos$ !rotestantii sunt li%eri s- devin- (rtodocsi si astfel s- se al-ture r-d-cinii si ra&urilor Bisericii apostolice$ ,o&ano7Catolicii sunt si ei li%eri s- se ntoarc- acas-$ Nu&ai %una credint- prost nteleas-> &ndria> prote?area anu&itor interese individuale sau ignoranta le7 ar sta n cale$MiiN MiN LDistinctia ntre ceea ce anu&iti teologi au pro&ovat si ceea ce a cre)ut> nv-tat si &-rturisit %iserica sau %isericile> a devenit din ce n ce &ai neclar- pn- la schis&a din secolele X #7X# si &ai ales pnla ,efor&a din secolul al X# 7leaKL 7<aroslav !elikan> ,efor&a Bisericii si Dog&a> p$ 5$ MiiN ,enu&itul teolog lutheran ,ichard <ohn Neuhaus> care s7a convertit la ,o&ano7Catolicis& n 1;;1> a afir&at c- lutheranii au a?uns s- fie +doar o alt- deno&inatie+ atta vre&e ct refor&ele initiale cerute de .uther au fost solutionate de c-tre Biserica 1pusean- si deci nu &ai eAist- nici
118
un &otiv serios pentru a r-&ne n afara Bisericii istorice$ Convertiri dra&atice sunt nsposi%ile> chiar n )iua de a)i$ /ot &ai &ulti !rotestanti si ,o&ano7Catolici devin (rtodocsi n 1&erica si n ntreaga lu&e$
Aut"ritatea unic) Cnd Fristos a spus" LKDac- doi dintre voi se vor nvoi pe p-&nt asupra unui lucru pe care7l vor cere> li se va da lor de c-tre /at-l Meu Cel Ce este n ceruri$L HMatei 1:$1;I> El vor%ea foarte specific Discipolilor si ur&asilor lor apostolici> asa cu& se poate vedea din orice studiu orict de fugar asupra conteAtului nv-t-turii sale> n special asa cu& apare n lu&ina lui oan *=$*17*0$ !avel a recunoscut autoritatea 1postolilor cnd a plecat spre erusali& pentru a li se pre)enta n ur&a convertirii sale dra&atice pe dru&ul spre Da&asc$ Episcopii si preotii pot s- cad- de acord n ce priveste disciplina n Biseric-> doctrina> pot saccepte c-inta celui care si &-rturiseste p-catele$ Modelul guvern-rii %isericesti sta%ilit de Fristos nu se %a)ea)- pe deci)ia unui +pap-+ atotputernic> fie el din ,o&a ori din /ulsa> (klaho&a> vor%ind +infaili%il+> eA7cathedra> su% for&a unui &ini7pap- evanghelic> unei deno&inatii sau unui i&periu para7%isericesc> ori interpretndu7si +Bi%lia+ infaili%il- n afara conteAtului Bisericii$ 1sa cu& a& v-)ut de la Euse%iu> autoritatea Bisericii (rtodoAe este colegial-S cnd +doi sau trei+> n po)itii de legiti&- autoritate apostolic-> hot-r-sc ceva> +va fi legat att pe p-&nt ct si n cer+$ 6n astfel de ca)uri> se va sta%ili ceea ce hot-r-sc 1postolii si episcopii> succesorii lor n Biseric-$ 1sa au ap-rat doctrinele cele sapte sinoade ecu&enice 7doctrine pe care !rotestantii oricu& le accept-> desi nu vor s- recunoasc- autoritatea celor care le7au ap-rat de erori$ 6n felul acesta a functionat Biserica (rtodoA- de7a lungul veacurilor> din vre&ea lui Fristos$ L1ceasta s7a f-cut pentru a corecta schis&a> ca ni&eni s- nu poat- s- sfrtece Biserica lui Fristos> apropiind7o la sine$LMiN MiN Sf$ eroni& 7+Epistola c-tre Evanghelius+> ,ef$ 1048> 1$D$ 214> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$1$ <urgens> p$ 1:8$
Rn&uiala n $iserica ist"ric) L1tunci isus le7a )is iar-si" !ace vou-Z 1sa cu& /at-l M7a tri&is pe Mine > tot astfel si Eu vtri&it pe voi$ Si )icnd acestea> a suflat asupra lor si le7a )is" .uati Duh SfntZ C-rora le veti ierta p-catele> li se vor iertaS c-rora le veti tine> tinute vor fi$L H oan *=$ *17*0I Marele !-rinte al Bisericii> Sf$ oan Bur- de 1ur> reflectnd la cuvintele lui isus> avea sarticule)e po)itia Bisericii (rtodoAe de veacuri" L!reotii au pri&it o putere pe care Du&ne)eu nu a dat7o nici ngerilor> nici arhanghelilorL$
11:
!oate s- par- surprin)-tor> n special pentru cei crescuti n deno&inatiile !rotestante> c- potrivit Sfintei /raditii> planul lui Fristos pentru Biseric- nu a fost haosul> individualis&ul sau schis&a$ LDar &ai nainte de toate> voi pe aceasta s7o stiti" nici o prorocie a Scripturii nu se tlcuieste dupsocoteala fiec-ruia$L H* !etru 1$*=I 1sa cu& Sf$ Ciprian din Cartagina scria> interpretarea personal- a Scripturii dovedeste ca acea persoan- sau congregatie local- nu este parte din adev-rata Biseric- a lui Fristos$ El spunea" L1ve& ncredintarea c- nu&ai n Biseric-> unde preotii au fost nu&iti de c-tre legea evanghelicsi prin hirotonisirea Do&nului li se ng-duie s- %ote)e si s- ierte p-catele$ 6n afara civili)atiei> totusi> ni&ic nu poate fi legat sau de)legat> acolo unde nu se afl- ni&eni s- lege sau sde)lege$LMiN MiN Sf$ Ciprian de Catargina 7+Epistola c-tre Episcopul <u%ianus+> ,ef$ 4;2> 1$D$442> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$1$<urgens> p$ *08$
Le ea natural) a "r&inii Biserica nvat- c- Du&ne)eu este un Du&ne)eu al ordinii> nu al haosului$ Citi& c- Lp-&ntul era netoc&it si gol$ 6ntuneric era deasupra adncului si Duhul lui Du&nu)eu Se purta deasupra apelorL HFacerea 1$*I$ Du&ne)eu a adus ordinea din haos H1 Corinteni 0$2I$ Du&ne)eu a creat %-r%atul si fe&eia H1 Corinteni 8"1715I> pe fiecare cu un rol unic> %ine rnduit> egal dar diferit si sinergic H1 Corinteni 12"02704I$ Du&ne)eu a sta%ilit p-rintii drept capi ai casei HEfeseni 4"**700 si 5"172=I$ Du&ne)eu a ales pe iudei s- fie poporul s-u ales si tot El i7a folosit s- aduc- la rnduiala 1dev-rului pe cei aflati n de)ordinea p-gn- H,o&ani 2"17*4I$ Du&ne)eu Si7a tri&is pe 9nul Fiul S-u 7 nu pe niste fii rivali 7 s- nte&eie)e Sfnta Biseric- 9na> So%orniceasc- si 1postoleasc- H oan 1$174I HLCred ntr79na Sfnta So%orniceasc- si 1postoleasc- Biseric- ' M-rturisesc un Bote) pentru iertarea p-catelorLI$ Du&ne)eu a ales anu&e doispre)ece 1postoli$ Cnd uda a fost nlocuit de c-tre Matias aceasta s7a nt&plat dup- rnduiala dat- de Du&ne)eu HFaptele 1postolilor 1$*07*5I$ !avel a fost confir&at si tri&is de autoritatea Bisericii apostolice din erusali&> unde acov a pre)idat ca episcop$ !avel nu a pri&it nici o che&are personal- pe care s- n7o &ai fi au)it ni&eni altcineva de felul LDo&nul a vor%it ini&ii &ele asa si asaKL$ 1nania de ase&enea a au)it che&area de la Du&ne)eu si l7a pre)entat pe !avel Discipolilor n erusali&$ 1%ia atunci a fost !avel tri&is de c-tre Biseric- HFaptele 1postolilor 10$*70I$ 6n Faptele 1postolilor 10$172 citi& c- Lerau n Biserica din 1ntiohia profeti si nv-t-tori" Barna%a si Si&eon> ce se nu&ea Niger> .uciu Cireneul> Manain> cel care fusese crescut &preuncu rod tetrarhul> si Saul$ Si pe cnd slu?eau Do&nului si posteau> Duhul Sfnt a )is" (se%iti7Mi pe Barna%a si pe Saul> pentru lucrarea la care i7a& che&at$ 1tunci> postind si rugndu7se> si7au pus &inile peste ei si i7au l-sat s- plece$ 1stfel c- ei> tri&isi de Duhul Sfnt> au co%ort la Selucia si de acolo au plecat cu cora%ia la Cipru$L Saul HSf$ !avelI si Barna%a nu au pri&it nici o che&are particular- de la Duhul Sfnt pentru a deveni evanghelisti$ .iderii Bisericii au au)it che&area$ De fapt> tri&iterea de c-tre acestia a lui !avel este pre)entat- drept un act al Duhului Sfnt care singur c-l-u)este Biserica adev-rat-$ #ocea ierarhiei din erusali& si vocea Duhului sunt pre)entate ca una si aceeasi$ !avel a continuat precu& a nceput$ Nu a pornit s- converteasc- oa&eni la o auto7inventat+%iseric- paulin-+> cu& a f-cut .uther> care a nte&eiat +%iserica lutheran-+> sau Calvin> ai c-rui ur&asi sunt cunoscuti su% nu&ele de +calvinisti$+ !avel ns- a p-strat unitatea autorit-tii
11;
apostolice care i7a fost ncredintat-$ 6ntr7adev-r> o &are parte din scrierile pauline sunt dedicate &ustr-rii schis&aticilor$ 6nainte de a p-r-si o localitate n care f-cuse ctiva convertiti> afl-& c!avel a Lhirotonit preoti n fiecare Biseric-> rugndu7se cu postiriKL HFaptele 1postolilor 12$*0I$ Cu alte cuvinte> i7a hirotonisit pe altii lideri> episcopi ai Bisericii n acelasi fel n care fusese el nsusi tri&is$ 1utoritatea %ine rnduit- a 1postolilor si a noilor episcopi hirotonisiti> preoti si pre)%iteri a fost sta%ilit- n Biserica de la nceputuri$ !ute& vedea c- ordinea n care Fristos a hirotonisit n Biseric- HMatei 15$1:71;I a fost> ntr7adev-r> ur&at- din cele &ai ti&purii )ile ale Bisericii$ De eAe&plu n felul n care disputa n ?urul t-ierii &pre?ur a fost re)olvat-" LDar unii din eresul fariseilor care deveniser- credinciosi s7au ridicat )icnd c- aceia tre%uie s-7i taie &pre?ur si s- le porunceasc- a p-)i legea lui Moise$ Drept aceea> apostolii si preotii s7au adunat s- cercete)e aceast- pricin-$ Si &ulta cercetare f-cndu7se> s7a ridicat !etru si le7a )is" B-r%ati frati> voi stiti c- din pri&ele )ile Du&ne)eu &7a ales ntre voi ca prin gura &ea s- audnea&urile cuvntul Evangheliei si s- cread-$L HFaptele 1postolilor 14$478I Ceea ce este relatat cu preci)ie este c- disputele n Biseric- nu s7au re)olvat ntr7o at&osfer- de congregationalis& egalitarist$ Dup- ce a spus fiecare ce7a avut de spus> a venit rndul unui 1postol> n acest ca) !etru> s- se ridice s- vor%easc-$ Cei anga?ati n disput- de)%-teau n fata autorit-tii sale> nu datorit- vreunei revelatii a unei +ilu&in-ri interioare+> ci datorit- structurii eAterne> ierarhice a Bisericii> asa cu& a fost ea instituit- de Fristos$ Si pentru c- acov a fost pri&ul episcop al erusali&ului pute& vedea din ns-si faptul c- !etru +s7a ridicat si a vor%it+> cacov nu a fost un +pap-+> c- 1postolii si &p-rteau autoritatea$ 1cest lucru se reg-seste si &ai evident cnd privi& la felul n care s7a a?uns la Decretul de la erusali&> la felul n care a fost procla&at si rostit" Lpentru c- Duhul Sfnt si noi a& hot-rt asupra7v- s- nu vi se pun- nici o alt- povar- pe deasupra celor ce sunt de neap-rat- tre%uint-$L HFaptele 1postolilor 14$**7*;I$ 1postolii si pre)%iterii pe care ei i hirotoniser-> au vor%it nu doar cu autoritate> ci si n calitate de conduc-tori ai Bisericii &preuncu Duhul Sfnt$ Si foloseau apelativul colegial +noi+$ Fristos a nte&eiat o Biseric-> i7a dat o anu&it- ierarhie> anu&ite sacra&ente si un &od rnduit> colegial de guvernare$ 1ceasta este nu att o afir&atie teologic-> este &ai cu sea&- o o%servatie istoric-$ De fapt> asa cu& a& v-)ut> acolo unde do&nesc schis&a si haosul> sau acolo unde eAistun dictator vor%ind +infaili%il+> n nici un ca) nu se poate vor%i de Biseric-$ 1ceasta este adev-rat> chiar dac- &ulti credinciosi adev-rati pot fi g-siti si printre deno&inatiile %ine intentionate 7 desi confu)e 7 de !rotestanti sau n din ce n ce &ai haotica Biseric- ,o&ano7Catolic-> f-cnd tot ceea ce pot cu palida lu&in- ce le7a fost dat-$ !-rintii Bisericii vor%esc toti cu o singur- voce$ 6n anul 0=2 .actantiu scria" LMulte ere)ii au ap-rut si pentru c- oa&enii lui Du&ne)eu au fost de)%inati prin instig-rile de&onilor> se cuvine s- scoate& la iveal- adev-rul si s-7l red-& acolo unde i e locul$ 1stfel> oricine vrea s- guste din apa vietii> el nu va fi ntors la o parte si ndreptat spre re)ervoare sparte f-r- nici o provi)ie n ele$ KSingura care detine for&ele adev-rate de rug-ciune este prin ur&are doar Biserica CatolicMistoric- si universal-N $ 1ceasta este te&elia adev-rului> acesta este depo)itul credintei> acesta este te&plul lui Du&ne)eu$ Cine nu voieste s- intre aici sau cine nu vrea s- ias- de aici este str-in de n-de?dea n viat- si &ntuireKC-ci fiecare grup de eretici crede despre sine c- este crestin si c- a lui este Biserica 9niversal-KLMiN isus nu a nte&eiat o Biseric- al c-rei nedorit destin ur&a s- fie de)%inarea n %uc-tele &ereu &ai &ici si &ai &ici$ De altfel> isus a prevenit c- schis&a este se&nul venirii 1ntihristului" L1tunci &ulti se vor poticni si unii pe altii se vor vinde si unii pe altii se vor ur$ Si &ulti profeti &incinosi se vor scula si pe &ulti vor a&-gi$ ar din pricina n&ultirii f-r-delegii> iu%irea &ultora se va r-ci$ Dar cel ce va r-%da pnla cap-t se va &ntui$L HMatei *2$1=710I
1*=
/oti Sfintii !-rinti> ntre care si Sf$ #asile cel Mare> vor%esc despre schis&- la fel" L!entru c- de)%inarea lor este declansat- de schis&eKcei care s7au separat de Biseric- nu &ai au n ei harul Duhului SfntKsi nici nu pot trans&ite altora acest har al Duhului de la care ei nsisi s7au a%-tut$LMiiN MiN .actantiu> nstitutiile divine> ,ef$ 508> 1$D$ 0=2> i%id$ p$ *58$ MiiN Sf$ #asile Cel Mare 7+!ri&ele epistole canonice+> ,ef$ ;1;> 1$D$ 082> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ > trad$ J$1$ <urgens> p$ 5$
N)&eD&ea Senti&entul de frustrare resi&tit cu sinceritate de ctiva !rotestanti piosi> datorit- faptului c- nu au nici o Biseric- istoric- la a c-rei autoritate legiti&- s- poat- face apel n ca)ul disputelor> nu este ?ustificat$ ( astfel de Biseric- istoric- eAist- pn- a)i> n ciuda tuturor piedicilor si a tuturor i&perfectiunilor &e&%rilor si liderilor ei$ 1ltarul ei este nepng-rit> doctrina pur-> sacra&entele sunt sfinte> iar Sfnta /raditie a fost %ine p-strat-$ erarhia Bisericii (rtodoAe este for&at- din oa&eni p-c-tosi care au s-vrsit greseli teri%ile$ Si totusi> la &odul colectiv> n ciuda voii lor> ei au i)%utit s- p-stre)e credinta> doctrina> nv-t-tura> Sfnta /raditie si Sfintele Sacra&ente sta%ilite de Fristos> de 1postoli> de !-rinti si pl-tite cu sngele &artirilor$ Caracterul neschi&%-tor al Bisericii (rtodoAe este s- fie piatra sa de te&elie$ Continuitatea vie a celor dou- &ii de ani a r-&as intact- 7 un fapt eAtraordinar si o%serva%il care d-inuieste n ti&p si n spatiu independent de speculatiile teologice$ 1cest fapt este docu&entat si p-strat de &oastele !-rintilor> de Sfinti si patriarhi> &oaste care se g-sesc al-turi unele de altele> n erusali&> n 1ntiohia> Constantinopol si Moscova$ Ele constituie o &-rturie sigur- a nentreruptei continuit-ti a credintei si a r-spunsului practic care cere" L1r-tati7&i lista episcopilor vostri$L C- p-strarea Bisericii istorice este un fapt istoric nu tre%uie s- surprindpe cei ce cred n &inunile lui Fristos sau n c-l-u)irea Duhului Sfnt$ Dac- ast-)i Sf$ rineu ar cere s- i se arate lista episcopilor Bisericii (rtodoAe istorice> el ar avea prile? de %ucurie$ Sau dacel> sau oricare alt !-rinte al Bisericii> ar veni ntr7o Biseric- (rtodoA- s- slu?easc-> ar recunoaste .iturghia si rug-ciunile ca apartinnd aceluiasi trup istoric n care au slu?it n ur&- cu sute de ani$MiN Biserica 1postolilor> despre care isus a spus c- portile iadului nu au putere asupra7i> a fost ntr7 adev-r p-strat-$ Fie n Boston> St$ !eters%urg> Constantinopole sau erusali&> continuitatea sa istoriceste intact-$ Fiecare .iturghie (rtodoA- st- &-rturie acestui fapt$ Continuitatea nentrerupt- a Bisericii (rtodoAe este o chestiune deschis- studiului$ ar docu&ente sunt destule$ MiiN MiN LEAist- trei .iturghii (rtodoAe principale" cea a Sf$ oan Bur-7de71ur Hsec$ #I> cea a Sf$#asile Hsec$ I si cea a Sf$ acov> Fratele Do&nului Hsec$ IL 9n dictionar al (rtodoAiei grecesti H!leasantville> 1;:2I> pp$ *027*04$ MiiN #e)i Euse%iu> storia BisericiiS <aroslav !elikan> 6n Duhul crestinis&ului r-s-riteanS /i&oth@ Jare> Biserica (rtodoA- H.ondra _ NeO Rork> 1;82I si ,unci&an> Marea Biseric- n
1*1
captivitate HCa&%ridge> 1;5:I care sunt doar patru din sutele de c-rti de referint- despre istoria Bisericii (rtodoAe$
Ca!it"lul #6 8AL*A AUTORITATE !-catul ere)iei> schis&ei si r-)vr-tirii nu este nou n Biserica ,-s-ritean- sau n cea 1pusean-$ Sf$1&%ro)ie din Milano scria n anul 0:;" L!n- si ereticii par s-7. ai%e pe Fristos> nici unul din ei nu7 t-g-duieste Nu&ele> si totusi> cel care nu &-rturiseste tot ce apartine lui Fristos> 6l t-g-duieste$L MiN 9nii din +%isericile+ deno&inationale par si ei +s-7. ai%e pe Fristos+$ !ro%a%il rvnind un fel de autoritate special-> aproape &agic-> pentru ei nsisi> acestia scot din conteAt nv-t-tura foarte eAact- a lui isus n ce priveste autoritatea %isericeasc-> aplicnd7o eronat$MiiN !ute& astfel sau)i& cu& !rotestanti dup- Evanghelie 7 alt&interi de %uncredint- 7 se roag- asa" L(> Doa&ne> a& venit la /ine s- ne ruga& pentru asta si asta ca s- leg-& n ceruri asa cu& ne7ai cerut atunci cnd ai spus c- se va nt&pla cnd doi sau trei se adun- n nu&ele /-uKL Destul de ciudat- o astfel de +rug-ciune+K E la ca si cu& cineva ar citi> n afara conteAtului> docu&entele funda&entale ale 1&ericii si ar ncepe s- &pru&ute tinuta autorit-tii guverna&entale> &podo%indu7si discursul cu fra)e de felul" LEu> curtea ordon- caKL> sau L6n acest ca) &otiunea &ea a fost acceptat- cu o &a?oritate de voturi si a devenit acu& legeL sau LDau veto acestei dispute> folosindu7&- de autoritatea cu care a& fost investitKL sau L6n nu&ele Constitutiei Statelor 9nite ale 1&ericii v- poruncesc s- sp-lati vaseleZL !e %un- dreptate ne7a& ntre%a ct de s-n-tos la &inte poate fi unul care> cu serio)itate> rosteste asa ceva ntr7o conversatie o%isnuit-$ 1celasi lucru se poate spune despre &ulti oa&eni religiosi de %una credint- care> &pru&utnd la nt&plare din Scriptur-> se auto7investesc cu ceea ce a fost re)ervat de Fristos doar pentru ntreaga ierarhie a Bisericii$ L1cestia sunt i)voare f-r- ap- si neguri purtate de vifor> pe care i asteapt- ntunericul cel de nep-truns$ C- rostind ei vor%e &ari si g-unoase> cu poftele trupului i &o&esc la desfrn-ri pe cei care de7a%ia au sc-pat de cei ce tr-iesc n r-t-cire$ .e f-g-duiesc li%ertate n ti&p ce ei nsisi sunt ro%ii stric-ciunii> fiindc- ceea ce te %iruie> aceea te si st-pneste$ C- dac- ei> dupce prin cunoasterea Do&nului si Mntuitorului nostru au sc-pat de ntin-rile lu&ii> se ncurc- din nou n ele si sunt nvinsi> starea lor de pe ur&- a devenit &ai rea dect cea dinti$ Fiindc- &ai %ine era pentru ei s- nu fi cunoscut calea drept-tii dect> dupce au cunoscut7o> s- se ntoarc- de la sfnta porunc- ce li se ncredintase$L H* !etru *$187*1I 6n Faptele 1postolilor afl-& despre o confu)ie ase&-n-toare cu cea a !rotestantilor si ,o&ano7 Catolicilor de a)i$ 1nu&iti lideri iudei au ncercat s- se foloseasc- de nu&ele lui Fristos de parcar fi fost un talis&an &agic care le7ar fi dat neconditionat putere si autoritate n afara conteAtului Bisericii$ Dar la fel cu& deno&inatiile de !rotestanti de acu& nu7si pot ?ustifica legiti&itatea> iar papalitatea nu este nici ea ?ustificat- istoric> afl-& acolo despre esecul celor care s7au folosit de nu&ele lui isus n afara conteAtului Bisericii"
1**
LSi unii dintre iudeii care u&%lau din loc n loc scotnd de&oni au nceput ca peste cei ce aveau duhuri rele s- che&e nu&ele Do&nului isus )icnd" #- ?ur pe isus pe care7. propov-duieste !avelZK ar cei ce f-ceau aceasta erau cei sapte fii ai lui Sceva> arhiereu iudeu$ Si r-spun)nd duhul cel r-u> le7a )is" !e isus 6l cunosc> si pe !avel l stiu> dar voi cine sunteti3KSi s-rind asupra lor o&ul n care era duhul cel r-u> i7a %iruit si ntr7att i7a coplesit nct ei au fugit goi si r-niti din casa aceea$L HFaptele 1postolilor 1;$10715I MiN Sf$ 1&%ro)ie de Milano W+Co&entariu la Evanghelia lui .uca+> ,ef$ 10=2> 1$D$ 0:;> n Credinta !-rintilor din vechi&e> trad$ J$1$<urgens> p$ 150$ MiiN 9neori aceste a%u)uri ating cote eAtre&e ca n ca)ul sectelor din <onestoOn si Jaco> /eAas> unde s7a a?uns la adev-rate tragedii$
A&ev)rata aut"ritate erarhia sta%ilit- de Du&ne)eu n Biserica istoric- poate fi reg-sit- att n Sfnta /raditie ct si n &ulte pasa?e %i%lice> inclusiv Matei 15"1:71;> Efeseni *"*=> oan *1"14718> oan *="*17*0> 1 /i&otei 0"14> 1pocalipsa *1"12> Faptele 1postolilor 1"*17*5S :"1271:S 10"*70$ !-rintii Bisericii> &ulti dintre ei scriind cu &ai %ine de dousute de ani nainte s- eAiste un Nou /esta&ent> stau &-rturie n unani&itate pentru ntelegerea (rtodoA- a rnduielii n Biseric-$ 6n anul ;4 Cle&ent> Episcop al ,o&ei> care i cunoscuse pe 1postoli si c-ruia> asa cu& spunea si Euse%iu> Li sunau nc- n urechiL cuvintele lor> scria" L1postolii au pri&it evanghelia pentru noi de la isus FristosKla fel cu& Fristos a pri&it7o de la Du&ne)euK1stfel au predicat ei din tar- n tar-Knu&ind pri&ii convertiti> dupce i7au ncercat cu puterea Duhului> trans&itnd Cuvntul episcopilor si diaconilor credinciosilor de &ai tr)iu$L M1N 6n anul 5; Sf$ gnatiu de 1ntiohia scria" LKfiti dornici s- faceti toate cte le faceti n pacea lui Du&ne)eu> cu episcopul pre)idnd n locul lui Du&ne)euKL M*N 6n anul 1:= Sf$ rineu de .@ons scria n Contra ere)iilor" LSunte& n &-sur- s- recunoaste& pe cei care au fost nu&iti episcopi de c-tre 1postoli n Biserici si Ms- de&onstr-&N succesiunea acestora pn- n )ilele noastre$L M0N .a fel ca Euse%iu> rineu> care a fost discipol al lui !olicarp si elev al Sf$ oan 1postolul> a tinut evidenta eAact- a episcopilor care au trans&is autoritatea Bisericii &ai departe ur&asilor lor> ncdin vre&ea 1postolilor$ El a f-cut aceasta pentru a7i acredita$ !rin aceste &i?loace rineu a putut s-7i acu)e pe ereticii din vre&ea lui ca fiind n afara &ostenirii legiti&e a Bisericii$ 1stfel> dac- ereticii l7ar ntre%a L rineu> cu ce autoritate conda&ni tu nv-t-tura noastr- ca fals-3L> el nu ar r-spunde LCu propria &ea autoritateL sau Lpotrivit propriei &ele interpret-ri a ScripturiiL> ci &ai degra%- LCu autoritatea cu care a& fost investit de c-tre Fristos prin punerea &inilor> prin succesiunea apostolic- nentrerupt- &ergnd pnla Fristos 6nsusiZL Si ar &ai putea r-spunde" L!entru c- nv-t-tura &ea este n confor&itate cu nv-t-tura 1postolilor p-strat1*0
de c-tre Sfnta /raditie si cu credinta trans&is- &ai departe> neschi&%atde la o generatie la altaZL M2N gnorarea &andatului istoriei> pro%a%il cel &ai %un argu&ent &potriva Bisericii ,o&ano7 Catolice si a ur&-toarei a%andon-ri de c-tre !rotestanti a conducerii colegiale a 1postolilor pot fi reg-site n ur&-rile nsp-i&nt-toare ale schis&elor> pricinuite de toti cei care au ntors spatele Bisericii istorice$ !ute& vedea dovada acestor ur&-ri peste tot n ?urul nostru n felul n care s7a triviali)at rug-ciunea> n a%andonarea disciplinei &orale> a autorit-tii si unit-tii> n for&ele hidoase de +spiritualitate+ care au ap-rut ca o reactie secular- n societatea noastr- a pluralis&ului religios$
M1N Cle&ent ,o&anul> +Epistola c-tre Biserica din Corint+> n !-rintii ante7niceeni> vol$ 1> Edin%urgh> 1:58> Brand ,apids 1;;0> pp$ 17*5$ M*N gnatiu de 1ntioh> + gnatiu c-tre &agne)ieni+> 5$1$ n Credinta Sfintilor !-rinti> p$ 1*$ M0N Euse%iu> storia Bisericii> vol$ 0> cap$ 0$ M2N 1ceasta este linia ur&atde Sf$ MaAi&" TCa &-rturisitor si teolog> MaAi& a fost o%ligat sp-stre)e> prote?e)e si s- apere doctrina trans&is- de !-rinti> c-ci a Cafir&a ceea ce ne7au nv-tat !-rintiiD presupune s- C&-rturisesti cu sufletul si cuvntulD$ HMaAi& Ep$ 1* !$B$;1"254I$ !rin ur&are orice disput- teologic- tre%uie purtat- n duhul !-rintilor pentru a da &-rturie de credinta Bisericii$ HMaAi& Ep$ 10> !$B$ ;1"40*IE <aroslav !elikan> 6n Duhul Bisericii ,-s-ritene> p$ :$
A() irea 1tt !rotestantii care se consider- +conservatori+> ct si cei +traditionali+ sau Cevanghelici+ se a&-gesc la fel$ Si unii si altii au redus credinta la o si&pl- eAperient- individual-$ 1u &ers att de departe nct au redus conceptia despre Biseric- la di&ensiunea unei interpret-ri su%iective$ 1stfel c- se nt&pl- adesea s-7i au)i pe !rotestanti spunnd lucruri de felul" L.a ur&a ur&ei nu este oare %iserica tot trupul lui Fristos> alc-tuit din toti cei care si spun crestini3L Sau" LBiserica tr-ieste n ini&a &ea$ Nu este un loc sau un lucru anu&e> este credinta pe care o a& n &ine$ 6&i port %iserica n &ine$L Sau" LContinuitatea apostolic- este doar o continuitate spiritual-L$ Scrierile !-rintilor Bisericii istorice denunt- toate pietis&ele su%iective de acest fel cu un LNuZL hot-rt$MiN Dac- ad&ite& adev-rul crestinis&ului> atunci el eAist- independent de senti&entele noastre despre el$ El este %ine nr-d-cinat n istorie> nu doar n niste idei teologice sau senti&ente su%iective$ .a fel> dac- eAist- o Biseric- istoric-> ea eAist- nu doar n ini&ile noastre> ci n fapt> n istorie> n ti&p si loc> asa cu& Fristos a eAistat atunci cnd a &ers pe ap-$ Din aceasta perspectiv- &enirea Bisericii pe p-&nt este aceea de a fi co&unitatea oa&enilor purt-tori de Fristos din lu&e> nu un senti&ent su%iectiv> orientat spre interior$ S- presupune& c- isus ar fi dat oricui se consider- credincios autoritatea s- lege sau s- de)lege n ceruri ceea ce este legat sau de)legat pe p-&nt$ S- presupune& c- fiecare credincios s7ar procla&a el nsusi o +%iseric-+$ 6n acest ca) credinciosii adusi n fata Bisericii spre ?udecat- sau pentru a re)olva disputele teologice sau doctrinale n care s7au anga?at> ar putea pe %un- dreptate s- considere ntregul proces f-r- nici un rost> spunnd doar" LNu sunt de acord cu hot-rrea voastr-> eu a& dreptate iar voi gresiti$ Eu pot s- leg voia &ea n ceruri ca si pe p-&nt$ isus &i7a
1*2
pro&is personal c- orice voi hot-r n pre)enta a doi sau trei a&ici care gndesc la fel ca &ine> va fi spri?init de Du&ne)eu$ Cine v7a ales pe voi3 /r-i& ntr7o de&ocratieZ Eu hot-r-sc dac- a& dreptate sau nu$ Du&ne)eu &- va spri?ini iar pe voi v- va ?udeca$ #ersetul cutare si cutare din Bi%lie spune c-$$$L Si aceasta este ceea ce> ntr7un fel sau altul> chiar au f-cut !rotestantii de la ,efor&- ncoace$ Si este totodat- si genul de argu&ent inventat de ,o&ano7Catolicii protestanti)ati si de&ocrati)ati si chiar de ctiva seculari)ati L(rtodocsiL care doresc s- +de&ocrati)e)eD sau s- +&oderni)e)e+ Biserica istoric- sau s- o fac- &ai +relevant-+> &ai +deschis-+ sau &ai +corect- din punct de vedere politic+$ 1ve& de?a dou-)eci si trei de &ii de deno&inatii !rotestante care ne aratli&pede unde duce aceast- for&- de pietis& fals &orali)atoare> aceast- &entalitate individualist-> farisee> seculari)at- si pe deplin arogant-$ at- ce scrie !rofesorul Steve Bruce despre !rotestantis&ul li%eral" L!rotestantis&ul li%eral poate fi destul de usor identificat$ Este tendinta de a considera gndirea u&an- drept reper esential si si for&ea)- teologia pornind de la agenda lu&ii seculare$ 1stfel> el se &anifest- ca un continuu i&puls de a &oderni)a credinta> de a &%ina gndirea si practicile lu&ii seculare cu acelea ale BisericiiK6n &ulte privinte !rotestantis&ul li%eral a fost o ncercare de a crea o versiune intelectual suporta%il- a crestinis&ului> ca reactie la de)%in-rile &asive Mrefor&at7!rotestanteN din trupul celor care pretindeau c- slu?esc aceluiasi Du&ne)eu$L MiiN 1sa cu& o%serv- !rofesorul Bruce> diferentele dintre !rotestantii +conservatori+ si cei +li%erali+ sunt &ini&e si de suprafat-$ Si unii si altii resping autoritatea Bisericii istorice si apostolice sta%ilit- de Fristos$ F-r- c-l-u)irea Sfintei /raditii> a&ndou- ta%erele au r-&as cu un fel de lectur- personal-> su%iectiv- si ntr7o &anier- deconstructivist- a Scripturii pe care si %a)ea)rivale pretentii teologice si &orale$ LSi unii si altii erau deplin ncredintati de adev-rul lui Du&ne)eu Mce eraN &ai %ogat si &ai deplin ca niciodat-KLMiiiN Cu alte cuvinte> att !rotestantii +li%erali+ ct si cei +conservatori+ si fac un titlu de glorie din a se fi situat dincolo de ceea ce ei nu&esc ncorset-rile inutile ale Sfintei /raditii si ale autorit-tii apostolice> ntr7o lu&e utopic- a interpret-rilor individualiste din Bi%lie> a schi&%-rilor sociale> a prosperit-tii vre&urilor de a)i si a li%ert-tii personale> %a)ate pe idea de +Sola Scriptura+$MivN De altfel tot n nu&ele Scripturii 1na%aptistii au devenit anarhisti n vre&e ce c-utau Cuvntul si pri&eau +&esa?e+ direct de la Du&ne)eu care le7ar fi spus s- ard- %unurile personale n nu&ele unui crestinis& nou> &%un-t-tit si egalitar$ /ot Scriptura i7a convins pe [uakeri s- a%andone)e Bote)ul> 6&p-rt-sania si cere&oniile sacra&entale de nunt- n favoarea unor cununii &ai +la7 nde&n-+> desacrali)ate de tipul +f-7o si singur+$ /ot n Bi%lie g-sesc versete cu care )-p-cesc &ulti&ea si +evanghelistii+ rapace de a)i> cerndu7le oa&enilor %ani prin televi)or$ 6n Bi%lie si7a g-sit David Goresh argu&ente s-7i conving- pe discipolii s-i ca s-7l ur&e)e> chiar s- se sinucidaruncndu7se n fl-c-ri> n Jaco> pe 1; aprilie 1;;0$ Bi%lia este si unealta principal- cu care &or&onii i &o&esc pe crestinii ignoranti 7 fie ei !rotestanti> ,o&ano7Catolici sau (rtodocsi 7 s-7si a%andone)e crestinis&ul si s- li se al-ture n cultul lor de secol X X$ 6n fine> liderii +li%erali+> seculari)ati ai Consiliului Mondial al Bisericilor care au pacti)at cu persecutorii co&unisti ai crestinilor> adesea citea)- si ei din Bi%lie pentru a7si ?ustifica coercitivele si utopicele cruciade politice$ MiN TS- nu a?ungeti la schis&-$ Ci &ai degra%- c-utati s-7i &p-cati pe cei care se r-)vr-tescK !-strati ceea ce ati pri&it> f-r- s- &ai ad-ugati ni&ic> dar nici s- nesocotiti ceva din &ostenirea voastr-$E HDidahii> 1$D$ 12=> trad$ J$ 1$ <urgens HCollegeville> 1;8=I> p$ *$ MiiN Steve Bruce> Casa destr-&at-> pp$ 1=*711:$ MiiiN %id$ p$ 1=0
1*4
MivN Din aceast- perspectiv- contri%utia !rotestantilor din secolul XX n lu&ea Dreptei politice sau teologice> precu& aceea a lui Carl Fenr@> <$F$!acker si a altora> este la fel de anistoricprecu& teologia Stngii protestante$ Desi se vor CconservatoriD n ceea ce priveste critica social-> autorii cu pricina a?ung n cele din ur&- s- spun- ceva de genul CEu cred c-KD> CBi%lia spune c-KD> dar niciodat- nu vor spune C1ceasta este ceea ce Biserica a nv-tat dintotdeauna$D Cnd !rotestantii fac referiri la istoria Bisericii sau citea)- din Sfintii !-rinti> nu strnesc dect nedu&eriri> de vre&e ce afir&- c- principiul CSola ScripturaD este suficient$
*cri!tura 1st-)i> !rotestanti nedu&eriti sau de %uncredint-> din toate deno&inatiile> cu un &ini& sau pur si si&plu ineAistent funda&ent istoric> se folosesc de Scriptur- 7 sau> &ai corect> de interpretarea lor a Scripturii 7 ca singura surs- de autoritate spiritual-$ Si astfel au nlocuit Sfnta /raditie a Bisericii istorice cu ei nsisi$ Fiecare individ a a?uns propriul s-u +sinod ecu&enic+> +episcop+ sau +preot+$ Fiecare si face legea dupcu& vrea> pretin)nd c- citeste Bi%lia iar Du&ne)eu i vor%este direct si personal$ 1ceast- fervoare a credintei individuali)ate este practicat- n afara conteAtului Bisericii istorice$ Fiecare !rotestant pretinde c-7si %a)ea)- ideile 7 adesea n contradictie unele cu altele 7 +pe Scriptur-+$ Strig-tul de lupt- +Sola Scriptura+ a devenit sinoni& cu pri&ul vers dintr7un slag-r" LMi7a& f-cut de capZL Din p-cate !rotestantii nu citesc Bi%lia n conteAtul istoriei crestine$ ar studiul ei l fac ntr7un vacuu& istoric> liturgic si spiritual$ Si totusi> Biserica istoric-> din care provine Bi%lia> este cea care> singur-> ne d- cheia conteAtului pentru a ncepe apoi s- ntelege& sensul Scripturilor$ Si doar n conteAtul continuit-tii vii a slu?irii sacra&entale crestinii din toate ti&purile sunt uniti n una si aceeasi fa&ilie n Biseric-> iar Evanghelia prinde viat- si si afl- locul$ M1N Egocentrica si individualista +spiritualitate+ !rotestant- avea s- pl-teasc- scu&p pentru ignorarea deli%erat- a ntelepciunii veacurilor$ !rotestantii +conservatori+ si cei +li%erali+ nu au a?uns la o ntelegere nici &-car ntre ei> n ce priveste care este +&esa?ul+ Bi%liei$ Ceea ce a nceput cu ndr-)netul strig-t Lla o parte cu toti episcopii> Sola ScripturaL se sfrseste acu& cu acceptarea cBi%lia> luat- din conteAtul Sfintei /raditii> .iturghiei si al rug-ciunii sacra&entale +nsea&n-+ orice spune si face fiecare individ$ !rotestantii par s- fie p-rintii &etodei deconstructiviste$ C-ci ei au a%andonat att conteAtul spiritual ct si cel istoric n care s7a n-scut Bi%lia$ !rotestantis&ul &odern afir&- acu& c- sensul teAtului r-&ne inteligi%il dincolo de r-spunsurile e&otionale individuale$ Si astfel cercul su%iectivit-tii este co&plet$ Credinta este personali)at- n asa7)isa eAperient- a +nasterii din nou+$ Biserica +tr-ieste n ini&ile noastre+> sacra&entele sunt +si&ple si&%oluri+ si n cele din ur&+&esa?ul+ Bi%liei se dovedeste a fi genul de se&nal pe care ne%unii l +aud+ cu &intile lor %olnave atunci cnd voci secrete le +vor%esc+ lucruri pe care ni&eni altcineva nu le poate au)i$ !otrivit Bisericii istorice> ntre%-rile pe care se cuvine s- le pune& nainte de citirea Scripturii sunt +cui sunt adresate aceste re&arci3 6n care conteAt au fost ele rostite3 Ce anu&e le7a precedat3 Ce a venit dup-3+ Si> &ai presus de toate> +cu& sunt aceste lucruri interpretate de !-rintii Bisericii> cei care au fost cel &ai aproape de surs-> oa&eni care> n &ulte ca)uri> i7au cunoscut pe 1postoli+3L Se cuvine deci s- ne ntre%-& cu& a& putea ntelege Bi%lia n conteAtul rug-ciunii sacra&entale> liturgice> si nu ca pe un eAercitiu egoist de +studiu %i%lic+$ Din p-cate &ulti crestini de %uncredint- par s- citeasc- Bi%lia doar ca pe o carte +cucernic-+ si +sti&ulant-+> nu ca pe o carte a
1*5
adev-rului care se cere interpretat- st-ruitor n lu&ina Sfintei /raditii apostolice> a Sacra&entelor> a .iturghiei si nv-t-turii Bisericii$ Ei par s- cread- superstitios c- fiecare verset> cuvnt sau rnd> n conteAt sau n afara lui> corect tradus sau nu> ca fapt de istorie sau ca alegorie> li se adresea)- direct si personal ntr7un fel &agic$ Biserica ns- a nv-tat c- studiul %i%lic f-rrug-ciune si n afara conteAtului rug-ciunii sacra&entale autentice este> asa cu& Sf$ Evgarie 1scetul a nv-tat> o +teologie a de&onilor+$ 1cest gen de spiritualitate arogant-> anti7co&unitar-> de lectur- +intuitiv-+ a Bi%liei> f-r- nici o consideratie pentru istorie> pentru rug-ciune liturgic-> n afara conteAtului sau interpret-rii Bisericii istorice reduce Bi%lia la niste fleacuri> deloc diferite de ru%ricile )odiacale din )iare si reviste$ 1stfel de lecturi )odiacal7cucernice iau Bi%lia nu drept o carte a adev-rului> istoriei> alegoriei> tainei si spiritualit-tii> cu o istorie ndelung- si nota%ilde interpretare co&petent-> ci ca un fel de %ilet de papagal cu un &esa? personal si &agic$ 6&i pare c- &otivatia pentru acest fel de +studiu %i%lic+ cu ochii la stele> pentru acest fel de +rug-ciune+ care l nsoteste> este de aceeasi natur- cu i&pulsul care i &n- pe )ecile de &ii de spiritualisti prost ndru&ati spre ghicitorii n pal&-$ Este> de fapt> totala privati)are a adev-rului religios si poate lovitura de gratie la adresa pretentiilor de istoricitate a crestinis&ului$ S7a a?uns la acel gen de studiu %i%lic pe care <ean <ac]ues ,ousseau si ,o&antis&ul l7ar fi apro%at$ Este cea &ai de)astruoasa &-rturie pus- la dispo)itia )efle&itorului ateu$ Crestinis&ul %i%lic este o religie irational- pentru cei insta%ili psihic si pentru naivi$ Si ce7i &ai r-u este c- o astfel de a%ordare individualist-> su%iectiv- a Bi%liei ndep-rtea)lectura ei de conteAtul co&unit-tii de credinciosi$ Cnd Bi%lia este studiat- n afara conteAtului Bisericii> cnd fiecare asteapt- ca Du&ne)eu s- i se adrese)e individual> practicarea unei astfel de religio)it-ti devine nc- un eAercitiu egoist ntre &ulte altele care au invadat lu&ea noastrindividualist-$ Ctiva !rotestanti> chiar si dintre cei care se consider- +funda&entalisti+> n ti&p ce vor%esc despre +infaili%ilitatea Bi%liei+ si cred c- privesc sincer spre Bi%lie ca spre +singura surs-+ pentru c-l-u)irea spiritual-> au a?uns s- ndep-rte)e orice caracter istoric al Bi%liei> lund diferite versete n afara conteAtului Sfintei /raditii si rug-ciunii liturgice$ 1stfel> !rotestantii funda&entalisti sunt> din aceast- perspectiv-> la fel de li%erali ca si !rotestantii .i%erali pe care i denunt- si dispretuiesc n &od deschis$ 1tt unii ct si altii au i)%utit s- reduc- la )ero autoritatea istoric- a Bi%liei> prin ndep-rtarea ei de conteAtul co&unit-tii de credint-> Biserica (rtodoA-$ S- ne rea&inti& c- r-d-cinile acestui gen de interpretare su%iectiv- a Bi%liei &erg pnla nceputul re%eliunii !rotestante$ Ni&eni altul dect Martin .uther a decis eli&inarea din Bi%lie a diverselor carti care nu erau pe potriva teologiei lui su%iective> personale$ 1cestea erau !ri&a si 1 doua Epistola a lui oan> Epistola lui acov si 1pocalipsa$ ar Calvin n nstitutiile sale scria csenti&entele intuitive si nu Consensul Fideliu& HSfnta /raditieI sunt principiile her&eneutice cu care traditia sfnt- tre%uie nlocuit-$ .a fel cu& Martin .uther a avut ndr-)neala de a ad-uga cuvinte traducerii sale a Bi%liei n ger&an- si de a sugera eli&inarea ctorva c-rti ntregi din Scriptur-> tot astfel !rotestantii de ast-)i continu- s- individuali)e)e si &ai &ult studiul Bi%liei> n &aniera anarhiei desacrali)ate instaurat- de .uther> si astfel s7o i)ole)e de conteAtul slu?irii sacra&entale co&unitare$ 6n consecint-> pentru !rotestantii a devenit un fel de rutin- s- interprete)e versete despre vindecare> prosperitate> %inecuvntare si autoritate preoteasc-$ (r%iti de eronate> egoiste studii %i%lice despre care Calvin spunea c- sunt prefera%ile dependentei de Sfnta /raditie> !rotestantii s7au ndep-rtat cu ti&pul att de tare de conteAtul responsa%ilit-tii %isericesti> nct a a?uns foarte greu fie si s- ncepi s- le eAplici c- ceea ce cred ei acu& aduce n foarte &ic- &-sur- cu credinta sau &odul de slu?ire din Biserica istoric-$
1*8
M1N TCe este Bi%lia3 Este ea o carte ca oricare alta> destinat- oric-rui cititor oca)ional> care tre%uie s-7i desluseasc- adev-ratul nteles3 Este ea o carte sfnt- adresata &ai ales credinciosilor3KSf$ Filar@" CScriptura nu const- n lectur-> ci n ntelegere$ EAist- un &esa? anu&e> %ine definit> n Bi%lie> luat ca ntreg3 Dac- da> pentru cine este acest &esa?3 ndivi)ilor i)olati care ar fi astfel ndrept-titi s- nteleag- cartea si s- r-spndeasc- &esa?ul3 Sau &ai degra%- unei co&unit-ti si indivi)ilor i)olati n &-sura n care ei sunt &e&%ri ai acelei co&unit-ti3 (ricare ar fi originea docu&entelor incluse `n carte> este evident c- ea> cartea> este produsul unei co&unit-ti> att n .egea #eche ct si n Biserica crestin-$ Bi%lia nu este n nici un ca) o colectie co&plet- a tuturor scrierilor istorice> ?uridice si duhovnicesti disponi%ile> ci o selectie a unora dintre ele> autori)at- si autentificat- de folosirea Hnainte de toate liturgic-I lor n cadrul co&unit-tii> iar apoi de autoritatea BisericiiKMesa?ul este divin si vine de la Du&ne)eu$ Este Cuvntul lui Du&ne)eu$ Dar este datoria co&unit-tii de credinciosi s- 6l &-rturiseasc-$ Caracterul sacru al Bi%liei> ca Scriptur-> a fost definit n cadrul co&unit-tii si a fost destinat &ai ales )idirii acelei co&unit-ti$ Cartea si Biserica nu pot fi separate$ Cartea si .eg-&ntul &erg &n-7n &n-> apartin una alteia> iar .eg-&ntul i&plic- oa&eni$ (a&enilor de su% .eg-&nt le7 a fost adresat Cuvntul lui Du&ne)eu su% #echea .ege H,o&ani 0$*I iar Biserica Cuvntului 6ntrupat p-strea)- &esa?ul 6&p-r-tiei$ Bi%lia este ntr7adev-r Cuvntul lui Du&ne)eu> dar Cartea este totodat- &-rturia Bisericii$ Canonul Bi%liei este> desigur> sta%ilit si autori)at de Biseric-K 1titudinea lui /ertulian fatde Biseric- a fost tipic-$ Nu s7a ncu&etat s- discute cu ereticii chestiuni de credint- controversate pe te&eiuri scripturale$ Scriptura apartine Bisericii$ 1%ordarea lor de c-tre eretici a fost o f-r-delege$ Ei> ereticii> nu aveau nici un drept de proprietate asupra Scripturilor$ 1cesta a fost argu&entul s-u principal n cele%rul tratat Despre scrierile ereticilor$ 9n necredincios nu are nici un fel de acces la acest &esa?> pur si si&plu pentru c- nu l pri&este$ !entru necredincios nu eAist- nici un &esa? n Bi%lie$E Beorge Florovski> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoAa> pp$ 1871;$
8alsii c"n&uc)t"ri Din p-cate ceea ce este adev-rat pentru ca)urile individuale este adev-rat si pentru nv-t-tura deno&inatiilor schis&atice luate ca ntreg$ )olati de traditia istoricsi de ceea ce a fost nainte Hierarhia apostolic- legiti&- a Bisericii si slu?irea sacra&ental- legiti&-> de Du&ne)eu l-sat-I pastorii !rotestanti au devenit proprii lor +papi+> auto7procla&ati$ Si7au asu&at autoritatea p-storeasc- pentru ntreaga Biseric-> f-r- a &ai da socoteal- doctrinelor Bisericii istorice a veacurilor$ Fiecare dintre ei a repetat> la scara individual-> greseala Bisericii ,o&ano7Catolice$ 1u transfor&at studiul Scripturii ntr7o glacial- stiint- %i%lic-> scoas- din conteAtul slu?irii vii> sacra&entale$ Nu dau socoteal- nici unei rnduieli ecle)iastice$ Nevrnd s- se supun- personal disciplinei p-rintilor spirituali> ei i chea&- pe altii totusi s- dea socoteal- pentru faptele lor$ Ei sunt %ietii &ostenitori egocentristi> adesea ignoranti n ce priveste istoria> ai revolutiei !rotestante care ne7a invadat$ 9nii dintre ei si spun +conservatori+ ns- astfel de pretentii n7au acoperire n conteAtul !rotestantis&ului reactionar ce a esuat s- onore)e 7 nici vor%- s- p-stre)e 7 valorile esentiale ale slu?irii crestine> ordinea> unitatea> disciplina si Sfnta /raditie$
1*:
Enoriasii &pov-rati spiritual din &a?oritatea congregatiilor !rotestante nu a?ung s- dea socotealfat- c-tre fat- ntre ei si astfel sau ur&ea)- nv-t-tura de tipul +prinde din &ers+ a &ini7papilor i&periului !rotestant de +p-stori+ si +lideri+ sau g-sesc o alt- +%iseric-+ local-$ Si aceast- +%iseric-+ va fi nc- o insul- de individualis& !rotestant ndep-rtat de crestinis&ul istoric$ ar dac- nu le place nici o +%iseric- local-+> !rotestantii si fac +%isericile+ lor> chiar deno&inatii ntregi$ Dacdoresc s- &earg- la spovedanie> g-sesc pentru asta un psiholog$ Dac- doresc s- aud- care e voia lui Du&ne)eu pentru viata lor> deschid Bi%lia la nt&plare si 6l las- pe Du&ne)eu s- +vor%easc-+ sau s- conduc- o +ntlnire de rug-ciune+> de felul unei ntruniri nc-rcate de e&otie> sau pornesc televi)orul spernd ca un tele7evanghelist i va ilu&ina cu un +cuvnt electronic de ntelepciune+$
R)s!un&erea a!"st"lic) /oat- aceast- anarhie individualist- n nu&ele +spiritualit-tii+ este str-in- de Biserica istoricautentic$ ,esponsa%ilitatea individual- este eAercitat- prin spovedanie unui preot$ EAist- si o responsa%ilitate n fata ierarhiei si a ntelepciunii colective> ce repre)int- nu doar opiniile su%iective ale celor n viat- acu&> ci ntelepciunea Bisericii de veacuri> &ergnd napoi n ti&p pnla p-rinti> Fristos si !rofetii #echiului /esta&ent$ 6n acest fel pute&> treptat> deslusi &intea Bisericii$ Din cnd n cnd pot ap-rea anu&ite eAcese> chiar false nv-t-turi n Biserica istoric-$ 1cestea ns- pot fi ?udecate si corectate pe %a)a Sfintei /raditii nentrerupte si vii$ C-derea din starea de har a unui episcop sau a unui preot> ori greselile sau ere)ia unei p-rti a Bisericii sunt pnla ur&- corectate de ntreg$ 6n final &intea Bisericii este hot-rt- si consecvent- cu sine n ceea ce priveste chestiunile i&portante ce tin de &ntuire> rug-ciune> &oralitate> cre)ute de toti crestinii de peste tot nc- de la nceputuri$ 6n Biserica (rtodoA- congregatiile nu sunt l-sate n voia sortii cu p-storii lor> cu atotputernici +guru+ sau auto7procla&atii +lideri+ ai fiec-rei deno&inatii sau cu schi&%-toarele interpret-ri ale Scripturii$ 6n Biserica istoric- autoritatea preotului este derivat- att din succesiunea apostolicct si din fidelitatea fat- Sfnta /raditie$ 1utoritatea preotului deriv- din autoritatea episcopului> iar autoritatea episcopului este ur&are a adev-rului neschi&%-tor si al istoriei sta%ilite de Fristos si de 1postoli care se chea&- Sfnta /raditie$ Schis&a este inerent d-un-toare n Biserica (rtodoA- pentru c- prin ns-si natura sa neaglucrarea Sfntului Duh Care c-l-u)este 9na Sfnt-> So%orniceasc- si 1postoleasc- Biseric-$M1N 1stfel> schis&a este singurul p-cat de neiertat 7 p-catul &potriva Duhului 7 care nu poate fi iertat pentru c- dauna f-cut- este etern- si irepara%il-$ Schis&a neag- adev-rul universal al crestin-t-tii deoarece fiecare persoan-> nar&at- doar cu o lectur- pur su%iectiv- a Scripturii> devine propria &-sur- a lucrurilor care se cade s- fie ?udecate de c-tre Biseric-$ /raditia nvatc- schis&a este o r-stignire din nou a lui Fristos$ De)%inarea n rndul credinciosilor> potrivit lui Fristos> este parte din planul 1ntihristului> nu al lui Du&ne)eu$ HMatei *2$0710I M1N TCel care este n te&plu este purS cel din afara lui este i&pur$ 1ltfel spus> cel ce f-ptuieste f-r- episcop> fara pre)%iteri si f-r- diaconi nu are constiinta curat-$E Sf$ gnatiu de 1ntioh> +Epistola c-tre ro&ani+> 1$D$11= n Credinta Sfintilor !-rinti> vol$1> trad$ J$1$<urgens> p$ 1:$
1*;
Iertarea n $iseric) Ct de r-%d-tori se cade s- fi& fatde nea?unsurile )ilnice ale Bisericii (rtodoAe istorice3 Ct de iert-tori se cade s- fi& fatde ceilalti crestini din Biserica (rtodoA-3 Ct de r-%d-tori fatde sl-%iciunile episcopilor si preotilor nostri (rtodocsi3 Cnd vine vre&ea s- ne lu-& lu&ea7n cap si s- porni& a nte&eia +%iserici+> asa cu& au f-cut7o n repetate rnduri !rotestantii> &ulti ,o&ano7Catolici a&ericani> sfidnd tot &ai &ult Sfnta /raditie3 De cte ori se cuvine s- iert-& Biserica pentru negli?entele ei nainte de a face precu& unele grupuri i)olate de +(rtodocsi+ care s7au autoeAclus din co&uniunea cu Biserica (rtodoA- n nu&ele +purit-tii+3 Cnd o s- a?unge& s- +eAco&unic-&+ Biserica (rtodoA- n loc ne supune& noi nsine autorit-tii sale istorice si apostolice si Sfintei /raditii> chiar atunci cnd conduc-torii ei sunt departe de perfectiune3 Ct s&ai astept-& pn- s- plec-&> s- ne r-)vr-ti&> s- pricinui& de)%inare> ori s- ncerc-& s&anipul-& sau s- ne a&enint-& liderii apostolici3 Sau> asa cu& !etru> cel c-ruia i s7a dat autoritate apostolic- cereasc-> a spus" LDoa&ne> de cte ori va gresi fratele &eu fatde &ine si eu l voi ierta3 (are pn- de sapte ori3 isus i7a )is" Nu7ti spun ca pn- de sapte ori> ci pn- de sapte)eci de ori cte sapte$L HMatei 1:$ *17**I ertarea ntre credinciosi n Biserica (rtodoA- nu tre%uie l-sat- la voia nt&pl-rii$ Si nici nu tre%uie redus- la o chestiune de conta%ilitate$ Fristos ne7a nv-tat s- ne rug-&" L art-7ne gresalele noastre precu& si noi iert-& gresalele altoraL$ isus a dat ierarhiei Bisericii autoritate special- s- lege n Ceruri> s- discipline)e pe credinciosi si s- ofere iertarea divin- pentru p-cate pe p-&nt$ /ot El a nv-tat despre iertarea n Biseric-$ 6n spiritul nv-t-turii pri&ite de !etru de la Fristos Biserica (rtodoA- l pri&este> ntelepciunea Ei> pe p-c-tosul care s7a c-it$ Si n duhul ndelungii r-%d-ri> noi> n Biserica (rtodoA- istoric- i iert-& pe liderii nostri> preoti sau episcopi> n c-derile lor o&enesti$ Doar astfel ur&-& eAe&plul lui Fristos> care l7a iertat pe !etru cnd acesta a f-cut lucrarea satanei> Lcugetnd pe cele ale oa&enilor> nu pe cele ale lui Du&ne)euL HMatei 15$*0I Caracterul iert-tor al Bisericii se reg-seste n rug-ciunile Sale$ Dup- Spovedanie> n Biserica (rtodoA- p-c-tosul penitent aude aceste cuvinte rostite c-lduros de c-tre preotul s-u" LCopilul &eu duhovnicesc> care &i te7ai spovedit> eu> s&eritul si p-c-tosul> nu a& putere pe p-&nt s- iert p-catele> ci nu&ai Du&ne)euS dar prin acel cuvnt du&ne)eiesc rostit dup6nviere de Do&nul nostru isus Fristos" LCte p-cate veti ierta vor fi iertate si cte p-cate veti tine> tinute vor fiL> si noi ave& ndr-)nire s- )ice&" Fie ca tot ce &i7ai spus sau> din ignorant- ori uitare> ai l-sat pe dinafar-> orice ar fi aceea> sa7ti ierte Do&nul n aceast- lu&e si n cea care vine$L #ede& n aceste cuvinte ns-si &ila vesnic- a lui Fristos a?uns- tainic pnla noi prin Biserica (rtodoA- apostolic- si istoric-$ 6n r-spunsul preotului dat p-c-tosului care s7a c-it vede& supunerea Bisericii istorice fatde nv-t-tura dat- de Fristos lui !etru> prin care i7a dat autoritate> dar si &il-> s- ?udece &ulti&ea> iertnd de sapte)eci de ori cte sapte$
10=
Ca!it"lul #7 %NTUIREA L1rena> c&pul de %-t-lie> locul unde se duce lupta propriu7)is-> este ini&a noastr-> o&ul l-untric din noi$ Durata %-t-liei este ntreaga noastr- viat-$LMiN !n- acu& a& v-)ut cu&> contrar &itologiei secular7!rotestante> Biserica este o realitate istoric-$ 6n cele ce ur&ea)- vo& vedea cu& conceptele augustinian7scolastice si !rotestante despre &ntuire nu sunt aceleasi cu acela pe care l nvat- Biserica (rtodoA-$ MiN .oren)o Scupoli> ,-)%oiul nev-)ut> editat Nicodi& pe Sfntul Munte si revi)uit de /eofan ^-vortul> trad$ E$ Gadlou%ovsk@ si B$ E$ F$ !al&er HCrestOood> 1;:8I$
Li3erul ar3itru Sf$ oan Da&aschinul H582782;I scria" LC-ci noi sunte& f-cuti din suflet si din trupKsufletul nostru nu este singur> ci t-inuit de un val> fiind i&posi%il pentru noi s- a?unge& la conceptele intelectuale f-r- lucruri corporale$ .a fel cu& ascult-& cu urechile trupului lucruri din lu&ea fi)ic- ntelegnd lucruri duhovnicestiKLMiN !entru teologi (rtodocsi %i)antini ca Sf$ oan Da&aschinul> ntre credint- si ratiune sau ntre Du&ne)eu si li%erul ar%itru al o&ului nu era nici o contradictie n ter&eni$ L9nii sunt de p-rere c- nu este necesar studiul naturiiL 7 scria el$ LDar se cuvine s- sti& cacestea sunt cuvintele unui indolent si ale unui lenes$ Studiul naturii> care este %a)a teologiei> dovedeste adev-rul teologic$ Cel care se nevoieste s- nvete va g-si duhul lui Du&ne)eu n natur-$LMiiN 6n ti&pul i&periului %i)antin s7a cre)ut> asa cu& s7a eApri&at si Sf$ Si&eon> Noul /eolog> cnatura o&eneasc- este +schi&%-toare+$ (a&enii nu sunt conda&nati s- tr-iasc- n veci +legati de lanturile de fier ale naturii neschi&%-toare+$MiiiN M-retul &esa? al !-rintilor crestini> precu& Sf$ MaAi& M-rturisitorul> Sf$Brigore de Sinai si Si&eon Noul /eolog> era c- natura noastr- o&eneasc- si p-c-toas- este corupti%il-$ 6n contrast cu rigiditatea vi)iunii augustiniene asupra predestin-rii si p-catului originar> Biserica ,-s-riteancredea c- li%erul ar%itru este darul supre& dat de Du&ne)eu creaturilor sale$MivN rineu> episcop de .@ons> a eApri&at aceast- idee n anul 1:=" LC-ci Du&ne)eu l7a f-cut pe o& li%er de la %un nceput> astfel c- el era st-pn pe puterea sa la fel ca pe sufletul s-u> li%er s-7. ur&e)e pe Du&ne)eu> f-r- s- fie constrns de El$ C-ci la Du&ne)eu nu eAist- constrngere> ci doar o voint- %un-$ El d- sfat %un tuturorKNu nu&ai n lucr-rile noastre> ci chiar si n credint-> li%ertatea de alegere a o&ului su% propriul s-u control este p-strat- de Do&nul care spune" +S- fie dup- credinta ta+ L$MvN !otrivit Sfintei Scripturi pute& alege s- ne schi&%-& calea$ !ute& s- ne folosi& de li%erul nostru ar%itru si s- ne eli%er-& de su% ro%ia p-catului +potrivit credintei noastre+$ Nu sunte& ngr-diti pe un dru& al +i)%-virii+ sau +osndei+$ Departe de aceasta$ Noi pute& alege s-7. iu%i& pe Du&ne)eu asa cu& El ne iu%este pe noi$ !ute& chiar ncerca o viat- ntreag- s- deveni& noi nsine ca Du&ne)eu$ Sf$ Si&eon Noul /eolog a nv-tat c- n eforturile noastre de a sc-pa de
101
p-cat nu sunte& l-sati ca niste orfani> nea?utorati> c-ci Ln natura o&eneasc- El MDu&ne)euN a l-sat o putere iu%itoare astfel c- natura rational- a o&ului s- poat- fi a?utat- de puterea natural- a dragostei$LMviN Dragostea> potrivit Bisericii> este puterea &ilostiv- prin care Du&ne)eu ne ia iar-si la El 6nsusi$MviiN
MiN Citat de F$ <$ Magoulias n Crestinis&ul %i)antin HDetroit> 1;:*I p$ 2:$ MiiN %id$ p$ 2:$ MiiiN %id$ p$ 88$ MivN L6n Scriptur- vede& cu& Du&ne)eu Se revelea)- o&ului si vede& cu& o&ul se ntlneste cu Du&ne)eu> nu nu&ai ascultndu7 glasul> ci si r-spun)ndu7 $ 6n Bi%lie au)i& nu nu&ai vocea lui Du&ne)eu> ci si vocea o&ului care7 r-spunde> n cuvintele rug-ciunii> n recunostintsi nchinare> n cutre&ur si n dragoste> n durere si ncerc-ri> n n-de?de si disperare$ Ca si cu& ar fi de fapt doi parteneri ai .eg-&ntului" Du&ne)eu si o&ul> apartinndu7si unul altuia> n taina adev-ratei ntlniri divino7u&ane> asa cu& este ea descris- si pre)entat- n povestea .eg-&ntului$ ,-spunsul o&ului este parte integrant- din taina Cuvntului lui Du&ne)eu$ Nu este un &onolog divin> ci> &ai degra%-> un dialog> a&ndoi cuvntnd> Du&ne)eu si o&ulKSi totusi n toat- aceast- inti&itate nu este loc pentru co&pro&is ntre suveranitatea divin- si transcendent-$ Du&ne)eu +locuieste ntru lu&ina neapropiat-+ H /i&otei 5"15I$ 1ceast- lu&inns-> +lu&inea)- pe tot o&ul care vine n lu&e$+ H oan 1";I$ 1cesta este &isterul> sau +paradoAul+ revelatiei$L Beorge Florovski> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( prespectiv- (rtodoA-> p$ *1$ MvN Sf$ rineu de .@ons> +6&potriva ere)iilor+> 1$D$ 1:=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ ;:$ MviN F$ <$ Magoulias n Crestinis&ul %i)antin HDetroit> 1;:*I p$ 2:$ MviiN 1sa cu& scrie Sf$ Cle&ent al ,o&ei" LS- ne te&e& de ElKastfel ca prin &ila .ui s- afl-& ap-rare la ?udecata care va veniL +!ri&a Epistol- a lui Cle&ent+ n !-rintii ante7niceeni> vol$ 1 HEdin%urgh> 1:58 si Brand ,apids> 1;;0I$
N"ua s!erant) 6&i pare c- la r-d-cina r-ului n cultura noastr- st- faptul c- a& c-utat unde nu tre%uie &ntuirea$M1N .u&ea secular- a c-utat &ntuirea> din p-cate> n activit-tile de ordin politic> de parc- progra&ele guverna&entale pot eradica r-ul$ !rotestantul a&erican> de ase&enea> caut- o solutie &agic-> instantanee pentru p-cat$ 6ns- potrivit Sfintei /raditii> doar a spune c- +esti n-scut din nou+ nu a?ut- la ni&ic$ +Nasterea din nou+ cap-t- sens atunci cnd i&plic- poc-inta necesar-> lupta ascetic-> greut-tile care apar pe dru&> slu?irea sacra&ental- si folosirea li%erului nostru ar%itru pentru a alege calea Do&nului> din nou si din nou> asa cu& ne ndru&- Biserica istorics- afl-& singura cale pentru a ne +ndu&ne)ei+ 7 cu alte cuvinte pentru a7. i&ita pe Fristos si prin i&itare s- deveni& noi nsine precu& Du&ne)eu$ 1sa cu& si psal&istul eApri&- nevoia de &ntuire" Ls-tura7&-7voi cnd se va ar-ta slava taL H!sal&ul 15$14I$ M-rturia Bisericii istorice contra)ice att idolatriile seculare ct si a&-girile !rotestante cu solutii si&pliste la pro%le&ele noastre &orale$ 6n schi&% aduce speranta unei c-l-torii spirituale spre a deveni ca Du&ne)eu> spre ar-tarea slavei Sale$
10*
6n anul *8= Sf$ #asile cel Mare scria" L1s spune c- &ai degra%- eAercitiul pioseniei este ca o scar-> acea scar- pe care a v-)ut7o cndva %inecuvntatul aco% si care avea un cap-t pe p-&nt si cel-lalt n sus> atingnd Cerul nsusi$ Este necesar ca cei introdusi n viata virtuoas- s-7si ase)e picioarele pe pri&ele trepte si de acolo s- urce spre ur&-toarele> pn- cnd n cele din ur&- vor fi a?uns> treptat> la n-lti&i pe potriva naturii u&ane$LM*N 1sa cu& nvat- Sf$ #asile cel Mare> &ntuirea nu este nici o eAperient- instantanee> nici una datorat- norocului sau alegerii$ Este &ai degra%- la fel ca restul lucrurilor" un proces> o lupt-> o ascensiune a sc-rii duhovnicesti$ Cu& sunte& noi &ntuiti3 Cu& pute& s- ave& parte cndva de slava lui Du&ne)eu3 Ctiva !rotestanti vor da un r-spuns si&plistic si inco&plet la aceast- ntre%are" LCre)nd c- Fristos a &urit pe cruce pentru noi$L !otrivit Sfintei /raditii> acest r-spuns este 7 n cel &ai %un ca) 7 inco&plet$ 9n r-spuns la ntre%area +cu& ne &ntui&3+> dat n lu&ina Sfintei /raditii> este pe ct de si&plu pe att de dificil" luptnd s- deveni& ca si Fristos$ 1utorul si preotul (rtodoA 1nthon@ Coniaris scrie" LMntuirea nu este static-> ci dina&ic-S nu este o stare co&plet-> la care s7a a?unsKci o deplasare constant-Knspre a deveni ca si Fristos> nspre a pri&i deplin-tatea vietii n Du&ne)euKnu poate fi atins- deplin n aceastviat-$LM0N !otrivit Sf$ #asile cel Mare> pentru a deveni ca si Fristos tre%uie s- ne supune& si s-7. i&it-&$ LScopul lui Du&ne)eu si al Mntuitorului nostru n ce priveste o&enirea este ntoarcerea noastrdin starea de c-dere spre starea de prietenie cu Du&ne)eu> o revenire din starea de alienare pricinuit- de neascultare$ 1cesta este sensul petrecerii lui Fristos n trup> al &odelului actiunilor sale din Evanghelie> al pati&ilor> al crucii> al ngrop-ciunii> al nvierii$ 1cel o& care este &ntuit prin i&itarea lui Fritos poate pri&i acea adoptie ca Fiu$LM2N Fie c- o nu&i& eAperient- a nasterii din nou> predestinare> ilu&inare l-untric- sau un alt tertip ori eAplicatie> nici o astfel de for&ul- &agic- nu ne aduce auto&at &ntuirea dac- nu 6l ur&-& practic pe Fristos$ 6ntr7adev-r> Biserica nvat- c- poti fi convins c- esti printre cei alesi> dar asta nu7ti asigur- &ntuirea$ 1sa cu& Sf$ Marc 1scetul scria n secolul al #7lea" L(ricine este %ote)at n traditia ortodoA- a pri&it n &od tainic deplin-tatea harului> dar el devine constient de acest har nu&ai n &-sura n care respect- poruncile$LM4N Sfnta /raditie nvat- c- nu sunte& &ntuiti doar printr7o si&pl- declaratie sau for&ul-> si cu att &ai putin dac- accept-& declaratii si dog&e teologice> orict de corecte sau %i%lice ar fi$ Nici faptele nsnu ne &ntuie$ #o& fi &ntuiti atunci cnd a& devenit ca si Fristos$ Sunte& &ntuiti treptat pe &-sur- ce sunte& ndu&ne)eiti> lucrnd nv-t-turile lui Fristos si poruncile Sale$ Datorit- credintei noastre n El sau dorintei de a deveni precu& Du&ne)eu nu sunte& &ntuiti dintr7o dat- ci cu ncetul transfor&ati n f-pturile care a& fost &eniti s- fi&$ 1%ia atunci pute& s- ne ntoarce& la starea de prietenie cu Du&ne)eu$ Sf$!avel scrie" L!rin ur&are> dac- este cineva ntru Fristos> el e f-ptur- nou-" cele vechi au trecut> iat- c- toate au devenit noi$L H* Corinteni 4"18I 1cest pasa? a fost nteles de Biseric- att ca un pasa? prescriptiv> ct si unul descriptiv$ Nu este nu&ai o definitie a crestinului> ci si o descriere a felului n care devii crestin$ (&ul este &ntuit atunci cnd devine f-ptur- nou-$ ar aceasta nu este un eveni&ent &agic petrecut o dat- pentru totdeauna si nici un fapt irevoca%il de a fi +&ntuit+ sau +predestinat+ ci &ai degra%- un proces 7 o lupt- de o viat-> uneori att de grea nct a fost descris- ca o purtare a crucii HMatei 15"*27*4I$ 1rhiepiscopul (rtodoA !avel al Finlandei pre)int- astfel aceast- continu- c-l-torie spre tinta final- a &ntuirii" LMntuirea noastr- ncepe cnd pri&i& iertarea pentru p-cate prin Sfntul Bote) si de &ulte ori dupaceea prin Spovedanie> prin taina poc-intei sau %ote)ul lacri&ilor$ 1ceasta este ur&atde
100
eforturi noi> nnoite prin Duhul Sfnt> pentru a tr-i n Fristos ca &e&%ru al /rupului S-u Sfnt> Biserica$ /inta acestei vieti este de a ncerca s- fi& curati la ini&-> si astfel s- pute& s-7. +vede& pe Du&ne)eu+ HMatei 4":I n Duhul Sfnt$LM5N !otrivit nv-t-turii Bisericii> isus Fristos S7a ntrupat pentru c- oa&enii au ales s- se dep-rte)e de Du&ne)eu$ ar &oartea a fost re)ultatul alegerii lor$ 6n dragostea .ui> Du&ne)eu a dorit s- ne restaure)e ntru El> s- c-lc-& cu &oartea pe &oarte prin nvierea lui Fristos$ 6n lucrarea sa de secol # Despre 6ntrupare> Sf$ 1tanasie nvat- c- alegnd p-catul noi alege& &oartea> nu viata$ 1stfel noi nu &ai sunte& n stare> prin noi nsine> s- g-si& calea napoi spre dragostea Creatorului> a 1utorului #ietii$ Sf$ 1tanasie scria" LCuvntul lui Du&ne)eu a venit n !ersoan- pentru c- El singur> Chipul /at-lui> a putut srestaure)e o&ul f-cut dup- Chip$LM8N 6n loc s- ne tri&it- o si&pl- carte sau un set de reguli teologice pe care s- le ur&-&> Fristos > + u%itorul de (a&eni+ a venit la noi n persoan- pentru a tr-i printre noi> astfel ca noi s- pute& avea un eAe&plu viu pe care s-7l i&it-&$ Fristos ne7a nv-tat c- pute& s-7. ur&-& la /at-l si sdeveni& o f-ptur- nou- despre care !sal&istul si Sf$ !avel scriu$ De aceea Biserica istoric- si7a dedicat cea &ai &are parte a celor dou- &ii de ani sl-vindu7. pe Du&ne)eu pentru 6ntruparea lui Fristos$ 1sa cu& Sf$ #asile cel Mare scria n rug-ciunea sa" L/ie ti &ultu&i& pentru c- nu ne7ai pierdut n p-catele noastre> ci> din dragostea ta pentru oa&eni> ne7ai n-ltat ca atunci cnd )-ce& n disperare s- pute& a ne nchina slavei /aleL$ Sf$ Marc 1scetul scria despre 6ntrupare" L1&intiti7v- cine este El> ce a devenit El pentru noi$ ,eflectati &ai nti la su%li&a lu&in- a du&ne)eirii SaleKsl-vit n ceruri de toate f-pturile spirituale" ngeri> arhangheli> tronuri> st-pniri>Kheruvi&i si serafi&iK1poi gnditi7v- la ce adnci&i de s&erenie o&eneasc- S7a co%ortKdevenind n toate ca noi cei care locuia& n ntuneric si n u&%ra &ortiiKFiind %ogat> El a devenit s-rac pentru noi> astfel ca> prin s-r-cia .ui> s- pute& s- deveni& %ogati$ 6n &area .ui iu%ire pentru o& El a devenit ca noi> astfel ca prin fiecare virtute noi s- pute& deveni ca el$LM:N 6nainte de a ncepe s- r-spunde& la ntre%area +Cu& ne &ntui&3+ se cuvine s- ntelege& pentru ce a venit Fristos pe p-&nt$ 1 venit El nu&ai ca s- &oar- pentru noi> s- satisfac- &nia unui +Du&ne)eu+ ?uridic> aprig3 Sau a venit la noi pentru a avea pe cineva care s- ne arate cu& sredeveni& dupchipul si ase&-narea Du&ne)eului Celui viu3 !-catul> potrivit ntelegerii !-rintilor> este alegerea de a nu fi ca Du&ne)eu$ Faptele rele sunt toate acele alegeri si actiuni care sunt potrivnice firii %unului Du&ne)eu$ Biserica nvat- cSatana nu poate cl-di ni&ic> el poate doar distruge$ 9na din tragicele consecinte ale p-catului nostru> sau> cu alte cuvinte> ale alegerii noastre de a nu fi ca Du&ne)eu> este realitatea &ortii fi)ice$ Modelul nostru> isus Fristos> a ales s- &oar- si s- fie nviat din nou din &orti> astfel ca noi s-7. pute& ur&a prin chiar adncurile &ortii spre o noua viat-> +astfel ca prin fiecare virtute s- deveni& ase&enea .ui$+ 1stfel> El s7a folosit de &oarte pentru a o distrugeZ Ne7a i)%-vit de &oarte nu printr7un act de &agie> ci prin nsusi eAe&plul S-u$ LDar acu& Fristos a nviat din &orti> fiind ncep-tura HnvieriiI celor ador&iti$ C- de vre&e ce printr7un o& a venit &oartea> tot printr7un o& si nvierea &ortilor$ C-ci> precu& n 1da& toti &or> asa si n Fristos toti vor nvia$ Dar fiecare n rndul cetei sale" Fristos ncep-tura> apoi cei ai lui Fristos la venirea .ui$L H1 Corinteni 14$*=7*0I !otrivit Bisericii> Fristos nu doar ne7a spus cu& s- fi& &p-cati cu Du&ne)eu> ne7a si ar-tat$ 9r&nd eAe&plul S-u pute& si noi i&ita si chiar ad-uga la firea iu%itoare a lui Du&ne)eu$ 1stfel c- isus> nvat- Biserica> a venit la noi pe p-&nt> pentru ca noi s- deveni& ca si El> chiar s- deveni& ne&uritori$ Sf$ 1tanasie nvat-" LMntuitorul nostru al tuturor> Cuvntul lui Du&ne)eu> n &area Sa iu%ire> S7a ntrupat si a tr-it ca (& printre oa&eni> &p-rtind cu ei toate si&turile$ El 6nsusi a devenit o%iect pentru si&turi>
102
astfel c- acei care 6l caut- pe Du&ne)eu n cele v-)ute pot s-7. deprind- pe /at-l prin lucr-rile pe care El> Cuvntul lui Du&ne)eu> le7a f-cut n trup$LM;N !otrivit Sfintei /raditii> isus a nv-tat c- &ntuirea este o c-l-torie spre Du&ne)eu> nu o solutie de &o&ent pentru pro%le&ele noastre$ isus a descris procesul &ntuirii ca fiind o trecere printr7 o poart- str&t-> att de str&t- nct El a ase&-nat7o cu poarta nasterii> cu nasterea din nou$ L ntrati prin poarta cea str&t-> c- larg- este poarta si lat- calea care duce la pieire si &ulti sunt cei care o afl-$ Si str&t- este poarta si ngust- este calea care duce la viat- si putini sunt cei care o afl-$L HMatei> 8$10712I !otrivit Bisericii> isus ne7a dat nv-t-tura> viata si Biserica .ui pentru ca noi s- pute& fi ca El si s- pute& &erge pe dificila> sacra&entala> ngusta cale 7 calea 7 ce duce la Du&ne)eu si ne ndep-rtea)- de &oarte$ Despre aceast- n-de?de scria Sf$ oan Bura de 1ur" L1i p-c-tuit3 Du7te la Biserica si sterge7ti p-catul$ 1sa cu& ori de cte ori se nt&pl- s- ca)i> iar-si te ridici> de cte ori p-c-tuiesti c-ieste7te de p-cate$ Nu dispera$ Chiar dac- p-c-tuiesti a doua oar-> c-ieste7te a doua oar-$ Nu7ti pierde n-de?dea n lucrurile %une ce sunt preg-tite pentru tineKC-ci Biserica este s-lasul t-&-duirii> nu un tri%unalS nu un loc unde se pedepsesc p-c-tosii> ci un loc unde iertarea de p-cate este dat- o&ului$LM1=N isus a nv-tat c- nici credinta> nici spiritualitatea> nici chiar faptele %une nu sunt ndea?uns$ El a spus c- noi tre%uie s-7. ur&-& pnla sacrificiu> nu doar c- crede& n El> ci s-7. i&it-&> sdeveni& ca si El> c-ci altfel deveni& indiferenti si ne pierde& n-de?dea$ LC-ci v- )ic vou-" De nu va prisosi dreptatea voastr- &ai &ult dect a c-rturarilor si fariseilor> nu veti intra n &p-r-tia cerurilorKL HMatei 14"*=I LFiti> dar> voi des-vrsiti> precu& /at-l vostru din ceruri des-vrsit este$L HMatei 4"2:I 1sa cu& scria c-rturarul (rtodoA !r$ /ho&as Fopko> LDin perspectiva ortodoA- faptele nu sunt un scop n sine> ci &ai degra%- un instru&ent &ntuitor n transfor&area naturii corupte a o&ului n +f-ptura cea nou-+ H* Corinteni 4"18I$ 1sadar> poruncile evanghelice ale lui Fristos nu sunt lege> ci har si &ilostivire$ Sunt doctorii date spre folosul nostru> f-r- de care nu ne pute& ns-n-tosi$LM11N .a fel ca discipolii> care cu totii au f-cut sacrificii &ateriale s-7. ur&e)e pe isus> noi se cuvine s- f-ptui& potrivit credintei noastre n chip practic> &-sura%il astfel ca> &preuncu !sal&istul> vo& putea )iceS Lpentru cuvintele %u)elor tale eu a& p-)it c-i aspreL H!sal&ul 15"2I$ F-ptuind pe &-sura credintei noastre> Fristos ne va apropia de Du&ne)eu> f-cnd din noi f-pturile pe care le7 a voit> si> treptat7treptat> schi&%ndu7ne n o&ul nou care va afla c- dragostea lui Du&ne)eu este o %inecuvntare> nu o pedeaps-$ Faptele %une> nvat- Biserica> ne a?ut- n &ntuirea noastr-> nu pentru c- ele nsele ne7ar &ntui> ci pentru ca n f-ptuirea lor sunte& preg-titi> prin deprinderi virtuoase> s- ne %ucur-& de rai$ !entru a deveni ca si Fristos tre%uie s- do%ndi& auto7disciplinarea si %unele deprinderi$ #irtutea> nvat- Biserica> nu este att propov-duit-> ct practicat-$ Biserica nvat- c- pentru a deveni ca si Fristos tre%uie s- f-ptui& ca si El 7 chiar dac- ne +si&ti&+ sau nu ca El tot ti&pul$
M1N LCivili)atia 1pusean-Ks7a dep-rtat de credint-Kistoria este privit- acu& drept vehicol al &ntuirii$ Fie su% for&aKtipului lu&inist de progresKingineriei sociale de tip &arAist sau occidentalK1pusul ncredintea)- &ntuirea institutiilor istorice s-vrsind ceea ce Bi%lia nu&este idolatrie$L Fer%ert Schlos%erg> doli de distrus HNashville> 1;:0I> p$ 10$ M*N Sf$ #asile Cel Mare> +(&ilii pentru !sal&i+> 1$ D$ *8=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> selectat si tradus de J$ 1$ <urgens> p$ 15$ M0N 1nthon@ M$ Coinaris> ntroducere n Biserica (rtodoA- HMinneapolis> 1;:*I> p$ 2:$
104
M2N Sf$ #asile Cel Mare> +Despre Sfntul Duh+> 1$ D$ 084> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 15$ M4N Sf$ Marc 1scetul> +Despre nea?unsul faptelor+> n Filocalia vol$ 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard si Gallistos Jare> p$ 144$ M5N 1rhiepiscopul !aul de Finlanda> Credinta la care tine& HCrestOood> 1;:=I> p$ *0$ M8N Sf$ 1tanasie> Despre 6ntrupare HCrestOood> 1;:;I> p$ 21$ M:N Sf$ Marc 1scetul> +Epistola c-tre Nicolae !ustnicul+> n Filocalia vol$ 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard si Gallistos Jare> p$ 144$ M;N Sf$ 1tanasie> Despre 6ntrupare HCrestOood> 1;:;I> p$ 20$ M1=N Sf$ oan Bur-7de71ur> +(&ilii despre penitent-+> 1$D$ 0:8> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> pp$ ;57;8$ M11N Credinta (rtodoA-> vol$ 1$ Departa&entul educatiei religioase a Bisericii (rtodoAe n 1&erica HNeO Rork> 1;85I> p$ 18$
Raiul si ia&ul !r$ 1nthon@ M$ Coniaris scria despre nv-t-turile Bisericii cu privire la natura iadului" LNoi sunte& cei care ne cre-& singuri iadul atunci cnd ne folosi& de darul li%erului ar%itru> pe care Du&ne)eu ni l7a dat> spunndu7 +Nu+$ 17. eAclude pe Du&ne)eu din vietile noastre nsea&n- a fi n iad$ Du&ne)eu nu ne7a creat pentru iad$ Ne7a creat pentru 6&p-r-tia Cerurilor$ Noi sunte& cei care ne cre-& iadul prin trufasa noastr- r-)vr-tire si prin neascultare$ !entru c- a fost creat li%er> o&ul nu poate fi fortat s- se uneasc- cu Du&ne)eu$ 6i este ns- ng-duit privilegiul de a se confrunta cu vesnicele ur&-ri fie ale +Da+7ului s-u> fie ale +Nu+7ului s-u adresate lui Du&ne)eu$LM1N !otrivit nv-t-turii Bisericii> cei care deli%erat se dep-rtea)- de Du&ne)eu vor descoperi culti&a revelatie a dragostei lui Du&ne)eu nu este cereasc-> ci dia%olic-> chiar dac- spun c- +cred n isus+ HMatei 8"*17*0I Biserica nvat- c- ceea ce sunte& Hsu&a a ceea ce ne7a& f-cut s- fi&I contea)-> nu ceea ce spune& c- crede&> si cu att &ai putin ceea ce spune& c- si&ti&$ 1ceasta ne7a nv-tat Fristos cnd a spus" LNu tot cel ce &i va spune +Doa&ne> Doa&ne+ va intra n 6&p-r-tia Cerurilor> ci acela care face voia /at-lui &eu din ceruriKL HMatei 8$**I$ !otrivit lui isus pute& sti precis care este voia /at-lui" L1sa s- lu&ine)e lu&ina voastr- naintea oa&enilor> nct s- vad- faptele %une si s- sl-veasc- pe /at-l vostru Cel din ceruri$L HMatei 4$15I Biserica istoric- nvat- c- dragostea lui Du&ne)eu este constant-$ 6n anul 0:= Sf$Brigore de Nisa scria" LCel care doreste ca toti oa&enii s- fie &ntuiti si s- a?ung- la cunoasterea adev-rului aratastfel calea cea &ai des-vrsit- si %inecuvntat- c-tre &ntuire> calea dragostei$LM*N Biserica (rtodoA- nu nvat- c- Du&ne)eu caut- s- se r-)%une pe p-c-tosi$ Du&ne)eu nu este ase&enea unui ?udec-tor p-&ntean care doreste s- pedepseasc- pe cei r-iS si cu att &ai putin ne nvat- cDu&ne)eu este un fel de )eitate r-)%un-toare din &itologia greac-> o oroare augustiniano7 calvin- care7i predestinea)- pe unii spre pier)anie$ 1sa cu& scria Sf$ oan Bura de 1ur" LS- afl-& deci cura? n dragostea Sa pentru oa&eni si s- ne nvrednici& s- ar-t-& poc-inta Mcare nsea&n- schi&%area ini&ii ur&atde schi&%area purt-rii noastreN nainte s- vin- acea )i n care nu ne &ai pute& c-i$LM0N Sfnta /raditie a Bisericii nvat- c- Du&ne)eu este iu%ire$
105
L1stfel nu este vrere naintea /at-lui vostru> Cel din ceruri> ca s- piar- vreunul dintr7acestia &ici$L HMatei 1:$12I$ Si totusi> potrivit Sfintei /raditii> Du&ne)eu pedepseste ntr7adev-r p-catul> dar nu din r-)%unare$ Mai curnd ?udecata Sa este &anifestarea dragostei sale nsp-i&nt-toare> pure> pe care o arat- fat- de fiecare n &od egal> credincios sau necredincios> la fel cu& soarele str-luceste att pentru cel drept ct si pentru cel nedrept$ !otrivit lui Euse%iu" L!e cel fl-&nd l7a ndestulat de %un-t-ti iar %ratele celui trufas le7a frnt$ Nu doar fatde credinciosi> ci si fatde cei necredinciosi a dovedit c- cele din vechi&e sunt adev-rate$LM2N Motivul pentru care dragostea .ui este resi&tit- ca ?udecat- de cei care7. resping este c- unii s7 au dep-rtat att de &ult de El nct au nceput s- dispretuiasc- orice &anifestare a eAistentei sale$ !ropriile lor alegeri si purt-ri i7au ndep-rtat de Chipul lui Du&ne)eu care au fost che&ati s- fie$ 1cestia au ales autono&ia individual- n locul ascult-rii$ 9neori oa&enii se ndep-rtea)- ntr7att de Du&ne)eu nct ura lor fatde dragostea .ui devine palpa%il-$ 1sa cu& scria si 1rhiepiscopul (rtodoA al Finlandei" L,olul ?ucat de li%erul ar%itru n &ntuire a fost ar-tat pe Calvar n destinele diferite ale celor doi r-uf-c-tori care au fost r-stigniti cu Fristos$LM4N Nu este greu s- ne i&agin-& c- cel care si %ate ?oc de viata> &oartea si nvierea lui Fristos va g-si c- dragostea lui Du&ne)eu este infernal- n viata de apoi$ 1ceasta este consecinta fireasc- a respingerii voluntare a dragostei lui Du&ne)eu n persoana lui Fristos n aceastviat-$ #echile o%iceiuri dispar cu greu$ Sf> Marc 1scetul scria" LCel care nu7si potriveste voia cu voia lui Du&ne)eu este ro%ul vechilor sale n-ravuri$LM5N !ara%ola fiului risipitor H.uca 14"1170*I ilustrea)- ct se poate de %ine ce scria Sf$ Marc 1scetul$ 6n povestirea lui isus afl-& c- tat-l l iu%ea la fel att pe fiul s-u risipitor ct si pe fiul credincios$ Dar datorit- resenti&entelor acestuia din ur&- fatde fratele s-u> dragostea lui Du&ne)eu a fost nteleas- diferit de c-tre cei doi fii$ Cu ct si iu%ea tat-l &ai &ult fiul risipitor> cu att &ai &ult fratele s-u l ura> se si&tea +prins+ ntre tat- si fiu$ 1stfel c- dragostea tat-lui a avut efecte diferite asupra celor doi fii ai s-i$ !entru unul> dragostea tat-lui era cereasc-> pentru cel de7al doilea era dia%olic-$ /at-l ns- i iu%ea pe a&ndoi si a fost gata s- fie generos cu a&ndoi$ Cu sigurant- c- nu a +predestinat+ pe unul pentru iad si pe altul pentru rai$ 6n functie de atitudinea fiilor fatde tat- si totodat- a unuia fatde cel-lalt> fiecare fiu si7a aflat propria ?udecat- sau %inecuvntare la pra)nicul tat-lui> la care a&ndoi erau %ineveniti$ 6n ceea ce priveste ?udecata noastr-> Sf$ Marc 1scetul scria" L.a fel cu& un gnd transpare prin vor%e si fapte> r-splata viitoare o vo& afla din i&%oldurile ini&ii$ 1stfel c- o ini&- &ilostiv- va afla &il-> iar o ini&- nendur-toare va afla contrariul$LM8N Cuvintele Sf$ Marcu nu se vor o a&enintare> ci &ai degra%- o o%servare a felului cu& functionea)- legea de iu%ire reciproc- a lui Du&ne)eu$ 1cest adev-r l g-si& si n rug-ciunea Do&nului" LSi ne iart- nou- greselile noastre asa cu& iert-& si noi gresitilor nostri$L ni&ii s&erite> poc-ite a fiului risipitor> dragostea tat-lui i aduce %ucurie$ ni&ii ipocrite si lipsite de genero)itate a celui de7al doilea frate> dragostea tat-lui i aduce tristete si i agravea)- si &ai &ult v-t-&-torul resenti&ent toc&ai pentru c- fiul cel &are nu a iertat dupcu& i fusese iertat$ Biserica nvat- c- &ntuirea sau pier)ania este alegerea li%erului nostru ar%itru$ 1ceasta apare si la Fer$ 1ugustin" LDu&ne)eu face s- r-sar- soarele chiar si pentru astfel de oa&eni Mp-c-tosiN oferindu7le cel &ai pl-cut dar de viat- si s-n-tate la fel cu& a f-cut si nainte$LM:N Fer$ 1ugustin scrie despre faptul c- noi sunte& responsa%ili cnd lupt-& cu p-catul alegnd sne folosi& de li%erul nostru ar%itru n c-l-toria noastr- spre Fristos$ LFie ca p-catul s- te ai%e ca ?udec-tor> nu ca st-pn$ ,idic-7te si afl- r-)%unare M?udecat-N &potriva7ti> si asea)-7ti vina nainte$ /u o asea)- nainte dac- nu vrei ca Du&ne)eu s- o ase)e El n fata ta$LM;N
108
M1N 1nthon@ M$ Conniaris> ntroducere n Biserica (rtodoA-> p$ 1*=$ M*N Sf$ Brigore de N@ssa> +Co&entariu la Cntarea Cnt-rilor+> 1$D$ 0:=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 25$ M0N Sf$ oan Bur-7de71ur> +(&ilii pentru Evanghelia lui Matei+> 1$D$ 08=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 111$ M2N Citat n Manualul Bisericii (rtodoAe> vol$ 1> Departa&entul Educatiei ,eligioase> Biserica (rtodoA- n 1&erica> HNeO Rork> 1;85I> p$ 110$ M4N 1rhiepiscopul !aul al Finlandei> Credinta la care tine&> p$ *1$ M5N Sf$ Marc 1scetul> +Despre .egea Duhovniceasc-+ n Filocalia> vol> 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 10;$ M8N Sf$ Marc 1scetul> +Despre nea?unsul faptelor+> n Filocalia> vol> 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 11*$ M:N Sf$ 1ugustin> +Epistola lui Fippo c-tre Macedonius> nving-torul i&perial al 1fricii+$ 1$D$ 210> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 0> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 8$ M;N Sf$ 1ugustin> +!redici+ 1$D$ 0;1720=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 0> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ *4$
O !ara3"l) !ro%a%il c- &ai pute& ar-ta cu& se poate ca ceva s- fie divin pentru unii si dia%olic pentru altii si astfel" s- ne i&agin-& un super% concert si&fonic n care se cnt- Concertele Brander%urgice ale lui Bach$ 6n pu%lic se afl- dou- grupuri diferite de ascult-tori$ !ri&ul este for&at din oa&eni care> din copil-rie au ascultat> au studiat> au iu%it si ndr-git &u)ica clasic-> n special &u)ica %aroc- a lui Bach si Fandel$ 1cesti oa&eni au &uncit din greu tot anul ca s- econo&iseasc- niste %ani s- poat- s-7si cu&pere %ilete la concert$ Sunt &%r-cati n tinuta special- pentru aceastoca)ie$ Savurea)- fiecare &o&ent din acest concert$ Ctiva poate au adus cu ei partiturile ca spoat- ur&-ri &ai %ine interpretarea$ .a acelasi concert se afl- ns- si un alt grup de spectatori> diferit de pri&ul 7 pro%a%il c- acestia din ur&- sunt chiar produsul siste&ului nostru de educatie fali&entar 7 poate niste elevi adusi la concert de un profesor de %uncredint-> dornic s- le ofere sansa eAperi&ent-rii Cdiversit-tii culturaleD din orasul lor$ 1cestora nsnu le place &u)ica clasic- si ar vrea &ai degra%- s- fie la un concert rock$ 1&ndou- grupurile ascult- aceeasi super%- &u)ic-> eAecutat- cu &-iestrie de solisti$ 1&ndousunt n acelasi loc$ 1&ndou- au oca)ia s- se %ucure de roada de o viat- a unor &u)icieni att de talentati$ 9n grup si7a cultivat ntelegerea> dragostea si aprecierea pentru &u)ic- 7 eAperienta concertului este Cdivin-D datorit- o%isnuintei lor li%er alese de a7si for&a gusturile n aceast- directie$ Ceilalti au ales s- tr-iasc- ntr7o s-l%-ticie estetic-> iar acu& si&turile li s7au tocit ire&edia%il 7 pentru ei este o eAperient- Cdia%olic-D$ (%iceiurile lor de o viat- i7au schi&%at dra&atic> devenind cu totul altfel dect dac- ar fi ales s-7si cultive gusturile si o%iceiurile$ !entru a fi pe plac celui de7al doilea grup> diri?orul ar tre%ui s- renunte la &u)icienii s-i> s- nchirie)e pro%a%il o for&atie de rock7and7roll> s- aduc- generatoare de fu&> lu&ini> si efecte speciale$ Dar dac- diri?orul nu vrea s- fac- ni&ic din toate acestea 7 dac- ar avea standarde artistice si'sau estetice dorind s- le r-&n- credincios si s-7i cultive pe acei spectatori care si7dedicat ani de
10:
viat- preg-tirii pentru a aprecia deplin acest &o&ent 7 nu i7ar r-&ne dect s- continue progra&ul nceput$ Si la nevoie chiar s-7i dea afar- pe cei care> plictisindu7se> a&enint- stransfor&e concertul ntr7o de%andad-$ 6&i pare c- aceasta este natura ?udec-tii descrise n Matei *4$01725$
>u&ecata Sf$Marc 1scetul scria despre ?udecata Do&nului" TFiecare pri&este ceea ce &erit- potrivit st-rii sale l-untrice$ Dar nu&ai Du&ne)eu ntelege feluritele chipuri n care aceasta se nt&pl-$EM1N !otrivit Sfintei /raditii Du&ne)eu nu caut- r-)%unare> ci ne las- la voia li%erului nostru ar%itru$ 1ceia care nu 6l ur&ea)- pe El si preg-tesc propria ?udecat-$ Starea l-untric- a celor care se r-)vr-tesc &potriva Do&nului si &potriva legii dragostei .ui este potrivnic- firii du&ne)eiesti sau creatiei Sale$ Cu alte cuvinte> se avnt- deli%erat n fata realit-tii$ !rin ur&are> dragostea lui Du&ne)eu devine iad pentru cei care 6l ur-sc$ 6n Biserica pri&ar- aceasta era ntelegerea naturii ?udec-tii lui Du&ne)eu$ Sf$ ustin Martirul scria n anul 1;:" TDac- oa&enii> prin faptele lor> se arat- vrednici de Do&nul> ei sunt vrednici W ni se spune 7 sse uneasc- si s- do&neasc- cu El> fiind eli%erati de orice pati&- si stric-ciuneKDevenirea noastr- ntru fiint- nu a fost nceperea noastr-$ Dar acu& sunte& nde&nati si adusi nspre credinta de a ur&a acele lucruri %ine pl-cute .ui si de a le alege folosindu7ne de facult-tile noastre rationale cu care El ne7a n)estrat$EM*N Biserica ne nvat- ca dragostea neschi&%-toare a lui Du&ne)eu prin care El ne hot-r-ste> este aceeasi fatde fiecare$ Ca s- fac- raiul s- par- divin pentru cei care 6l ur-sc> Du&ne)eu ar tre%ui s-7Si schi&%e dragostea n altceva dect este firea Sa iu%itoare$ C$S$ .eOis ilustrea)- eApresiv aceast- idee prin portretul piticilor r-)vr-titi din cartea sa 9lti&a %-t-lie> cei c-rora li se pare CconcertulD lui Du&ne)eu infernal> atr-gndu7si dup- sine ?udecata$ 6n nici un fel Du&ne)eu nu poate s-7i constrng- s- doreasc- raiul> c-ci dac- i7ar constrnge pe oa&eni> le7ar r-pi li%erul ar%itru$ !entru a &ntui pe cel r-)vr-tit &potriva sa> ale c-rui o%iceiuri l7au ndep-rtat de El> Du&ne)eu ar tre%ui s- v-duveasc- acea persoan- de li%ertatea alegerii si s-7l dovedeasc- nevrednic de a fi fost creat Cdup- chipul lui Du&ne)euD$ CDiri?orulD nostru nu este r-)%un-tor> nu constrnge pe ni&eni$ Nu ndoctrinea)- cu prelegeri de apreciere a &u)icii$ Ne conduce spre credint- f-r- s- ne forte)e$ Cu toate acestea> El nu va schi&%a placa pentru a fi pe plac standardelor &orale sau estetice precare dup- care alege& str-i&$ Si nici nu ne re)erv- un viitor vesnic pecetluit de conditionare sau destin sau o altconceptie ciudat- despre predestinare$ Se prea poate ca unii din grupul al doilea s- nvete siu%easc- &u)ica Do&nului> orict de putin ar ntelege7o$ Se poate Hsi adesea asa se nt&pl-> n ciuda tuturor piedicilorI s- vin- s- se %ucure de concert si s-7l g-seasc- cu adev-rat divin pnla ur&-$ 1sa cu& la fel se poate nt&pla ca unii din pri&ul grup s- o%oseasc- pe parcurs si s- iasdin sal-$ Ni&ic din ce tine de &ntuirea noastr- nu este dictat de soart-> sau de orice denu&ire teologic-$ 1ceasta este lectia pe care o afl-& la tlharul de pe cruce> care .7a ales pe Fristos n ti&p ce ca&aradul s-u a preferat &oartea vietii$ 1ceasta este si lectia centurionului ro&an pe care Fristos l7a descris ca avnd cea &ai &are credint- pe care a g-sit7o El n srael> chiar daccenturionul nu era nici iudeu nici un convertit la crestinis&$
10;
!entru cei care au c-l-torit c-tre Du&ne)eu i&itndu7. pe Fristos> cu stiint- sau f-r- stiint-> orict de tr)iu ar fi fost n viat-> indiferent dac- acestia au f-cut sau nu parte din Biserica istoric-> dragostea lui Du&ne)eu este divin-$ HMatei 12$2874=I$ Dar pentru cei care s7au dep-rtat de Du&ne)eu> chiar dac- si7au petrecut viata studiind Bi%lia sau au tr-it sacra&ental> dragostea lui Du&ne)eu va fi infernal-$ 1cestia nu .7au i&itat pe Fristos si> (rtodocsi sau nu> se &potrivesc firii lui Du&ne)eu HMatei 8$17*0I$ Spre deose%ire de !sal&ist> ei s7au &ultu&it snu devin- ca Du&ne)eu H!sal&ul 15$14I$ Sf$ Brigore de Nisa la aceasta se refer- cnd spune" T!ortarii de la usile &p-r-tiei nu se ?oac-$ !ot s- recunoasc- sufletul care poart- a&prenta alung-rii sale din raiKiar sufletul nenorocit> acu)ndu7se a&arnic de lipsa de ?udecat- si n continuu la&entndu7se> va fi n veci tinut la colt $EM0N Sf$ Marc 1scetul scrie" iadul este ignoranta> pentru c- a&ndousunt ntunecate$EM2N 1ceia care se r-)vr-tesc &potriva lui Du&ne)eu s7au for&at tot n ograda Sa> dar au devenit niste %uruieni autono&e si deli%erat ignorante> separate de recolta cea %un- HMatei 10$*270=I$ Ei si afl- propria lor conda&nare pentru ca au ales s- ur&e)e deprinderile cele rele$ Si ntr7adev-r> cere &ulttrud-> un efort sustinut de o viat- s- faci un iad din viata care ti7a fost oferit- ca un dar$ E nevoie de o viat- de o& s-7ti pier)i ti&pul pe activit-ti nsel-toare pentru ca s- slutesti Chipul lui Du&ne)eu pe care l purt-& W s- l urtesti att de grav nct Creatorul nostru s- nu l &ai poatrecunoaste ca fiind al .ui si s- spun-" CNu te cunosc> nu te7a& v-)ut niciodat-$D M1N Sf$ Marc 1scetul +Despre .egea Duhovnicesc-+> n Filocalia> vol> 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 101$ M*N Sf$ ustin Martirul> +!ri&a apologie+ 1$D$ 12: n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 41$ M0N Sf$ Brigore de N@ssa> +6&potriva celor care resping ndreptarea+> 1$D$ 08;> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> pp$ 4874:$ M2N Sf$ Marc 1scetul> Filocalia> vol> 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 112$
C"nclu,ie Euse%iu su%linia)- clar c- Noul /esta&ent a fost precedat de Biserica so%orniceasc-$ /ot el se referea la +Scripturile+ considerate false si prin ur&are neincluse de !-rintii Bisericii n sfntul Canon al Noului /esta&ent" L1cestea vor fi cu toate trecute n rndul c-rtilor contestateKMdeose%ite deN acele scrieri care> potrivit traditiei Bisericii sunt adev-rate> originale si recunoscuteKLM1N 6n alt- parte Euse%iu respinge c-rtile l-sate n afara Canonului> considerndu7le +inco&pati%ile cu adev-rata ortodoAie+$ Cu alte cuvinte> dac- &-rturia Bisericii %a)ate pe succesiunea rnduit- a episcopilor nu este de&n- de cre)are> de ce ar fi relat-rile Noului /esta&ent3 /raditia vie a Bisericii istorice a fost cu credint- trans&is- de la o generatie la alta su% for&a continuit-tii nu&irii de episcopi care au ap-rat Sfnta /raditie oral- si scris-$M*N 1sa cu& scria si Sf$ rineu lui Eleutherius> Episcop de ,o&a Hn anul 18=I> referitor la listele episcopilor de ,o&a" L Dup- ce au nte&eiat si construit %iserica> %inecuvntatii apostoli i7au ncredintat scaunul episcopal lui .inus> care este a&intit de c-tre !avel n epistolele c-tre /i&otei H* /i&otei 2$*1I$ .inus a fost ur&at de c-tre 1necletS dup- el> n generatia a treia dup- apostoli> ar ur&a Cle&ent>
12=
care i7a va)ut pe apostoli si a vor%it cu ei> au)indu7le predica si v-)ndu7le traditia adev-rat- cu ochii lui$L M0N rineu i nsiruie pe toti episcopii pnla +al dou-spre)eceleaK de la apostoli+> care este Eleutherius> c-ruia i scria$ Cle&ent din 1leAandria vor%este n anul ;= n cartea sa Miscellaneis despre episcopii Bisericii r-s-ritene si continuitatea lor direct- cu 1postolii$ L1cesti oa&eni au p-strat din tat-7n fiu> adev-rata traditie a nv-t-turii %inecuvntate de la !etru> acov si !avel> sfintii apostoliK!rin Farul lui Du&ne)eu ea a a?uns si la &ine> pentru a depo)ita &ai departe se&intele nv-t-turii apostolice ancestrale$LM2N Biserica nvat- c- aceste +nv-t-turi apostolice ancestrale+> aceast- continuitate r-&ne &iraculoas- pentru c- &e&%ri ai Bisericii> uneori chiar si episcopi> din cnd n cnd s-vrsesc lucruri str-ine de voia lui Du&ne)eu si de duhul Sfintei /raditii$ Dar Biserica triu&f- cu toate acestea> chiar de ar fi s- treac- sute de ani pn- s-7si corecte)e greselile si c-derile$ 1sa cu& notea)- si Sf$ rineu" L(%iectul credintei noastre este un siste& directionat spre &ntuirea oa&enilor$ Si> de vre&e ce a fost pri&it de c-tre Biseric-> l %ine p-)i&$ Nencetat el este rennoit de Duhul Do&nului> ca si cu& ar fi continutul pretios al unui potir$ Si face> la rndul s-u> s- se rennoiasc- si potirul$ !entru c- acolo unde este Biserica> este si Duhul Do&nuluiS si unde este Duhul Do&nului este Biserica si harul$ Duhul este adev-r$LM4N !otrivit Bisericii istorice> ere)iile vin si pleac-> &odele se schi&%-> episcopii de rea credint-> corupti sau politi)ati durea)- si ei 7 pnla o vre&e$ Dar n cele din ur&-> asa cu& cele sapte sinoade ecu&enice ale Bisericii o de&onstrea)-> Biserica triu&f- si ere)ia este nl-turat-$ Cunostinta sigur- a %inelui si a r-ului este %ine p-strat-$ Sau> folosind cuvintele Sf$ ustin Martirul " L/uturor celor care doresc s- nvete le trans&ite& intact ceea ce a& nv-tat si noi$LM5N M1N %id$> Cartea > p$ 104$ M*N #e)i vol$ 1 !-rinti ante7niceeni HEdin%urgh> 1:58 si Brand ,apids> 1;;0I$ M0N 1sa cu& este citat n Euse%iu> storia Bisericii> Cartea #> p$ *=:$ M2N %id$ p$ *12$ M4N Sf$ rineu 7 +6&potriva ere)iilor+> ,ef$ **5> 1$D$ 1:=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1 trad$ J$1$ <urgens> p$ ;2$ M5N Sf$ ustin Martirul 7 +!ri&a apologie+> ,ef$ 110> 1$D$ 12:> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$ <urgens> p$ 41$
Ca!it"lul #9 P/CATUL Spre deose%ire de actuala gndire politic- seculari)at-> Sfnta /raditie nvat- c- p-catul 7 toate alegerile si actiunile o&enesti care nu sunt pe potriva Do&nului 7 se afl- la r-d-cina suferintei o&ului H,o&ani :"17:I$ Din Scripturi afl-& c- Fristos a privit cru)i&ea> r-ul> dus&-nia> nedreptatea> furtul> ura si asuprirea drept pricini ale c-derii o&ului$ Fristos nu a propus nici o agend- utopic- sau &ilenarpentru a aduce +pacea+ si +dreptatea+ politic-> econo&ic- sau social- n lu&e n acest veac HMatei
121
*2"5712I$ Si nici nu a dat o solutie politic- la pro%le&a p-catului prin care oa&enii s- fie constrnsi ntr7un +nou Canaan+ prin proiecte inovative de inginerie social-$ Sfnta /raditie niciodat- nu a privit p-catul ca pe o vin- colectiv-> social-> politic- sau rasial-> ci l7a privit ntotdeauna drept re)ultat al alegerii &orale individuale si al responsa%ilit-tii$MiN Sfnta /raditie vede n pro%le&ele sociale> politice si econo&ice re)ultatul> nu cau)a alegerilor &orale sau i&orale pentru care o&ul este r-spun)-tor individual$ 6n traditia Bisericii (rtodoAe nu eAist- dog&a &ostenitei vinov-tii fataliste> asa cu& se g-seste ea n occidentul scolastic$ !uterea noastrde a iu%i> de a ne folosi de li%erul ar%itru si de a alege sunt ntelese ca ns-si esenta a ceea ce nsea&n- +a fi f-cut dupchipul lui Du&ne)eu+$MiiN
MiN L1tta ti&p ct arunc-& vina unii pe altii pentru sl-%iciunile noastre> nu pute& atinge perfectiuneaKL Sf$ oan Casian> +Despre cele opt vicii+ n Filocalia> vol$ 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ :4$ MiiN L#irtutea nu este cunoasterea %inelui si r-ului$ Mai degra%- se poate spune c- virtutea este facerea %inelui si nu a r-ului$L .actantiu> + nstitutiile divine+> 1$D$ 0=2 n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ *5:$
Res!"nsa3ilitatea in&ivi&ual) 6n lu&ea de a)i se vor%este despre dreptate si nedreptate aproape n eAclusivitate n ter&eni politici> sociali> ?uridici sau econo&ici$ Se tinde s- se &ini&ali)e)e responsa%ilitatea &oralindividual- n favoarea unei vini colective> un fel de +p-cat original+ politic ce a generat &entalitatea c- o&ul este +f-r- greseal-+$ 1cest fel de a gndi i eli%erea)- pe oa&eni de actiunile lor individuale> adesea dnd vina pe societate pentru f-r-delegile lor$MiN De eAe&plu> a devenit de?a un fapt de rutin- s- se scu)e n pres- cri&ele co&ise de unii tineri> pentru c- societatea tre%uie considerat- +responsa%il-+ fiindc- a generat conditii de s-r-cie si rasis& care> la rndul lor +produc+ cri&inali n rndul tinerilor$ Bolile cu trans&itere seAual-> precu& S D1> au fost pre)entate de &ass &edia ca si cnd purtarea &oralsau i&oral- nu ar fi un factor i&portant n r-spndirea lor$ 1ceast- fictiune lasi&presia c- astfel de pro%le&e sunt doar re)ultatul unei +politici sociale+ ineficiente> poate al lipsei de +educatie seAual-+ sau insuficientei de fonduri pentru +cercetare stiintific-+> desi adesea ele sunt ur&area purt-rii iresponsa%ile> p-c-toase pentru care fiecare individ tre%uie s- accepte responsa%ilitate individual-$ Sfnta /raditie ne spune c- Fristos a propov-duit responsa%ilitatea &oral- eAclusiv n ter&eni personali> nu politici$ 6n vi)iunea Sa> oa&enii sunt responsa%ili de alegerile lor &orale pentru care sunt r-spun)-tori individual HMatei 1*"04708I$ Biserica nvat- c- cei care doresc s-7. ur&e)e pe Fristos sunt responsa%ili individual s- aleag- s- fac- %inele altor oa&eni pentru ctre%uie s-7i iu%easc- asa cu& ne7a iu%it si Fristos pe noi HMatei 4"8I$ Si nu este ni&ic senti&ental n asta$ Facerea de %ine si &ilostivirea adesea ne anga?ea)- n po)itia ardent- si nepl-cut- de a re)ista r-ului> de a do?eni p-catul si depravarea> de vre&e ce noi ncerc-& s- fi& sarea si lu&ina lu&ii$ 9neori pretul pl-tit pentru facerea de %ine este persecutia$
12*
De %un- sea&-> dac- &ulti oa&eni fac %inele> gata oricnd s- &ustre f-r-delegea> aceasta produce +re)ultate sociale+$ Dar Biserica ne nvat- c- a c-uta schi&%area social- f-r- a7i convinge pe oa&eni s-7si schi&%e purtarea &oral- este n )adar$ storia ne nvat- si ea aceeasi lectie$ !r$ Beorge Florovski scrie" L,econvertirea lu&ii la crestinis& este ceea ce tre%uie s- propov-dui& n )iua de a)i$ 1ceasta este singura cale de iesire din i&pasul creat de esecul crestinilor de a fi cu adev-rat crestini$ Desigur c- doctrina crestin- nu r-spunde direct la nici o chestiune practic- din do&eniul politicii sau econo&iei$ Si nici evanghelia lui Fristos$ Si cu toate acestea i&pactul ei asupra istoriei o&enesti a fost enor&$ ,ecunoasterea de&nit-tii u&ane> &ilei si drept-tii si trag r-d-cinile din Evanghelie$LMiiN Str-daniile noastre de a +refor&a societatea+ f-r- a pretinde o responsa%ilitate &oral- individualse afl- chiar la originea esecului socialis&ului din secolul XX si> n special> a neputintei guvernului nostru gigant de a produce o schi&%are u&an- prin &ultele sale proiecte de taAare> inginerie social- si a?utor social$ ^-d-rnicia ncerc-rilor &arilor guverne de a i&pune o +&oralitate+ secular- asupra societ-tii avea s- fie confir&atde esecul fiec-rui stat utopic> socialist si co&unist> inclusiv al statului nostru eAagerat n ceea ce priveste a?utorul social> de a7si onora pro&isiunile sociale$MiiiN 1ceste esecuri au fost cel putin n parte pricinuite de seculari)area culturii politice &oderne> ce avea s- ducla ceea ce istoricul Macaula@ a nu&it +cel &ai nsp-i&nt-tor spectacol> puterea unei civili)atii f-r&il-+$ 6ncercarea de +a face %ine+ f-r- religie a dus la %-ile de snge provocate de super7puterile &oderne$ storicul !aul <ohnson o%serv- cu& i&pulsurile anti7u&ane care au stat la %a)a ncerc-rilor seculariste &oderne de a crea utopii politice atee> au redus chestiunile de &oralitate scop la si&ple pro%le&e de inginerie social-> iar spiritualitatea si religia au fost l-sate la periferia culturii$ <ohnson scrie" L#ointa de putere a produs noi tipuri de &esia> M&ai nti n persoana dictatorilor din anii 1;*= si 1;0=> apoi prin superstatele co&uniste si socialiste din anii 1;2= si 1;;=N de)inhi%ate de orice sanctiune religioas- si cu un apetit nest-pnit de a controla o&enireaKcu o lu&e f-r- %usolr-t-cit- ntr7un univers relativistKaceasta avea s- ducla aparitia gangsterilor pe scena politic-$LMivN Ceea ce ne7a nv-tat lectia sngeroas- a secolului XX este> &ai presus de toate> c- progra&ele idealiste> sociale si politice> divortate ns- de valori religioase transcendente a?ung s- constrng-$ MvN !e de alt- parte> Sfnta /raditie ne nvat- clar" calea lui Fristos este n de)acord cu lu&ea noastr- politi)at-> iar efectele p-catului nu pot fi corectate de ingineria social-> orict de sofisticat- ar fi ea HMatei 1="0270;I$ MiN LKCea &ai rea ispitU utopicU este dorinPa de a transfera centrul de greutate al responsa%ilitUPii de la individ la instituPieK9n indvid guvernat de i&aginaPie utopicU nu percepe chestiunile de ordin &oral> ci doar pe acelea de ordin tehnic> ducnd de aceea la soluPii de ordin tehnic" seringi curate> ustensile anticoncepPionaleKL Jillia& G$ Gilpatrick> De ce <ohnn@ nu deose%eQte %inele de rUu> p$ ***$ MiiN Beorge Florovski> Bi%lia> Biserica> /radiPia" ( perspectivU (rtodoAU> p$ 1*$ MiiiN LKSocialis&ul nu este o &%unUtUPire a capitalis&ului de&ocratic> ci o decUdere ntr7o for&U de eAacer%are tiranicU a puterii stataleK &punerea unor nalte idealuri &orale prin constrngerea legii s7a &ai ncercat Qi nainte$ ,ecursul la idealuri Msocialist7utopiceN este o trUsUturU constantU a unui stat puternic$ 6n general> Stnga puterii doreQte sU ntUreascU siste&ul politic n defavoareaKsiste&ului &oral7cultural$L Michael Novak> Spiritul capitalis&ului de&ocratic HNeO Rork> 1;:*I> p$ 002$
120
MivN !aul <ohnson> /i&puri Noi> p$ 2:$ MvN LEste trist s- constati c- n %isericile crestine att de putini teologi sau lideri religiosi nteleg chestiuni de ordin econo&icKMulti par st-pniti de &oduri de gndire pre7capitaliste$ MultiK reduc ntreaga &oralitate la &oralitatea distri%utiei$L Michael Novak> Spiritul capitalis&ului de&ocratic HNeO Rork> 1;:*I> p$ 005$
De ce s) fi 3un5 1sa cu& arat- din plin viata lui Fristos> a fi credincios nu nsea&n- ntotdeauna a fi si fericit$ Cei care caut- prin nv-t-tura lui Fristos s- afle fericirea lu&easc- ori o declaratie de +drepturi+ individualiste se vor dep-rta precu& tn-rul %ogat din povestirea evanghelic-> c-utnd alti )ei$ Sfntul Marc 1scetul scria" LCel care crede n %inecuvnt-rile vietii de apoi se a%tine din proprie voint- de la pl-cerile acestei lu&i$LMiN isus nu avea preg-tit nici o r-splat- &aterial- ca &otivatie pentru %una purtare$ Nu ne7a ndulcit pilula responsa%ilit-tii &orale cu scu)e nteleg-toare de tipul +e f-r- greseal-+ pentru f-r-delegile noastre$ Nu ne7a pus la dispo)itie nici o &otivatie &aterial-> politic- sau psihologic- pentru a deveni ca El HMatei 1;$157**I$ El doar a spus c- dac6l i&it-& pute& fi +des-vrsiti+> c- pute& n cele din ur&- deveni ca Du&ne)eu> Creatorul nostru> si astfel s- &plini& idealul pe care Biserica (rtodoA- l nu&este ndu&ne)eire$ Sfnta /raditie ne spune s- face& ce e %ine nu&ai si nu&ai pentru c- e %ine asa si nu altfel$ Ni se spune c- adev-ratul rost l descoperi& atunci cnd ne ntoarce& la Creatorul nostru si ne nchin-&$ Ni se spune c- pentru a face aceasta tre%uie s- ne &%arc-& ntr7o c-l-torie de sfintenie ascetic-> ceea ce presupune eli%erarea de pati&i si devenirea ntru Fristos$MiiN Si &ai &ult> ni se spune c-> pentru c- ave& li%erul ar%itru> este responsa%ilitatea noastr- individual- s-7 . i&it-& pe Fristos si s- lupt-& prin nevointe ascetice sacra&entale s- ne schi&%-& firea$ De aceea Biserica ne ofer- sacra&entele$ Ele ne a?ut- s- veni& la Fristos> s- ne nchin-&> s- ne c-i& si s- deveni& ca El f-cnd %inele> prin nevointe ascetice si credint-$ MiN Sf$ Marc 1scetul> +Despre nea?unsul faptelor+ n Filocalia> vol$ 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 108$ MiiN LKSunte&Knaivi dac- ne %a)-& pe cunoasterea teoretic-KcunoastereaKse edific- cu fer&itate doar cnd este nsotit- de fapte> c-ci orice lucru este sta%ilit prin punerea sa n practic-$L %id$ p$ 1*5$
Taina *!"ve&aniei 6&i a&intesc cu& a& ncercat s-7i eAplic unui prieten !rotestant de ce dusul la Spovedanie la preot este o parte indispensa%il- din disciplina &ea interioar- spiritual-> din ncercarea &ea de a deveni tot &ai &ult ca Fristos> de a lupta &potriva p-catului si de a ur&a nv-t-tura Bisericii$ 1 spus c- &- ntelege$ 1vea> la rndul s-u ctiva prieteni din Biserica Baptist- de Sud cu care
122
&ergea la vn-toare$ Cu totii au c-)ut de acord +s- dea socoteal-+ unul altuia$ De dou- ori pe an sau ca& asa ceva se ntlneau pentru a +discuta+> a +dialoga+> a +&p-rt-si+> ntr7un +grup de spri?in reciproc+$ B-sea c- aceasta este de &are folos pentru +viata lui crestin-+$ 1 spus c- stie ce vreau sspun$ !rietenia> discutiile cu prietenii> asociatiile sunt f-r- ndoial- lucruri %une si folositoare> dar toate acestea nu au ni&ic de a face cu /aina Spovedaniei de p-cate n fata unui preot$ !rin Spovedanie o&ul pri&este iertare de la cel care este n succesiune direct- cu 1postolii si cu Fristos> adic- cu Cel Care a dat autoritatea +de a lega n cer+ ceea ce leag- pe p-&nt$ H oan *="*17*0I$ Ceea ce &i se pare de nenteles este c- oa&eni 7 de altfel conservatori 7 din deno&inatiile !rotestante care> de eAe&plu> ar fi ngro)iti la idea +stilurilor de viat- alternative+ ce vor snlocuiasc- fa&iliile traditionale> au nlocuit ei nsisi fa&ilia traditional- a lui Du&ne)eu cu o religie alternativ-> auto7inventat-> a eAperientei haotice individuali)ate> n care nu dau socotealla ni&eni si n care +si fac de cap+ n cea &ai %un- traditie a anilor +5=$ 6n ti&p ce ar protesta &potriva haosului relativist din &ulte sectoare ale vietii 7 de eAe&plu &potriva a%ord-rii seAualit-tii dup- principiul +dac- te satisface> de ce nu3+ 7 au acceptat totusi aceast- stare de lucruri seculari)at- n vietile lor spirituale cnd vine vor%a de responsa%ilitate &oral-$ Si totusi> vocea Bisericii (rtodoAe este gata s- se adrese)e oric-rui doreste s- o asculte$ #or%este cu claritate n ce priveste autoritatea unic- investit- n Biseric-$ Sf$ #asile cel Mare scrie despre relatia special- a crestinilor cu duhovnicii lor" LK%etesugurile trupului nu se spun oricui> la nt&plare> ci doar celor care se pricep a le vindecaKLMiN Biserica eAtinde &ila lui Fristos asupra oa&enilor prin ascultarea de porunca lui Fristos dat1postolilor> trans&is- &ai departe episcopilor care le7au ur&at$ L1sa cu& /at-l M7a tri&is pe Mine> tot astfel v- tri&it si eu pe voiKDac- veti ierta p-catele vor fi iertateS dac- le veti tine> tinute vor fi$L H oan *="*0I 6n ntelepciunea sa> Biserica (rtodoA- a ignorat eAplicatiile &oderne ale p-catului> pentru a nu &ai vor%i de ideile vinov-tiei colective +f-r- greseal-+ si ne nvat- s- ne rug-& astfel" L/atceresc> &-rturisesc /ie toate p-catele ascunse si v-dite ale ini&ii si ale &intii &ele> pe care le7a& co&is pn- n aceast- )iS de aceea cer de la /ine <udec-torul drept si &ilostiv> iertare de p-cate si har ca s- nu &ai p-c-tuiesc$L Biserica (rtodoA- nu si las- copiii orfani> s- dea socoteal- nu&ai senti&entelor si constiintelor lor nestatornice> superficiale lipsite de necesara disciplin- ce se do%ndeste o dat- cu participarea regulat- la Spovedanie$ Dac- (rtodocsii +seculari)ati+ nu &erg regulat la Spovedanie aceasta se nt&pl- pentru c- 7 spre pierderea lor 7 aleg s- nu se &p-rt-seasc- de aceast- &ostenire de pret$ Si dac- unii preoti +(rtodocsi+ nu insist- ca enoriasii s- vin- la Spovedanie> aceasta este se&nul vi)i%il al coruptiei lor protestante$ Sf$ #asile cel Mare s7a adresat ntregii Biserici n ceea ce priveste traditia Spovedaniei c-tre un preot sau un p-rinte duhovnicesc de &-n-stireMiiN" LEste necesar s- ne &-rturisi& p-catele celor c-rora le7au fost ncredintate /ainele lui Du&ne)eu$ 1ceia care tr-iau n penitent- au f-cut7o naintea Sfintilor$ Scrie n Evanghelie c- ei si7au &-rturisit p-catele lui oan Bote)-torul> c- n Faptele 1postolilor s7au spovedit 1postolilor de care au fost %ote)ati$LMiiiN 6n Biserica (rtodoA- preotul nu pretinde c- iart- p-catele cu puterea lui> ci c- l a?ut- cu %lndete pe p-c-tos s- vin- la Du&ne)eu si s- caute iertare> &p-care si un nou nceput$ 1utoritatea special- a preotului st- n aceea c- are puterea s- l declare pe p-c-tosul care se c-ieste iertat de Du&ne)eu$ 6n acest fel credinciosul este a?utat la &odul real s- deprind- %unele o%iceiuri si s- se lepede de p-cat$MivN Credinciosului i este de ase&enea oferit- speranta unor nenu&-rate noi nceputuri si ncredintarea c- a fost iertat> sfaturi practice si> din cnd n cnd> o &ustrare du&ne)eiasc- %ine7&eritat-$ 1ceasta era ntelegerea Spovedaniei n 1pus ca si n ,-s-rit$ Sf$ 1&%ro)ie de Milano scria"
124
L!-c-tosul nu doar si &-rturiseste p-catele> le si enu&er- si si recunoaste vinov-tia> c-ci nu doreste s-7si ascund- greselile$ .a fel cu& te&peratura nu poate s- fie do&olit- cnd se declansea)-> tot astfel si %oala p-catelor i)%ucneste atunci cnd ele sunt t-inuite> ns- dispare cnd ele sunt &-rturisite prin Spovedanie$LMvN Ce dar sacra&ental pretios este Spovedania pot &-rturisi cei care vin la Biserica (rtodoA- din &edii ne7(rtodoAe$ +Spovedaniile+ noastre erau si&ple rug-ciuni a%ia articulate si ncet &ur&urate> n fotoliile noastre> sau sedintele oca)ionale de +ndru&are+ pastoral- cu un psiholog care nu avea nici preg-tirea nici autoritatea s- se pronunte ca atare$ F-r- preot> f-r- ndru&are> f-r- responsa%ilitate si f-r- nde&nuri regulate la Spovedanie au crescut &ai toti cei din +%isericile+ !rotestante$ 1& avut prea putine oca)ii si prea putinncura?are regulat- real- s- creste&> s- nv-t-& si s- ne nnoi& duhovniceste$ Nu a& avut vietile sfintilor care s- ne inspire$ 1& fost lipsiti de &ila nteleapt- a Bisericii istorice$ 1& fost lipsiti de ntelepciunea pastoral- adunat- n ulti&ii dou- &ii de ani$ 6ndestulati doar cu noi nsine si cu toanele de natur- teologic- sau psihologic- cu care p-storul nostru ne schi&%a CterapeuticD purtarea> a& fost v-duviti de sacra&entul penitentei pe care toti crestinii l7au acceptat ca atare n cea &ai parte a vietii Bisericii$ 1& avut Bi%lia care s- ne c-l-u)easc-> dar n cea &ai &are parte a ti&pului> ne7a& certat asupra a ce anu&e avea ea s- Cnse&neD pentru noi$ Se prea poate c- la noi se refer- cuvintele Sf$ Marc 1scetul care a scris" TEste periculos s- se i)ole)e cineva co&plet> s- se ncread- doar n ?udecata sa> f-r- ni&eni ca &artor$EMviN Sfnta /raditie nvat- c- Fristos i chea&- pe copiii S-i s-7si tr-iasc- vietile n sfintenie$ 6n &ila Sa> Fristos a nte&eiat Biserica pentru a ne a?uta pe noi s- pute& s- r-)%i& n str-dania noastrde o viat- de a do%ndi sfintenia personal-$ Ca s- nu ne i)ol-&> ca s- d-& socoteal-> ca sc-ut-& a nu ne %a)a pe reguli pietiste si funda&entaliste de o& f-cute> Biserica nu asteapt- de la noi s- atinge& sfintenia prin neputincioasele noastre eforturi personale$ Biserica nvat- c- nu pute& s- ne astept-& s- creste& spre Du&ne)eu dac- ascunde& p-cate r-&ase nespovedite$ Sf$ eroni& scria" TDac- Sarpele> Diavolul> l &usc- pe cineva n secret> infectea)- acea persoan- cu veninul p-catului$ Si dac- cineva care a fost astfel &uscat p-strea)- t-cerea si nu se c-ieste> si nu doreste s- &-rturiseasc- rana lui fratelui s-u si St-pnului s-u Mp-rintele s-u duhovnicesc si preotului s-uN> atunci fratele s-u si St-pnul s-u care au Cuvntul care l poate vindeca> nu i pot fi de folos$ C-ci dac- o&ul %eteag este rusinat s-7si &-rturiseasc- rana doctorului> &edica&entul nu l va t-&-dui pe acela c-ruia nu i se aplic-$EMviiN 1st-)i oa&enilor li se ofer- surogatul spovedaniei autentice su% for&a sfatului psihologic sau pastoral$ 1cest surogat poate s- ia for&a terapiei de grup> ntlnirilor de rug-ciune> studiu %i%lic de acas-> ori reuniuni de Cp-rt-sie si ntov-r-sireD$ Din perspectiva Bisericii acestea sunt nsneputincioase solutii la o ran- ce r-&ne la fel de grav-" p-catulZ Esecul psihologiei de a7i a?uta pe oa&eni s-7si schi&%e purtarea este evident n lu&ea noastrdesacrali)at- n care psihoterapia a nlocuit spovedania sacra&ental- iar progra&e sociale seculari)ate ncearc- si ele s- i&pun- prin progra&e a&orale o utopie social-> seculari)at-$MviiiN !rofesorul de psihologie Jillia& Girk Gilpatrick arat-> n cartea sa de referint- ( seductie psihologic-" esecul psihologiei &oderneMiAN> c- s7a nregistrat o crestere a patologiilor sociale 7 divorturi> avorturi> cri&e si alte co&porta&ente anti7sociale de toate felurile 7 eAact atunci cnd> n istoria noastr-> psihologia a nlocuit spovedania religioas- si a redus p-catul la statutul de Cpro%le&- psihologic-D$ MiN Sf$ #asile cel Mare> +Despre reguli tratate pe scurt+> ref$ ;84> 1$D$ 08=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ *4$
125
MiiN Crestinul (rtodoA este li%er s- aleag- orice preot (rtodoA ca duhovnic$ 1cesta poate fi preotul local sau un alt preot> un preot pensionar> un episcop> un c-lug-r sau un arhiereu$ Ceea ce contea)- este Spovedania regulat- la acelasi preot sau c-lug-r si ascultarea sfatului pri&it$ MiiiN Sf$ #asile cel Mare> +Despre reguli tratate pe scurt+> ref$ ;84> 1$D$ 08=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ *5$ MivN #e)i 9n Dictionar al (rtodoAiei grecesti> pp$ ;27;5$ MvN Sf$ 1&%ro)ie de Milano> +Despre doispre)ece psal&i+ ref$ 1*4;> 1$D$ 0:1> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 14=$ MviN Sf$ Marc 1scetul> +Epistola c-tre Nicolae !ustnicul+> n Filocalia vol> 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 14:$ MviiN Sf$ <erro&e> +Co&entariu la Eclesiastul+> ref$ 1084> 1$D$ 0::> n Credinta !-rintilor din vechi&e> trad$ J$ 1$ <urgens> pp$ 1;571;8$ MviiiN LKDesi Spovedania (rtodoA- se doreste a fi o anali)- a sufletului> ea nu este o psihanali)&edical-Kconsidernd c- p-catul este o c-dere &oral- ce re)ult- ntr7o stare e&otional- sporit-> autoritatea si folosul Spovedaniei se dovedesc &ai restauratoare> n ceea ce priveste s-n-tatea duhovniceasc-> dect procedeele provenind din alte surse dect cuvntul lui Du&ne)euL 9n Dictionar al (rtodoAiei grecesti> p$ ;5$ MiAN Jillia& Girk Gilpatrick> ( seductie psihologic-" esecul psihologiei &oderne HNashville> 1;:0I
*!"ve&ania in&ivi&ual) Ca proasp-t convertit la (rtodoAie a& g-sit Spovedania rusinoas- si nsp-i&nt-toare$ Si totusi> ni&ic n viata &ea spiritual- nu &i7a fost de un &ai &are folos si nu &i7a dat &ai &ult- pace adev-rat dect Spovedania regulat- la p-rintele &eu spiritual$ Ceea ce a nceput ca un fel de teroare este acu& cea &ai &are &ngiere pentru &ine> desi &- apropii n continuare cu fric- si cutre&ur de Spovedanie$ Si chiar &ai &ult> ncercnd s- dau socoteal- preotului &eu a& nceput s- &- dep-rte) cu pasi reali> chiar dac- &ici> si de anu&ite purt-ri urte ce p-reau c- nu se vor schi&%a nicicnd$ Faptul c- a& nceput s- devin responsa%il> f-r- scu)e> si c- stia& c- va tre%ui s- dau socoteal- cuiva n fata c-ruia va tre%ui s-7&i recunosc c-derile &orale> a nceput treptat s&- a?ute s- &- schi&%> pas cu pas$ 6n ns-si viata &ea avea& s- descop-r adev-rul despre care Sf$ 1&%ro)ie si alti !-rinti au scris" p-catul nespovedit este p-cat vesnic$ !urtarea neschi&%-toare este o pricina de poticneal- n deprinderea noastr- cu purt-rile %une care ne a?uts-7l i&it-& pe Fristos$ dea Spovedaniei este cu totul str-in- oa&enilor din )iua de a)i$ Epoca noastr- este una care pretuieste la loc de cinste p-rerea %un- despre sine> &plinirea de sine> i&aginea personal-> CdrepturileD si &ndria egocentric- intelectual-$ Epoca noastr- este una care a dus la perfectie cultul satisfactiei personale> care a politi)at &oralitatea si care ignor- orice notiune de responsa%ilitate &oral- n fata rnduielii divine$ Despre cultura noastr- se poate spune destul de ndrept-tit c- a dus la des-vrsire arta valori)-rii personale f-r- nici un rost$MiN 6ns- vocea Bisericii istorice este clar- cnd afir&- c- cei care caut- &ntuirea tre%uie s- se confrunte direct cu de&onul &ndriei p-c-toase$ Sf$ Evgarie scria" TDintre toate gndurile rele nici unul nu este &ai periculos ca egoista p-rere %unde sine> c-ci l g-si& peste tot> si precu& un tr-d-tor viclean din cetate> deschide portile tuturor de&onilor$EMiiN
128
Chiar dac- aceasta nu este ce ne nvat- religiile CNoii EreD ale !rotestantis&ului terapeutic> 1&ericanis&ul ?ingoist> vi)iunea secularist-> ,o&ano7Catolicis&ul &oderni)at> fe&inis&ul sau psihologia> cu repetatele pnla delir che&-ri la Csatisfactie personal-D si totusi s&erenia a fost nceputul ntelepciunii si al c-intei pentru toti crestinii de la nceputurile Bisericii$ Nu eAist- su%stitut pentru Spovedania n fata unui preot n str-dania noastr- ascetic- pentru &ntuire> pentru a ne nvinge %una p-rere egoist- de sine> pentru a deveni ase&enea Do&nului> pentru a ne schi&%a> pentru a ne eli%era de pati&i ca s- ne pute& n cele din ur&- %ucura din plin de cele vesnice$ MiN 1ceast- tendint- este> pro%a%il> cea &ai %ine eAe&plificat- de c-tre diversele sonda?e din nv-t-&nt care arat- c- studentii a&ericani se afl- su% nivelul celor din t-rile de)voltate n ceea ce priveste preg-tirea universitar-> dar peste nivelul acestora n ceea ce priveste +aprecierea de sine+$ MiiN Sf$ Evgarie !ustnicul> +Despre discern-&nt n Filocalia vol> 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 25$
Capitolul 1: 9./ M1 Fa,aDE.EBE Conceptul de religio)itate privati)at- pe de o parte si pierderea si&tului de responsa%ilitate individual- pe de alta a avut ur&-ri dra&atice si profunde$M1N 1 dus astfel la idea c- purtarea o&ului> p-catul s-u> este eAclusiv pro%le&a sa +personal-+$ 1ceast- atitudine su%iectiv- avea sgenere)e li%ertina?ul seAual> cri&inal si de co&porta&ent ce prevalea)- acu& n societatea noastr- f-r&itat-> divi)at- si tri%ali)at-$M*N !ractica avortului legali)at la cerere este eAe&plul cel &ai gr-itor al ulti&ei f-r-delegi ce avea sdevin- parte din stilul de viat- al individualis&ului a&erican$ Cele peste 1>5 &ilioane de avorturi Haproape o trei&e din copiii a&ericani )-&isliti n fiecare anI sunt dovada unui fel de co&porta&ent ce a a?uns s- fie privit acu& ca si&pl- +pro%le&- personal-+$ Este> totodat-> dovada c- 1&erica a devenit o tar- pe de7a7ntregul p-gn-$ Sacrificiul pruncilor cerut de stat s7a ntors din nou$ .uarea vietii u&ane de dragul confortului este privit- acu& ca si&pl- +alegere+$ SeAul ntre +adulti care consi&t+ este privit ca o trea%- ce tine eAclusiv de optiunea lor> n ciuda v-t-&-rilor pe care acei +adulti care consi&t+ si le aduc lor nsisi> copilului pe care l )-&islesc> c-&inului pe care l distrug> sau societ-tii$ 1vortul la cerere este de ase&enea un eAe&plu tragic al r-)vr-tirii eAtre&e &potriva lui Du&ne)eu din tara noastr-$ !oate c- este ulti&a fa)-> conclu)ia inevita%il- a eAperi&entului &isc-rilor !rotestanto7 lu&inisto7,o&antice n individualis&ul feroce$ 1vortul legali)at la cerere este fractura final- din &ecanis&ul nostru social$ 1cu& pn- si co&uniunea pri&ar- dintre &a&- si fiu a fost distrus-$ !runcul nen-scut este considerat n stare de r-)%oi cu propria sa &a&-$ nteresele sale au fost as&utite &potriva &a&ei sale$ Este a%solut necesar s- eAa&in-& Sfnta /raditie n ceea ce priveste avorturile> de vre&e ce> n chestiunea sfinteniei vietii> acesta este dile&a &oral- ce confrunt- Biserica (rtodoA- de a)i$
12:
M1N LBiserica invi)i%il- Ma 1na%aptistilor si a [uakerilorN a nlocuit %iserica vi)i%il-> ierarhic- aK episcopului> preotului si c-lug-ruluiK1na%aptistii> certati cu lu&ea> aveau credinta n puterea lor de a tr-i o viatcrestin- strict- n cadrul unor co&unit-ti &ici si i)olateKDin perspectiva [uakerilorKnu era nevoieKde nici un fel de ierarhie %isericeasc- Msau de Sf-nta /raditieN> de vre&e ce autoritatea lui Du&ne)eu se afla n vocea .u&inii nterioare$L E$ Dig%@ Balt)ell> Bostonul !uritan si !hiladelphia [uakerilor> pp$ 5=> 5* si ;0$ M*N !hilip /ucker> Decanul Scolii /eologice Berkle@ de la 9niversitatea Rale> scrie" LDacadnci&ilor sufletesti li se d- acest fel de autoritate nsea&n- c- vocea interioar- a o&ului este ntotdeauna considerat- %unsi totodat- reper al adev-ratei naturi a sinelui$ !n- si .ocke a recunoscut c- este deplasat s-7l faci pe fiecare individ propriul s-u ?udec-tor si> de %un- sea&-> acelasi lucru este vala%il si pentru +sinele+ o&ului$ 1 adopta aceast- perspectiv- presupune a accepta pre&i)a potrivit c-reia> dac- cineva are dorinte si nclinatii &anifestate puternic n +sinele+ s-u> n virtutea puterii lor de &anifestare> ele ar tre%ui s- fie considerate auto&at drept +naturale+ si +%une+$ 1 adopta aceast- perspectiv- &ai nsea&n- s- conda&ni sufletul la ceea ce 1uden nu&ea cndva +desfrnarea nerusinat- cu propriile sale i&agini+$ 6n afar- de faptul csufletul este pre)entat cu tot cu propria sa aren- pentru actiune si pentru propria sa che&are> el se pr-%useste inevita%il> devenind victi&a propriilor sale n-scociri$L !hilip /ucker> +SeAul si viata de celi%atar+> n First /hings> &ai 1;;0$
P",itia $isericii fat) &e av"rturi !o)itia Bisericii istorice de7a lungul veacurilor> ostil- practicii de ucidere a pruncilor nen-scuti> serveste drept eAe&plu n ceea ce priveste hot-rrea sa nestr-&utat- de a respecta .egea Divincare> asa cu& scrie Euse%iu> La f-cut ca o%iceiurile %ar%are> necivili)ate ale raselor civili)ate sfie nlocuite de legile sale civili)ate si u&aneL$M1N !entru c- tr-i& ntr7o cultur- p-gnase&-n-toare &periului ,o&an n perioada declinului s-u> declin n care se afl- si Biserica> ni&ic nu ar fi &ai potrivit dect s- lu-& a&inte la po)itia Bisericii fatde avort si sacrificiul de prunci$ Biserica pri&ar- a nv-tat c- practica avortului contra)ice legea lui Du&ne)eu LS- nu uci)iL$ De ase&enea> contra)ice nv-t-tura lui Fristos de a nu face altora ceea ce nu a& vrea s- ni se facnou-$ Cu& toti dori& s- tr-i&> nu s- fi& ucisi> pute& presupune c- toti ceilalti doresc s- tr-iasc-$ L u%irea nu face r-u aproapeluiKL H,o&ani 10"1=I 1tt nainte ct si dup- tragica schis&- ntre Biserica ,-s-ritean- si cea 1pusean-> avortul a fost denuntat drept cri&- &potriva pruncilor nevinovati$ Biserica pri&ar- s7a confruntat cu o societate ca a noastr- n care avortul si pruncuciderea erau tolerate$ De la nceputuri Biserica avea s- apere cu str-snicie viata copiilor nen-scuti$ 6n Didahii Hnv-t-tura scris- a 1postolilor> ncheiat- la sfrsitul pri&ului secolI credinciosilor li s7a spus" Ls- nu faceti avort$ S- nu ucideti viata pruncilor nou7n-scuti$LM*N 6n &od se&nificativ> nv-t-turile privitoare la inter)icerea avortului n Epistola lui Barna%as Hanul 10:I erau redactate su% for&ula de co&%atere a f-r-delegii$ LSunt dou- c-i de instruire> asa cu& sunt dou- puteri" a lu&inii si a ntunericului$ Si diferenta ntre aceste dou- c-i e &are$ 9na se afl- su% st-pnirea ngerilor purt-tori de lu&in- ai lui Du&ne)eu> cealalt- su% puterea Satanei$ Si cu& cel de7al doilea este st-pnitorul veacului acesta
12;
al f-r-delegii> cel dinti este sl-vit n veci de veci$ !rintre nv-t-turile c-ii de lu&in- este si aceasta" nu ucideti copilul prin avort si nu s-vrsiti pruncuciderea$LM0N Biserica> nc- de la nceputurile sale> a fost ntotdeauna un ap-r-tor neclintit al vietii nevinovate$ De eAe&plu Dionisie> Episcop de 1leAandria n anul *22> scria n Epistola sa c-tre Fer&a&&on despre starea de f-r-delege p-gn- &potriva c-reia Biserica si &entinea fer& po)itia" LC-ci MBiserica esteN n stare prin pre)enta v-)ut-Ksi po)itia ei fer&- s- de?oace planurile SataneiKrituri de&onice> nsel-ciuni de)gust-toare si sacrificii p-gne McareN retea)- capetele attor copii nevinovati> transfor&- n victi&e copiii p-rintilor nefericiti si sfsie &-runtaiele noilor7n-scuti %at?ocorind lucrarea Do&nului$LM2N 1cesta era cli&atul de perversitate> ase&-n-tor cu cel din )ilele noastre> &potriva c-ruia !-rintii Bisericii din ,-s-rit si din 1pus luptau f-tis$ 1cesta era cli&atul social de pruncucidere legal-> de sacrificii o&enesti si de avort$ Si nu&ai po)itia fer&-> &anifest- a Bisericii +pre)ente si vi)i%ile+ avea s- eli&ine treptat acceptarea acestor practici ca fiind produsul unor +alegeri personale+$ Biserica a fost aceea care a nlocuit r-ul egoist al sacrificiului u&an> pruncuciderii si avortului cu responsa%ilitatea &oral- pu%lic-$ Dou- lucruri pot fi nv-tate de crestinii de a)i n leg-tur- cu po)itia Bisericii fatde avorturi$ Mai nti c- a fost nevoie de secole pentru a nl-tura cli&atul p-gn de perversitate$ 1poi> pentru cBiserica a perseverat influentnd cultura n loc s- i se confor&e)e> atitudinile oa&enilor si legile aveau s- se schi&%e$ ,-%darea si perseverenta par s- fie &i?loacele care au f-cut posi%ilschi&%area$ Biserica istoric- din vechi&e> asa cu& se vede> nu a separat viata n co&parti&ente diferite 7 statul si Biserica 7 sau ntre alegerea &oralindividual- si pu%lic-$ Biserica din vechi&e a luat o po)itie fer&- fatde sfintenia vietii> ceea ce avea s- ducla schi&%area sensi%ilit-tii pu%lice si a legilor$ M1N Euse%iu> storia Bisericii> Cartea 1= HNeO Rork> 1;54I> p$ 0:8$ M*N +Didahii+> 1$D$ :=712=> Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$ <urgens> p$ *$ M0N +Epistola lui Barna%as+> 1$D$ 10:> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$1$ <urgens> p$ 12$ M2N Euse%iu> storia Bisericii> Cartea 8 HNeO Rork> 1;54I> p$ *;0$
*fintii P)rinti si c'estiunea av"rturil"r Sf$ #asile cel Mare scria c- Lo fe&eie care n &od deli%erat a ucis un f-t tre%uie s- pl-teascpentru cri&a ei$L 1 S7a adresat de ase&enea si celor care pricinuiau avorturi" LCei care &part doctorii ce provoac- avorturi sunt la rndul lor cri&inali la fel ca cei care pri&esc doctoria ce ucide f-tul$LM*N /ertulian> pri&ul teolog al Bisericii 1pusene> scria n anul *=:" LCu& este deci )-&islit- fiinta u&an-3 Este att su%stanta trupului ct si a sufletului> for&ate deodat-> sau eAist- una care s- o precead- pe cealalt-3 Cu adev-rat noi afir&-& c- a&ndousunt )-&islite deodat-> for&ate si des-vrsite &preun-> c- nu eAist- nici un &o&ent n )-&islirea lor n care una s- ai%e ntietate fatde cealalt-$ Considerati cele dinti n lu&ina celor de pe ur&-$ Dac- &oartea este definit- ca fiind separarea sufletului de trup> atunci viata>
14=
care i se opune> ar tre%ui s- fie unirea sufletului cu trupulK!rin ur&are viata ncepe cu )-&islirea c-ci sufletul se naste si el o dat- cu )-&islirea$EM0N 6n anul 1**> Sf$ Fipolit din ,o&a scria" T#edeti n ce i&pietate ne7a adus cel f-r- de lege care a propov-duit adulterul si cri&a n acelasi ti&pZ Mc-ci nv-t-tura eretic- ndea&n-N fe&eileKs- ia doctorii ca s- devin- sterile si s- lepede ceea ce au )-&islit$EM2N 6n anul 0== Sinodul de la Elvira a pronuntat ur&-toarele" TDac- o fe&eieKa ucis ceea ce s7a )-&islit din faptele ei su% nici o for&- sa nu i se &ai dea 6&p-rt-sania> nici chiar pe patul de &oarte> c-ci s7a f-cut vinovat- att de adulter ct si de cri&-$EM4N 6n anul 21* Sf$ 1ugustin scria" TSufletul este &%inat cu trupul ca s- for&e)e persoana unui o&$ 1sa cu& sufletul se foloseste de trup pentru a for&a persoana unui o&> la fel se foloseste Du&ne)eu de o& pentru a7. for&a pe Fristos$EM5N 9na din scrierile crestine cele &ai pretuite ale Sfintilor !-rinti din 1leAandria din secolul al doilea afir&a" TS- ti iu%esti aproapele &ai &ult dect propria7ti viat-$ S- nu uci)i pruncul prin avort$ S- nu uci)i ceea ce a fost de?a )-&islit$EM8N 1tenagora a scris o epistol- c-tre &p-ratul ro&an Marc 1ureliu> ap-rndu7i pe crestini de acu)atia c- nu respect- viata$ 1 scris aceasta pentru a respinge acu)atia adus- crestinilor care ar fi +cani%ali ce %eau snge si &-nnc- carne+ atunci cnd se &p-rt-sesc" TCe &otiv a& avea s- ucide& cnd noi declar-& cri&inale pe fe&eile care s-vrsesc avorturi si cnd spune& c- pentru aceasta ele vor da socoteal- lui Du&ne)eu3 !entru ca o astfel de persoannu ar considera f-tul din pntece o vietate aflat- n gri?a lui Du&ne)eu si n acelasi ti&p s-7l ucid- atunci cnd i d- viat-$EM:N at- acu& o nv-t-tur- &potriva avorturilor ce a fost folosit- n spri?inul altui argu&ent$ Cu alte cuvinte> la aceast- dat- ti&purie Hn ?urul anilor 15171:=I congruenta dintre avort> cri&- si f-r-delege fusese de?a o parte evident- din etica crestin-> pn- si pentru ro&anitatea p-gn-> ca s- poat- fi folosit- drept dovad- a vi)iunii Bisericii asupra vietii u&ane n deplin-tatea ei$ Sf$ Cle&ent din 1leAandria> n secolul al treilea> avea s- duc- &ai departe ap-rarea lui 1tenagora" TCei care se folosesc de doctorii a%ortive ca s-7si ascund- desfrnarea pricinuiesc distrugerea ntregii o&eniri> &preuncu aceea a f-tului$EM;N Sf$ Cle&ent din 1leAandria plasea)- avortul ntr7un conteAt universal n care uciderea unei persoane nevinovate si lipsite de ap-rare echivalea)- cu distrugerea si&%olic- a valorii tuturor celorlalte vieti o&enesti$ 1stfel el a sta%ilit leg-tura strns- dintre drepturile celor nen-scuti si f-r- ap-rare si drepturile o&ului din toate culturile> de toate rasele si vrstele$ Cle&ent a nv-tat c- dac- viata fie si a unui singur o& este considerat- f-r- pret si f-r- valoare> ntreaga viat- este a&enintat-$ Cle&ent a ar-tat c- drepturile o&ului aplicate unei singure persoane sunt legate de necesitatea de a ar-ta &il- fat- de cei &ulti$ 6n secolul al patrulea doi episcopi si teologi e&inenti au vor%it n nu&ele Bisericii &potriva avorturilor$ Sf$ #asile cel Mare> asa cu& a& v-)ut> a reafir&at nv-t-tura Bisericii istorice" TCei care &part doctorii ce provoac- avorturi sunt la rndul lor cri&inali la fel ca cei care pri&esc doctoria ce ucide f-tul$LM1=N Sf$ oan Bura de 1ur a &ustrat %-r%atii care convingeau prostituatele s- avorte)e" TNu nu&ai c- l-sati trfele s- r-&n- trfe> dar faceti din ele si cri&inale$EM11N Sfintii !-rinti erau de p-rere c- viata fiintei u&ane ncepe o dat- cu )-&islirea ei$ 1sa cu& stie oricine care a citit cartea /he Concentration Can> scris- de renu&itul genetician france) <ero&e .e?e&e> stiinta &odern- confir&- si ea acest fapt$M1*N Sf$ #asile cel Mare afir&a" TKnoi MBisericaN nu face& o distinctie precis- ntre un f-t care s7a )-&islit Msuficient pentru a putea fi identificatN si unul care nu s7a for&at nc- Mn fa)a e&%rionar-NE$M10N Sf$ Brigore de Nisa> ntr7o afir&atie pe care ar adopta7o i&ediat orice genetician &odern> a adus n discutie chestiunea cu privire la stadiul n care f-tul do%ndeste viata$ T1vortul este o gr-%ire a cri&ei> c-ci nu contea)- dac- cineva ia viata f-tului de?a for&at sau cnd acesta este n plin
141
proces de for&are> pentru c- el este un o& n devenire$EM12N 1sa cu& scrie !-rintele (rtodoA <ohn GoOalc)@k TEste clar c- Sfintii !-rinti au cre)ut c- personalitatea o&ului se for&ea)- n &o&entul )-&islirii$EM14N Conducerea Bisericii istorice 1pusene si ,-s-ritene de ast-)i conda&n- fer& practica avortului$ oan !aul al 7lea a fost consecvent din acest punct de vedere> asa cu& sunt &a?oritatea celorlalti episcopi ,o&ano7Catolici si (rtodocsi$ 6n chestiunea avortului se poate vor%i de unani&itate ntre (rtodocsii si ,o&ano7Catolicii din trecut si de a)i$ oan al XX 7lea a reafir&at principiile Bisericii istorice 1pusene cu insistenta sa asupra efectelor nocive ale avortului legali)at asupra ntregii societ-ti o&enesti$ T#iata o&ului este sfnt-$ De la nceput actiunea creatoare a lui Du&ne)eu operea)- ne&i?locit$ #iolnd legile Sale> l ofens-& pe Creator" indivi)ii ca si ntreaga u&anitate sunt degradati> iar leg-turile prin care &e&%rii societ-tii sunt uniti sunt astfel agravate$EM15N 1l doilea Conciliu al #aticanului> n Constitutia privitoare la lu&ea de a)i declar- c- Tviata din &o&entul conceperii ei tre%uie p-)it- cu cea &ai &are gri?-E> iar Tavortul si pruncuciderea sunt cri&e a%o&ina%ileE$ 9r&nd ndru&area !-rintilor si a Sfintei /raditii> episcopii Bisericii (rtodoAe din toatlu&ea au luat o po)itie clar-> f-r- echivoc> &potriva uciderii vietii u&ane nen-scute$ Episcopii Bisericii (rtodoAe din 1&erica HB(1I au declarat la conventia lor din 1;;*" T/oti oa&enii> %-r%ati> fe&ei si copii W tineri si vrstnici> %olnavi si s-n-tosi> %ogati si s-raci> puternici si neputinciosiKn-scuti si nen-scuti W sunt de7a pururi pretuiti n fata lui Du&ne)eu$EM18N 1rhiepiscopul acov> pastorul Bisericii (rtodoAe Brecesti din 1&erica de Nord si de Sud> scrie despre po)itia Bisericii istorice aplicat- la situatia politic- &odern- de a)i" TFristos a venit s- ne eli%ere)e de traiul cel vechi si p-c-tos si s- ne aduc- li%ertatea n Du&ne)eu$ Dar legali)area a ceea ce este f-r-delege nu este nici un fel de eli%erareKMulti politicieni si activisti sociali s7au i&plicat n pro&ovarea avortului n nu&ele drepturilor fe&eii sau li%ert-tii de eApri&are seAual-$ De altfel Statele 9nite ale 1&ericii au cheltuit &ilioane de dolari finantnd si su%ventionnd centrele n care se practic- avorturileK#alorile noastre &oraleKau luat7o ra)na de7a %inelea$ S- te i&plici ntr7o astfel de gndire corupt- si foarte la &od- acu&> echivalea)- cu a a%dica de la orice responsa%ilitate &oral-$EM1:N 6n ianuarie 1;;0 episcopii Bisericii (rtodoAe din 1ntiohia au f-cut o declaratie specialprivitoare la avorturi printr7o serie de articole ap-rute n pu%licatia lor oficial-> Cuvntul" T.i&itele decadentei din 1&erica de Nord se afl- undeva dincolo de si&pla revenire la perversiuni> la violent- si f-r-delegea care sunt acu& la ordinea )ilei n cultura a&erican-$ /otusi> eAist- n &od special ceva care eAe&plific- si defineste %ine aceast- stare de lucruri" avortul legali)atK !erceptele Credintei Crestin7(rtodoAe &andatea)- prote?area vietii o&enesti nevinovate> n special pe aceea a pruncilor nen-scuti$ Biserica a privit dintotdeauna avortul drept o cri&pre&editat- si i se opune hot-rt$ !ersoana celui nen-scut se consider- c- eAist- ncdin &o&entul )-&islirii si nu a fost niciodatt-g-duit- de teologia noastr-$ 6ntr7adev-r> )-&islirea a fost ntotdeauna considerat- drept &o&entul cnd sufletul si trupul au fost uniteK !o)itia Bisericii (rtodoAe privitoare la avort nu s7a schi&%at cu nici o iot- din vre&ea nte&eierii sale de c-tre Fristos si 1postoli$EM1;N #or%ind din nsusi centrul traditiei &onastice (rtodoAe> !r$ Beorge Capsanis> staretul Mn-stirii (siou de pe Muntele 1thos din Brecia scrie" TKnu pute& accepta institutii ca cele care tolerea)- avorturile> unde li%ertatea iu%irii este nlocuit- cu Cli%ertateaD egois&ului ca fel de viat-$EM*=N
14*
1 Sf$ #asile cel Mare> +Epistola c-tre Episcopul de coniu" !ri&a Epistol- Canonic-+> ref$ ;1;1> 1$D$ 082> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$1$ <urgens> p$ 8$ M*N %id$ ref$ ;1;F$ M0N /ertullian> +Despre suflet+> ref$ *2;1> 1$D$ *=:> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$ <urgens> p$ 122$ Singura deviatie de la aceastnv-t-tur- a fost aceea a lui /o&a d+1]uino care> n ncercarea sa scolastic- de a +eAplica+ &arile &istere ale vietii> a denuntat nv-t-tura Bisericii potrivit c-reia viata ncepe la )-&islire> ncercnd s- nvete c- viata ar ncepe de fapt o dat- cu +nsufletirea+$ M2N Sf$ Fippolit al ,o&ei> +Despre respingerea tuturor ere)iilor+> ref$ 0;51> 1$D$ 1**> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$ <urgens> p$ 180$ M4N Sinodul de la Elvira> ref$ 511B> 1$D$ 0== n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$ <urgens> p$ *48$ M5N Sf$ 1ugustin> +Epistola c-tre #olusian+> ref$ 12*1> 1$D$ 21* n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 0> trad$ J$1$ <urgens> p$ 5$ M8N Epistola lui Barna%as> X X> 4 M:N 1tenagoras> +6n ap-rarea crestinilor+> XXX#$ M;N !aedogogus> Cartea 11> ;5> *$ M1=N Sf$ #asile cel Mare> +Epistole+> C.XXX# > Canonul :$ M11N Sf$ oan Bur-7de71ur> +(&ilii pentru ,o&ani+ XX #$ M1*N Beneticienii &oderni confir&- u&anitatea genetic- deplin- a f-tului chiar din &o&entul fertili)-rii$ <ero& .e?e&e> /he Concentration Can HFarrison> NeO Rork> 1;;*I$ M10N Sf$ #asile cel Mare> +Epistole+> C.XXX# > Canonul *$ M12N Sf$ Brigore de Nisa> +1pologia+> X$ M14N <ohn GoOalc)@k> ( perspectiv- (rtodoA- asupra avortului HMinneapolis> 1;8;I> p$ 1;$ M15N oan XX > Enc@clical Mater et Magistra> > 1;2$ M18N Citat n (rtodoAia a&erican-> 2> vara> 1;;*$ M1:N 1rhiepiscopul acov> Credint- pentru o viat- HNeO Rork> 1;::I> pp$ 181718*$ M1;N Cuvntul> pu%licat de Biserica (rtodoA- 1ntiohian-> ianuarie 1;;0$ M*=N 1rhi&andritul Beorge Capsanis> staretul Mn-stirii (siou HMuntele 1thos> BreciaI> Erosul c-intei> trad$ 1leAander Boliti)in HNeO%urr@> 1;;0I> p$ 81$
Ce s!une *cri!tura !-rintii au apelat la Scripturi pentru a confir&a po)itia Bisericii &potriva avorturilor> a sacrificiilor de prunci si a pruncuciderilor copiilor de?a n-scuti> dar nedoriti$ 6n Scripturi au aflat c- deplina u&anitate a celor nen-scuti avea s- fie constant reafir&at-> att n ter&eni generali> ct si concreti$ !-rintii au afir&at c- valoarea vietii u&ane 7 n special viata e&%rionar- si fetala lui Fristos 7 a fost astfel afir&at-$ 1sa cu& arat- si /ertullian" TDu&ne)eu> cu& fusese proorocit n vre&urile de de&ult> S7a pogort ntr7o anu&e fecioar-> S7a ntrupat n pntecul ei si S7a n-scut ca Du&ne)eu si o& deopotriv-$ /rupul> )-&islit din Duh> este hr-nit> creste si se de)volt- pn- la &aturitate> vor%este> nvat-> f-ptuieste si este Fristosul$EM1N Sf$ Chiril al erusali&ului scrie" T oan Bote)-torul a fost tri&is de c-tre Duhul Sfnt n vre&e ce El a fost purtat n pntecul &a&ei SaleK oan singur> din pntecele &a&ei sale> a tres-ltat de %ucurieS si nu a v-)ut cu ochii trupului> ci .7a recunoscut pe St-pn cu Duhul$LM*N
140
.a originea credintei Bisericii n Fristos stau eveni&entele din ?urul )-&islirii si nasterii Sale$ 6n anul 0:* Sf$ Brigore /eologul scria" LDac- eAist- cineva care nu accept- c- Sfnta Maria este Maica Do&nului> acela se afl- n glceav- cu Du&ne)eu7/at-l$ Dac- eAist- cineva care afir&- c- Fristos a trecut prin Fecioara ca printr7un canal si nu a fost for&at n pntecele ei att du&ne)eieste ct si o&eneste 7 du&ne)eieste pentru c- f-r- parte %-r%-teasc- si o&eneste pentru c- s7a produs dup- legile gestatiei 7 acela este un p-gn$LM0N Biserica .7a privit ntotdeauna pe Fristos ca divin si unic ncdin &o&entul )-&islirii Sale si a considerat pe toti oa&enii drept icoane ale lui Fristos n acelasi chip" u&ani si vrednici de dragoste si gri?- ncdin pntecele &atern$ Cteva pasa?e alese la nt&plare din Scriptur- ne dau o idee despre ceea ce Sfintii !-rinti si toate celelalte generatii de crestini din Biserica istoric- au g-sit n Bi%lie privitor la caracterul unic al vietii u&ane intrauterine$ L6nainte de a te fi )-&islit n pntece> te7a& cunoscut> si nainte de a iesi din pntece> te7a& sfintit si te7a& rnduit prooroc pentru popoareL H ere&ia 1"4I LDo&nul M7a che&at de la nasterea Mea> din pntecele &aicii Mele si Mi7a spus pe nu&e$L H saia 2;"174I LDar cnd a %inevoit Du&ne)eu Care &7a ales din pntecele &a&ei &ele si &7a che&at prin harul S-uKL HBalateni 1"14715I LC- /u ai )idit r-runchii &ei> Doa&ne> /u &7ai alc-tuit n pntecele &aicii &eleKL H!sal&ul 10:"10715I LMinile /ale &7au f-cut si &7au )idit si apoi /u &- ni&icesti n ntregi&eKM7ai &%r-cat n piele si n carne> &7ai tesut din oase si din vineKL H ov 1=":711I Dovada vietii pe deplin u&ane> chiar spirituale a f-tului> docu&entat- de studii stiintifice &oderne 7 ale activit-tii nervoase a creierului fetal> studii cro&o)o&iale si de genetic-> de fetologie 7 a fost &ai nti recunoscut- de c-tre autorii Bi%liei$ L6n )ilele acelea> sculndu7se Maria> s7a dus n gra%- n tinutul &untos> ntr7o cetate a lui udaK ar cnd a au)it Elisa%eta nchinarea Mariei> s-ltat7a pruncul n pntecele eiKL H.uca 1"0;721I$ Este folositor s- re&arc-&> asa cu& arat- si !r$ <ohn GoOlac)@k> Lc- n acest pasa? cuvntul pentru pruncul nen-scut pe care l7a purtat Elisa%eta este %rephos H+%e%elus+I> acelasi cuvnt folosit si pentru Fristos n iesle n .uca *"1*$ De fapt Noul /esta&ent nu are nici un cuvnt pentru +fetus+$ 6n Bi%lie un fetus este un copil$LM2N 9lti&a &-rturie pe care o d- Biserica asupra vietii fetale se afl- n nv-t-tura Bisericii despre 6ntrupare" L1st-)i este nceputul &ntuirii noastre> revelatia tainei vesniceZ Fiul lui Du&ne)eu devine Fiul Fecioarei pe cnd Bavril %inevesteste sosirea Farului$ 6&preuncu el s- )ice& si noi c-tre N-sc-toarea de Du&ne)eu" Slav- tie> Marie plin- de Far> Do&nul este cu tineZLM4N Biserica a considerat dintotdeauna c- viata o&ului este sacr- nc- din &o&entul )-&islirii sale> cu secole nainte ca stiinta s- confir&e des-vrsirea u&anit-tii genetice a f-tului$ Mai &ult chiar> Biserica refu)- s- preci)e)e &o&entul cnd f-tul n de)voltare +devine o&+> precu& crestinii> ntr7o alt- %-t-lie legat- de de&nitatea o&ului> au refu)at s- deter&ine u&anitatea pe %a)a culorii pielii$ Biserica nvat- c- trecerea prin pntecul &a&ei nu este un eveni&ent &agic u&ani)ator> asa cu& nici s- te nasti european cu pielea al%- nu7ti confer- eAclusiv u&anitatea$ M1N /ertullian> +1pologia+> ref$ *88> 1$D$ 1;8> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 112$ * Sf$ Chiril al erusali&ului> +Epistole catehetice+> ref$ :1=B> 1$D$ 04=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 02;$ 0 Sf$ Brigore /eologul> +Epistola c-tre Cledonius+> ref$ 1=18> 1$D$ 0:*> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 2=$
142
2 <ohn GoOa)@k> ( perspectiv- (rtodoA- asupra avortului> p$ *=$ M4N /roparul !ra)nicului Bunei #estiri$
P"(enirea cel"r nen)scuti Dup- calendarul s-u> Biserica (rtodoA- po&eneste n trei rnduri trei persoane de sea&- n pntecele &aicii lor$ 1ceasta se nt&pl- la pra)nicul Bunei7#estiriM1N> la pra)nicul ^-&islirii N-sc-toarei de Du&ne)eu HMariaI de c-tre Sfnta 1naM*N si la pra)nicul )-&islirii Sfntului oan Bote)-torul de c-tre Sfnta Elisa%etaM0N$ .a pra)nicul Bunei7#estiri> n i&nul ce se cnt- cu acest prile? nu se spune c- Fecioara Maria> /heotokos Hn greceste" N-sc-toare de Du&ne)euI a purtat n pntece un ghe& de +tesut+ oarecareZ 1sa cu& nu afl-& c- fetusul din pntecul ei va deveni ntr7o )i Fristos$ Ci Biserica l s-r%-toreste pe Fristos> ca pe 6nsusi Fristosul> nc- de la )-&islire$ L1)i este nceputul &ntuirii noastre> revelatia vesnicei taineZ Fiul lui Du&ne)eu devine Fiul Fecioarei cnd Bavril %inevesteste sosirea haruluiK (> &inunati7v-Z Du&ne)eu S7a pogort printre oa&eniS El care este de necuprins este cuprins n pntecS Cel Dincolo de /i&p intr- n /i&pKLM2N Fristos este privit ca LDu&ne)euKprintre oa&eniL chiar cnd a fost un fetus$ 1vortarea .ui ar fi fost un fapt de deci)ie la fel cu& a fost r-stignirea .uiM4N$ Sfnta /raditie nvat- c- structura &oral- a universului nsusi este &potriva cri&ei$ 1ceastrnduial- natural- a lucrurilor 7 aceast- .ege Natural- 7 este reflectat- n Scriptur-" L(are fe&eia uit- pe pruncul ei si de rodul pntecelui ei n7are &il-3L H saia 2;"14I$ LFe&eile ntelepte )idesc casa> iar cele ne%une o d-r&- cu &na lor$L H!ilde 12$1I$ !otrivit Sfintei /raditii avortul cri&inal este o practic- ct se poate de nenatural-$ Este o alegere care inversea)- si chiar ncearc- s- t-g-duiasc- att instinctul &atern de prote?are a copilului ei ct si realitatea geneticsi spiritual- a ceea ce este viata u&an- fetal-$ Este cea din ur&- Ld-r&are cu &na noastr-L a nsesi casei noastre$ Cu a?utorul stiintei &oderne studiul de)volt-rii undelor cere%rale si al de)volt-rii fetale prin fetoscopie> fetologie si genetic-> pute& sti acu& c- un prunc n fa)a de de)voltare are toat)estrea cro&o)o&ial-> geneticsi %iologic- a celorlalte fiinte u&ane$ 1stfel> deopotriv- stiinta si etica crestin-> confir&- valoarea vietii u&ane nen-scute$ 1st-)i nu&ai +teologia+ politic-> nu stiinta &ai de)%ate nc- ceea ce este un prunc nen-scut$ M1N *4 Martie> Buna7#estire$ M*N ; Dece&%rie$ M0N *0 Septe&%rie$ M2N Marea #ecernie pentru !ra)nicul Bunei7#estiri$ M4N Nu ne r-&ne dect s- ne gndi& cu groa)- la sirul de orori pe care le7ar fi declansat regele rod asupra pruncilor nen-scuti ai lui srael dac- ar fi eAistat o clinic- de avorturi la fiecare colt de strad- si dac- ar fi aflat c- Maria l purta n pntecele ei pe pruncul isus nainte de nasterea .ui$
144
Pacienti nen)scuti sau victi(e5 Corectitudinea vi)iunii Bisericii asupra vietii pruncilor nen-scuti este reafir&at- dra&atic de c-tre practica chirurgical- &odern- pe copiii nen-scuti$ 1st-)i se efectuea)- operatii salvatoare de viat- pe pruncii din pntec$ 6n ti&pul unor astfel de operatii desf-surate la sfrsitul anilor +:= la 9niversitatea California din San Francisco> pruncul este +n-scut+ te&porar" este supus unei inci)ii chirurgicale> apoi este pus napoi n pntec pentru a7si continua &ai departe cresterea dupce o operatie chirurgical- co&pleA- de salvare a vietii$M1N Ma?oritatea pacientilor fetali creati n aceste proceduri chirurgicale salvatoare de viata sufer- de una sau alta din ur&-toarele" hidronefro)a progresiv-> hernie congenital- diafrag&atic- sau terato&- sacrococic-$ !e lngaceasta> au &ai fost> asa cu& Dr$ Farr@ <acee relatea)- n <urnalul de pediatrie> un nu&-r ncura?ator de rapoarte ale trata&entelor nechirurgicale de fetusi cu palpitatii la ini&- neo%isnuit de &ari care au reusit$M*N !rintr7o si&etrie pervers-> n ti&p ce aveau s- se de)volte tehnici &edicale noi pentru tratarea pruncilor din pntec> s7au nregistrat> pe de alt- parte> o serie de +progrese+ n &etodele a%ortive destinate pentru a ucide prunci pe deplin de)voltati> la fel de for&ati ca si cei tratati n pntec$ <urnalistul <enn@ Jest%urg> ntr7un articol i&portant> D_X" Su&%ra tehnologie pentru victi&ele avorturilor eAplic- aceste +progrese+$M0N 6n septe&%rie 1;;* relatea)- Jest%urg> o nou- procedurpentru avorturile de tri&estru doi si trei avea s- fie discutat- la Se&inarul Federeatiei Nationale de 1vort HFN1I n Dalas$ Dr$ Martin Faskell> specialist n avorturi> din Cincinnati> a pre)entat o lucrare stiintific- descriind +procedura+$ Noua tehnic- avea s- se nu&easc- +dilatare si eAtractie+$ Faskell a nu&it &etoda +D_X+ pentru a o distinge de &etoda standard D_E H+dilatare si evacuare+I$ D_X difer- de D_E prin aceea c- pruncul nen-scut este ndep-rtat intact n loc s- fie de)&e&%rat n uter$ Copilul este ucis prin aspirarea tesutului nervos ntr7un orificiu la %a)a craniului pe care doctorul l face cu o pereche de foarfece chirurgicale neascutite$ 1ceasta se nt&pl- n ti&p ce capul copilului n viat- se afl- nc- n pntecul &a&ei> dupce trupul pruncului a fost tras afar- cu picioarele nainte$ Faskell reco&and- procedura D_X pentru avorturile de se&estru doi si trei$ Metoda clasicD_E pre)int- +pro%le&e de natur- tehnic-+ n perioadele de sfrsit de sarcin- datorit- +durit-tii tesuturilor fetale n acel stadiu de de)voltare+$ 6n consecint-> &a?oritatea avorturilor din aceastperioad- au fost reali)ate prin &etode de instilatie care pun si ele n pericol viata &a&eiS &ai &ult dect att> nici o &etod- de instilatie nu garantea)- &oartea pruncului> ceea ce pentru &edici este un pas napoi$ Cu& D_X evit- pro%le&ele ce survin n ca)ul de)&e&%r-rii de se&estru doi si trei> &etoda poate fi folosit- n aceastperioad-$ 6n ti&p ce Faskell a ntre%uintat D_X pentru gestatia de *5 de s-pt-&ni> el a citat eAperientele altui &edic pentru a dovedi c- &etoda D_X poate fi folositpentru avorturile de tri&estru trei$ Dr$ <a&es McMahon de la Centrul Medical McMahon si Centrele Chirurgicale Eva din .os 1ngeles si /ar)ana> California se foloseste de D_X pentru a avorta copii de 0* de s-pt-&ni +sau chiar &ai &ult+> potrivit Eset%urg$ !entru a folosi D_X n se&estrul al treilea sunt necesare doar cteva &odificari> inclusiv dilatatia cervical- aditional- si un ti&p de operatie &ai scurt$ Faskell> potrivit lui Jest%urg> spune c- a operat 8== de avorturi D_X$ D_X este att de ase&-n-tor pruncuciderii nct atunci cnd o student- l7a surprins pe Faskell opernd un avort D_X n 1;:;> reactia ei a fost s- che&e politia$M2N !rocedura D_X ncepe cu +dilatatie progresiv-+$ CerviAul este initial dilatat pnla ;711 &&> cu dilatatori &ecanici Hla&inaria sintetica sau DilapinaI> care sunt l-sati s-7si fac- efectul peste noapte$ 6n di&ineata ur&-toare Dilapina este nlocuit- cu o a doua insertie din acest produs H147 *=I$ Din nou se las- peste noapte$ Dilatatia provocat- de Dilapina poate cau)a cra&pe grave> la
145
nevoie tratate cu aneste)ice$ (peratia propriu7)is- are loc n )iua a treia$ Dup- ndep-rtarea Dilapinei> &edicul sparge &e&%rana Hdac- apele pacientei nu s7au rupt de?aI si las- s- se scurglichidul a&niotic> apoi plasea)- un dispo)itiv cu ultrasunete n a%do&enul &a&ei si locali)ea)&e&%rele f-tului$ Cu un forceps &ai &are apuc- de unul din picioare$ 6l trage apoi> fortnd f-tul s- stea cu picioarele spre n afar-> pn- cnd ntreg piciorul f-tului a trecut prin orificiul nasterii$ 6n etapa ur&-toare> folosindu7se de &ini de aceast- dat-> doctorul eAtrage trupul f-tului printr7 un procedeu ase&-n-tor cu cel al nasterii prin %resa vaginal-$ Mai nti este tras cel-lalt picior al copilului> ur&at de u&eri si %rate$ Capul copilului r-&ne> +de o%icei+> interiorul uterului> fiind prea larg pentru a trece prin spatiul cervical$ Se trece apoi la pasul ur&-tor pe care> potrivit lui Jest%urg> Faskell l nu&este eufe&istic +deco&pri&are cranial- fetal-+$ Cu o pereche de foarfeci neascutite doctorul str-punge capul copilului de la %a)a craniului$ 1poi deschide fortat foarfecele aflate nc- n craniu> pentru a l-rgi rana$ Dup- ce le7a ndep-rtat doctorul inserea)- n ran- un cater ce aspir- tesutul nervos al f-tului> +evacund astfel continutul craniului+KCu tu%ul aspirator nc- n functiune> doctorul trage afar- r-&-sitele f-tului din corpul &a&ei> d- la o parte placenta cu forcepsul si cur-tsuprafata uterului cu o chiuret- ascutit- apoi cu una &ai groas-$ Dup- Faskell fe&eia si +revine+ repede" este din nou pe picioare n trei)eci de &inute> iar n dou- ore este de?a eAternat-$ Faskel vor%este de o rat- sc-)ut- a co&plicatiilor survenite> desi nu d- nici o cifr-$ Conferinta de la Dallas la care Faskell a descris tehnica D_F a fost intitulat- +1vorturile de tri&estru trei" din toate punctele de vedere+$ !re)entarea lui Faskell a fos nsotit- de o nregistrare video de )ece &inute a unei operatii D_F$M4N ronia a&ar- a vre&urilor noastre face ca pruncul nen-scut care este pacient ntr7o operatie chirurgical- fetal- de salvare a vietii ar putea 7 n &od legal 7 s- devin- +donatorul+ involuntar al propriilor sale organe si tesuturi n chiar acelasi spital$ /ot ce are de f-cut &a&a copilului este s&earg- pe coridor pnla salonul potrivit si s- solicite un avort$ !e de alt- parte> n ca)ul cnd pacientul nen-scut ar &uri n ur&a co&plicatiilor survenite dup- operatie> &a&a are dreptul sdea doctorul n ?udecat-> asa cu& ar putea face si copilul> dac- s7ar naste handicapat$ ( astfel de situatie s7a si nt&plat n NeO Rork> n 1;;*$ 1sa cu& scrie <ohn Neuhaus> L!ro%a%il ati citit cte ceva despre +M-celarul de pe Strada 1$+> un anu&e Dr$ 1%u Fa@at care f-cea avorturi la cerere undeva n estul NeO Rorkului iar acu& este acu)at pentru c- le7a f-cut prost$ 6l asteapt- dou-)eci de ani n nchisoare$ ,osa ,odrigue)> gravid- n luna a opta> a venit la el pentru un avort care avea s- fie f-cut de &ntuial-$ !-r-sind clinica dup- o operatie inco&plet- Dna ,odri]u) s7a r-)gndit si a doua )i a n-scut o fetit- la spital$ 1na ,osa este acu& M&ai 1;;0N de unspre)ece luni si este descris- de ?urnalisti drept un copil inteligent si vioi +c-ruia i plac cornuletele si s- se ?oace cu sora ei <enn@+$ !ro%le&a este c- nu are un %rat> acesta i fusese rete)at n ti&pul operatiei de avortare de c-tre Dr$ Fa@atK Dac- 1na ,odri]ue) nu ar fi supravietuit si nu s7ar fi n-scut f-r- un %rat> nu a& fi stiut ni&ic despre &-celarul n Strada 1$ sau despre sutele din %reasla lui care se folosesc n acelasi fel de fe&ei a?unse la disperare$ 1deptii avorturilor la cerere sunt hot-rti s- lupte &potriva oric-rei regularit-ti n clinicile unde se practic- avorturile> chiar si &potriva &ini&ei dove)i prev-)ute de deci)ia Case@ de anul trecut dat- de Curtea Supre&-$ Destul de ciudat> ns- n NeO Rork eAist- o lege care inter)ice avorturile cu +ter&en eApirat+$ 6n realitate ns- n ?ur de 2=== de avorturi pe an sunt operate pe copii aflati n fa)e avansate de de)voltare Hdup- s-pt-&na a dou-)eceaI$ /otusi> Fa@at a fost ?udecat si pedepsit confor& acelei legi> plus altele referitoare la practicarea inco&petent- a &eseriei de &edic$LM5N Si totusi &ai sunt dintre aceia care sustin c- f-tul care se afl- n pntecul &a&ei +nu este viu+ si +nu are drepturi+ independente de cele ale p-rintilor> ale &a&ei sau societ-tii care pot alege pentru el$ !otrivit lor> f-tul este doar +parte din trupul fe&eii+$ /oate acestea nu sunt dect inventii &edicale si stiintifice> si&ple povesti %-%esti$
148
M1N <urnalul 1sociatiei Medicale 1&ericane> vol$ *54> nr$ 5 H1;;1I> pp$ 8087821$ M*N <urnalul de pediatrie> vol 11:> nr$ * H1;;1I> pp$ 0=070=4$ M0N 1vocatul vietii> fe%ruarie 1;;0$ M2N #e)i +De)&e%rare si alegere+ n 1vocatul vietii> ianuarie 1;;0> p$ 05$ M4N <enn@ Jest%urg> +D _ X" ( tehnologie sinistr- pentru victi&ele &ai vechi ale avortului+ n 1vocatul vietii> fe%ruarie 1;;0$ Faskell> Martin> M$ D$> +Dilatatie si eAtractie pentru ca)urile de avort de final de tri&estru +> lucrare pre)entat- la Se&inarul N1F ,isk Manage&ent din 10 septe&%rie> 1;;* n 1vortul de tri&setru " Din toate punctele de vedere 7 pre)ent-ri> %i%liografie si &ateriale aferente> Jashington> D$C$> Federatia National- pentru avorturi> 1;;*> p$ *:$ M5N ,ichard <ohn Neuhaus> +.ogica &-cel-rit-+> n First /hings> &ai 1;;0$
Drea!ta s"c"tint) Biserica a avut ntotdeauna o po)itie &ult &ai &ilostiv-> &ai stiintific- si &ai logic- fat- de valoarea vietii o&enesti dect fraternitatea &edico7legal- seculari)at-> pro7a%ortiv- de a)i$ Biserica nvat- c- niciodat- nu ncet-& s- creste& ntru des-vrsirea care ncepe chiar n &o&entul )-&islirii noastre$ 6ntr7adev-r> de vre&e ce la orice vrst-> cu totii depinde& de co&unitatea de oa&eni pentru su%)istenta fi)ic- si psihic-> Biserica ne nvat- c- ni&eni dintre noi nu este +vala%il+ individual$ Niciodat- nu sunte& +independenti+ de alti oa&eni sau de Du&ne)eu> asa cu& nou7n-scutul nu este independent de &a&a sa nici la dou- &inute> nici la doi ani dup- nasterea sa$ Nu&ai n do&eniul povestilor %-%esti politi)ate si schi)ofrenice acest adev-r nu este evident$ 17l trata pe copilul nen-scut ca pe un pacient corespunde traditiei &orale> u&anitare> &ilostive a Bisericii istorice$ 17l trata ca pe o +tu&oare+ f-r- valoare> a privi graviditatea ca pe o +infir&itate+ contra)ice tot ceea ce Fristos si Biserica> pentru a nu &ai po&eni de stiint- si &edicin-> au ap-rat pn- nu de &ult$ 1 conda&na la &oarte pruncul nen-scut pentru c- este dependent de &a&a sa H+parte din trupul &a&ei+I echivalea)- cu a conda&na la &oarte ntreaga specie u&an-$ Noi depinde& cu totii unii de altii n vietile noastre$ Si si&plul fapt c- cineva este ntr7un pntece nepotrivit la un ceas nepotrivit> sau c- nu are seAul dorit> sau vrsta> sau culoarea pielii> sau n-lti&ea potrivit-> nu ?ustific- uciderea sa$
%area (inciun) Scriitorul si u&oristul !$<$(+,ourke scrie despre a%surdit-tile +teologiei+ politice si f-r-delegii ca&paniei pentru legali)area avorturilor" L1l doilea punct al cre)ului li%eral> dup- siguranta de sine> este idea lipsei de socoteal-$ .i%eralii au inventat colegii 7 de psihologie> sociologie> studii fe&iniste 7 pentru a dovedi c- ni&eni nu
14:
greseste$ Ni&eni nu se ncu&et- s-7si asu&e responsa%ilitatea pentru actiunile saleKgnditi7vct de tare tre%uie s- dispretuiti li%erul ar%itru pentru a fi de acord cu o platfor&- politicfavora%il- uciderii pruncilor nen-scuti> nu cri&inalilor$ 9n prag&atist nversunat apro%- att avortul ct si pedeapsa capital-$ 9n crestin s7ar opune la a&ndou-$ 6ns- e nevoie de ani de terapie pentru a a?unge la punctul de vedere li%eral$LM1N 6n era noastr- a f-r-delegilor si sfid-rii oric-rei logici> pentru a nu &ai vor%i de sfintenie> &ulti oa&eni care p-c-tuiesc si ascund p-catul su% nu&ele de +%un-tate+$ 1sa ceva au f-cut +fe&inistele+ si +li%eralii+ din )ilele noastre Hciudat ter&en pentru cei care reactuali)ea)progra&ul de eugenie na)ist-I cnd au vor%it despre +avanta?ele+ avortului> redefinind ceea ce este o evident- oroare +drept constitutional+ sau o si&pl- +alegere+ clinic-$ 6&i pare c- procednd astfel au deghi)at ulti&a degradare a fe&eilor drept +eli%erare+$M*N 6ncepnd din 1;80> cnd avortul la cerere n 1&erica 7 pentru orice &otiv> de c-tre oricine> indiferent de vrsta f-tului 7 a fost legali)at> oricare o& de %uncredint- va vedea c- de fapt singurii cu adev-rat +eli%erati+ de c-tre co&ertul cu avorturi au fost %-r%atii iresponsa%ili care refu)- s- dea socoteal- pentru activitatea lor seAual-$ Nu este nici o coincident- c- printre pri&ii care au spri?init legali)area avortului la cerere n 1&erica au fost redactorii si proprietarii celor &ai difu)ate reviste porno$ Contrar sloganurilor politice fe&iniste> realitatea estetic-> spiritual- si fi)ic- a avort-rii este degradant-$ Echivalea)- cu o for&- de viol cri&inal &edical$ Este tot att de +eli%erator+ pentru fe&ei si pruncii lor pe ct 1uschOit) a fost de +eli%erator+ pentru evrei$ 1re acelasi efect asupra fe&eilor ca pornografia 7 eAploatea)-> denigrea)- si reduce fe&eile la nivelul de sclave ale seAului pe de o parte si +cet-tene eficiente+ cu cariere de ap-rat pe de alta$ /ransfor&- pntecele d-t-tor de viat- ntr7o ca&er- a &ortii n care pruncul suferind> care se )%ate si se )vrcoleste acolo si d- duhul> n ti&p ce creierii i sunt aspirati de c-tre un &edic ginecolog$ !ractica avortului> +legali)at-+ sau nu> reduce fe&eia la statutul de sclav- a seAului %-r%atului si'sau proprietatea afacerii sau corporatiei care priveste ntreruperea unei cariere de c-tre un copil drept +p-cat+$ 6n cli&atul de +eli%erare+ seAual- de a)i %-r%atii nu au nici un &otiv s- pretind&-car c- v-d n fe&eie altceva dect un &i?loc de satisfactie egoist-$ C- &entalitatea favora%ilavorturilor transfor&- fe&eile n sclave ale seAului 7 &asini de f-cut copii si seA 7 este %ine ilustrat- de folosirea tot &ai &ult a pruncilor avortati pentru eAperi&ente &edicale si consu& +terapeutic+> %a chiar cos&etic$ Datorit- avorturilor fe&eile sunt acu& transfor&ate n %-nci de tesuturi> incu%atoare pentru +tesuturi fetale+> produc-toare de +transplant &aterial+> fa%rici de organe si tesuturi si carieriste +eficiente+ pentru care copiii sunt o povar-$ ,e)ultatele legali)-rii de avorturi> acceptarea +eli%er-rii+ seAuale> degradarea fe&eilor si frecventa eAcesiv- a violurilor converg toate ntr7un fel de stranie si&etrie$ 1sa cu& scrie .eon Gass" L ndiferent dac- &otivele lor sunt diferite> faptele violatorului si ale trfei au aceeasi se&nificatie$ Si unele si celelalte sunt lipsite de &odestie> de rusine ori de &oderatie seAual-$ 1&ndousunt indiferente fatde potentele procreative ale seAualit-tii 7 n special ale fe&eii$ 1&ndou- privesc seAul drept o satisfactie H&ai ales a %-r%atuluiI de &o&ent si strict personal-$ 1&ndousunt indiferente fatde faptul c- seAul este legat si de generatiile viitoare> c-rora le d-& viat- si le hr-ni&> achitndu7ne n singurul fel cu putint-> datoriile fatde str-&osi$ 1&ndousunt indiferente fatde c-s-torie si fa&ilie> acele institutii conventionale al c-ror scop principal este de a asigura un c-&in adev-rat pentru dragostea roditoare si generoas- si pentru cresterea de copii s-n-tosi$LM0N SeAul a fost redus la statutul de contact sportiv nt&pl-tor n societatea noastr-$ 1cest divort ntre dragoste> se&nificatie si> pe de alt- parte> seAualitate> a fost deli%erat creat$ 1sa s7a a?uns ca +pionieri+ ai +educatiei seAuale+ precu& Dr$ Sol Bordon s- afir&e c- +SeAul este &ult prea i&portant pentru a7l &ai a&esteca si cu senti&ent+$ 1cceptarea practicii avortului legali)at si a
14;
eAperi&ent-rii fetale drept +nor&ale+ si +&orale+ a redus %-r%atii si fe&eile la statutul de +parteneri seAuali+ 7 %-nci de tesuturi +nea&estecate+ si cu senti&entK Ni&eni n7ar acu)a a)i co&pleAul &edical7industrial de senti&entalis&$ 1sa cu& scria <ohn Jhitehead Hprocuror si fondator al nstitutului ,utherfordI" L,edefinirea lui ,oe avea s- fie rapid si universal acceptat- de c-tre %reasla de &edici$ Cu nu&ai sase luni dup- deci)ia Curtii Supre&e n ca)ul ,oe contra Jade H1;80I> !eter 1$<$ 1da&> profesor asociat de pediatrie la Case Jestern ,eserve 9niversit@ n (hio> a tri&is un raport Societ-tii de Cercet-ri !ediatrice %a)at pe cercetarea pe care el si asociatii s-i a ntreprins7o pe doispre)ece prunci de pnla dou-)eci de s-pt-&ni care au supravietuit avorturilor cu histeroto&ie$ 1cesti &edici au rete)at capetele pruncilor si au fiAat niste tu%uri n arterele principale ce le irigau creierii$ Cercet-torii au tinut capetele acestor prunci> la fel cu& rusii au tinut vii capetele cinilor n unele eAperiente din anii +4=$ Ca r-spuns la ntre%-rile adresate cu privire la aceast- +cercetare+> Dr$1da&s a spus" LDe vre&e ce societatea declar- un fetus &ort si i anulea)- drepturile> nu v-d nici o chestiune de etic- la &i?locKL Drepturile cui s- le prote?-& o dat- ce ne7a& a&-git c- f-tul nu va tr-i3LM2N Si n chestiunea avorturilor> si n do&eniul cercet-rii +tesuturilor fetale+ finantate de !resedintele Clinton n 1;;0> persoana u&aneste devalori)at-$ 6n nu&ele +drepturilor fe&eii+ &aternitatea este acu& redus- la nivelul unei alte +optiuni+ &edical7 econo&ice> reci si calculate$ Braviditatea a devenit o nedorit- +co&plicatie+ &edical- a seAului$ Fe&eile au fost v-duvite de statutul lor de f-pturi ocrotitoare> de protectia supli&entar- ce le revine n calitate de pri& si sacru c-&in al tuturor fiintelor o&enesti$ Stiinta a devenit un cos&ar de tip fascist n pragul relu-rii progra&ului na)ist de eugenie genetic-$ 1genda +fe&inist-+ a egalat7o pe cea a industriei pornografice$ !rogra&a profesorului de educatie seAual- coincide acu& cu idealurile carierei unui proAenet local$ Cariera unui &edic a devenit greu de distins de cea a unui pa)nic dintr7un lag-r de concentrare$ 1cest tip de refleA &oral pricinuit de legali)area avorturilor Hpentru a nu &ai vor%i de &isiunea de c-utare si distrugere a pruncilor +i&perfecti+ din ti&pul testelor prenataleI> prin care r-ul este vndut drept +%ine+ iar cuvntul +alegere+ descrie ?efuirea pruncului de posi%ilit-tile viitoare de alegere> este r-ul supre& la care s7a referit Sfntul Evgarie 1scetul cnd a scris" LCe s- &ai spun despre de&onul care face sufletul o%tu)3KCu& la apropierea sa sufletul se dep-rtea)- de ns-si starea sa natural- si se de)%ar- de cuviinciosie si de frica de Du&ne)eu> ne &ai privind p-catul drept p-cat> sau r-utatea drept r-utateS ?udecata si pedeapsa vesnic- nu &ai sunt pentru el dect si&ple vor%eS rde la focul ce face p-&ntul s- tre&ureSKorice ai face atunci> cnd un astfel de suflet se ndreapt- spre p-cat nu &ai tine sea&a de ni&icKte ignorcu& si nchide porcul ochii atunci cnd d- s- treac- prin gard$LM4N
M1N !$ <$ (+,ourke> +.i%eralii+ n Spectatorul a&erican> aprilie 1;;*$ M*N Beorge Stephanopoulos> !urt-tor de cuvnt si Director la Departa&entul de Co&unicatii al !resedintelui Bill Clinton> a vor%it n ter&eni atractivi despre avort> n ur&a se&n-rii> de c-tre Clinton> a directivelor prin care s7au furni)at a?utoare financiare guverna&entale pentru eAperi&entele &edicale pe prunci vii si &orti" LDirectivele au produs diferente considera%ile n vietile oa&enilorKfe&eile care se duc la clinicile de avorturi lunea Mn )iua ur&-toareN vor fi tratate diferitK L HNeO Rork /i&es> ** ianuarie> 1;;0I$ M0N .eon Gass> +Despre fiice si surori+ n Co&&entar@> 0 aprilie> 1;;0$ M2N +Studiile fetale post7a%ortive strnesc valuri> n Medical Jorld NeOs> : iunie> 1;80> p$ *1> citat de <ohn Jhitehead> n Strategie n chestiunea avortului bCharlottesville> #1> 1;;0I$ Finantarea federal- a acestui tip de +cercet-ri+ a fost trecut- n afara legii de c-tre 1d&inistratia
15=
,eagan$ 6n 1;;0> !resedintele Clinton a nceput finantarea federal- pentru toate tipurile de cercetare a +tesuturilor fetale+$ M4N Sf$ Evgarie 1scetul> +Despre discern-&nt+ n Filocalia> vol> 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 22$
Ca!it"lul #; C/L/TORIA 9na din cau)ele de %a)- ale f-r-delegii vre&urilor noastre este aceea c-> n teologia !rotestant-> convertirea pare s- se confunde cu &ntuirea$ !rin ur&are> !rotestantis&ul a nv-tat c- oa&enii pot s- fac- ce vor de vre&e ce &ntuirea si for&area caracterului 7 prin fapte 7 nu au nici o leg-tur-$ !otrivit Bisericii istorice ns-> convertirea si &ntuirea sunt dou- lucruri diferite$M1N Biserica ne nvat- c- doar cei care ter&in- cursa pri&esc coroana &ntuirii> nu asa7nu&itii +alesi+ sau cei care doar cred c- sunt +n-scuti din nou+> indiferent de caracterul sau de faptele lor$ 6n para%ola se&-n-torului vede& cu& &a?oritatea celor convertiti s7au poticnit n dru&ul lor spre &ntuire HMatei 10"07;I$ !e de alt- parte vede& cu& isus spune despre centurionul ro&an c- avea cea &ai &are credint- pe care a ntlnit7o n srael$ Cu toate acestea> centurionul> pe dru&ul s-u spre &ntuire> nu avea nici un fel de eAperient- de convertit si cu sigurant- nu a fost evreu si> cu att &ai putin> crestin$ !otrivit nv-t-turii Bisericii convertirea este procesul prin care o lu-& de la nceput> schi&%ndu7 ne co&porta&entul$ 6n ce are ea &ai dra&atic> convertirea presupune ns-si ntlnirea cu Fristos$ Convertirea const- n recunoasterea faptului c- Fristos este Du&ne)eu> Mntuitor si 6&p-rat> ca n ca)ul lui âheu H.uca 1;"171=I$ Biserica a nv-tat din totdeauna c- &ntuirea este o c-l-torie de o viat-> nu o eAperient- de &o&ent$M*N Fristos a nu&it7o c-l-torie dificil-> plin- de pri&e?dii> asa cu& se poate vedea n pilda se&-n-torului sau a fecioarelor ne%une$ Fristos i7a spus lui âheu c- tre%uie s- &ai facanu&ite lucruri pentru a pune nceput %un c-l-toriei sale> c- nu&ai credinta nu este de a?uns$M0N !entru c- !rotestantii> de la nceputurile ,efor&ei> au ncercat s- reduc- dru&ul spre &ntuire la nivelul unei eAperiente +predestinate+> &agice> de &o&ent> au redus de ase&enea la )ero si i&portanta sacra&entelor$M2N .a ur&a ur&ei> dac- tot esti +&ntuit+ instantaneu> ce nevoie s- &ai ai de uneltele duhovnicesti 7 cr?e> dac- vreti 7 pe care le presupune viata de rug-ciune sacra&ental-3 Chiar asa> la ce %un s- duci o viat- n nevointe pentru a te apropia de Fristos dacesti de?a &ntuit3 De ce s- &ai fie nevoie s- citesti !redica de pe Munte sau Fericirile> de ce ste &ai apropii de Fristos3 De ce s- nu te &ultu&esti atunci s- citesti oan 0"15 o singur- dat-> s+cre)i+ si s- ignori co&plet restul Scripturilor3 Dac- &ntuirea este doar o eAperient- &o&entan-> atunci nv-t-turile lui Fristos> Fericirile de eAe&plu> devin niste a%surdit-ti$ Str-daniile crestinului de a nseta dup- dreptate si de a se deprinde cu cele %une pentru &inte> trup si suflet sunt )adarnice de vre&e ce re)ultatul c-l-toriei spirituale este de?a decis si nu &ai este nevoie s- participi la curs-> s- dai lupta cea %un- sau ssfrsesti c-l-toria nceput-$
151
.und convertirea drept ns-si c-l-toria de o viat- spre &ntuire> !rotestantis&ul a f-cut s- parridicol- prevenirea adresat- de Fristos n leg-tur- cu esuarea str-daniilor noastre ntru sfintenie ca per&anent- stare de c-utare$ Mntuirea> asa cu& ne este revelat- de Fristos presupune c-utarea +perlei de &are pret+ pentru care se cere s- fi& preg-titi s- vinde& tot ce ave& ca sdeveni&> dup- nevointe de o viat-> perfecti asa cu& Du&ne)eu este perfect$ 6ntr7adev-r> dac&ntuirea ar putea fi cu usurint- sau instantaneu cucerit-> atunci &a?oritatea nv-t-turii din Bi%lie despre cu& s- tr-iesti o viat- &oral-> cuviincioas- si sacra&ental- n7ar &ai avea nici un sens$ 1r nse&na c- Fristos si7a pierdut vre&ea cnd a tinut !redica de pe Munte> iar toti Sfintii> c-lug-rii si ascetii au fost a&-giti$ 9na din consecintele nefaste ale confu)iei !rotestante &oderne n ce priveste calea spre &ntuire este a&-girea attora din cei dornici de a deveni crestini c-rora li s7au vndut retete false de fericire" o +&ntuire+ instantanee> usoar- si pro&isiunea unei schi&%-ri &o&entane si nedureroase de caracter$ 1cestora li s7a dat de nteles c- dupce +s7au n-scut din nou+ totul va fi %ine> c- Du&ne)eu va %inecuvnta> c- vor sc-pa de neca)uri dac- o s- ai%e suficient- +credint-+$ .i s7a &ai spus s- +nu&easc- si s- cear-+ pro&isiunile lui Du&ne)eu si tot ce au nevoie iar acestea le vor fi garantate ndat- dac- +cred n Du&ne)eu+$ !otrivit Sfintei /raditii aceastnv-t-tur- este dia%olic- si fals-$ Este de fapt o idee care7i ndep-rtea)- pe oa&eni de Du&ne)eu$ 1ceasta pentru c- Biserica nvat- c- pute& s-7. i&it-& pe Fristos si ne pute& ndu&ne)ei doar prin nevointe ascetice> c- nu eAist- scurt-turi spre sfintenie$ /lharul de pe cruce a aflat &ntuirea pentru c- a fost r-stignit al-turi de Fristos$ isus nu l7a a?utat prin &agie pe tlharul suferind s- co%oare de pe cruce$ Convertirea tlharului nu a anulat n nici un fel circu&stantele f-r- de care &ntuirea sa nu ar fi fost posi%il-$ Faptul c- .7a ntlnit pe Fristos nu i7a a&eliorat cu ni&ic starea$ For&ula si&plist- de tipul +nasterii din nou+ pentru o +&ntuire+ f-r- eforturi nu este doar o nentelegereS este> cred> o ere)ie$ ( astfel de a%ordare contra)ice nv-t-tura lui Fristos cu privire la calea str&t-> grea> ascetic-> dificil- spre &ntuire$M4N /lharul de pe cruce 7 n gra%-> asa cu& i7a fost si c-l-toria spiritual- 7 a tre%uit totusi s-7si des-vrseasc- dificilul dru&$ El putea foarte %ine s-7si piard- credinta n ulti&a clip-$ !utea s- lase durerea s-7l ducla disperare$ !utea s- se r-)gndeasc- si s- se uneasc- &preuncu cel de7al treilea r-stignit &potriva lui Fristos> atunci cnd a v-)ut c- nu este salvat de durere si de &oarte fi)ic- de El$ Chiar si tlharului i s7a cerut &ai &ult dect o si&pl- +eAperient- a convertirii+$ /lharul> ca si noi toti> a tre%uit s- traverse)e propria sa cale de ?ertf- spre Du&ne)eu ntru i&itarea lui Fristos$ 6n &-sura n care cunoasterea sa a lui Fristos i7a per&is s-7. i&ite> tlharul a tre%uit s-7si ter&ine c-l-toria> asa cu& ni se cere si nou-$ 1sa cu& o ilustrea)- si para%ola s&ochinului H.uca 10"57;I> &ntuirea de pe ur&- a sufletelor noastre 7 diferitde convertire si de c-int- 7 nu se afl- n for&ule si&pliste> ci n alegerea noastrde a creste ntru oa&enii care Du&ne)eu ne chea&- s- fi&> printr7o nevoint- de o viat- asceticsi sacra&ental- spre sfintenie$ LSi a )is c-tre vier" at-> trei ani sunt de cnd vin si caut rod n s&ochinul acesta si nu g-sesc$ /aie7lS de ce s- ocupe locul n )adar3 ar el> r-spun)nd> a )is" Doa&ne> las-7l si anul acesta> pn- ce l voi s-pa &pre?ur si voi pune gunoi$ !oate va face rod n viitorS iar de nu> l vei t-ia$L 1nthon@ M$ Coniaris sinteti)ea)- cele ce intr- n co&ponenta &ntuirii" LCe nsea&n- s- fii &ntuit3 Ce este &ntuirea n Fristos3 Mntuirea este li%ertate 7 li%ertate fatde tirania egois&ului> li%ertate fatde ro%ia fricii si a &ortii$ Mntuirea n Fristos este eli%erarea de &ine nsu&i pentru a deveni persoana pentru care &7a f-cut Du&ne)eu si care El intentionea)- s- devinK Mntuirea pentru Biserica (rtodoA- nu presupune doar +?ustificare+ sau iertare de p-cateS presupune nnoirea si restaurarea i&aginii lui Du&ne)eu n o&> ridicarea u&anit-tii c-)ute prin Fristos ntru ns-si viata lui Du&ne)eu$LM5N
15*
Dac- l c-ut-& ntr7adev-r pe Du&ne)eu> pro%le&a care ar tre%ui s- ne preocupe este nu dacsunte& sau nu &ntuiti> ci dac- deveni& sau nu ase&enea lui Fristos" +C-ci dac- pe cnd era& vr-?&asi ne7a& &p-cat cu Du&ne)eu prin &oartea Fiului S-u> cu att &ai &ult> &p-cati fiind> ne vo& &ntui prin viata .ui$+ H,o&ani 4"1=I$ Fristos descrie dru&ul spre &ntuire ca pe o c-utare ntru ndu&ne)eire" +Fiti dar voi des-vrsiti> precu& /at-l vostru Cel ceresc des-vrsit este$+ HMatei 4"2:I$ 1ceast- c-l-torie pare att de i&posi%il- pentru o& 7 acest proces de ndu&ne)eire 7 nct +putini sunt cei care o vor afla+ HMatei 8"12I$ !entru unii &ntuirea este la fel de anevoioas- de atins precu& c-&ilei i este de greu s- treac- prin urechile acului$ Si totusi Biserica ne nvat- c- Fristos ne d- la toti prile?ul si harul pentru a ne apropia de El dac- alege& s-7. ur&-&$ Dar> asa cu& o ilustrea)- si pilda cu tn-rul %ogat> doar spunnd c- ne apropie& de El nu este de a?uns pentru a persevera n &ntuirea noastr-$M8N 1ve& o cale str&t- de trecut$ /re%uie s- vinde& tot ce ave& pentru a do%ndi singurul lucru de pret$ /re%uie s- deveni& &onahi> de7adev-ratelea sau n ini&ile noastre si s- pune& cap-t pati&ilor ce ne st-pnesc pentru a7. putea i&ita pe Fristos$ Sti& c&ulti se ntorc din dru& si refu)- s- intre$ 1cestia caut- o cale &ai larg-> &ai usoar-> &ai +ecu&enic-+S vor s- ai%e o p-rere ct &ai %un- despre sine> f-r- s-7si schi&%e purtarea> sperfectione)e arta respectului de sine f-r- s- practice st-pnirea de sine$ De altfel> pentru &ulti credinta nu este dect o altfor&- de egois&$ Ceea ce contea)- pentru ei este s- +ai &oralul ridicat+> nu s- i&iti str-daniile ascetice ale lui Fristos$ !otrivit Sfintei /raditii> Fristos este poarta cea str&t- si doar prin El sunte& &ntuiti$ Nu eAistalt- cale$ Nu eAist- nici o alt- poart- &ai larg-> &ai putin eAclusiv- sau &ai de&ocratic-$ Si nu eAist- n nv-t-tura Bisericii istorice nici o traditie de dialog inter7confesional cu cei din afara c-ii str&te a lui Fristos> ca si cnd &i?loacele &ntuirii s7ar defini printr7un consens de puncte de vedere ntre %-r%ati si fe&ei de %uncredint-$ Biserica nvat- c- pute& intra pe aceast- poartdoar i&itndu7. pe Fristos$ 1stfel> rug-ciunea st-ruitoare a Sfintilor a fost ntotdeauna rug-ciunea lui Fristos" +K nu voia Mea> ci voia /a s- se fac-K+ HMatei *5"0;IM:N$ !otrivit Sfintei /raditii> Fristos a fost eAclusivist n afir&atiile Sale pentru c- dragostea lui Du&ne)eu este neschi&%-toare> constant- si nu ad&ite nici o negociere$ Dragostea lui Du&ne)eu este realitatea ulti&- de neclintit$M;N Fristos nu a sta%ilit &ulte c-i spre /at-l si nici &ai &ulte +%iserici+ sau +deno&inatii+> ci doar ( Biseric-> ( Sfnt- /raditie si 9n 1dev-r ce duc spre Du&ne)eu al C-rui caracter iu%itor este a%solut$ +Cine doreste s- &earg- pe calea cea &ai scurt- spre Fristos 7 calea desp-ti&irii si a cunoasterii duhovnicesti 7 si s- ating- %ucuros des-vrsirea nu se ntoarce nici la dreapta> nici la stnga> ci n ntreaga sa viat- va ur&a calea ngust-$+M1=N +Bisericile+ false deno&inationale se pot> precu& a&i%iile> divi)a la nesfrsit> dar aceasta nu nsea&n- c- Biserica (rtodoA- una si adev-rat- nu eAist-> dupcu& rata cresc-toare a divorturilor nu anulea)- validitatea tainei crestine a cununiei$ /oate acestea arat- ns- c- &ulti s7 au ndep-rtat> ntrist-tor> de Du&ne)eu si refu)- s- se supun- autorit-tii sacra&entale si apostolice a Bisericii Sale$ 6nv-t-tura +ngust-+ a lui Fristos n lu&ea pluralist- prag&atic- si de&ocratic- a funda&entalis&ului relativist si acade&ic apare ast-)i &ultora foarte de&odat- si incorect- din punct de vedere politic$ Nu este la &od- s- spui c- eAist- doar un fel de a face ceva$ 1 nu avea nici o valoare a%solut- si %ine definit- n care s- cre)i este o virtute$ 6ns- acelora care resping &itul &ntuirii prin &etode +i&presioniste+ si care aleg n schi&% s- treac- prin poarta cea str&t- pe calea &p-r-teasc- le r-&ne adev-rata ncercare$" calea anevoioas- pe dru&ul greu ce duce la viat- si c-l-toria credintei dinspre viat- spre &oarte$ 1sa cu& scria Cle&ent din 1leAandria n anul *=*" +Cnd au)i&" Lcredinta ta te7a &ntuitL HMatei ;"**I nu ntelege& c- MDo&nulN vrea s- spun- caceia vor fi &ntuiti care cred ntr7un fel sau altul> chiar dac- faptele lor nu se v-d$+M11N
150
Fristos a pro&is c- nu va fi usoar- calea Sa si ne7a l-sat un singur dru& spre Du&ne)eu" calea asce)ei sacra&entale de o viat-> prin ,ug-ciune> sacrificiu si ascultare$ Sfntul oan Casian scria despre ntlnirea cu renu&itul c-lug-r al pustiei> 1vva Moise$ .7a ntre%at pe acesta" LCu ce scop sa c-ut-& 6&p-r-tia Cerurilor+3 1vva a r-spuns" +/elul Keste 6&p-r-tia lui Du&ne)eu$ Scopul s-u i&ediat este cur-tia ini&ii$ ar dac- se nt&pl- cu&va ca> pentru o scurtvre&e> ini&a s- ne r-t-ceasc- de la calea cea dreapt-> noi tre%uie de ndat- s7o aduce& nd-r-t> c-l-u)indu7ne vietile n acest scop$L+M1*N #iata lui Fristos 6nsusi a fost una a nevointei ascetice$ 1desea El pleca n pustie pentru a se ruga si pentru a posti$ !otrivit Sfintei /raditii %iserica fals- i7a &intit pe oa&eni cnd a nv-tat c- a7. ur&a pe Du&ne)eu este ceva usor si auto&at$ 1 &intit cnd a propov-duit c- eAist- o for&ulspiritual- prin care crestinii> la fel ca necredinciosii din ?urul lor> pot +avea de toate+> inclusiv cur-tia ini&ii si asa7nu&itele daruri duhovnicesti f-r- nevointe si f-r- fl-&n)irea si nsetarea &onastic- dup- dreptate$ Contrar falsei +evanghelii a %elsugului+ predicate de &ulte din deno&inatiile &aterialiste &oderne> asa7)is haris&atice> Fristos nu a pro&is %un-starea &aterial- si vindecare trupeasc- n aceastviat- drept +r-splata+ pentru credint-$ Chiar din contra" LDar vai vou- %ogatilor> c- v- luati pe p-&nt &ngierea voastr-$ #ai vou- celor ce sunteti s-tui acu&> c- veti fl-&n)i$ #ai vou- celor ce ast-)i rdeti> c- veti plnge si v- veti tngui$ #ai vou- cnd toti oa&enii v- vor vor%i de %ine$ C-ci tot asa f-ceau prorocilor &incinosi p-rintii lor$L H.uca 5"*27*5I$ Fristos le plnge de &il- celor care se %ucur- de +%inecuvnt-rile+ despre care deno&inatiile !rotestante nvat- c- sunt dreptul crestinului> ca ale unuia +ales+ din adeptii #isului 1&erican$ Sfntul Marc 1scetul scria" LCel care face %inele si asteapt- r-splata nu slu?este lui Du&ne)eu> ci siesi$LM10N Fristos nu avea +de toate+$ 1 dat generos din El 6nsusi nepri&ind ni&ic n schi&%$ 6nv-t-tura lui Fristos este la polul opus fatde evanghelia %elsugului din lu&ea conte&poran- ce caut- s%ote)e #isul 1&erican de parc- acesta ar fi parte din credinta crestin- str-veche$ Este la polul opus si fatde +religia+ secular- de a)i" credinta n +dreptul+ de a fi fericit oricnd$ #ersul psal&istului pare a fi un epitaf potrivit 1&ericii &oderne" L#edea7vor dreptii si se vor te&e si de el vor rde si vor )ice" + at- o&ul care nu si7a pus pe Du&ne)eu a?utorul lui> ci a n-d-?duit n &ulti&ea %og-tiei sale si s7a nt-rit ntru desert-ciunea sa$+ L H!sal&ul 41"475I$ !otrivit Bisericii lupta &potriva p-catului si ur&-rilor sale este &enirea crestinilor adev-rati$M12N #isul nostru este dreptatea> nu %og-tia$M14N N-de?dea noastr- este n Du&ne)eu> nu n politic- sau ntr7o nouordine social-$ Biserica nvat- c- ur&asii lui Fristos si vor afla pacea$ Dar nu pacea acestei lu&i$ Si nici pacea interioar- a consilierii psihologice &oderne sau religia +terapeutic-+ si cele de acest fel care &ortific- constiinta n nu&ele iu%irii de sine$ Nu este nici 7 potrivit Sfintilor !-rinti 7 prosperitatea financiar- pro&is- &aselor de spectatori ai televi)iunii +crestine+ care7si dau %anii spernd la o %inecuvntare &aterial- n schi&%$M15N
M1N LSf$ !avel scrie c- noi +sunte& fii ai lui Du&ne)eu> si dacsunte& fii> sunte& si &ostenitori 7 &ostenitori ai lui Du&ne)eu si &preun-7&ostenitori cu Fristos+ H,o&ani :"15718I$ Dar aceasta presupune s- fi& cu adev-rat &ostenitori$ Slava noastr-> potrivit celor scrise de Sfntul !avel> depinde de acel +dac- si nu&ai dac-+ pri&i& s- +&preun-7suferi&+ pentru a a?unge la acea realitate duhovniceasc-+$ 6ns-si folosirea cuvntului de +&preun-7suferint-+ presupune realitatea ideii de +&preun-7suferint-+ si> n acelasi ti&p> o actiune dina&ic spiritual- de partea celui care &preun-7sufer-> c-ci altfel acel +&preun-+ nu are nici un rost$
152
6n ,o&ani H1*"1I Sf$ !avel foloseste un li&%a? care si7ar pierde orice sens dac- o&ul ar fi doar un o%iect pasiv n procesul &ntuitor> dac- ndreptarea prin credint- ar fi o actiune ce se petrece nu&ai la nivel du&ne)eiesc$ +#- che&> fratilor prin &ilele lui Du&ne)eu> s- aduceti trupul vostru ca o ?ertf- vie> sfnt- si %ine pl-cut- naintea lui Du&ne)eu$+ L Beorge Florovski> !-rintii duhovnicesti si ascetici %i)antini> pp$ 00702$ M*N LKCel care doreste s- &earg- pe calea cea &ai scurt- spre Fristos 7 calea desp-ti&irii si a cunoasterii duhovnicesti 7 si s- ating- des-vrsirea %ucuros> s- nu se uite nici la dreapta nici la stnga ci s- si ur&e)e cu destoinicie calea &p-r-teasc-$L Sf$ !etru Da&aschinul> +Despre cele sapte for&e ale disciplinei trupesti+ n Filocalia> vol$ 0> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ ::$ M0N LSinergia nu presupune ca dou- energii s- fie egale$ Mai degra%- s7ar putea spune c- e vor%a de dou- vointe 7 una> a lui Du&ne)eu> care precede> nsoteste si co&pletea)- tot ceea ce este %un> po)itiv> spiritual si &ntuitor> cea care a dorit ca o&ul s- ai%e o voint- duhovniceasc-> o participare duhovnicesc- n procesul &ntuitorS cealalt- este vointa o&ului care tre%uie sr-spund-> coopere)e> +&preun-7sufere+KSf$ !avel ne ndea&n- s- tinde& c-tre %ineKfiind ntotdeauna dou- vointe n procesul &ntuirii 7 vointa divincare ncepe si vointa u&an- care i r-spunde si care este prin chiar r-spunsul ei parte activ- n harul pe care l7a pri&it$L Beorge Florovski> !-rintii duhovnicesti si ascetici %i)antini> pp$ 02704$ M2N 6n cuvintele Declaratiei Felvetice din 1445 Hesenta cre)ului Calvinist> dinaintea Consiliului de la Dort> 151:I pra)nicul euharistic nu a nse&nat ni&ic special" LFrana duhovniceasc- are loc si n afar- de Cina Do&nului> oriunde si pentru oricine crede n Fristos$L Declaratia FelveticHpost *1> Niesel *54I$ ( dat- &ai &ult teologia ,efor&at- a interiori)at credinta crestin-$ Fiecare crestin putea lua 6&p-rt-sania doar pentru c- se si&tea crestin$ M4N Matei 4"071*S 5"1;7*1S 8"10712S 8"*17*0S 1="157*2S 1*"00708S 10"07;S 10"1:7*0S 18"*27*5 etc$ M5N 1nthon@ M$ Coniaris> ntroducere n Biserica (rtodoA-> pp$ 4=741$ M8N LDuhovnicia (rtodoA- este n esent- hristocentric- si hristologic-$ 1spectul hristocentric se reg-seste n ntreaga structur- a vietii duhovnicesti (rtodoAe" sacra&ental-> co&unitar- si individual-$ /r-s-tura hristologic- a Bote)ului> 6&p-rt-saniei> !enitentei si> de ase&enea> Cununiei> este evident-K,ealitatea inti&- a acestei ntlniri este evidentiat- n &odul de preg-tire pentru 6&p-rt-sanie si> de ase&enea> n rug-ciunile de &ultu&ire de dup- 6&p-rt-sanie$ !reg-tirea este necesar- toc&ai pentru ntlnirea personal-> inti&- cu Fristos n Sacra&ente$ 6ntr7adev-r pe Fristos l ntlni& n co&unitatea BisericiiKL Beorge Florovski> 1specte din istoria Bisericii H#adu)> Flanders> 1;:8I> p$ *0$ M:N L!otrivit Sf$ MaAi& M-rturisitorul> &ntuirea nteleas- ca ndu&ne)eire Ma deveni precu& Du&ne)euN a fost te&a credintei crestine si a &esa?ului %i%lic$ Scopul ,ug-ciunii +/at-l nostru+ este s- ne apropie de taina ndu&ne)eirii$L <aroslav !elikan> 6n spiritul crestinis&ului ,-s-ritean> p$ 1=$ M;N LDu&ne)eu S7a f-cut o& pentru a7l eli%eraKDu&ne)eu S7a f-cut o& pentru ca o&ul sdevin- du&ne)euK+o icoan- a ndu&ne)eirii viitoare prin har+$ L i%id$ p$ 11$ M1=N Sf$ !etru Da&anschinul> +Despre cele sapte for&e ale disciplinei trupesti+ n Filocalia> vol$ 0> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ ::$ M11N Cle&ent din 1leAandria> +Stro&ateis+ 1$D$ *=*> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$ 1$ <urgens> p$ 1:2$ M1*N Filocalia> vol$ 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ ;4$ M10N Sf$ Marc 1scetul> +Despre cei care cred c- sunt ndreptati prin fapte+ n Filocalia> vol$ 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 10=$ M12N LNoi a& +pus &na pe plug+ si totusi privi& napoi> uitnd si chiar negli?nd nep-s-tori datoriile ce ne revin> devenind nevrednici pentru +6&p-r-tia cerurilor+ H.uca ;"5*I$L Sf$ Nil
154
1scetul> +Discursul ascetic+> n Filocalia> vol$ 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ *=0$ M14N L.-sati orice suferint- nedorit- s- v- nvete a v- a&inti de Du&ne)eu si nu veti pierde nici un prile? pentru c-int-$L Sf$ Marc 1scetul> +Despre .egea Duhovnicesc-+> n Filocalia> vol$ 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 112$ M15N LDracul avaritieiKdup- ce nseal- sufletul> ncetul cu ncetul l &o&este cu gnduri laco&e> si apoi l las- n gri?a dracului p-rerii de sineKL Evgarie 1scetul> +Despre discern-&nt> n Filocalia> vol$ 1> trad$ B$ E$ F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 41$
Persecutia Departe de a face viata s- par- &ai usoar-> Fristos a prev-)ut c- cei care7. vor ur&a au ssufere" L at- Eu v- tri&it pe voi ca niste oi n &i?locul lupilorS fiti dar ntelepti ca serpii si nevinovati ca poru&%eii$L HMatei 1="15I$ !ro&isiunea suferintei este o te&- att de reluat- n Evanghelii nct ne pute& ntre%a dac- cei care nu sufer- pentru credinta lor 6l ur&ea)- cu adev-rat pe Fristos$ Fristos le7a spus discipolilor s- nu7si fac- ilu)ii n leg-tur- cu credinciosia o&ului$ 6n vi)iunea Sa> o&ul necredincios este ca lupul> lu&ea necredinciosilor este una dur-> necrut-toare> iar ur&asii S-i au nevoie de &ult- precautie pentru a supravietui &-celului$ 6n acelasi ti&p> isus Si7 a instruit discipolii s- fie inofensivi si la fel de ntelepti ca serpii n lupta lor cu ispita de&onilor> ns- f-r- venin" LFeriti7v- de oa&eni> c-ci v- vor da pe &na sinedristilor si n sinagogile lor vvor %ate cu %iciul$L HMatei 1="18I$ /re%uie s- ne rug-& pentru toti> ns- de vre&e ce sti& c- toti sunt p-c-tosi si vor p-c-tui &potriva noastr-> tre%uie s- ne astept-& la persecutii pentru credinta ce o ave&$
C"nclu,ie Bnditi7v- la cntecelele antrenante pe care copiii le nvat- de regul- n scolile !rotestante de Du&inic-$ Bnditi7v- la &elodiile s-lt-rete pe care Biserica ,o&ano7Catolic- din 1&erica le7a introdus n +liturghiile+ ei$ ar apoi nchipuiti7v- cu& sun- cuvintele lui Fristos din Matei 1="*17 00 puse pe astfel de i&nuri &u)icale f-r- noi&-" L#a da frate pe frate la &oarte si tat- pe fiu si se vor scula copiii &potriva p-rintilor si7i vor ucide$ Si veti fi urti de toti pentru nu&ele MeuS iar cel ce va r-%da pnla sfrsit acela se va &ntui$L Sfnta /raditie nvat- c- aceia care 6l ur&ea)- pe Fristos nu o fac pentru ca s- se si&t- %ine sau ca s-7si &%un-t-teasc- p-rerea despre sine> sau pentru ca va fi +%ine pentru 1&erica+ sau un %ine necesar pentru ei n aceast- lu&e$ Biserica ne nvat- c- singurul &otiv pentru a7. ur&a pe Fristos si pentru a ne str-dui s- fi& ase&enea .ui 7 adic- a ne schi&%a purtarea prin post>
155
rug-ciune> spovedanie> sacra&ente si ascultare 7 este c- +cel care ra%d- pnla sfrsit va fi salvat+$ 1ceasta nsea&n- a c-uta nti de toate 6&p-r-tia lui Du&ne)eu" nevointele ntru apropierea de El prin ascultare fatde Fristos si prin i&itarea .ui n vietile noastre$ 1ceasta cere &ntuirea de p-cat$ Ni se cere s- ne uni& cu Biserica istoricsi s- veni& la Du&ne)eu n singurul fel n care Fiul S-u ne7a nv-tat$ Matta el Meskin HMatei S-raculI 7 cel &ai renu&it dintre &onahii egipteni copti din secolul XX> a surprins esenta vi)iunii Bisericii istorice asupra naturii nset-rii noastre dup- Du&ne)eu" L( acceptare sincer- si s&erit- a ascult-rii de Du&ne)eu ce vine dintr7o ini&- nepervertit- de falsitate> ipocri)ie> artificialitate sau eAhi%itionis&> f-r- s- caute la Mcstiguri &ateriale sau laN re)ultate> poate fi considerat- nceputul adev-ratului dru& c-tre cunoasterea lui Du&ne)euK 1ceasta presupune c- ntelegerea duhovniceasc- a Evangheliei si a lui Du&ne)eu este re)ultatul for&-rii unei relatii cu Du&ne)eu prin ascultarea poruncilor .ui$LM1N
M1N Matei S-racul> Co&uniunea iu%irii HCrestOood> NeO Rork> 1;:2I> p$ *1$
Ca!it"lul -? INI%A CRE*TINI*%ULUI !otrivit Sfintei /raditii> credinta crestin- este o tain- vie$ Nu are nici o li&it- de ti&p$ Fristos a venit si vine din nou> iar cele dou- eveni&ente se nt&pl- si&ultan$ Cina &ielului este acu&> ieri si &ineS totul se petrece acu& n sensul n care Du&ne)eu este Eu sunt Cel Ce este$ !entru acest &otiv> ne nvat- Biserica> Du&ne)eu nu poate fi descris pe de7a7ntregul n li&%a?ul o&enesc$ Conceptiile rigide precu& predestinarea si alegerea nu se pot aplica lui Du&ne)eu pentru c- El se afl- n afara ti&pului$ Esenta Sa este i&posi%il de descris$M1N Cnd autorii %i%lici si p-rintii vor%esc despre Du&ne)eu ei apelea)- la cuvinte> ns- ntelegnd totodat- c- li&%a?ul o&enesc nu este n &asura s- 6l cuprind-$ Lnu trup si snge ti7au descoperit tie aceasta> ci tat-l Meu Cel din ceruri$L HMatei 15"18I Sfntul Brigore /eologul> n ,uga sa de !asti Hn anul 0:4I scria" LDu&ne)eu a fost ntotdeauna> este si va fiS sau> &ai %ine> El ntotdeauna ES/E> 1 F(S/ si #1 F KEl eAist- vesnicS astfel se denu&este cnd vor%este cu Moise pe &unte$ El adun- n Sine ntreaga fiint- pentru c- nu are nici nceput si nici nu va avea sfrsit vreodat-$ El este ase&enea unei &-ri ntinse de fiint-> f-r- &argini> desc-tusat> &ai presus de orice concept de ti&p si natur-$LM*N 1ugustin din Fippo scria" LEternitatea ns-si este su%stanta lui Du&ne)eu> neavnd ni&ic schi&%-tor n ea$ Ni&ic trecut nu se afl- n ea> ca si cu& n7ar &ai eAistaS ni&ic din viitor> ca si cnd n7ar fi de?a n pre)ent$ Ni&ic nu se afl- acolo n afar- de ES/E$LM0N <ohn 1$ Fardon S$<$> n Catehis&ul Catolic eApri&a conceptul ate&poralit-tii lui Du&ne)eu n felul ur&-tor" LNu a fost ti&p naintea creatiei> de vre&e ce nu au eAistat fiinte schi&%-toare a c-ror schi&%are s- poat- fi &-surat- Mn ti&pN pn- cnd Du&ne)eul neschi&%-tor a adus la viat- f-pturile$LM2N
158
!otrivit Bisericii> convertirea crestin-> n adev-ratul sens al cuvntului> nu este altceva dect constienti)area pre)entei ate&porale a lui Du&ne)eu$ 1ceast- nou- di&ensiune de ntelegere este apoi co&%inat- cu o dorintsincer- de a schi&%a continutul caracterului> astfel nct spoat- intra cu %ucurie ntr7o relatie cu Du&ne)eu devenind ca si El$ Biserica ne nvat- c- pute& intra n pre)enta lui Du&ne)eu slu?indu7 chiar si nainte de a fi ase&enea .ui$ Nu sunte& conda&nati s-7 slu?i& lui Du&ne)eu singuri> ar%itrar sau dup- toanele unuia sau altuia> fiecare ur&nd o cale spiritual- sau psihologic- intuitiv- ndreptat- spre sine$ Biserica nvat- c- atunci cnd eAist- slu?ire adev-rat-> ea se petrece n pre)enta fiec-rui crestin care a tr-it vreodat- si a fiec-rei f-pturi din ceruri> fie heruvi&i> serafi&i> sfinti> &artiri sau credinciosi f-rde nu&-r care au r-posat naintea noastr-$M4N !entru c- toat- viata este sacra&ental-> viata> potrivit Bisericii este &ai &ult dect un eAercitiu de virtute pioas- si de)vinov-tire pe de o parte sau dect o c-utare politic-> &aterialist- a %un-s-rii pe de alta$ 1sa cu& scria Sfntul Cle&ent n anul :=" L1ceasta este calea> iu%itilor> prin care ne afl-& &ntuirea> isus Fristos> 6naltul preot al ?erfei noastre> 1p-r-torul si 1?utorul s-r&anilor$ !rin El ne ndrept-& privirile c-tre n-lti&ile CerurilorS prin El )-ri& reflectia chipului des-vrsit si &-ret al lui Du&ne)euS prin El ochii ini&ii ne sunt deschisiS prin El ntelegerea noastr- ntunecat- si neghioa%- poate privi spre lu&in-> prin El St-pnul a voit ca noi s- gust-& cunostinta ne&uritoare$LM5N Slu?irea liturgic- (rtodoA- este actul ce cuprinde +cunostinta ne&uritoare+ despre care scria Sfntul Cle&ent$ Biserica ofer- &i?loacele prin care ne apropie& de taina lui Du&ne)eu si intr-&> prin Fristos> n pre)enta sa vesnic-$M8N <aroslav !elikan scrie despre atitudinea Bisericii pri&are fatde trecerea ti&pului si fatde &ntuire" L#enirea lui Fristos a avut +de?a+ loc si +nc-+ va &ai avea$ El a venit de?a prin 6ntrupare si pe %a)a 6ntrup-rii este pre)ent n cina euharistic-$ 1 venit de?a n cina euharisticsi va veni n cele din ur&- n potirul nou pe care l va %ea cu noi n 6&p-r-tia /at-lui$LM:N !otrivit Sfintei /raditii> pre)enta lui Fristos n cina euharistic- este o realitate &istic- etern-$ Fristos s7a ar-tat n 6ntrupare> dar este pre)ent real n /ain-$ 1sa cu& a scris r-posatul teolog (rtodoA> !r$ 1leAander Sch&e&ann" L/ot ceea ce eAist- este darul lui Du&ne)eu pentru o& si totul eAist- pentru a7. face pe Du&ne)eu cunoscut o&ului> pentru co&uniunea vietii o&ului cu Du&ne)eu$ Este dragostea divin- f-cut- &ncare> f-cut- viat- pentru o&$ Du&ne)eu %inecuvntea)- tot ceea ce creea)- si> n li&%a? %i%lic> aceasta nsea&n- c- face din toat- creatia se&nul si &i?loacele pre)entei> ntelepciunii> dragostei si revelatiei Sale$LM;N Gallistos Jare> teolog (rtodoA si Episcop de (Aford> n 1nglia> eApri&a vi)iunea (rtodoAasupra vietii crestine astfel" LMisticis&> duhovnicie> reguli &orale> slu?ire> art-" acestea nu tre%uie tinute n co&parti&ente separate$ Doctrina nu poate fi nteleas- dac- nu se reg-seste n rug-ciune$ /eolog 7 spunea Sfntul Evgarie 7 este cel care stie cu& s- se roage> iar cel care se roag- n duh si adev-r este prin aceasta teolog$ ar doctrina> dac- tre%uie s7o afl-& n rug-ciune> tre%uie si s7o tr-i&> c-ci teologia f-r- practicarea ei este 7 cu& spunea Sfntul MaAi& 7 teologia de&onilor$ Cre)ul apartine doar celor care l tr-iesc$ Credinta si dragostea> teologia si viata sunt insepara%ile$LM1=N
M1N L6n viata si eAistenta Bisericii ti&pul este> n chip tainic> dep-sit si st-pnitS ti&pul> ca sspune& asa> este ncre&enitKeste ncre&enit prin puterea harului care adun- laolalt-> n unitatea universal- a vietii> ceea ce a a?uns s- se de)%ine de c-tre )idurile n-ltate de7a lungul ti&pului$
15:
9nitatea n Duh i cuprinde ntr7un fel tainic> ce dep-seste orice li&ite te&porale> pe credinciosii tuturor generatiilor$ 1ceast- unitate &ai presus de ti&p este &anifestat- si revelat- n eAperienta Bisericii> n special n eAperienta sa euharistic-$ L Beorge Florovski> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoA-> p$ 24$ M*N Sf$ Brigore Noul teolog 7 +1 doua rug-+ de !asti+> 1$D$ 0:0> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$1$<urgens> p$ 0:$ M0N 1ugustin din Fippo 7 +Despre !sal&i+> 1$D$> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 0> trad$ J$1$<urgens> p$ *1$ M2N <ohn 1$ Fardon> Catehis&ul Catolic HNeO Rork> 1;82I> p$ 8*$ M4N L!lin-tatea Bisericii a fost apoi interpretat- ntr7un fel static> iar atitudinea fatde antichitate a fost prin ur&are distorsionat- si r-st-l&-cit-$ .a ur&a ur&ei ce &ai contea)- dac- restrnge& autoritatea nor&ativ- a Bisericii la un secol> la cinci sau la opt$ 1r tre%ui sa nu fie nici un fel de restrictie$ 6n consecint-> nu a &ai r-&as loc pentru nici o +teologie a repetitiei+$ Biserica este pe deplin autoritar-> asa cu& a fost de veacuri> de vre&e ce Duhul 1dev-rului o c-l-u)este la fel de %enefic acu&> ca n veacurile de de&ult$L Beorge Florovsk@> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoA-> pp$ 111711*$ M5N Sf$ Cle&ent al ,o&ei> +Epistola c-tre Corinteni+> 1$D$ :=> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$<urgens> p$ ;$ M8N LCare este caracterul de %a)- al eAistentei crestine3 /elul ulti& si scopul eAistentei vietii o&enesti a fost definit n traditia patristic- drept theosis> ndu&ne)eire$ 1cest ter&en este sup-r-tor pentru urechea o&ului &odern$ Nu poate fi tradus cu eAactitate de c-tre nici o li&%&odern-> nici &-car de c-tre latin-$ Chiar si n greac- este greoi si pretentios$ Este> ntr7adev-r> un cuvnt ndr-)net$ Sensul acestui cuvnt este ns- si&plu si clar$ Era cndva unul din ter&enii7 cheie din voca%ularul patristic$ E de a?uns s-7l cit-& pe Sf$ 1tanasie" LEl S7a f-cut o& pentru a ne ndu&ne)ei pe noi n El$ H+Despre 6ntrupare+ 42IL$ Sf$ 1tanasie re)u&- aici ideea att de ndr-git- de Sf$ rineu" LCel Care> prin i&ensa .ui dragoste S7a f-cut ceea ce sunte& noi> pentru ca tot El s- ne poat- face ceea ce este ElK/heosis presupunea o ntlnire personal-$ Este acea ntlnire personal- a o&ului cu Du&n)eu prin care ntreaga eAistent- a o&ului este p-truns- de !re)enta Divin-$L Beorge Florovsk@> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoA-> pp$ 1127 114$ M:N <aroslav !elikan> +/raditia crestin-+> n Nasterea /raditiei Catolice> p$ 1*5$ M;N 1leAander Sch&e&ann> !entru viata lu&ii HCrestOood> NeO Rork> 1;80I> p$ 12$ M1=N Gallistos Jare> Biserica (rtodoA- H.ondra> 1;50I> p$ *14$
*luDit"rii !otrivit Sfintei /radiPii> o&ul a fost creat pentru a7 slu?i 7 a fi n co&uniune 7 lui Du&ne)eu$ Noi sunte& doar pe ?u&Utate creaPi$ Sunte& +fetuQi+ spirituali> ncU n proces de facere Qi recreere dupChipul lui Fristos$ Cu totii ne7a& n-scut s-7 slu?i&$ Cu adev-rat> nc- nainte de a ne fi n-scut> noi slu?i& ocupnd locul acelui te&plu sfnt pe care isus Fristos l7a cinstit cu trupul S-u nen-scut de copil 7 pntecul d-t-tor de viat- al fe&eii$ 6n acel loc sfnt toti oa&enii sunt slu?itori$ 6ns-si eAistenta vietii 6l laud- pe Du&ne)eu$ Cel care nu stie c- este slu?itor 7 c- este n co&uniune cu Du&ne)eu 7 este pierdut> ase&enea unui c-tel n ti&pul unei furtuni cu ploaie care s7a r-t-cit neghio%> alergnd disperat dintr7o strad- ntunecat- spre cel &ai apropiat ad-post$
15;
Sfntul .uca ne spune c- atunci cnd Maria a salutat7o pe Elisa%eta> f-tul din ea> care era Sfntul oan Bote)atorul> i7a s-ltat n pntec si a putut s-7. sl-veasc- pe Du&ne)eu atunci cnd n chip tainic .7a recunoscut pe Fristos$ Maria> cu li%erul ei ar%itru> 7a oferit o casa n pntecul ei lui Fristos> Mntuitorul C-ruia> nc- nen-scutul Sfntul oan> 7a slu?it n chip tainic nc- nainte de a Se naste$ Citi& n relatarea Sfntului .uca despre cu& Elisa%eta +s7a u&plut de Duh Sfnt+ H.uca 1$21I n ti&p ce pruncul 7a tres-rit n pntec$ 1stfel ciclul slu?irii s7a des-vrsit$ 1legerea li%er- a Mariei de a7. purta n pntec pe Fiul lui Du&ne)eu i7a inspirat %ucurie si slu?ire nen-scutului prunc oan$ Slu?irea 7 co&uniunea 7 lui oan la rndul s-u a u&plut7o pe Elisa%eta de Duh Sfnt si de hot-rrea de a7 slu?i lui Du&ne)eu$ 1%ia dup- nastere pute& alege sau s- tr-i& n Du&ne)eu sau s- ne dep-rt-& de El$ !ute& alege s- continu-& asa cu& a& nceput n uter> ase&enea inocentilor> cu nevinov-tia unui copil> sau pute& alege s- ne dep-rt-& de nceputurile noastre o&enesti si s- deveni& f-r- nici un c-p-ti$ !ute& degenera s- deveni& &ai putin dect a& fost creati s- fi&> fiinte care> c-r-&id- dupc-r-&id-> si construiesc propriile te&nite intelectuale si spirituale egoiste> propriile iaduri$ Beorges Florovsk@ scrie" L6n deplin-tatea co&uniunii Bisericii transfigurarea universal- a personalit-tii este des-vrsit-$ 6ns- respingerea si negarea sinelui nostru nu presupune ca si personalitatea s- ne fie anihilat-> di)olvat- n &ulti&e$ 9niversalitatea nu nsea&n- corporalitate sau colectivis&$ Di&potriv-> negarea de sine l-rgeste scopul personalit-tii noastre" n negarea de sine posed-& &ulti&ea n sinele nostruS adun-& cele &ulte n eul nostru$ Si astfel se naste ase&-narea cu 9nitatea Divin- a Sfintei /rei&i$ 6n universalitatea sa Biserica devine ase&-n-toare perfectiunii divine$LM1N 1dev-rata slu?ire n Biserica istoriceste f-r- de prihan-> de)interesat- si nevinovat-$ 1sa cu& scrie &arele teolog ,o&ano7Catolic ,o&ano Buardini" LEste n sensul cel &ai nalt viata unui copil n care totul este i&agine> &elodie si cntec$ 1stfel este faptul &inunat pe care liturghia l &-rturiseste" uneste fapta si realitatea ntr7o copil-rie &ai presus de fire naintea lui Du&ne)eu$LM*N Biserica ne nvat- cu& convertirea> ce duce la adev-rata &ntuire> este &ai &ult dect p-r-sirea lu&ii pentru Fristos$ Este oprirea ceasului desert-ciunilor o&enesti$ Este distrugerea tiraniei ti&pului si a&%itiei alegnd s- intr-& n pre)entul etern unde Du&ne)eu ES/E ntotdeauna pre)ent$ 1sa cu& scrie si Sfntul Cle&ent din 1leAandria" L!ri&a cau)- MDu&ne)euN nu este locali)at ntr7un loc anu&e> MElN este deasupra locului si ti&pului> nu&elui si f-pturii$LM0N Biserica ne nvat- c- pute& tr-i n vesnicie cu Du&ne)eu ncepnd de acu& pentru c- &oartea a c-lcat pe &oarte prin sus Fristos$ Fristos Cel 6nviat este cu adev-rat pre)ent n Cina euharisticsi este la dispo)itia noastr- ntr7un &od practic$ Episcopul Gallistos Jare scrie" L.a fel cu& cele trei persoane ale /rei&ii +s-l-sluiesc+una n alta ntr7o &iscare nencetat- de dragoste> si o&ul f-cut dupchipul /rei&ii este che&at s- +s-l-sluiasc-+ n Du&ne)eul /rei&ic$LM2N Biserica ne nvat- c- pentru a ne des-vrsi destinul tre%uie s-7 slu?i& lui Du&ne)eu$ C-ci noi nu s-l-slui& n El ca egali> ci precu& servitorii n casa st-pnului lor$
M1N Beorge Florovsk@> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiv- (rtodoA-> p$ 20 Hsu%linierile apartin autoruluiI$ M*N ,o&ano Buardini> Biserica si Catolicii n Duhul .iturghiei HNeO Rork> 1;4=I> p$ 1:1$ M0N Sf$ Cle&ent din 1leAandria> +Miscellan@+> ,ef$ 4>11S 81>0> 1$D$ *=*> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$<urgens> p$ 1:0$ M2N Gallistos Jare> Biserica (rtodoA-> p$ *05$
18=
Viata a&ev)rat) Dac- slu?irea nu este un &i?loc utilitar de &plinire de sine> ci &ai degra%- o cale spre ndu&ne)eire> nsusi scopul vietii 7 si dac- ntreaga viat-> inclusiv suferinta> este esential sacra&ental- 7 atunci vi)iunea rationalist-> utilitar- asupra vietii este eAact opusul a ceea ce Du&ne)eu a intentionat pentru f-pturile .ui$ Dac- slu?irea este nu doar preg-tirea pentru viata ce va s- vin-> ci de ase&enea nsusi nceputul acelei vieti 7 co&uniune si unirea cu Du&ne)eu 7 atunci va influenta po)itiv ntreaga noastr- eAistent-$ Dac- nu sunte& predestinati s- fi& &ntuiti sau da&nati> iar li%erul ar%itru este o realitate si noi pute& s-7. alege& pe Du&ne)eu> atunci slu?irea> nteleas- ca &i?loc )ilnic de apropiere a noastrde Du&ne)eu> cap-t- sens$ Cei ce slu?esc sunt uneori &artiri)ati$ 1ceasta pentru c- cei care caut- co&uniunea cu Du&ne)eu au o vi)iune a realit-tii co&plet diferitde aceea a neslu?itorilor care cred n utilitaris& sau n fatalis& ca principii c-l-u)itoare$ LNu7&i sta n caleL 7 dog&a &oderna rationalist- 7 este n conflict cu Biserica istoric- unde afl-& c- viata e sacr-> c- rostul nostru ca oa&eni ni7l afl-& a%ia n slu?ire> iar co&uniunea cu Du&ne)eu cere sacrificiu si destinul nostru adev-rat ni7l afl-& a%ia i&itndu7. pe Fristos$ 1ceast- credint- ascetic- este eAact opusul pietis&ului egoist> interiori)at> ro&antic de a)i$ 1stfel c- cei ce slu?esc sunt un pericol pentru o societate dedicat- utilitaris&ului> &plinirii de sine si consu&ului la fel cu& nisipul nedorit este pentru &ecanis&ele unui &otor$ De eAe&plu> dac- viata ns-si este sacra&ental-> faptul c- pruncul nou )-&islit este +folositor+> +convena%il+> +%un pentru societate+> +dorit+> +perfect+> +al%+ sau dac- va fi +fericit+ nu face o%iectul discutiei$ Ci &ai degra%- f-tul nou )-&islit tre%uie s- fie l-sat s-7si &plineasc- viata ca un copil al lui Du&ne)eu> chiar dac- aceasta i&plic- o anu&it- durere si i&perfectiune sau un handicap fi)ic sau &intal$ De aceea +S- nu uci)i+ a fost nscris n piatr-> nu ca +politic- social-+ de convenient-> ci ca refleA al respectului pentru ordinea divin- a dragostei reciproce aplica%il- fiec-rei persoane n parte$ Dac- viata este sacra&ental- si sensul vietii este co&uniunea cu Du&ne)eu> atunci ave& o idee clar- despre ceea ce este sau nu este cu adev-rat i&portant$ !ute& vedea cu& fiecare aspect al vietii si creatiei ne a&plific- sau ne &icsorea)- puterea noastrde a7 slu?i lui Du&ne)eu si de a ierta pe ceilalti dupcu& si noi sunte& iertati$ 1ceast- &ilostenie presupune s-7i iert-& pe care ne sunt &potriv- si l-sarea lor s- tr-iasc-$ EAist- un cuvnt pentru iertarea chiar si a celor &ai ostili nou-> si aceasta este &ila$ 6n secolul al #7lea Sfntul Evgarie !ustnicul a scris" L/n?esti dup- rug-ciune3 1tunci las- lucrurile acestei lu&i si tr-ieste7ti viata n ceruri> nu nu&ai teoretic ci n fapta ngereasc- si cunostinta du&ne)eiasc-$LM1N Dac- ntreaga viat- este sacra&ental-> atunci pietis&ul senti&ental de tip luterano7[uaker este o nsel-ciune$ Nu &ai e nevoie de nici o ncercare s- fii +spiritual+ ntr7un &od fals si evlavios$ Nu &ai e nevoie s- ne ascunde& capetele n nisip si s- l-s-& r-ul s- triu&fe$ !ute& si tre%uie s- ne i&plic-& n viat- asa cu& e ea si s- o face& parte din cele ceresti> asa cu& scria Sfntul Evgarie$ Slu?irea n Biserica istoriceste deci nu att +religioas-+ ct parte integral- din cicluri ndep-rtate n ti&p 7 si totusi ate&porale 7 de post> rug-ciune si sacra&ent$M*N M1N Sf$ Evgarie !ustnicul> +Despre ,ug-ciune+" Filocalia> vol$ 1> trad$ B$E$F$!al&er> !hilip Sherrard si Gallistos Jare> p$ 8=$ M*N L/ot ceea ce eAist- este un dar de la Du&ne)eu pentru o& si totul eAist- pentru a7. face pe Du&ne)eu cunoscut o&ului> pentru a7l nfr-ti pe o& cu Du&ne)eu$ Dragostea du&ne)eiasc- se
181
face &ncare pentru oa&eniK17l %inecuvnta pe Du&ne)eu> n Bi%lie> nu este un act +religios+ sau +de cult+> ci ns-si &odul de a tr-i$L 1leAander Sch&e&ann> !entru viata lu&ii> pp$ 12714$
*luDirea n $iseric) 6n Biserica (rtodoA- o &are parte din structura serviciilor liturgice provine din slu?irea evreilor> care au fost cei dinti crestini$M1N Serviciile religioase ale Bisericii istorice sunt de ase&enea inspirate de slu?irea si rug-ciunea cereasc- asa cu& sunt descrise n 1pocalipsa$ <aroslav !elikan scrie" LCei dinti crestini au fost evrei si n noua lor credint- au g-sit o continuitate cu cele din vechi&eKDin cele dinti capitole ale Faptelelor 1postolilor ave& o i&agine a co&unit-tii crestine care a continuat s- ur&e)e Scripturile Mvechi testa&entareN> slu?irea si regulile vietii religioase iudaiceKBiserica> prin ur&are> este &ostenitoarea pro&isiunilor si prerogativelor iudaice$LM*N !otrivit Sfintei /raditii> liturghia (rtodoA- nu este doar o a%ordare +optional-+ sau +deno&inational-+ a slu?irii %isericesti ci continuitatea vie si nentrerupt- a practicilor si traditiei instituite de Du&ne)eul Cel #iu> de Fiul S-u si de 1postoli> de !-rintii Bisericii si de fiecare crestin pn- n )ilele noastre$M0N Mai &ult chiar> nu a fost nicicnd o vre&e cnd slu?irea n Biserica pri&ar- a fost +pri&itiv-+ n sensul de a fi neliturgic- sau nesofisticate$ Slu?irea crestinpri&ar- a nceput n conteAtul liturghiei iudaice ultrasofisticate$M2N M1N #e)i Cap$ 1 +1dev-ratul srael+ de <aroslav !elikan> n Nasterea /raditiei crestine> pp$ 1*7*8$ M*N <aroslav !elikan> /raditia crestin-> vol$ 1> n Nasterea /raditiei Catolice> pp$ 107*5$ M0N LBiserica evidentia)- &ereu per&anenta credintei sale de7a lungul veacurilor> nc- de la nceputuri$ 1ceast- identitate> ncdin vre&ea 1postolilor> este se&nul si &ostenirea cea &ai de pret a dreptei credinte 7 ntotdeauna aceeasiK +/raditia+ n Biseric- nu este continuitatea a&intirii o&ului sau un set de rituri si de o%iceiuri$ Este o traditie vie 7 depositu& ?uvenescens> dup- eApri&area Sf$ rineu$ !rin ur&are> ea nu este o su&- de reguli &oarte$ /raditia este deci o continuitate a pre)entei Duhului Sfnt n Biseric-> a C-l-u)irii Divine si a ilu&in-riiK +17i ur&a pe Sfintii !-rinti+K1ceasta nu este o referint- la o traditie a%stract- n for&ule si sintag&e$ Este> nti de toate> un apel la sfintii &artori$ Face& apel la 1postoli> nu doar la o +traditie apostolic- a%stract-+$ .a fel ne raport-& si la !-rinti$L Beorge Florovsk@> Bi%lia> Biserica> /raditia" ( perspectiva (rtodoA-> pp$ 1=471=5$ M2N Ben Jillia&s> Slu?irea (rtodoA- HMinneapolis> 1;;=I
18*
8alsa $iseric) 1%senta legiti&it-tii istorice Hsi astfel a adev-ratei slu?iri n co&unI n +eAperientele de rug-ciune+ contraf-cute ale +deno&inatiilor+ ne7(rtodoAe de a)i este> &i se pare> &otivul pentru care attia crestini de %uncredint- au senti&entul c- au fost p-c-liti de +liturghiile+ lor auto7inventate> co&erciali)ate si la &od-$ Multi ,o&ano7Catolici si !rotestanti par s-7si dea sea&a de falsul la care particip-$ Dar nu nteleg de ce$ Multi ,o&ano7Catolici si !rotestanti a&-giti tn?esc dup- o viatduhovniceasc- &ai neschi&%at-> care s- le inspire cutre&ur si respect pentru Du&ne)eu> care s- fie &aiestoas- si sole&n-$M1N Si totusi ei nu pot g-si o astfel de adnci&e n for&ele lor de distractie lipsite de respect sau n predicile aride care au a?uns s- fie +%isericile$ Cuvintele i&nului !rotestant sunt p-trun)-toare" LK(> sl-viti7. pe 6&p-ratul &-rit din ceruriZ (> cu recunostint- s-7 cntati puterea si dragosteaZ C-ci El e scutul si ap-r-torul nostru> Cel de veacuriZL Si totusi cu& s- r-spund- acestei che&-ri crestinii de %uncredint-> dac- ei nu cunosc dect un + isus+ care este o corcitur- de !rotestantis& revolutionar si ro&antic de secol X X pe de o parte sau de +liturghii+ la &od- ap-rute dup- Sinodul al doilea al #aticanului3 1cesta este un + isus+ care se schi&%- de la o %iseric- local- la alta si care nu &ai este &-rturisit de c-tre istoria ntregii Biserici> ci doar de interpret-ri su%iective ale Bi%liei si de opinii corecte din punct de vedere politic ale &o&entului$ 1cesta este un + isus+ care a fost reinventat drept o icoan- a co&odei clase de &i?loc a&ericane$ 1cesta este un + isus+ care +tr-ieste+ doar n slu?%e care nu se &ai ter&in-> sau n +ini&a+ fiec-ruia sau n isteria +caris&atic-+ a divertis&entelor> dar care a fost ns- alungat din altarele crestine din vechi&e$ 1sta n ca)ul n care &ai g-sesti un altar n %isericile &oderni)ate ,o&ano7Catolice sau n +sanctuarele+7licee !rotestante$ + isus+7ul acestor +slu?iri+ nu este Cel 1te&poral> ci &ai degra%- o n-scocire o&eneasc- vre&elnic-$
M1N #e)i /ho&as FoOard> 1 fi Evanghelic nu e de a?uns HNashville> 1;:2I si !eter Bill]uist> Ce7 nsea&n- s- devii (rtodoA HBen .o&ond> C1> 1;;*I$
Ale erea %ariei <udecnd dup- rvna lor de a fi +corecte din punct de vedere politic+> deno&inatiile !rotestante si ,o&ano7Catolicii a&ericani protestanti)ati detest- co&plicatiile$ Nu vor dect s- tin- pasul cu &oda> s- fie +pertinenti+$ Si totusi dorinta lor de a fi respecta%ili si +corecti din punct de vedere politic+ neag- r-d-cinile credintei crestine$ Maria> %inecuvntata N-sc-toare de Du&ne)eu> Ma&a lui Fristos> a pri&it s- r-&n- ns-rcinat- n ti&p ce a fost o fe&eie singur- ne&-ritatntr7o vre&e cnd aceasta era un risc de a fi conda&nat ca proscris sau chiar &ai r-u> pentru un astfel de co&porta&ent conda&nat de societate$ Maria a riscat &ai &ult dect rusinea$ S&erenia si dorinta ei de a face voia lui Du&ne)eu 7 de a fi n co&uniune cu El> de a alege n &od li%er ssuporte o +nedorit- cri)- de sarcin-+ n ciuda a ceea ce oa&enii ar putea gndi 7 a &arcat un
180
precedent pentru fiul Ei care S7a negat pe Sine$ Fristos> i&itnd7o pe &a&a Sa> Maria> a pus adev-rul naintea respecta%ilit-tii$ Maria a r-spuns ngerului Do&nului ntr7un fel ce a reflectat s&erenia ei eAtraordinar-$ Departe de a c-uta n &od egoist respecta%ilitatea si &plinirea personal- sau confor&is&ul social si nei&plicarea pietist-> ea a r-spuns che&-rii lui Du&ne)eu ncepnd un act de slu?ire prin rug-ciune$ Ea constient s7a i&plicat n lupta &potriva r-ului pentru a7l nfrunta pe Diavol si a pune adev-rul si dragostea naintea unor consideratii prag&atice$ Ea a r-spuns vestii ce avea s-7i aduc- la cunostint- neasteptata sarcin- H.uca 1$28I" LSufletul &eu l preasl-veste pe Do&nulKL Nu e de &irare c- Elisa%eta a spus despre Maria" LBinecuvntat- esti tu ntre fe&ei si %inecuvntat este rodul pntecului t-uZL H.uca 1$2*I Si nu e de &irare nici c- Biserica (rtodoA- se adun- pentru a o sl-vi pe Maria n slu?%ele sale si spre a7i cnta cu dragoste" LBinecuvntat- esti> vistier al neprih-nirii prin care ne7a& ridicat din p-cat> Binecuvntat- Fecioar-> crin dulce &irositor ce7i n&ires&e)i pe credinciosi> t-&ie %inepl-cut &irositoare si &ir nepretuitK Binecuvntat fii> o> )ori de )i str-lucitor care singur l7ai )-&islit pe Fristos7Soarele> s-las al .u&inii> Binecuvntat- fii c-ci tu ndep-rte)i ntuneci&ea si reduci la t-cere diavolii noptii$L <ertfa voluntar- a Mariei> co&uniunea ei cu Du&ne)eu prin slu?ire> dorinta ei neegoist- de a se i&plica n soarta tuturor fiintelor o&enesti> i7au adus titlul unic de +&i?locitor a%solut+ si de +ndru&-tor de frunte+ $Ea a fost n-de?dea a &ilioane de oa&eni care i7au cerut s- intervin- pentru ei$ C-ci doar ei pute& s-7i cere& L(> Ma&- a Du&ne)eului Celui !reanalt> ( !reacinstito> ap-r-7i pe toti cei care caut- ad-post$L
Ca!it"lul -# B9S/a S #E^ Sfntul 1&%ro)ie scria" LCine este autorul Sacra&entelor dac- nu Do&nul isus3K!oti spune +!inea &ea este o%isnuit-+Kacolo unde a p-truns sfintirea> pinea a devenit trupul lui FristosKCu& se poate ca ceea ce este pine s- fie /rupul lui Fristos3 !rin sfintire$ Sfintirea se petrece prin anu&ite cuvinte$ 1le cui cuvinte3 1le Do&nului isus$ .a fel ca restul lucrurilor spuse &ai nainte> ele sunt rostite de c-tre preot$LM1N /ot ce vrei si ce nu vrei este acu& folosit pentru a u&ple golul dureros creat prin a%andonarea traditii liturgice crestine din vechi&e> centrate pe slu?irea euharistic-$ Multe pseudo7sacra&ente sunt acu& folosite pentru a u&ple vidul 7 predici> +lu&ina interioar-+ a [uakerilor> +nasterea din nou+ a 1na%aptistilor> pietis&ul schi)ofrenic> pseudo7liturgic al .utheranilor> +liturghiile+ +corecte din punct de vedere politic+> fe&ini)ate> ale Episcopalienilor> perfectionis&ul aspru al funda&entalis&ului &odern> activit-tile politice> grupurile de studiu %i%lic> +liturghiile+ pop7folk din Biserica ,o&ano7Catolic- &oderni)atde a)i> +luarea de cuvnt+ la ntlnirile evanghelice> scoala de Du&inic-> prn)urile gratuite> sedintele de consiliere> adun-rile de +laud- si nchinare+>
182
&iscarea +haris&atic-+> progra&ele religioase de la radio si televi)iune> c-rtile si prelegerile au fost cu toate folosite$ Ceea ce avea s- fie cndva &ostenirea co&un- a tuturor crestinilor> cina euharistic-> ?ertfa nesngeroas-> slava Bisericii> este doar o a&intire vag nteleas- pn- si de &ulti crestini de %uncredint-$ Cu toate acestea> vocea Bisericii n ceea ce priveste rolul central al 6&p-rt-saniei si> prin generali)are> ntreaga viat- care ne preg-teste s- o pri&i&> este f-rechivoc$ Sfntul Chiril scria n anul 04=" LFaideti acu&> n deplin- cunostint-> s- ne &p-rt-si& de trupul si de sngele lui Fristos$ C-ci n chip de pine trupul s-u v- este dat si n chip de vin sngele .ui> astfel c- &p-rt-sindu7v- de trupul si de sngele lui Fristos> veti putea fi uniti n trup si n snge cu El$ C-ci astfel deveni& purt-tori de Fristos$ /rupul si sngele S-u sunt distri%uite prin &-dularele noastre$ Si astfel deveni&> potrivit spuselor fericitului !etru> p-rtasi ai naturii du&ne)eiesti$LM*N Slu?irea devine un fals atunci cnd Fristos este ndep-rtat din altar$ Frauda este la fel de &are cnd sacra&entele sunt devalori)ate> nlocuite> +&oderni)ate+ sau vulgari)ate n alt fel$ 1ceasta pentru c- dac- e s- inspire cutre&ur> ceea ce este considerat vesnic nu poate s- fie tratat ca si cu& ar fi schi&%-tor sau deschis speculatiilor o&enesti pe %a)a +popularit-tii+ sale$M0N De aceea Sfntul Chiril al erusali&ului vor%este astfel despre Biseric- n leg-tur- cu p-strarea cinei euharistice liturgice traditionale si cu &odul ascetic de viat- care ne preg-teste pentru a o pri&i" L!-strati aceste traditii nepng-rite si p-strati7v- voi nsisi de p-cate$ Nu v- eAcludeti de la 6&p-rt-sanie> nu v- ndep-rtati> voi nsiv-> prin p-cate f-r- nu&-r> de aceste taine sfinte si duhovnicesti$LM2N Din nefericire> toc&ai de aceste taine duhovnicesti 7 post> rug-ciune> spovedanie> &p-rt-sanie 7 s7au dep-rtat !rotestantis&ul si ,o&ano7Catolicis&ul a&erican &odern vulgari)at$ Sunt convins c- &ulti crestini de %uncredint- se nevoiesc s- fie credinciosi att n deno&inatiile !rotestante ct si n Biserica ,o&ano7Catolic- a&erican-> din nefericire &oderni)at-$ Si &ai cred c- prin co&paratie cu continuitatea istoric- a nevointelor si slu?irii ascetice din Biserica (rtodoA-> +%isericile+ &oderne sufer- n ceea ce priveste duhovnicia> estetica si continuitatea istoric-$ !rotestantii si ,o&ano7Catolicii &oderni)ati au negat realitatea fi)ic- a 6ncarn-rii$ 1u a?uns sfie ?enati de nasterea fi)ic- a lui Fristos> de viata> &oartea> nvierea si lucrarea Sa &ntuitoare$ Cl-dirile Bisericilor ,o&ano7Catolice &oderni)ate 7 ca&ere goale lipsite de orice repre)ent-ri plastice 7 arat- &ai degra%- ca un centru de &editatie al Natiunilor 9nite dect ca o %isericcrestin-$ !ar s- fie &ai +protestanti)ate+ chiar dect %isericile !rotestante$ !ar s- fi fost construite de oa&eni care au ntors spatele Fristosului istoric Care Se d- pe Sine n 6&p-rt-sanie$ 1ceste cl-diri repre)int- o credint- trunchiat- de felul eAperientei %udiste 7 su%iective> depersonali)ate> f-r- viat-$ 1ceasta contrastea)- puternic cu credinta !-rintilor 7 ro%ust-> p-&nteasc-> fi)ic-> pre)ent-> n egal- &-sur- eAtern- si intern-> istoricsi conte&poran-$ Credinta veacurilor poate fi atins-> v-)ut-> &irosit-> tinut- si si&tit-$ LCe era de la nceput> ce a& au)it> ce a& v-)ut cu ochii nostri> ce a& privit si &inile noastre au pip-it despre Cuvntul vietiiKL H1 oan 1"1I Sfntul oan Da&aschinul scria" L.ucrurile vi)i%ile sunt &odele corporale care ne dau MoN ntelegere a lucrurilor intangi%ileK6n vre&urile trecute Du&ne)eu> Care este f-r- for&- sau trup> nu a putut fi repre)entat$ 6ns- acu& Mdup- 6ntrupareN cnd Du&ne)eu este v-)ut n trup vor%ind cu oa&enii> pot s- 6l repre)int printr7 o i&agine Micoan-N pe Du&ne)eu MFristosN pe Care 6l v-d$ Nu &- nchin &aterieiS &- nchin Creatorului &ateriei care S7a f-cut &aterie de dragul &eu si Care a voit s- ia for&- n &aterieS care a lucrat &ntuirea &ea prin &aterie$LM4N 6ntreaga Biseric- istoric- pare s- se ridice pentru a conda&na atitudinea !rotestant- anti7 sacra&ental- si reductionis&ul &oderni)at al Bisericii ,o&ano7Catolice de dup- Consiliul al doilea al #aticanului$ Sfntul Brigore de Nisa scria" L!inea este la nceput o pine o%isnuit-> ns- atunci cnd taina o sfinteste> se preface si devine 6nsusi /rupul lui Fristos$ .a fel &irul tainic> la fel vinul$ Dac- nainte de sfintire erau lucruri de
184
putin- nse&n-tate> dup- sfintirea lor de c-tre Duh fiecare din ele a c-p-tat o putere superioar-$ 1ceeasi putere a cuvntului l face pe preot s- fie venerat si cinstit> separat de restul oa&enilor prin noua %inecuvntare rev-rsat- asupra lui$ Deun-)i era unul din &ulti&e> un ins oarecareS deodat- a devenit un dasc-l de evlavie> nv-t-tor al tainelor ascunse$LM5N ,upndu7se de Sacra&ente> de 6&p-rt-sanie> de icoane> de !ost> de calendarul liturgic> de Spovedania n fata unui preot> &ulti crestini s7au rupt de ase&enea de credinciosii din alte vre&uri$ Si7au +&oderni)at+ liturghiile> dar n acelasi ti&p s7au auto7eAco&unicat din trupul celor care7. &-rturisesc sacra&ental pe Fristos" LC-ci nu sunteti hr-niti de un trup cnd altcineva este hr-nit de alt trup> ci toti sunt hr-niti de acelasi trup$LM8N 1%andonarea cinei euharistice sole&ne din vechi&e si a ntregului calendar %isericesc nu poate fi nlocuitde sunete de ta&%urin-> de vor%it n +li&%i+> de concerte la chitar-> de cntat de i&nuri> de predici care nu se &ai ter&in-> de Scoala de Du&inic-> sau de o &u)ic- +inspiratoare+ &ediocr- de felul celei cu care Biserica ,o&ano7Catolic- a&erican- &odern- si7a png-rit redusele> din nefericire> +liturghii+> i&itnd ce este &ai ?alnic n cultura pop a&erican-$ Si totusi> n ciuda culturii desacrali)ate n care tr-i& eAist- n-de?de$ N-de?dea se afl- acolo unde a fost ntotdeauna$ Este n Biserica istoric-> n neschi&%ata co&unitate purt-toare de Fristos ce 6i aduce &-rturie u%itorului de (a&eni 7 Fristosul care a stat al-turi de p-c-tosi ca noi n co&uniune fi)ic-" LFiind Fristos n Betania> n casa lui Si&on .eprosul> S7a apropiat de El o fe&eie> avnd un ala%astru de &ir de &are pret si l7a turnat pe capul .ui> pe cnd sedea la &as-$ Si v-)nd ucenicii> s7au &niat si au )is" De ce risipa aceasta3 C-ci &irul acesta se putea vinde scu&p iar %anii s- se dea s-racilor$ Dar isus> cunoscnd gndul lor> le7a )is" !entru ce faceti sup-rare fe&eii3 C-ci lucru %un a f-cut ea fatde Mine$ C-ci pe s-raci totdeauna i aveti cu voi> dar pe Mine nu M- aveti ntotdeaunaS c-ci ea> turnnd &irul acesta pe trupul Meu> a f-cut7o spre ngroparea Mea$ 1dev-rat v- )ic vou-" (riunde se va propov-dui Evanghelia aceasta> n toatlu&ea se va spune si ce7a f-cut ea> spre po&enirea ei$L HMatei *5"5710I M1N Sf$ 1&%ro)ie de Milano> +Sacra&entele+> ,ef$ 100:7100;> 1$D$ 0;=> n CredinPa !UrinPilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$<urgens> p$ 185$ M*N Sf$ Chiril al erusali&ului> +!relegeri catehetice+> ,ef$ :24> 1$D$> n CredinPa !UrinPilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$<urgens> pp$ 05=7051$ M0N 1Qa cu& scria !r$ Beorge Florovsk@" LBiserica este unitatea viePii haris&atice$ )vorul acestei unitUPi este ascuns n /aina Cinei Do&nului Qi a Cinci)eci&ii$ ar Cinci)eci&ea este continuatU Qi per&anenti)atU n BisericU prin Succesiune 1postolicU$ !reoPia Hsau +ierarhia+I este nu nu&ai 7 aQa cu& s7ar pUrea 7 scheletul Bisericii> ea este> nainte de toate> un principiu haris&atic> o +distri%uPie a sacra&entelor+> o +econo&ie divinU+$ Nu este doar o co&andU canonicU Qi nu aparPine doar aparatului instituPional al Bisericii 7 ea este &ai ales o trUsUturU constitutivU sau structuralU n &Usura n care Biserica este un organis&> un trup$ !reoPii nu sunt niQte +funcPionari+ nu&iPi de cUtre co&unitate Qi nici si&pli conducUtori sau delegaPi ai +&ulPi&ii+> ai +poporului+ sau +congregaPiei+$ Ei nu fUptuiesc nu&ai in persona ecclesia> ci fUptuiesc n principal in persona Christi> fiind +repre)entanPii+ lui Fristos 6nsuQi> nu ai credincioQilor$ 6n ei Qi prin ei> Capul /rupului> unicul Mare !reot al Noului .egU&nt Qi eAecutU> continuU Qi sUvrQeQte lucrarea duhovniceascU Qi preoPeascU$ El este singurul !reot adevUrat al BisericiiK 9nitatea fiecUrei congregaPii locale este datU de unitatea cinei euharistice$ Nu&ai ca sUvrQitor al 6&pUrtUQaniei preotul este capul Qi )iditorul unitUPii Bisericii$ Dar el &ai are Qi o altU &isiune" sU asigure unitatea universalU Qi catolicU a ntregii Biserici n spaPiu Qi ti&p$ 1ceasta este &enirea scaunului episcopal$ !e de o parte Episcopul are autoritatea sU hirotoniseascU 7 Qi acesta nu este doar un privilegiu ?uridic> ci> &ai cu sea&a> o putere a acPiunii sacra&entale &ai &are dect a
185
preotului$ 1stfel> Episcopul> ca +hirotonisitor+> este )iditorul unitUPii Bisericii la scarU largU$ Cina cea de /ainU Qi Cinci)eci&ea sunt insepara%il legate una de alta$ Duhul Mngietor co%oarU cnd Fiul a fost slUvit n &oartea Qi nvierea Sa$ Dar ele rU&n douU sacra&ente Hsau taineI care nu pot fi a&estecate$ /ot astfel preoPia Qi oficul episcopal diferU ntre ele$ 6n cardul oficului episcopal Cinci)eci&ea devine universalU Qi continuU> n episcopatul indivi)i%il al Bisericii> iar unitatea spaPialU este asiguratU$ !e de altU parte> prin episcopul sUu> sau> &ai %ine> n episcopul sUu> fiecare BisericU localU este legatU de trecut Qi de toate veacurile$ 6n episcopul sUu fiecare BisericU Qi depUQeQte propriile li&ite> fiind organic unitU cu celelalte Biserici$ Succesiunea apostolicU nu este att funda&entul canonic> ci &ai degra%U funda&entul tainic al unitUPii Bisericii$ Este altceva dect pa)a continuitUPii istorice sau a coe)iunii ad&inistrative$ Este &i?locul ulti& de a pUstra identitatea &isticU a /rupului de7a lungul veacurilor$ Dar> desigur> preoPia nu poate fi despUrPitU de /rup$ Este n /rup> ca parte a structurii sale$ ar darurile preoPeQti sunt date n interesul Bisericii$ M2N Sf$ Chiril al erusali&ului> +!relegeri catehetice+> ,ef$ :24> 1$D$> n CredinPa !UrinPilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$<urgens> p$ 055$ M4N Sf$ oan Da&aschinul> Despre sfintele icoane> trad$ David 1nderson HCrestOood> NeO Rork> 1;:=I$ M5N Sf$ Brigore de Nisa> +!redica din îua .u&inilor+> ,ef$ 1=5*> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$<urgens> pp$ 4:74;$ M8N Sf$ oan Bur- de 1ur> +Despre 1 Corinteni+> ,ef$ 11;2> 1$D$> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$<urgens> p$ 118$
8ru(usetea @inutil)@ si realitatea ic"nic) 6n lu&ea noastrdesacrali)at- a& fost ntotdeauna nedu&eriti n ceea ce priveste scopul eAistentei noastre fi)ice$ 1& devenit prag&atici si li&itati n ntelegerea noastr- a realit-tii$ Si totusi> Biserica (rtodoA- nu priveste scopul lu&ii &ateriale doar n ter&eni +practici+$ Sf$ MaAi& M-rturisitorul vor%este despre Sfnta /raditie> n ceea ce priveste sensul vietii> astfel" L/oate lucrurile ne&uritoare si ne&urirea ns-si> toate lucrurile vii si #iata ns-si> toate lucrurile sfinte si sfintenia ns-si> toate lucrurile %une si %un-tatea ns-si> toate %inecuvnt-rile si %inecuvntarea ns-si> toate fiintele si fiinta ns-si sunt &anifest-ri ale lucr-rii lui Du&ne)euK C-ci Du&ne)eu este D-t-torul a toat- viata> al ne&uririi> sfinteniei si %un-t-tii si El transcende fiinta tuturor fiintelor v-)ute si nev-)uteKLM1N Biserica ne nvat- c- prin nevointe ascetice> prin 6&p-rt-sanie> prin slu?ire liturgic-> prin c-int- si Spovedanie pute& s- fi& din nou &preuncu Du&ne)eu> fi)ic si duhovniceste$ Si astfel pute& s- descoperi& c- ntreaga viat- e sacra&ental-$ Falsele distinctii ntre duhovnicie si laicitate> ntre evlavie si purtarea lu&easc-> ntre carne si duh> sunt> cu toate> di)olvate ntr7o unicrealitate prin care ne pute& ntoarce la Du&ne)eu prin slu?ire> printr7o dreapt- raportare la creatia Sa$ Sfnta /raditie arat- c-> departe de a fi un rit religios f-r- rost> 6&p-rt-sania este locul de ntlnire dintre Du&ne)eu si o&$M*N !re)enta lui Fristos n pine si vin este lucrul cel &ai direct pe care l afl-& n aceastviat-$ !rin aceasta puntea surpat- dintre supranatural si ceea ce nu&i& lu&ea natural- este ref-cut-$
188
1sa cu& scrie 1ugustin" LDesi cel &ic nu are acea credint- pe care o &p-rt-sesc cei credinciosi> sacra&entul aceleiasi credinte l situea)- n rndul celor credinciosi$ C-ci de vre&e ce r-spunsul se reg-seste n credint- si prin aceasta se deose%esc cei credinciosi> cei &ici sunt nu&iti si ei credinciosi> nu datorit- n-lt-rii &intii lor c-tre lucrul n sine> ci prin &p-rt-sirea cu acelasi lucru$LM0N 6n Biserica (rtodoA- pn- si copiii &ici pri&esc 6&p-rt-sania> de vre&e ce aceasta i face credinciosi$ Fristos ne7a spus fiec-ruia s- ne nf-tis-& naintea sa ca pruncii$ Biserica (rtodoAeAtinde aceastnv-t-tur- n sensul literal si n ca)ul copiilor$ Copiii se &p-rt-sesc si ei cu Fristos prin Bote)> &irungere si 6&p-rt-sanie$ Fr-niti cu /rupul si Sngele lui Fristos> asa cu& ar fi hr-niti cu sngele de &a&- nainte de nastere> si copiii iau parte la !ra)nicul Bisericii istorice de vre&e ce fac si ei parte din &area fa&ilie de oa&eni$ Sfintii !-rinti ne nvat- c- lu&ea> eAistenta> &ateria> spiritul> sunt toate n chip tainic> supranaturale$ 6ntreaga viat- este o tain-> este o unicrealitate duhovniceasc- si fi)ic-$ 6n 6&p-rt-sanie sunte&> pentru o clip-> oa&eni des-vrsiti> transportati nspre t-r&urile ceresti desi nc- pe p-&nt$ /rupul si Sngele lui Fristos unesc n chip tainic cele lu&esti si fi)ice cu cele vesnice si transcendente ntr7o /ain- duhovniceasc-$ !otrivit Sfintei /raditii> toat- eAistenta fi)ic- a fost &ntuit- prin 6ntrupare$ Du&ne)eu a cinstit s&erenia cute)-toare a Mariei$ Du&ne)eu se foloseste de dragostea de &a&-> de ulei si de laptele de &a&- pentru a ne aduce la sine$ Ceea ce face& ntr7o &-n-stire> ntr7o %iseric-> la &icul de?un sau n &unca noastr- este s-vrsit n pre)enta Do&nului atunci cnd vine dintr7un senti&ent de recunostint- pentru faptul c-> prin Fristos> Creatorul nostru ne7a pri&it> nc- o dat-> n gr-dina Sa$ Biserica nu se rusinea)- de realitatea &aterial- a Do&nului$ Sfntul oan Da&aschinul scria" L/rupul este cu adev-rat unit cu Divinitatea> /rupul Care S7a n-scut din Fecioar-$ C-ci nu /rupul Care a fost n-ltat vine napoi din ceruri> ci pinea ns-si si vinul sunt pref-cute n /rupul si Sngele lui Du&ne)eu$ Dac- vrei s- iscodesti felul n care aceasta se nt&pl-> a?ung-7ti s- afli c- se nt&pl- prin Duhul Sfnt> la fel cu& prin Duhul Sfnt Do&nul S7a ntrupat din N-sc-toarea de Du&ne)eu$ Mai &ult dect aceasta nu sti&> dect c- cuvntul lui Du&ne)eu este adev-rat> lucr-tor si puternic$ !entru cei care se &p-rt-sesc din El cu vrednicie si cu credint-> El lucrea)- ntru iertarea p-catelor si viata vesnic- si ntru p-)irea sufletului si a trupuluiK!inea si #inul nu sunt un fel de /rup si Snge al lui Fristos 7 fereasc- Do&nulZ 7 ci 6nsusi /rupul sfintit al Do&nului> de vre&e ce Do&nul 6nsusi a spus" +1cesta este /rupul Meu+ LM2N$
M1N Sf$ MaAi& M-rturisitorul> +!ri&ul veac de teologie+> n Filocalia> vol$ *> trad$ B$E$F$!al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 1*2$ M*N oan 5"41S 1 Corinteni 11"*074*S .uca **7*=S Matei *5"*87*:S Marcu 12"*07*2S 1 Corinteni 1="18S 1 oan 1"8S 1 Corinteni 11"*;S Matei *5"*:S oan 5"4574: etc$ M0N Sf$ 1ugustin de Fippo> +Epistola c-tre Bonifaciu+> 1$D$ 2=:> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 0> trad$ J$1$<urgens> p$ 541$ M2N Sf$ oan Da&aschinul> +Despre i)vorul cunoasterii+> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 0> trad$ J$1$<urgens> p$ 00;$
18:
Pra,nicul etern !-rintele 1leAander Sch&e&ann scrie c- la sfrsitul !ra)nicului Euharistic +totul este clar> totul este si&plu si lu&inos$ ( astfel de deplin-tate u&ple totul$ ( astfel de %ucurie p-trunde toate$ ( astfel de dragoste radia)- prin toate$ Sunte& din nou la nceputuri> acolo unde n-ltarea noastrnspre &asa lui Fristos n &p-r-tia Sa a nceput$+M1N Crestinii din diverse secte de a)i pot s- fac- &ulte lucruri folositoare> chiar spirituale> pe care ei le nu&esc +slu?%e+$ 6ns- potrivit &-rturiei nentrerupte a Bisericii istorice> ei nu s7au al-turat celor care se &p-rt-sesc cu Sfnta si eterna 6&p-rt-sanie> dat- de preoti autentici care au autoritatea real-> cu care au fost investiti de isus> trans&is- prin nentrerupta succesiune istoricsi apostolic-$ !rin ur&are acestia nu au slu?it 7 nu s7au &p-rt-sit 7 lui Fristos n felul n care El l7a ar-tat eAplicit tuturor celor care7. ur&ea)-$ Si nici nu au avut parte de fr-tia cu care toti credinciosii> c-ci ei sunt pri&ii crestini din istorie care ignor- ceea ce este faptul de viat- central pentru toti ceilalti crestini 7 !ra)nicul euharistic 7 si viata ascetic- sacra&ental- care ne preg-teste pentru el$ Nu pute& pretinde s- deveni& precu& Fristos n afara Bisericii istorice$M*N Si nici nu pute& ntelege vreodat- de ce ntreaga Biseric- istoric- pretuieste de dou- &ii de ani slu?irea sacra&ental- si o viat- tr-it- n conteAtul calendarului liturgic> c-ci niciodat- nu a& participat noi nsine n ele$ Nici o carte> nici &-car cartea de fat-> nu l va aduce pe scepticul !rotestant sau pe ,o&ano7Catolicul &oderni)at dup- Consiliul #atican > &ai aproape de traditia euharistic- autentic- a Bisericii istorice> dac- acea persoan- asteapt- s- fie convins- cu argu&ente teologice rationale$ 6n cele din ur&- tre%uie s- ne s&eri& si s- nv-t-& tr-ind slu?irea autentic-> nu doar citind despre ea$ 1ceasta este credinta adev-rat- n actiune$ 1dev-rata teologie este n rug-ciune> iar adev-rata rug-ciune este slu?ire> iar adev-rata slu?ire este participare n co&uniunea tuturor sfintilor> n co&unitate nentrerupt- de la nceputuri$ 1cesta este &esa?ul Sfintei /raditii$ Si aceasta este ceea ce Fristos i7a spus lui !etru" +c-ci nu trup si snge ti7a f-cut tie cunoscut aceastaK+ HMatei 15"18I M1N 1leAander Sch&e&ann> Euharistia HCrestOood> 1;::I> p$ *24$ M*N LCrestinis&ul este Biserica> adic- o Co&unitate> Noul !opor al lui Du&ne)eu care si ghidea)- viata dup- anu&ite principii$ ar aceastviat- nu poate fi divi)at- n co&parti&ente dintre care unele c-l-u)ite dup- alte principii heterogene$L Beorge Florovsk@> Bi%lia> Biserica> /raditia" o perspectiv- (rtodoA-> p$ 8=$
Ca!it"lul -VE*TIREA CEA $UN/ Biserica (rtodoA- istoric- nvat- c- eAistenta fi)ic- este %un-$ .u&ea &aterial- nu are nevoie de nici o ?ustificare utilitar- pentru eAistenta sa pentru c- Fristos a &ntuit lu&ea si continu- s7o sfinteasc- cu pre)enta Sa sacra&ental- prin Biserica sa$ De aceea %isericile (rtodoAe sunt pline de &oaste> de icoane> de t-&ie> de &ir> de vin> de lu&n-ri> de ap- sfintit-> de ves&inte &podo%ite> potire> &o)aicuri> de &u)ic-> de art- n diferite for&e> de aceea sunt att de
18;
ncnt-toare sen)orial si estetic$ 6n Biserica (rtodoA- ntelege& c- dragostea lui Du&ne)eu apare n ntreaga Sa creatie> nu doar n cele +spirituale+$ .actantiu scrie c- dragostea lui Du&ne)eu se revelea)- tuturor n Creatia sa %un-" LNi&eni nu este att de necivili)at sau de %ar%ar> ca> atunci cnd si ridic- ochii spre cer> chiar dac- nu stie prin ce &inune du&ne)eiasc- este totul posi%il> s- nu nteleag- ceva din &-retia lucrurilor> din tot ce e ornduial-> consecvent-> utilitate> fru&usete si proportie si &ai ales s- nu priceap- c- toate acestea nu ar fi posi%ile dac- nu ar eAista o rnduial- divin-> dac- nu ar fi &odelate de un creator &-ret$L M1N Biserica (rtodoA- s-r%-toreste creatia lu&ii fi)ice$ Ne nvat- c- natura> dragostea> arta> fru&osul> &aternitatea> paternitatea> slu?irea> rug-ciunea> iu%irea de)interesat-> %ucuria n pre)enta fru&osului> sacra&entele fi)ice sunt %une$ /oate acestea nu au nevoie de nici o ?ustificare care s- le dea legiti&itate$ Ele asteapt- s- fie v-)ute de fiecare dintre noi atunci cnd +ne ridic-& ochii spre cer$+ Sfantul 1tanasie spune" LCreatia> prin rnduiala si ar&onia ei> 6l preasl-veste cu glas tare pe St-pnul si Creatorul eiKDe aceea Du&ne)eu> prin cuvntul S-u> a dat creatiei o astfel de rnduial-> pentru c- desi invi)i%il prin natura Sa> oa&enii s-7. poat- cunoaste prin lucr-rile Sale$L M*N Creatia 7 ne nvat- Sfnta /raditie 7 este %un- n ea ns-si pentru c- Du&ne)eu este %un n El 6nsusi si pentru c- El este autorul #ietii$ !-catul nu a schi&%at acest lucru de %a)-$ Fristos a venit pentru ca noi s-7. i&it-& si s- ne ndu&ne)ei&> pentru a participa deplin la natura sa divin-> iar acea participare presupune %ucuria creatiei$ !uritanii ne spun c- tre%uie s- alege&$ /re%uie> prin ur&are> s- alege& ntre a7i a?uta pe s-raci> a7. &-rturisi pe Fristos> sau a ne %ucura de art- si chiar de a face art-$M0N Secularistii ngusti la &inte au procedat la fel cerndu7le oa&enilor s- aleagntre carier- si copil$ Sau ntre +succesul+ profesional si ngri?irea unui p-rinte vrstnic$ Sau ntre a7i iu%i si prote?a pe copii si o +eAplo)ie de populatie+$ !uritanii ntrea%-" LCu& de &ai aveti ti&p pentru slu?ire liturgic-> pentru art-> &u)ic- si literatur- cnd ati putea s-7i s-turati pe fl-&n)i sau s- propov-duiti evanghelia3L Secularistii spun" LCu& poti s- ai acu& un copil3 6ti va ntrerupe scoala sau cariera$ Nu te va l-sa s-7ti afli &plinirea$ Merit- s- avorte)i$ !entru ca s- ai o carier-> sau pentru ecologie> sau pentru societate$L !otrivit Sfintei /raditii> isus ne7a spus s-7i s-tur-& pe cei fl-&n)i iar n clipa ur&-toare a ap-rut ceea ce lu&ea noastr- prag&atic- ar considera c- e un act +nefolositor+ de slu?ire si de dragoste> o risip- de resurse de pret care +puteau fi cheltuite &ai %ine+ HMatei *5"57 10I$ Biserica (rtodoA- a recunoscut i&portanta acestei istorii si reflectea)- la tlcul ei n rug-ciuni si i&nuri" L!ng-rit- si nevrednic- a venit la /ine fe&eia> o> Mntuitorule$ /i7a sp-lat picioarele cu lacri&i si a preasl-vit p-ti&irea /a$ 1 spus" +Cu& as putea s- /e privesc> St-pne3+ Si totusi> /u ai venit s7o &ntuiesti pe desfrnat-$ +Eu sunt &oarta> nvie7&- din ntuneci&e> asa cu& l7ai nviat pe .a)-r din &or&nt n )iua a patra$ !ri&este7&- n nenorocirea &ea> o> Doa&ne> si &&ntuieste$+ L M2N Fristos> asa cu& ne nvat- sole&n Biserica (rtodoA- n slu?%ele S-pt-&nii Mari> nu este doar Do&n al Duhului> ci si Do&n al lacri&ilor fe&eii p-c-toase> al &irului pe care ea l7a adus> al trupului lui .a)-r pe care l7a nviat din &orti n lu&ea fi)ic- de carne si snge$ Mai &ult chiar> ntregul calendar liturgic al Bisericii (rtodoAe ne nvat- c- att nevointele ascetice> ct si pr-)nuirea )ilelor de s-r%-toare sunt parte din viata crestinului$ Sfintii !-rinti vor%esc ntr7un glas despre i&portanta recunoasterii %un-t-tii lu&ii fi)ice si a sfintirii ei de c-tre Fristos$ L/oat- fru&usetea> toat- &inunea> toat- &-retia reflect- ceea ce este negr-it de fru&os> de &inunat> de &-retKDac- tre%uie s- ne folosi& de si&turi> atunci s- le folosi& pentru a7.
1:=
asi&ila pe Creator prin creatia Sa> v-)ndu7. reflectat n lucrurile create> precu& soarele este reflectat n ap-$LM4N Caracterul fi)ic eAu%erant al slu?irii (rtodoAe pare straniu &ultora din )iua de a)i$ Cu recurgerea sa la &oaste> sacra&ente> liturghii vechi> )ile de !ost> )ile de s-r%-toare> lu&n-ri> t-&ie> icoane> pine> vin> &ir si ap-> slu?irea (rtodoA- pare pri&itiv-> copil-roas-> naiv- chiar> celor care au respins vi)iunea Bisericii potrivit c-reia lu&ea fi)ic- este eApresia deplin- a %un-t-tii lui Du&ne)eu$ ,espingnd %un-tatea creatiei lui Du&ne)eu &ulti crestini au devenit %udhisti> slu?ind de parc- nu&ai lu&ea spiritual- ar avea i&portant-$ 1stfel au a?uns s- nege ns-si 6ntruparea prin felul n care slu?esc Hdesi nu prin ceea ce spunI> chiar dac- nu recunosc$M5N Dup- unii slu?irea (rtodoA- este si&plist- si credul-> prea +p-&ntean-+$ 1ltii o consider- prea %anal- sau prea &istic-$ 9nii !rotestanti si ,o&ano7Catolici &oderni)ati cred c- slu?irea (rtodoA- este +inutil de orna&entat-+> +eAtravagant-+> de un +si&%olis& inutil+> sau chiar +p-gn+$ 1cestia au acu)at (rtodoAia de +idolatrie+ datorit- folosirii icoanelor n ti&pul slu?%elor$M8N Si totusi Biserica (rtodoA- nvat- c- naintea altarului lui Du&ne)eu> &ai cu sea&- cere&onialul> si&%olul> %ucuria> icoana> culoarea> natura fi)ic-> de&nitatea> fru&osul si +inutilul+ aduc des-vrsire slu?irii$ +Bustati si vedeti+ este invitatia !ra)nicului euharistic" +#edeti &inile Mele si picioarele Mele> cEu 6nsu&i suntS pip-iti7M- si vedeti> c- duhul nu are carne si oase> precu& M- vedeti pe Mine ca&+ H.uca *2" 0;I$ 1cesta este &esa?ul fiec-rei &oaste> icoane> lu&n-ri> vest&nt preotesc> post si pra)nic n fiecare Biseric- (rtodoA-> n fiecare colt al lu&ii" !uneti &na pe Mine si vedetiZ 1& venit s- &ntuiesc lu&ea n care tr-itiZ Biserica (rtodoA- a sustinut nencetat c- nu tre%uie s- ne fie rusine de natura noastr- corporal-$ De fapt Biserica a nv-tat c- pute& s- a?unge& la o cunoastere &ai adnc- a lui Du&ne)eu printr7o ntelegere &ai dreapt- a creatiei Sale$ Sf$ MaAi& scria" LNu 6l cunoaste& pe Du&ne)eu n esenta Sa$ 6l cunoaste& &ai degra%- din &-retia creatiei Sale si din gri?a Sa providential- pentru toate f-pturile$ C-ci prin aceste lucruri> ca si cu& ar fi niste oglin)i> pute& do%ndi ntelegerea nesfrsitei Sale %un-t-ti> ntelepciuni si puteri$LM:N 1sa cu& poate &-rturisi oricine care a avut sansa s- vi)ite)e o co&unitate &onahal- (rtodoA-> ca cea de la Si&onopetra de pe Muntele 1thos> de eAe&plu> &onahis&ul (rtodoA practic- de veacuri o viat- de cu&p-tare si fru&usete ntr7o relatie ar&onioas- cu natura$ Cu &ult nainte ca +pro%le&ele ecologice+ s- fie la &od-> ntelegerea (rtodoA- a creatiei lui Du&ne)eu a fost nu nu&ai discutat-> ci si tr-it- de c-lug-ri si c-lug-rite f-r- nu&-r> a c-ror conservare a creatiei este parte din viata ascetic- sacra&ental-$ M1N .actantiu 7 + nstitutiile divine+> 1$D$ 0=2> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$<urgens> p$ *55$ M*N Sf$ 1tanasie 7 +/ratatul &potriva p-gnilor+> ,ef$ 8257828> 1$D$ 01:> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ 1> trad$ J$1$<urgens> pp$ 0*=70*1$ M0N ,epre)entativ- pentru aceast- a%ordare ncrncenat- a +crestinis&ului+ este cartea lui ,on Sider Crestini %ogati n era foa&etei HDoOners Brove> 1;88I precu& si tipul de negustorie cu vina individual- n lucrarea de o viat- a unor +lideri evanghelici+ ca /on@ Ca&polo$$ M2N 1postiha> /onul al doilea> din seara de &arti a S-pt-&nii !ati&ilor> n Biserica (rtodoA-$ M4N Sf$ /eodor Cel Mare 7+/eoretikon+" Filocalia> vol$ *> trad$ B$E$F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> pp$ 21724$ M5N L/aina lui Fristos se afl- n centrul credintei (rtodoAe> dupcu& este totodat- si nceputul si piscul ei$ /aina Fiintei lui Du&ne)eu> Sfnta /rei&e> a fost revelat- de El> +9nul din Sfnta /rei&e+$ 1ceast- tain- poate fi p-truns- nu&ai prin Fristos> prin asu&area !ersoanei Sale$ Nu&ai cei care 6l +cunosc+ pe El pot s- l cunoasc- si pe /at-l$ +/rupul lui Fristos+ nu este un
1:1
+apendice+$ Cu adev-rat> scopul final al 6ntrup-rii a fost ca Cel 6ntrupat s- ai%e un +trup+> care e Biserica> Noua 9&anitate> &ntuit- si ren-scut- ntru Cel Care este Capul ei$ L 7 Beorge Florovsk@> 1specte din istoria Bisericii> pp$ *27*4$ M8N #e)i cele trei tratate ale Sf$ oan Da&aschin$ /oate trei ap-r- folosirea icoanelor ca o prelungire a nv-t-turii centrale a crestinis&ulu" Du&ne)eu a devenit &aterie prin 6ntrupare$ Despre sfintele icoane" /rei apologii &potriva celor care atac- sfintele icoane> trad$ David 1nderson HCrestOood> 1;:=I$ M:N Sf$ MaAi& M-rturisitorul> +!ri&ul secol al iu%irii+" Filocalia> vol$ *> trad$ B$E$F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ 52$
Realitatea ener"as) Biserica ne7a nv-tat c- Du&ne)eu este generos si %un> si c- ntreaga Sa creatie ne vor%este despre nesfrsita Sa %un-tate$ Sfntul ascet !etru Da&aschinul scria" L(&ul cunoasterii duhovnicesti g-seste c- totul este f-cut pentru &ntuirea sufletului s-u si pentru slava lui Du&ne)eu$ 6ntr7adev-r> pentru aceast- slav- au fost aduse la viat- toate lucrurile$L M1N Fie c- ne uit-& la creatia lui Du&ne)eu> la slu?irea liturgic- veche din Biserica (rtodoA- ori la descrierea cerului din 1pocalipsa> nu g-si& nic-ieri o &onotonie depri&ant- 7 patru pereti al%i si o predic- li&itat- doar la realitatea +spiritual-+ 7 pentru a nu &ai a&inti de progra&ul eAcesiv de %irocratic de triere a celor +alesi+> ci o eAtravagant- clocotitoare tainic-> plin- de %ucurie" L6ndat- a& fost n duhS si iat- un tron era n cer si pe tron sedea cineva$ Si Cel ce sedea se&-na la vedere cu piatra de iasp si de sardiu iar de ?ur &pre?urul tronului era un curcu%eu> cu nf-tisarea s&araldului$ Si dou-)eci si patru de scaune ncon?urau tronul si pe scaune dou-)eci si patru de %-trni> se)nd> &%r-cati n haine al%e si purtnd pe capetele lor cununi de aur$ Si din tron ieseau fulgere si glasuri si tuneteS si sapte f-clii de foc ardeau naintea tronului> care sunt cele sapte duhuri ale lui Du&ne)eu$ Si naintea tronului> ca o &are de sticle> ase&enea cu cristalul$ ar n &i?locul tronului si &pre?urul lui patru fiinte> pline de ochi> dinainte si dinapoi$ Si fiinta cea dinti era ase&enea leului> a doua fiint- ase&enea vitelului> a treia fiint- avea fata de o&> iar a patra fiint- era ase&enea vulturului care )%oar-$ Si cele patru fiinte> avnd fiecare din ele cte sase aripi> sunt pline de ochi> de ?ur &pre?ur si pe din-untru si odihn- nu au> )iua si noaptea> )icnd" Sfnt> Sfnt> Sfnt Do&nul Du&ne)eu> 1tottiitorul> Cel ce era si Cel ce este si Cel ce vine$ Si cnd cele patru fiinte d-deau slav-> cinste si &ultu&it- Celui ce sade pe tron> Celui ce este viu n vecii vecilor> atunci cei dou-)eci si patru de %-trni> c-)nd naintea Celui ce sedea pe tron> se nchinau Celui ce este viu n vecii vecilor si aruncau cununile lor naintea tronului> )icnd" #rednic esti> Doa&ne si Du&ne)eul nostru> s- pri&esti slava si cinstea si puterea> c-ci /u ai )idit toate lucrurile si prin vointa /a ele erau si s7au f-cut$L H1pocalipsa 2"11I Du&ne)eu 7 nvat- Sfnta /raditie 7 este Creatorul %un si generos$ Este Do&nul lu&ii fi)ice si al celei ceresti$ Este Do&nul slu?irii fi)ice pentru c- El este Creatorul si .7a tri&is pe Fiul S-u n carne si oase$ El este Cel Care ne va nvia cu trupul$ LFe&eia a turnat &ir nepretuit pe capul /-u &p-r-tesc> sfnt si nsp-i&nt-tor> (> Fristoase$ 1 apucat picioarele /ale preanevinovate cu &inile ei necurate si a strigat" +Sl-viti7. pe Do&nul> voi lucr-ri ale Do&nuluiZ Cntati7 si preasl-viti7. de7a pururiZ+ L M*N !e cnd ne7a& fi asteptat ca Fristos s- fie preocupat de &oartea Sa i&inent-> El si7a g-sit ti&p pentru de&onstratia fe&eii p-c-toase a unei slu?iri fi)ice n ti&p ce si7a +risipit+ darul ei pe El$ Si totusi> n conteAtul suferintei a ng-duit isus fe&eii s- toarne parfu& scu&p pe El$ 6n conteAtul
1:*
durerii fru&usetea &irului scu&p avea s- do%ndeasc- un sens si &ai adnc$ Si astfel> doar n &-sura n care ntelege& c- n ti&p ce sunte& vii> sunte& de fapt &orti> pute& da i&portanta cuvenit- eApresiilor eAterioare ale fru&usetii &ntuitoare si sacra&entale$ Biserica nvat- c- la fundul iadului 7 de noi nsine creat 7 ave& cea &ai &are nevoie s- iu%i& fru&usetea creatoare a lui Du&ne)eu$ 1ceasta este nv-t-tura Bisericii asa cu& a fost ea eApri&atde Sfintii !-rinti$ Sf$ oan Bur-7de71ur avea s- r-spund- &anacheenilor Hpuritanii din vre&ea saI astfel" LCreatia nu este rea$ Este %unsi este un se&n al ntelepciunii si puterii lui Du&ne)eu> al dragostei Sale pentru oa&eniKNe duce la cunoasterea lui Du&ne)eu si ne face s-7. cunoaste& &ai %ine pe St-pn$L M0N Creatia noastr- sacra&ental- este o &-rturie a faptului c- Du&ne)eu este iu%ire$ #enirea lui Fristos dovedeste dragostea sa pentru lu&ea fi)ic- si pentru f-pturile Sale$ 1sa cu& spunea psal&istul si cu& se roag- Biserica" +.-udati pe Do&nul si che&ati nu&ele .uiS vestiti ntre nea&uri lucrurile .ui+ H!sal&ul 1=2I$ Sfnta /raditie ne spune c- isus ne7a nv-tat s- nu tr-i& doar cu pine$ Si nici doar cu lucruri +folositoare+$ !n- si utilitatea unor progra&e sociale %une are o li&it- atunci cnd e vor%a de o lucrare &ntuitoare$ 6ngusta ntelegere a evangheli)-rii si a +&-rturisirii lui isus+ nu este totul ntr7o viatcrestin-$ !e lng- faptele %une de &ilostenie 7 chiar si propov-duirea Evangheliei 7 eAist- ceva &ai i&portant> nsusi sensul vietii> restaurarea relatiei noastre cu Creatorul nostru prin slu?ire> ca unii care s-vrsesc cercul creatiei oferindu7l napoi Creatorului cu recunostint-> ducnd astfel pnla cap-t c-l-toria ndu&ne)eirii lor prin co&uniune ne&i?locit- cu Du&ne)eu" LBinecuvintea)-> suflete al &eu> pe Do&nulZ Doa&ne> Du&ne)eul &eu> &-ritu7/e7ai foarteZ 6ntru str-lucire si n &are podoa%- /e7ai &%r-catS Cel ce /e &%raci cu lu&ina ca si cu o hain-S Cel ce ntin)i cerul ca un cortS Cel ce acoperi cu ape cele &ai deasupra ale lui HKI Cel ce adapi &untii din cele &ai de deasupra ale /ale> din rodul lucrurilor /ale se va s-tura p-&ntul$ Cel ce r-sari iar%a do%itoacelor si verdeata spre slu?%a oa&enilorS ca s- scoat- pine din p-&nt si vinul ce veseleste ini&a o&uluiS Ca s- veseleasc- fata cu untdele&n si pinea ini&a o&ului o nt-reste$ S-tura7se7vor copacii c&pului> cedrii .i%anului pe care i7ai s-ditS acolo p-s-rile si vor face cui%$ /ri&ite7vei duhul /-u si se vor )idi si vei nnoi fata p-&ntuluiL H!sal&ul 1=0"170>1271:> 01I$ Biserica (rtodoA- nvat- c- sensul vietii noastre nu l g-si& n teorii econo&ice> n progra&e sociale si nici chiar n +studiul %i%lic+ sau respectarea cu strictete a regulilor$ 1dev-ratul sens al vietii l afl-& n slu?irea lui Du&ne)eu Care ne7a dat dragostea pe care o &p-rt-si& cu El" dragostea pentru Du&ne)eu si pentru creatia Sa> dragostea &a&ei pentru pruncul ei> dragostea fe&eii p-c-toase pentru isus> a %unicilor pentru nepoti> dragostea pentru art-> pentru natur- si pentru fru&os> pentru f-pturile ceresti stranii si &inunate totodat-> dragostea pentru ceilalti oa&eni si pentru Mntuitorul nostru> dragostea pe care o ar-t-& cnd intr-& ntr7o %iseric- pe cnd ne face& se&nul crucii si cu drag si respect s-rut-& icoane> ntr7un act care afir&- viata> declarnd realitatea &ntuit- plin- de sens> de du&ne)eire si de slav-$ Dndu7ne pinea si vinul su% for&a &aterial-> trupul si sngele S-u ca pisc al vietilor noastre duhovnicesti> ntr7un chip real> fi)ic> si totusi de nep-truns> Biserica ne nvat- c- isus a &ntuit n veci lu&ea fi)ic-$ De aceea Biserica (rtodoA- are icoane$ De aceea toat- .iturghia duce spre 6&p-rt-sanie$ De aceea c-lug-rii si c-lug-ritele Bisericii (rtodoAe se apropie de natur- cu dragoste si respect$ De aceea posti& si de aceea pr-)nui&$ De aceea arta> &u)ica> fru&osul si eAtravagantele pline de %ucurie alc-tuiesc slu?irea adev-rat-$ Biserica (rtodoA- nu se rusinea)- de lu&ea fi)ic- sau de repre)ent-rile fi)ice ale lui Fristos si ale Sfintilor pentru ca nici Fristos nu s7a rusinat de noi" L.uati> &ncati> acesta este trupul Meu care se frnge pentru voi$ 1ceasta s- faceti pentru po&enirea MeaL H.uca 11"*2I$
1:0
De aceea taina c-s-toriei se consu&- printr7o relatie seAual- fi)ic-> plin- de %ucurie si roditoare$ De aceea Biserica a ocrotit de veacuri copiii nen-scuti$ De aceea c-lug-rii de pe Muntele 1thos tratea)- &ediul natural din ?ur cu respectul pe care ar tre%ui s- l d-& ntregii creatii$ De aceea &ateria este i&portant-$ Sfntul 1&%ro)ie de Milano scrie c- e greu s- ntelege& dragostea lui Du&ne)eu n afara progresului fi)ic creator$ L/u esti un chip> o> o&ule> un chip pictat de Du&ne)eul t-u> des-vrsit artist si pictor$ Nu desfigura chipul )ugr-vit care reflect- nu nsel-ciunea> ci adev-rul> care eApri&- nu c-derea> ci harul$L M2N Sfnta /raditie nvat- c- dragostea lui Du&ne)eu tre%uie s-7i fie r-spl-tit- n &od practic a?utndu7i pe s-raci> dar aceasta nu este totul pentru a s-vrsi lucrarea lui Fristos$ ,-spunsul la ntre%area +De ce tr-i&3+ l afl-& pe &-sur- ce ntelege& c- n viat- eAist- lucruri dincolo de orice pret si descriere ce dau vietii adev-ratul sens" dragostea +gratuit-+ a lui Du&ne)eu> dragostea +gratuit-+ pentru aproapele> eApresia +gratuit-+ a creativit-tii prin art-S sacra&entele gratuite si 6&p-rt-sania +gratuit-+S dragostea +gratuit-+ pentru nedoritele fiinteS darul +gratuit+ si dificil al li%erului ar%itruS slu?irea fru&oas-> sole&n- si +gratuit-+ a Bisericii (rtodoAe istoriceS tinerea +gratuit-+ a posturilor> pra)nicelor si priveghiurilor> cinstirea +gratuit-+ a oaselor +nefolositoare+ 7 &oastele$ /oate aceste lucruri +gratuite+ si +nefolositoare+ pot deveni folositoare atunci cnd le oferi& napoi Creatorului nostru iu%itor si generos$ 1%ia ntelegnd c- noi nsine tre%uie s- deveni& icoane W i&agini 7 ale lui Fristos> pute& ncepe c-l-toria noastr- adev-rat- spre Du&ne)eu$ #iata cap-t- sens atunci cnd ncepe& s- ntelege& c- Sfintele /aine nu sunt de do&eniul irationalului> ci de do&eniul vesniciei> prin care ne s&eri& naintea Du&ne)eului atotputernic$ Sfntul oan Cassian l citea)- pe renu&itul !-rinte african al desertului> 1%%a Moise> cnd spune" L!e Du&ne)eu nu 6l cunoaste& n fiinta Sa %inecuvtat- si de nep-truns> c-ci aceasta este re)ervat sfintilor S-i n veacul ce va s- vin-$ Ci 6l cunoaste& din &-retia si fru&usetea f-pturilor Sale> din du&ne)eirea cu care st-pneste lu&ea )i de )i> din dreptatea si din &inunile pe care le arat- sfintilor S-i cu fiecare generatieKcnd ne gndi& c- El nu&-r- stropii de ploaie> nisipul &-rii si stelele de pe cer sunte& coplesiti de &-retia naturii si ntelepciunii Sale$L M4N Cnd sunte& coplesiti de &-retia lui Du&ne)eu 7 de fru&usetea Sa> de /aina si rodnicia Sa 7 ave& pentru ce s- particip-& la dragostea Sa> s-7i a?ut-& pe s-raci pentru ca> la rndul lor sa?ute si ei$ EAist- un &otiv pentru a slu?i$ EAist- un &otiv pentru a tine posturile> pentru a ne desp-ti&i$ EAist- un &otiv pentru a face fapte %une> de eAe&plu a ocroti natura si pruncii nen-scuti$ Nu doar pentru c- poate fi de&onstrat c- e avanta?os din punct de vedere econo&ic> ci pentru c- Du&ne)eu a creat fru&usetea$ Dac- 6l iu%i& nu vo& distruge si a%u)a de darurile Sale> ci vo& alege s- ne folosi& de li%erul nostru ar%itru pentru a7 fi vrednici slu?itori si a7 oferi> la rndul nostru> viata napoi precu& c-lug-rii de pe Muntele 1thos$ Datorit- %ucuriei 7 nvat- Biserica 7 se cuvine s- ocroti& &ediul natural si spiritual n care tr-i&$ Din %ucurie se cuvine s- ne dedic-& vietile lui Du&ne)eu> s- deveni& c-lug-ri n ini&ile noastre sau chiar n realitate$ ,ug-ciunea> !ostul> iar%a verde> %alenele> soprlele> c-s-toriile fericite> pruncii nen-scuti> copiii> lectura unei c-rti %une> pli&%-rile lungi si hoinare> s-rutarea &inii unui preot sau episcop drag> pictarea unui ta%lou sau scrierea unui ro&an sau a unei poe)ii" toate acestea sunt parte din viata sacra&ental-$
M1N Sf$ !etru Da&aschinul> +Despre Sfnta Scriptur-+" Filocalia> vol$0> trad$ B$E$F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$ *50$
1:2
M*N /roparele din seara de <oia Mare din S-pt-&na !ati&ilor n Biserica (rtodoA-$ M0N Sf$ oan Bura de 1ur> +(&ilii despre diavol+> ,ef$ 1118> 1$D$0:5> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$1$ <urgens> p$::$ M2N Sf$ 1&%ro)ie de Milano> +FeAa&eron+> ,ef$ 101:> 1$D$ 0:;> n Credinta !-rintilor din vechi&e> vol$ *> trad$ J$1$ <urgens> pp$ 158715:$ M4N Sf$ oan Cassian> +Despre Sfintii !-rinti din Sketis+" Filocalia> vol$ 1> trad$ B$E$F$ !al&er> !hilip Sherrard> Gallistos Jare> p$;8$
$un)tate &e &ra ul 3un)t)tii !redicatorul renu&it> Sf$ oan Bur- de 1ur> a cuvntat (&ilia sa de !asti n Catedrala din Constantinopole ntr7o di&ineat- din secolul al #7lea$ S7a adresat celor care au venit s-7si ispr-veasc- !ostul si s- se %ucure de Do&nul 6nviat$ Cuvintele sale strnesc si ast-)i o %ucurie negr-it-$ Si ast-)i sunt la fel de proaspete ca n )iua n care> n fata a &ii de credinciosi> a rostit" LEste cineva ntre voi care 6l iu%este pe Du&ne)eu3 S- vin- si s- se &p-rt-seasc- din acest lu&inos> &-ret pra)nicZ Este cineva ntre voi care e slu?itor ntelept3 S- se %ucure c-ci intr- n %ucuria Do&nului nostruZ Este cineva ntre voi ostenit de post3 S- vin- si s-7si pri&easc- r-splataZ Este cineva ntre voi care a trudit de la pri&ul ceas3 S- vin- s- si pri&easc- a)i plata &uncii saleZ Este cineva care a venit dup- ceasul al treilea3 S- fie %ucuros> c-ci pr-)nuiesteZ Este cineva care a venit dup- ceasul al saselea3 S- nu sov-ie> c-ci ni&ic nu r-&ne ne&p-rt-sitZ Este vreunul care a a?uns dup- ceasul al nou-lea3 S- vin- nainte f-r- ntr)iereZ Este cineva care a a?uns a%ia la ceasul al unspre)ecelea3 Nu v- te&eti de ntr)ierea voastr-> c-ci %un-tatea St-pnului este nentrecut-$ El l pri&este pe ulti&ul ca pe cel dinti$ El d- odihn- celui din ceasul al unspre)ecelea .a fel cu& o d- celui care s7a nevoit de la pri&ul ceas$ El este &ilostiv cu pri&ul> asa cu& este iu%itor fatde cel-lalt$ !ri&ului i arat- genero)itate> celuilalt %un-tate$ El cinsteste fapta si st-pneste telul o&ului$ !rin ur&are intrati cu totii n %ucuria Do&nului vostruZ 1tt pri&ul ct si cel de pe ur&- s- pri&easc- r-splata> Bogat si s-rac s- d-ntuiasc- si s- cnte &preun-> Cel chi%)uit si cel nep-s-tor s- cinsteasc- aceast- )i> Cei care au tinut postul si cei care nu l7au tinut> Masa e plin- si fiecare s- ia parte la osp-t #itelul e pentru fiecare> ni&eni s- nu plece fl-&nd S- vin- fiecare s- se &p-rt-seasc- la osp-tul credinteiZ
1:4
S- se %ucure de r-splata dragostei si a %un-t-tiiZ Ni&eni s- nu7si plng- s-r-cia C-ci o &p-r-tie a tuturor este acu& printre noi Ni&eni s- nu se de)n-d-?duiasc- de c-derile sale C-ci iertarea a nviat din &orti> Ni&eni s- nu se &ai tea&- de &oarte C-ci &oartea Mntuitorului nostru ne7a eli%erat Fiind tinuti n puterea .ui> El ne7a vindecat de &oarte Co%orndu7Se la iad> El l7a ro%it Si l7a a&-rt cnd i7a gustat din carne Si prev-)nd aceasta saia a strigat" + adul s7a nfricosat ntlnindu7te> Mntuitorule+$ S7a nfricosat pentru c- a fost nfrnt S7a nfricosat pentru c- a fost %at?ocorit S7a nfricosat pentru c- a fost nc-tusat S7a ntrupat si s7a nf-tisat lui Du&ne)eu S7a f-cut p-&nt si s7a nf-tisat raiului S7a f-cut chip v-)ut si a fost nfrnt de chip nev-)ut$ (> &oarte> unde e %oldul t-u3 (> &oarte> unde e victoria ta3 Fristos a7nviat si tu esti do%ortFristos a7nviat si diavolul e r-pus Fristos a7nviat si ngerii se %ucurFristos a7nviat si viata e din %elsug si li%erFristos a7nviat si nu &ai e ni&eni n &or&inteZ C-ci Fristos> cnd a fost nviat din &orti S7a f-cut ntiul rod al celor ador&iti Slav- .ui si &-rire n vecii vecilor$ 1&in$LMiN Dac- eAist- Du&ne)eu si dac- Si7a tri&is Fiul s- ne arate calea sacra&ental- de co&uniune cu El> dac- crestinis&ul este adev-rat> atunci r-spunsul la declinul &oral al culturii noastre este acelasi acu&> ca n secolul al #7lea" LBucurati7v- cu totii n Do&nulZL Bucuria o afl-& acolo unde a fost ntotdeauna" n Fristos Cel 6nviat si n Biserica Sa 9na 1dev-rat-> Sfnt-> So%orniceasc- si 1postoleasc-> n co&unitatea Sa (rtodoA- purt-toare de Fristos> l-casul viu al Celui c-ruia 6i cnt-&" L1 .ui fie slava si puterea n vecii vecilor> a&inZL Fiecare din noi are n-de?de nu pentru c- sunte& +%uni+ sau +alesi+> ci pentru c- +Do&nul> gelos n slava Sa> 6l va pri&i pe ulti&ul ca pe cel dinti$+ MiN Sf$ oan Bur- de 1ur> +(&ilia de !asti+> trad$ David 1nderson$
1:5
Ca!it"lul -2 CUVNT DE NCHEIERE De cnd a& devenit (rtodoA nu a& descoperit +perfectiunea+ n Biseric-$ De altfel Biserica (rtodoA- are tot attea pro%le&e cti enoriasi$ Si aceasta pentru c- fiecare din noi este p-c-tos$ Ceea ce este re&arca%il ns- e c- n ciuda pro%le&elor eAistente> altarele sale sunt neatinse de coruptia teologic-> iar potirele sale sunt nepng-rite$ Biserica transcende su&a p-rtilor sale ntr7 un chip &inunat si vi)i%il$ Cu toate acestea> nu s7ar cuveni s- nchei f-r- a a&inti despre starea pre)ent- a Bisericii> asa cu& o v-d eu$ Convertitii tre%uie s- vin- la Biseric- cu ochii %ine deschisi> iar cei de?a (rtodocsi tre%uie s- se tre)easc-$ 1sadar &- voi adresa n continuare prietenilor care studia)- pretentiile istorice ale Bisericii (rtodoAe sau celor care> de?a (rtodocsi> sunt de)a&-giti de starea n care se afl- Biserica acu&$ Biserica (rtodoA- din S91 trece printr7o perioad- de cri)-> ceea ce> ntr7un anu&it sens> repre)int- o stare de lucruri +nor&al-+$ Biserica (rtodoA- pretinde s- fie Biserica adev-rat-> nu Biserica perfect-$ Cteva situatii concrete &erit- ns- toat- atentia$ !ro%le&ele cu care ne confrunt-& par s- ai%e dou- cau)e$ !e de o parte Biserica (rtodoA- se afl- su% atacul continuu al culturii seculare p-gne occidentale> care o ncon?oar-$ !e de alta> spre deose%ire de Bisericile (rtodoAe vechi din diferite p-rti ale lu&ii 7 !alestina> 1frica> Brecia> 9craina sau ,usia> Biserica (rtodoA- din 1&erica de Nord HeAceptie f-cnd 1laskaI este o Biseric- n ntregi&e i&igrant-$ Ctitorii ei nu sunt c-lug-ri sau &isionari> ci oa&eni care au c-utat un trai &aterial &ai %un$ Noi> (rtodocsii> sunte& niste noi7veniti n 1&erica$ 6n &a?oritatea locurilor sunte& aici de &ai putin 1== de ani$ Faptul c- Biserica (rtodoA- n S91 este for&at- din e&igranti proasp-t a?unsi din diferite p-rti ale lu&ii> care Hcu eAceptia Sf$ Fer&an din 1laskaI nu au venit ca &isionari n 1&erica> ci &ai degra%- pentru a c-uta +un trai %un+> confir&- situatia ciudat- la care s7a a?uns" Biserica (rtodoA- n tara noastr- se afl- su% ndru&area ?uridic- a diferitelor Biserici (rtodoAe +etnice+ transportate pe &eleagurile noastre$ 1ceast- situatie este nerepre)entativ- pentru restul istoriei (rtodoAe$ De eAe&plu> n Brecia sau ,usia> credinciosii nu se identific- drept +greci+ sau +rusi+> ci pur si si&plu ca &e&%ri ai Bisericii> la fel cu& locuitorii din talia nu se consider,o&ano7Catolici italieni> ci pur si si&plu +catolici+$
$iserica i(i rant) 6n S91> datorit- originii i&igrante a Bisericii ne&isionare si ne7evangheli)atoare> diverse ?urisdictii> li&%i si culturi separ- involuntar pe crestinii (rtodocsi unii de altii$ Si aceasta n ciuda faptului c- diverse co&unit-ti (rtodoAe sunt n co&uniune una cu alta si au aceeasi liturghie si doctrin-$ Cel putin n teorie se recunosc ntre ele partenere n &isiunea lor istoric- (rtodoA-$ Desi au fost luate &-suri Hde c-tre episcopii (rtodocsi ai diferitelor ?urisdictii nationaleI pentru unitate si> n cele din ur&-> pentru nfiintarea unui corp (rtodoA a&erican> continu- pn- ast-)i s- eAiste regreta%ile divi)iuni ntre (rtodocsii a&ericani$
1:8
1ceste divi)iuni tind s- ne transfor&e n adversari si o astfel de co&petitie a contri%uit la ceea ce s7ar putea nu&i +protestanti)area+ (rtodoAiei n 1&erica$ Si astfel> au)i& cu& diversi (rtodocsi vor%esc despre apartenenta lor la Biserica +greceasc-+ sau +ruseasc-+> n loc s- se recunoasc&e&%ri ai Bisericii (rtodoAe$ !rotestanti)area (rtodoAiei> desi nu att de avansat- ca aproape integrala protestanti)are a Bisericii ,o&ano7Catolice din 1&erica> a generat diverse for&e de gandire si co&porta&ent ne7 (rtodoAe$ !rin ur&are> &ulte consilii parohiale for&ate din acei enoriasi ns-rcinati cu conducerea parohiilor (rtodoAe locale> par s- functione)e aproape autono& ca si cu& ar fi congregationalisti !rotestanti> nu adev-rati (rtodocsi$ ( astfel de +(rtodoAie+ congregationalist- a degenerat ntr7att c- n unele %iserici locale credinciosii (rtodocsi nu &ai dau socoteal- si nici nu &ai sunt parte efectiv- din Biserica (rtodoA- din vechi&e$ 9neori apar dispute ntre consiliile parohiale si preoti> total nerespectuoase si necuviincioase fatde rolul preotului ca nlocuitor de episcop si n cele din ur&- de Fristos 7 asa cu&> potrivit Sfintei /raditii> este rnduiala preoteasc- si episcopal-$ Multi preoti salari)ati insuficient si eAtenuati n o sea&- de parohii (rtodoAe sunt tratati drept sclavi> f-r- respectul cuvenit unui preot> orict de p-c-tos ar fi el$ Ca ur&are a &icro%ului individualist al !rotestantis&ului si de&ocratiei> preotul a a?uns s- se ploconeasc- adesea n fata consiliului parohial pentru orice initiativ-> de parc- %iserica ar fi proprietatea acestuia$
Clu3uri etnice ( alt- pro%le&- specific- situatiei de la noi din 1&erica este c- unele Biserici (rtodoAe par sfie &ai &ult un fel de clu%uri sociale> dect repre)entantele &isionare> evanghelice ale Bisericii universale din vechi&e$ Biserica (rtodoA- universal- s7a f-cut cunoscut- prin eApansiune> nu prin retragere n sine$ 1 evangheli)at regiuni ntinse de pe glo%" toate natiile slave> ntregul (rient Mi?lociu> 1laska> portiuni ntinse din 1frica> Europa si 1sia> inclusiv cea &ai &are portiune de p-&nt din lu&e" ,usia$ Si totusi> n unele congregatii de ast-)i> o%sesia p-str-rii li&%ilor &aterne> a o%iceiurilor si s-r%-torilor nationale este adesea &ai i&portant- dect pri&irea str-inilor> dect c-utarea de noi convertiti si> ceea ce contea)- cu adev-rat> dect propov-duirea doctrinelor de %a)- ale teologiei (rtodoAe> ale slu?irii> ale Spovedaniei> ale vietii ascetice si &orale$ Ca s- nu &ai a&intesc c- unii +(rtodocsi+ n 1&erica i tratea)- cu v-ditostilitate pe convertiti$ 6n 1ugust 1;;* a& pri&it o scrisoare de la un relativ proasp-t convertit la (rtodoAie$ Scrisoarea vor%este de la sine$ 1& ales> desigur> s- p-stre) anoni&atul acelei scrisori" LDrag- D7le Schaffer> 1sa cu& a& ar-tat ntr7o scrisoare precedent-> a& trecut prin &ulte nevointe de cnd a& devenit (rtodoA cu un an n ur&-$ !e de o parte> n ti&p ce Biserica (rtodoA- ofer- slu?irea adev-rat-> continuitatea istoric-> sacra&entele> succesiunea apostolic-> ea arat- n acelasi ti&p r-ceal-> re)erve> no&inalis&> lips- de evangheli)are si de spirit &isionar si este victi&a influentelor etnice$ Desi preotul &eu &i7a acordat un a?utor enor&> doar un singur cuplu Hdin 04=I de enoriasi s7a ar-tat %inevoitor fatde &ine cnd &7a& al-turat %isericii$ De cele &ai &ulte ori &- rog singur si nc- nu &7a& integrat acestui &od de rug-ciune de &as-$ 6l g-sesc att de diferit fatde %iserica evanghelic- de unde vin si unde nu puteai s- intri sau s- iesi din %iseric- f-r- s- fii luat
1::
de %rat de o &ulti&e de oa&eni> f-r- s- pri&esti tot felul de %rosuri de infor&atii si f-r- s- fii invitat s- r-&i la o cafea dupaceea$ !e lngaceasta nu pare s- se fac- nici un efort pentru a a?unge la &e&%rii co&unit-tii$ Nici nu se poate vor%i> de fapt> de evangheli)are$ Stiti> ntr7un fel &- si&t foarte frustrat pentru c- a& ales (rtodoAia si totusi> n ciuda tuturor neregulilor si lipsurilor> stiu c- a& descoperit slu?irea adev-rat-$ 1cu& c- a& v-)ut> gustat si au)it adev-rul> cu& as &ai putea oare s- &- &ai ntorc la !rotestantis&> chiar dac- &i e greu ca (rtodoA3L 6n ti&p ce este de nteles c-> din ratiuni istorice> li&%ile initiale 7 greaca &odern-> ara%a> slavona %isericeasc- etc$ sunt nc- folosite> ntr7o &-sur- sau alta> n diferite Biserici (rtodoAe din 1&erica &i pare c- li&%a national- este adesea folosit- ca %arier- prin care +str-inii+ sunt tinuti la distant-$ S7ar putea s- nu fie ceva pre&editat> dar aceasta totusi r-&ne o practic- nefericit- si ne7(rtodoA-$ S- ne gndi& c- Sfintii Chiril si Metodiu au inventat un ntreg alfa%et Halfa%etul chirilicI pentru a7i evangheli)a pe slavi$ Dac- ar fi insistat ca slavii analfa%eti s- nvete greaca> (rtodoAia nu s7ar fi r-spndit niciodat- dincolo de Bi)ant si falsa pretentie ,o&ano7Catolic- potrivit c-reia Biserica (rtodoA- este +ra&ura uscat-+ a Bisericii istorice s7ar fi dovedit adev-rat-$ Datorit- nc-p-tn-rii de a p-stra li&%a t-rii lor de origine> &ulte Biserici (rtodoAe pierd leg-tura cu proprii lor enoriasi> iar generatia a doua si a treia sunt definitiv pierdute pentru Biseric-$ 1cesti enoriasi a?ung s- stie &ai &ulte despre s-r%-torile nationale si despre folclorul t-rii lor dect despre %a)ele vietii crestine$
Ra(ura uscat) 6n Biserica (rtodoA- conte&poran- o pro%le&- &ult &ai grav- dect certurile pentru statul ?uridic sau li&%a folosit-> este aceea c- Biserica pare s- contin- &ulti &ireni si chiar ctiva preoti care sunt departe de a fi entu)iasti$ 6&i pare c- Biserica (rtodoA- 1pusean- este &ai degra%- plin- de usc-turi de ulti&- spet-$ Cu toate acestea> n &i?locul acestor usc-turi Hcunoscute de altfel su% nu&ele de +crestini no&inali+I eAist- si &uguri care l ur&ea)- si l i&itpe Fristos$ #estea cea %uneste c-> tr-ind cu credint- o viat- sacra&ental-> &ulti (rtodocsi de diferite etnii sunt cu adev-rat entu)iasti$ Cu toate acestea> pentru noii sau potentialii convertiti o%isnuiti cu felul de a fi entu)iast Horict de fals sau de gresit directionatI din unele secte !rotestante> unele co&unit-ti (rtodoAe pot ap-rea niste locuri unde greci> ucrainieni> palestinieni> rusi sau altii> se adun- ca s- savure)e &ncarea lor traditional-> s-7si vor%eascli&%a> s-7si ncura?e)e copiii s- se sociali)e)e Hsi s- se c-s-toreasc- cu cineva din interiorul clanului etnicI si unde entu)ias&ul vietii sacra&entale crestine a fost cu totul uitat> sau> altfel spus> naivul proasp-t convertit> n c-utare de Muntele 1thos> va g-si c- Biserica (rtodoA- nu e altceva dect o variant- etnic- a unui clu% local$ Ca &-rturie a acestei tragedii spirituale st- nu&-rul eAtre& de redus de credinciosi (rtodocsi a&ericani care se nevoiesc printr7o viat- sacra&ental- n Biseric-$ Multi +(rtodocsi+ nu se spovedesc cu regularitate preotului lor sau unui alt p-rinte duhovnicesc si astfel se constat- un progres duhovnicesc redus si o viat- netr-it- sacra&ental n Biseric-$ ,uptura aceasta dra&aticde Sfnta /raditie este ntrist-toare si nechi%)uit-$ 6n cultura noastr- laic- se cheltuiesc &ilioane de dolari nu&ai pentru trata&ent psihiatric sau psihologic$ Si totusi> noi cei care ave& acces la o spovedanie autentic- ce duce spre &ntuire adesea nu ne folosi& de acest dar du&ne)eiescZ
1:;
6n unele Biserici (rtodoAe la sacra&entul 6&p-rt-saniei rareori particip- &a?oritatea enoriasilor$ 9nii +(rtodocsi+ sunt att de no&inali nct s7au o%isnuit s- se &p-rt-seasc- doar o dat- sau de dou- ori pe an$ !e lngaceasta unii preoti par s- fi acceptat statutul unei +Biserici (rtodoAe+ no&inale> a&ericani)ate si protestantei)ate$ Datorit- acestui lucru nu i)%utesc s- propov-duiascSpovedania> &oralitatea crestin- si viata ascetic- sacra&ental- ca s- nu7si ofense)e cu&va enoriasii seculari)ati$ 1tta vre&e ct unele consilii parohiale locale au puterea s-7i tin- legati la &ini pe preoti 7 sncete)e orice plat- si s-7i inti&ide)e 7 este de nteles c- &ultor preoti le lipseste cura?ul &oral si a?ung s- pre)ide)e deasupra clu%urilor sociale grecesti> rusesti sau ara%e n care +preotia+ lor a degenerat ntr7un fel de +ethno&onarhie+$ Se pare c- si unii episcopi au fost redusi ntr7un &od ase&-n-tor la statutul de %irocrati> gata s- fac- orice pentru a fi pri&iti n +respecta%ila+ societate a&erican- seculari)at- n loc de a fi p-rinti duhovnicestiK1ceasta este o pierdere dureroaspentru Biseric-$
D"u) 3iserici Datorit- no&inalis&ului din Biserica (rtodoA- 1&erican- se poate spune c- eAist- de fapt douBiserici (rtodoAe n 1&erica$ 9na este Biserica (rtodoA- istoric-> cealalt- un fel de clu% social si etnic$ !recu& grul si neghina> aceste dou- %iserici co7eAist- una lng- alta> ntre peretii fiec-rei congregatii$ Ni&eni nu are dreptul s- ?udece credinta altuia$ /otusi> anu&ite realit-ti practice ale co&unit-tilor (rtodoAe conte&porane i vor soca si chiar de)a&-gi pe noii veniti la (rtodoAie$ 9na dintre acestea este lipsa de i&plicare financiar- a &ultor (rtodocsi n parohiile lor$ EAist-> de %un- sea&-> ca)uri i)olate de genero)itate W atunci cnd nu&ele donatorului apare pe cte o icoan-> cl-dire sau alt o%iect W ns- &a?oritatea parohiilor sunt f-r- %ani$ Si aceasta nu pentru cenoriasii ar fi s-raci sau nevoiasi> ci pentru c- prea &ulti C(rtodocsiD au devenit no&inali n credinta lor si s7au deprins cu o%iceiuri necuviincioase n ceea ce priveste donatiile pentru Biseric-$ De eAe&plu> &ulti (rtodocsi greci care vin n 1&erica s7au o%isnuit cu o CBiseric- de StatD$ H6n Brecia Biserica (rtodoA- este finantat- de c-tre guvernI$ De aceea asteapt- ca altcineva spl-teasc- taAele %isericesti$ 1cest n-rav a adus la situatia n care &ulte parohii ncerc- &ai degra%- s- vnd- cte ceva ne7(rtodocsilor dect s- se achite de cheltuielile care le revin$ 6n loc s- done)e cu regularitate Bisericii> unii enoriasi par s- cread- c- festivalurile gastrono&ice si ?ocurile de tip Bingo sunt c-i C(rtodoAeD de a colecta %ani$ 1ceasta datorit- unei cacial&ale pe care !rotestantii dup- Evanghelie ar g-si7o revolt-toare$ Dac- &a?oritatea (rtodocsilor ar dona doi7trei la sut- din venitul lor Hca s- nu po&eni& de cuvenita )eciuial- neonorat-I toate taAele parohiale ar fi achitate$ ( dat- cu cri)a cronic- de fonduri vin alte pro%le&e> cu& ar fi lipsa de %ani pentru educatia copiilor sau pentru o %i%liotec- a Bisericii$ 1sadar se pl-teste un pret du%lu$ Mai nti &-rturia Bisericii este ca si ineAistent-> fiindc- ne7(rtodocsii aud de Biseric- doar atunci cnd aceasta adun- fonduri pentru cte un eveni&ent$ 1poi Biserica si cheltuieste energiile pe ridicarea secular- de fonduri n detri&entul progresului duhovnicesc$ /inerii care cresc ntr7un astfel de &ediu tr-iesc cu i&presia c- noua &asin- a lui t-ticuD sau noua slu?%- a lui &-&ica este cu &ult &ai i&portant- dect Biserica lui sau a ei$ .a ur&a ur&ei p-rintii dau &ai &ulti %ani pe
1;=
cheltuielile cau)ate de &asin- dect pentru nevoile Bisericii si li se pare c- s7au achitat de datoria %isericeasc- atunci cnd> o dat- pe an> se tre)esc devre&e s- frig- un &iel la Cfestivalul gastrono&icD$ ronia face ca aceiasi p-rinti care Cnu7si pot per&iteD %iserica se vor la&enta &ai tr)iu pentru dep-rtarea copiilor lor de credint- si pro%a%il c- l vor conda&na pe preot pentru asta$ !entru a ilustra gravitatea acestei pro%le&e s- a&inti& c- un preot al unei co&unit-ti (rtodoAe grecesti pe care a& vi)itat7o &i7a &-rturisit c- &ai &ult de o trei&e din %ugetul anual a fost asigurat prin donatiile a sase din cele 1*5 fa&ilii$ /oate cele sase fa&ilii erau convertiti la (rtodoAie care si achitau constiincios )eciuiala si nu erau nici pe departe dintre cei &ai %ogati enoriasi ai parohiei$ De fapt erau printre cei &ai s-raci$
C)utarea a&ev)rului Cu toate acestea> cel care caut- adev-rul nu se va l-sa s&intit de nici una din i&perfectiunile reale din Biserica (rtodoA- 1&erican- de a)i$ Spre deose%ire de o&ul &odern c-ruia i se pare clu&ea i e datoare cu a&a%ilit-ti> &plinire si favoruri n orice privint-> c-ut-torul de adev-r va scotoci dup- dia&antul de &are pret chiar si atunci cnd conditiile sunt vitrege$ De fapt> potrivit Sfintilor !-rinti> persecutia W chiar si atunci cnd vine din partea altor credinciosi W este un prile? %un de a nv-ta s&erenia$ C-ut-torul de adev-r va g-si o co&unitate (rtodoA- care l va pri&i cu %ratele deschise$ Dar dac- noul convertit la (rtodoAie nu este att de %ine pri&it pe ct ar tre%ui> adev-ratul c-ut-tor l va ur&a pe Fristos chiar dac- portarii nu sunt de nici un a?utor$ #a fi recunosc-tor c- are un loc unde s- se &p-rt-seasc- cu sacra&entele adev-rate> unde s- se roage> unde s- participe la .iturghie> unde s- &earg- la Spovedanie si s-7. ur&e)e pe Fristos> indiferent de i&perfectiunile din co&unitatea (rtodoA- n care se afl- sau din oricare alta$ 1& avut norocul s- g-sesc o Biseric- (rtodoA- local- n care forta traditiei etnice grecesti s7a &anifestat prin %un- pri&ire fatde str-ini si prin asigurarea unui &ediu fa&ilial s-n-tos$ !e &ine &7au pri&it cu c-ldur- si &7au adoptat de parc- as fi fost un verisor de7al lor cu care s7au reg-sit dup- &ultvre&e$ M7au pri&it c-lduros cu &ult nainte ca n %iseric- s- se fi aflat c- a& fost CcinevaD n lu&ea !rotestant-$ Din fericire astfel de locuri eAist- si nc- n nu&-r &are$ Ctitorii nevoiasi din eAil ai &ultor Biserici (rtodoAe le7au n)estrat cu o %ogat- traditie de c-ldur- u&an-> de spirit co&unitar si de fa&ilie care este> ntr7adev-r> o co&oar- de &are pret n 1&erica individualist- a vre&urilor &oderne$ Noul convertit se cuvine s-7si eApri&e ntotdeauna &ultu&irea pentru faptul c- a fost salvat de furtun- si pentru perseverenta plin- de entu)ias& a str-&osilor truditori care> prin sudoare si sacrificiu> au construit sutele de Biserici (rtodoAe din 1&erica$ 1ceast- i)%nd- u&%reste toate nea?unsurile reale din (rtodoAia conte&poran-$ Mai &ult chiar> etnicitatea &ultor co&unit-ti locale s7a dovedit a fi un fel de protectie W desi involuntar- W &potriva ravagiilor de)astruoase ale secularis&ului care au infectat lu&ea de a)i$ 6n cli&atul agresiv> !rotestant si secular> ce a confruntat crestinii (rtodocsi greci> palestinieni si slavi care au e&igrat n 1&erica> faptul c- &ulte co&unit-ti (rtodoAe au ncercat s- se i)ole)e este de nteles$ 6n acest sens %ariera lingvistic- este o %inecuvntare deghi)at-$ /ragedia este c- i)olndu7se> unii (rtodocsi au adoptat politica strutului n ceea ce priveste efectele secularis&ului asupra copiilor lor si asupra lor nsisi$ 6n loc s- re)iste realit-tilor seculari)ante si p-gne din cultura a&erican-> au ncercat s- se adapte)e lor$ 1ceasta a dus la aparitia unei a doua si a treia generatii de (rtodocsi insuficient educati Hsau prevenitiI n ceea ce
1;1
priveste &-celul anticrestin cu care se confrunt- n lu&e$ /ristul adev-r este c- o ntreaggeneratie de (rtodocsi a fost si este pierdut- deoarece p-rintii lor> si poate chiar preotii> au dat o i&portant- &ai &are CsuccesuluiD si faptului de a fi C%uni a&ericaniD dect acelui de a fi %uni crestini (rtodocsi$ 6n aceast- privint- nu este chiar o coincident- c- un &are nu&-r de politicieni puternici seculari)ati a%ortionisti au n spate un &ediu etnic C(rtodoAD$ Dup- cu& nu este surprin)-tor W avnd n vedere i&portanta acordat- CsuccesuluiD n cultura a&erican-> de c-tre &ulti i&igranti (rtodocsi W c- unii episcopi si preoti si7au dat &na cu politicieni seculari> chiar anti7crestini$
*e&uctia Noi> crestinii (rtodocsi din 1&erica nu a& fost &ereu persecutati precu& (rtodocsii din fosta 9niune Sovietic- sau n /urcia$ 1& fost &ai degra%- sedusi de o co&%inatie de &aterialis& secular> de pluralis& !rotestant> si de dorinta de a ne c-p-tui n 1&erica$ 1& adoptat neghio% o vi)iune &aterialist7secular- asupra lu&ii n ti&p ce pe dinafar- a& p-strat &asca C(rtodoAieiD$ Noi (rtodocsii a& a?uns s- ne consider-& &ult prea des o Cdeno&inatieD crestin- ntre &ulte altele> un alt Cgrup de interes specialD> n loc de a ne recunoaste drept &ostenitorii Bisericii W una> adev-rat-> Sfnt-> So%orniceasc- si 1postoleasc-> legat- printr7o sfnt- datorie s- evangheli)e)e cultura necrestin- !rotestant- din ?ur$ Noi> (rtodocsii> a& fost sedusi de &aterialis&> de societatea de consu& si de secularis&ul veacului acesta$ N7a& i)%utit s- face& fat- atacului secularo7!rotestant$ Copiii nostri (rtodocsi sunt ncon?urati de nu&eroase provoc-ri> de !rotestanti funda&entalisti care le spun c- nu sunt Cadev-rati crestiniD pentru ca nu Cs7au n-scut din nouD si nu sunt C&ntuitiD$ /inerii (rtodocsi sunt apoi asaltati de secularisti agresivi din scoli si universit-ti care i7au nv-tat s- conteste> s- ia n derdere sau cel putin s- &ini&ali)e)e nu doar credinta lor> ci toate ideile si idealurile religioase$ Mai &ult> tinerii (rtodocsi nu au fost educati s- re)iste dec-derii &orale a acestui veac$ Si ei fac avorturi> si ncep viata seAual- nainte de c-s-torie si divortea)-$ !rinsi ntre !rotestanti care le spun tinerilor (rtodocsi c- Cnu sunt crestini adev-ratiD pentru c- nu pot articula o &-rturie ntreit- a unei asa7)ise eAperiente a nasterii din nou> si secularisti care au atacat sacra&entele traditionale crestine si idealurile transcendentale> tinerii nostri (rtodocsi> sla% preg-titi> sunt folositi drept carne de tun n Sodo&a noastr- secular-$ Si apoi sunt sedusi de duhul acestui veac$ Multi tineri (rtodocsi sunt pe %un- dreptate de)orientati de se&nalele derutante ce vin din partea unora din conducerea Bisericii$ 1cu& li se spune s- tr-iasc- o viat- sfnt-> sacra&ental-> n )iua ur&-toare se nt&pl- s-7si )-reasc- liderii (rtodocsi de partea politicienilor a%ortionisti$ .i se spune c- Biserica (rtodoA- este depo)itarul autentic> unic al adev-rului crestin> n )iua ur&-toare si v-d liderii (rtodocsi i&plicati ntr7un ecu&enis& al necredintei cu alti Cteologi crestiniD> unii care neag- nasterea din Fecioar-> natura divin- a lui Fristos si nv-t-turile &orale ale Scripturii$ Dat- fiind confu)ia care &urd-reste &-rturia (rtodoA- n 1&erica> este de nteles de ce &ulti (rtodocsi si7au pierdut credinta sau au redus7o la nivelul unei si&ple eAperiente culturale$ 6nc- si &ai &ulti au fost redusi la statutul de no&inali> cu credinta &pot&olit- de c-utarea unei CfericiriD &aterialiste si de gri?ile acestei lu&i> cu singurul interes centrat pe dorinta de a CnaintaD> de a &plini visul 1&erican> n loc de a st-rui n a7. i&ita pe Fristos$ Din fericire> n ciuda pro%le&elor pe care le ave&> si spre deose%ire de ,o&ano Catolicis&ul &oderni)at de a)i sau de toate deno&inatiile !rotestante> (rtodoAia nu se las- sustinut- sau
1;*
do%ort- de o generatie anu&e> de un CliderD> episcop> preot> patriarh> de i&plicarea cte unui grup etnic n cau)a lui Fristos sau de lipsa acestei i&plic-ri$ Cel &ai grav lucru de care ea poate fi acu)at- n &o&entul de fat- este etnicitatea egocentric- si usc-ciunea n unele p-rti> apoi pierderea de ti&p si co&pro&iterea reputatiei sale cersind favoruri de la politicieni seculari)ati si de la asa7)isa &iscare ecu&enic-$
Vacar(ul ecu(enic Nu toti liderii (rtodocsi au fost a&-giti de &iscarea ecu&enic-$ Si totusi> pn- si unul din cei &ai de sea&-> precu& r-posatul !r$ Beorges Florovski a nutrit &ari sperante c- Cecu&enis&ulD va produce re)ultate pe care nu le7a adus$ 6n 1;2;> !r$ Florovski scria" TConsider c- participarea (rtodoA- la Miscarea Ecu&enic- ar tre%ui s- ai%e aceeasi i&portantca o actiune &isionar-$ Biserica (rtodoA- este anu&e che&at- s- ?oace un rol n schi&%urile ecu&enice de idei> toc&ai pentru c- este constient- de rolul s-u de p-)itor al credintei apostolice si al /raditiei n toat- deplin-tatea ei si astfel este singura Biseric- adev-rat-S pentru c- stie cdetine co&oara harului du&ne)eiesc prin continuitatea propov-duirii sale si a succesiunii apostoliceS n fine> pentru c- n acest fel poate pretinde un loc special n crestinis&ul divi)atE$ Ce senti&ent no%il a nutrit Florovski> c-ruia i purt-& o vie a&intire$ Si totusi> ce ntrist-tor s- ne gndi& c- o astfel de &inte ca a sa a putut fi att de or%it- de %una sa credint- nevinovat- n ceea ce priveste natura adev-rat- a involutiei !rotestante care a dus la de)integrarea civili)atiei sale> la acceptarea avortului la cerere> la hirotonisirea fe&eilor> ho&oseAualilor si les%ienelor 7 aposta)ia si ere)ia CinerenteD din teologia !rotestant- li%eral-$ ronia face ca nsesi ele&entele !rotestantis&ului> ele&entele Cli%eraleD care aveau de a face cu ecu&enis&ul sunt pri&ele ce aveau s- fie cele &ai seculari)ate> si repre)int- tot &ai putini oa&eni pe &-sur- ce nu&-rul lor scade> ca ur&are a )go&otosului scepticis& !rotestant$ Ce ciudat c- singurii !rotestanti dupEvanghelie si Funda&entalisti cu care teologii (rtodocsi> precu& Beorge Florovski> au &ulte n co&un W cel putin n &aterie de teologie W sunt chiar !rotestantii care n principiu nu au avut ni&ic de a face cu esuata C&iscare ecu&enic-D$ 1 venit vre&ea ca (rtodocsii> chiar si cei care si7au pus &ari sperante n ecu&enis&> srecunoasc- adev-rul" din perspectiv- (rtodoA- &iscarea ecu&enic- este un esec$ Este un fiasco a%solut de felul celui din .iga Natiunilor> un alt produs al utopiei esuate a secolului XX$ (rtodoAia Cnu a dospit ntreaga pineD$ Mai degra%- invers$ 1posta)ia !rotestantis&ului li%eral si acceptarea de c-tre deno&inatiile !rotestante a i&oralit-tii si perversit-tii a crescut eAponential n ti&pul Cerei ecu&eniceD$ Buna credint- nevinovat- a (rtodocsilor n &iscarea ecu&enic- a fost a%u)at-$ ,e)ultatul adev-rat al i&plic-rii (rtodoAe nu a fost acela de a da &-rturie pentru adev-r> ci de a da onoarea pe scandal si de a7i de)orienta pe credinciosi n ce priveste caracterul adev-rat al !rotestantis&ului apostatic relativist$ ronia face ca &iile de !rotestanti care s7au convertit la (rtodoAie> inclusiv nu&erosi pastori si preoti din diferite deno&inatii> nu au venit la Biserica (rtodoA- ca ur&are a C&-rturieiD (rtodoAe n ecu&enis&> ci di&potriv-$ #alul de !rotestanti proasp-t convertiti au venit la Biseric- nu datorit- eforturilor ei politicoase de CdialogD> ci datorit- &-rturiei ei apostolice si patristice de veacuri> inclusiv aceleia care afir&- c- Biserica (rtodoA- este adev-rata Biseric-$ Fosti !rotestanti ca si &ine nu au venit la (rtodoAie pentru CdialogD sau pentru c- ni s7a spus cCsunte& cu totii o fa&ilie fericit- de crestiniD> ci pentru a putea afla adev-rul$ !r$ Florovski Hcare
1;0
desi s7a l-sat a&-git n ceea ce priveste ecu&enis&ul> r-&ne unul din (rtodocsii cei &ai de sea&- ai vre&ii noastreI scoate in evident- aceasta" T6n %iserica pri&ar- predica a fost teologic-$ Nici vor%- de speculatii desarte$ Noul /esta&ent nsusi este o carte de teologieKCeea ce ne lipseste Cntr7o vre&e ca cea n care tr-i& acu&D este toc&ai o teologie eAistential- solid-$ De altfel att clerul ct si &irenii sunt fl-&n)i dupteologie$ Si fiindc- nici o teologie nu este predicat-> se adopt- niste Cideologii %i)areD si care apoi sunt a&estecate cu frag&ente de credinte traditionale$ T /oate Cevangheliile rivaleD din )ilele noastre ne seduc prin aceea c- ofer- un anu&it tip de teologie> un siste& de pseudo7dog&e$ Ele sunt luate de %une de c-tre cei care nu g-sesc nici o teologie n crestinis&ul de Ctip &odernD$
O c'e(are c)tre t"ti Ort"&"csii Che&area c-tre cei din Biserica (rtodoA-> n-scuti n Biseric-> crescuti n ea> sau pur si si&plu noi convertiti> este> &i se pare> una si aceeasi$ 6n nici un ca) nu ur&-reste inventarea unei Biserici 1&ericane CnoiD> C&ai %uneD si astfel transfor&area ntr7o deno&inatie !rotestant- ce caut- disperat s- fie Crelevant-D$ Nici nu ur&-reste Caducerea la )iD a credintei sau Csi&plificareaD ei> f-cnd7o s- par- ct &ai Catractiv-D asa cu& ,o&ano7Catolicii din 1pus au f-cut> din nefericire> cnd si7au vulgari)at liturghiile> &u)ica si practicile religioase> nct au a?uns de nerecunoscut> str-ine de orice %un gust$ Si cu sigurant- nu doreste s- nfiinte)e co&itete de tehnocrati laici W asa7nu&itele grupuri &iAte de preoti si &ireni 7 care s- Creorgani)e)eD Biserica> s7o fac- &ai Ceficient-D sau> ceea ce e &ai r-u> s- Cde&ocrati)e)eD si s- Cfe&ini)e)eD Biserica (rtodoA- si s-7i aduc- pe capii s-i apostolici n starea s- dea Csocoteal-D &ofturilor unor CteologiD activi n politic- ori (rtodocsilor &ireni ignoranti> no&inali din 1&erica> dintre aceia care cunosc foarte putin traditia (rtodoA-$ Mi se pare c- ulti&ul lucru de care are nevoie Biserica (rtodoA- este o do)- de Ceficient-D !rotestanti)at- sau de tehnici &anageriale de tip Jall Street care s-7i distrug- si &ai &ult autoritatea apostolic-$ Biserica (rtodoA- nu este si nu tre%uie s- devin- Ccorect- din punct de vedere politicD si cu att &ai putin nu tre%uie s-7si propun- s- fie o Cde&ocratieD$ Menirea ei nu este de a fi Ceficient-D> Csensi%il- la idea de diversitateD sau la Cchestiunea fe&inist-D> ci s- r-&nde neclintit$ Biserica (rtodoA- tre%uie s- re)iste celor care rvnesc la putere politic-> precu& grupurile de interes social Hfe&inistele si alteleI care fac &are vlv- n )ilele noastre ncercnd scucereasc- fiecare institutie si s- o recree)e dup- i&aginea lor$ Biserica (rtodoA- a fost> este si va fi guvernat- de o ierarhie apostolic- ale c-rei rotite &acinfoarte greu si n care schi&%area este anevoios de nf-ptuit$ ,nduiala Bisericii nu este una o&eneasc-$ 6n voca%ularul duhovnicesc (rtodoA nu ncape loc pentru inovatie> pentru schi&%are de dragul schi&%-rii$ Cred c- adev-rata che&are adresat- crestinilor (rtodocsi si prin generali)are ntregii Bisericii> ncepe cu singura schi&%are ce contea)- W schi&%area anevoioas-> lent- a ini&ilor> a &intilor> a sufletelor> a practicilor noastre de )i cu )i$ 1dev-rata che&are adresat- (rtodocsilor care doresc s- g-seasc- n Biserica Modern- viatduhovniceasc- autentic- nu presupune reorgani)area Bisericii sau &oderni)area ei> ci &ai degra%- o ntoarcere la nv-t-&intele patristice de %a)- ale nepretuitei noastre Sfinte /raditii sacra&entale si la ap-rarea unei (rtodoAii adev-rate> ascetic7
1;2
&onastice &potriva i&pulsurilor pluraliste> politice> &aterialiste si seculari)ante din vre&ea noastr-$
Rev"lutia silenti"as) 6&i pare c- e nevoie de lucrarea7&preun- a tuturor crestinilor (rtodocsi pentru revitali)area vietii noastre duhovnicestiK1sa cu& a spus si !r$ <ohn Me@endorff> tre%uie s- lucr-& pe %a)a unor proiecte pan7(rtodoAe> actionnd ca si cu& unitatea (rtodoA- ar fi o realitate n 1&erica> chiar dac- nu s7a reali)at n &od oficial$ Si ceea ce este &ai i&portant> aducerea la viat- a usc-turilor din Biseric-> nu prin &i?loace politice> ct prin rug-ciune si printr7o viatduhovniceasc- entu)iast- n interiorul Bisericii> asa cu& este ea tr-it- de cei c-rora ntr7adev-r le pas- de credinta lor> de copiii lor> de Biserica lor si de ap-rarea traditiei noastre sacra&entale unice$ Cei care iu%esc (rtodoAia si7i p-)esc &ostenirea se vor %ucura de &ila pe care Biserica le7o aratatunci cnd se duc regulat la Spovedanie> cnd se &p-rt-sesc s-pt-&n- de s-pt-&n-> cnd l cinstesc pe preotul lor> cnd a?ut- si particip- la viata &onastic- (rtodoA-> cnd respect- ct pot de %ine calendarul Bisericii n ceea ce priveste rug-ciunea si postul> cnd donea)- cu genero)itate parohiei locale si &-n-stirii locale> cnd afl- un p-rinte duhovnicesc Hnu neap-rat acelasi preot pe care l au n parohieI si i dau socoteal-$ Mai presus de toate> cei care iu%esc (rtodoAia nici nu se vor l-sa sedusi de r-ul &aterialist care ne ncon?oar- si nici nu vor pretinde o Biseric- Cperfect-D$ Noi> cei care iu%i& (rtodoAia> vo& nv-ta si ne vo& supune preotilor nostri p-c-tosi$ Ne vo& p-)i de cultura secular- agresiv- din ?urul nostru> &potriva efectelor ei schis&atice !rotestanti)ate si &potriva n-pastei seculariste care a?unge la noi deghi)at- su% for&- de CalegereD> Cpluralis&D si Cde&ocrati)areD$ #o& respinge distrugerea valorilor a%solute &orale la care ni se cere s- ader-& n nu&ele Cprag&atis&uluiD si Ccorectitudinii politiceD> Ctolerantei diferentelorD> Csensi%ilit-tiiD si Cinclu)iuniiD$ Che&area adev-rat- adresat- crestinilor (rtodocsi de a)i este aceea la o revolutie pasnic-$ Este revolutia spiritului &potriva de)astrului adus de relativis&ul vre&urilor &oderne ce face ca toate lucrurile s- fie insta%ile> inu&ane si i&posi%ile$ Este o revolutie n care> pas cu pas> convertit dup- convertit> greselile Bisericii ,o&ano7Catolice corupte si ale C,efor&eiD reactionare pe care a generat7o inevita%il> sunt ndreptate cu dragoste> dar si fer&itate$ !rotestantii si ,o&ano7Catolicii tre%uie invitati s- vin- la adev-rata> str-vechea Biseric-" Biserica (rtodoA-$ 1ltarele noastre sunt nep-tate> liturghiile pure> iar Duhul s-l-sluieste n te&plele noastre$ Nu a& schi&%at ni&ic$ /re%uie s- &p-rt-si& aceast- ap- vie cu lu&ea nsetat- din ?ur$ Noi crestinii (rtodocsi tre%uie s- ave& cura?ul s- st-& pe picioarele noastre si snu &ai fi& cei care fac Biserica (rtodoA- s- par- invi)i%il-> Csecretul cel &ai %ine p-)it n 1&ericaD$
1;4
I(!erativul ("nastic 6&i pare c- unul din lucrurile cele &ai necesare (rtodoAiei din 1&erica este o &iscare &onastic- legiti&- si indigen-$ 1ve& nevoie de eAe&ple pe care s- le ur&-& si ave& nevoie de rug-ciune$ Dac- (rtodoAia este &-rturisitoare de adev-r> atunci are nevoie de centre de viatcrestin-> de nv-t-tur- si inspiratie care s7o ntretin-$ Monahis&ul a fost dintotdeauna puterea nev-)ut- a Bisericii> iar vre&urile noastre desacrali)ate rechea&- chiar acele lucruri pe care doar o viat- &onahal- stie s- le ofere W rug-ciune> asce)-> disciplin-> liturghie> slu?ire> sfintenie W spitale pentru sufletele noastre %olnave$ 1sa cu& scrie Brigorie> staretul &-n-stirii din (siu> T!rioritatea pe care &onahis&ul o d- slu?irii lui Du&ne)eu este atragerea atentiei> att n cadrul Bisericii> ct si n ntreaga lu&e> c- dac- Sfnta .iturghie si slu?irea prin rug-ciune nu vor redeveni centrele vietii noastre> lu&ea nu se va uni si transfigura$ #a fi neputincioas- n a7si dep-si de)%in-rile> lipsa de echili%ru> goliciunea si pieireaKn ciuda planurilor si siste&elor u&aniste trufase care ncerc- s- o &%un-t-teasc-$ 6nc- o dat- &onahis&ul ne rea&inteste cSfnta .iturghie si slu?irea prin rug-ciune nu sunt un lucru oarecare n vietile noastre> ci nsusi centrul ei> sursa pri&enirii ei si ntreaga ei &plinire$E 6n )iua de a)i> Biserica (rtodoA- se confrunt- n 1&erica cu cea &ai dur- ncercare$ 1ve& nevoie de o c-l-u)ire duhovniceasc- real- pe care nu&ai &onahii de o viat- ne7o pot da$ 1ve& nevoie de tot ce are &ai %un Biserica s- ofere> si aceasta e &onahis&ul$ Singurul r-spuns adev-rat la provocarea secular- st- nu n vor%e> ci n fapte$ #iata &onahal- este darul unic pe care (rtodoAia are s-7l ofere lu&ii pentru c- nvat- prin fapt-> nu prin vor%-$
C"nclu,ie Co&unistii si7au &anifestat respectul fatde Biserica (rtodoA- prin a pune la )id si &pusca pe unii din credinciosii ei &ai )elosi$ (rict de nedorit poate s- par- un astfel de Cco&pli&entD> el atrage atentia lu&ii asupra faptului c- o anu&e credint- religioas- contea)- suficient pentru a ucide si nte&nita$ 6n 1&erica> n cultura noastrpluralist- n care toat- religia a fost redus- la nivelul unui scandal interdeno&inational sau al unei religio)it-ti Cinteriori)ateD> o for&- de eAecutie cu &ult &ai perfid- se petrece )i de )i &potriva credinciosilor (rtodocsi$ ,eligia a a?uns s- nu &ai nse&ne ni&ic$ Mesa?ul intelectualit-tii a&ericane este nu att Cnu te vo& &pusca pentru credinta taD> ci &ai degra%- Ccredinta ta nu contea)-$ Nu eAist- adev-r$ /otul se reduce la nivelul de opinie personal-$ !oti s-7 slu?esti lui Fristos sau lui Buddha> sau s- nu slu?esti ni&-nui> atta ti&p ct slu?esti Ce)aruluiZ+ Cred c- scularis&ul pluralist> prin efectele sale nc- nedeslusite> este o otrav- &ai periculoas- dect persecutia direct-$ 6n tara noastr- Biserica (rtodoA- nu este att de &ult persecutat- ct este de sedus- de egoistul Cvis a&ericanD$ Crestinii (rtodocsii tre%uie s- apere cu cura? pro%le&ele de ordin religios> sacra&ental> &oral si etnic$ Noi> ase&enea &artirilor Bisericii> tre%uie s- vre& s- fi& credinciosi &ostenirii noastre %ogate$ Noi> dintre toti oa&enii> tre%uie s- ap-r-& sacrul$ 1sta nu nsea&n- c- eAist- o Cplatfor&politic- (rtodoA-D> sau c- Biserica (rtodoA- tre%uie s- lanse)e inovative progra&e social7CpoliticeD pentru a vindeca ravagiile l-sate de p-cat n societate$ Departe de aceastaZ 6&i pare c- n cultura noastr- Biserica (rtodoA- tre%uie s- fie credincioas- fat- de sine> fatde
1;5
dragostea pentru care au &urit &artirii ei> credincioas- fat- de Fristos> asa cu& au fost str-&osii nostri care au re)istat persecutiilor turcesti si &artiriului co&unist$ 6n ti&p ce totul e schi&%-tor n cultura noastr-> Biserica (rtodoA- tre%uie s- ai%e cura?ul s- fie neschi&%-toare$ Departe de a se C&oderni)aD si de a se face &ai Crelevant-D> Biserica tre%uie sai%e cura?ul s- apere %inele si> n ochii lu&ii> s- fie Cirelevant-D$ ar dac- e nevoie> cred cBiserica ar tre%ui s- fie neclintit- precu& Sf$ oan Bote)-torul n ap-rarea celor vesnice> ea fiind cea care a&inteste lu&ii de diferenta dintre %ine si r-u$ 1ceasta poate s- ducla persecutia activa credinciosilor (rtodocsi de c-tre statul nostru eApansionist> agresiv seculari)ant$ F-r-delegea a&erican-> spri?init- de stat W de eAe&plu provocarea Bisericii de c-tre &isc-rile fe&iniste si ho&oseAuale W se ciocneste cu Biserica$ De la siste&ul de nv-t-&nt pnla politica socialfat- de avorturi> trecnd prin testele prenatale f-cute pe prunci Ci&perfectiD> educatia seAual-> drepturile Cho&oseAualilorD si ale Cfe&inistelorD> Biserica este n continuare provocat-$ 1sa cu& pr-%usirea 9,SS a ar-tat c- secularis&ul de tip co&unist nu poate %irui la nesfrsit> la fel si n 1&erica> n-d-?duiesc s- se ispr-veasc- o dat- cu f-r-delegea$ Si aceasta pentru csecularis&ul tre%uie s- se pr-%useasc- totdeauna fiindc- vi)iunea sa nu pre)int- realitatea asa cu& este ea$ 6i goleste pe oa&eni de orice fel de spiritualitate$ Si asa se nt&pl- de?a> c-ci &ulti !rotestanti> ,o&ano7 Catolici &oderni)ati si chiar si unii secularisti vor fi n curnd provocati sreconsidere adev-rurile duhovnicesti pentru care au luptat str-&osii lor> adev-ruri &ai presus de orice negociere> de orice de)%atere> de orice vot sau orice discutie cu caracter general sau Cde&ocraticD$ Dac- vine vre&ea aceea> Biserica (rtodoA- tre%uie s- fie gata s- renasc- din cenusa secularist-> asa cu& a dovedit c- poate s7o fac- att de re&arca%il n fosta 9,SS> asa cu& a f-cut7o atunci cnd ?ugul turcesc din Brecia a fost nl-turat$ 6n ti&p ce lu&ea secular- st- s- se pr-%useasc- si caut- speranta n alt- parte> Biserica (rtodoAtre%uie s- se disting- nu printr7un caracter C&odernD> prin Cecu&enis&D sau Ccorectitudine din punct de vedere politic+> ci prin statornicie> puritate si duhovnicie$ Biserica (rtodoA- este aceea care s7a tinut neschi&%at- cnd totul n ?ur s7a pr-%usit> s7a schi&%at sau a fost dat la o parte$ Biserica (rtodoA- tre%uie s- fie singurul lucru adev-rat> co&oara nepretuit- si nepng-rit-$ /re%uie s-7si apere cu credint- che&area sacra&ental- si evanghelic-$ !entru a &plini aceasta ns- tre%uie s- fi& gata s- pl-ti& orice pret> chiar s- fi& %at?ocoriti> persecutati> dati la o parte> pentru c- noi ap-r-& dragostea> fru&usetea si &ila ntr7un veac hd si f-r- iu%ire$ Noi> crestinii (rtodocsi tre%uie s-7i ap-r-& pe copiii nostri de influentele seculari)ante ale vre&ii noastre ncercnd s- deveni& eAe&ple vii de evlavie (rtodoA- si de s&erenie$ Noi> (rtodocsii putea& s- p-str-& &ostenirea unic- pe care o ave& &ergnd regulat la Spovedanie si ntelegnd c-> dac- atitudinile congregationaliste ale Cconsiliilor parohialeD arogante> politi)ate si seculari)ate pot functiona ntr7o Biseric- !rotestant-> aceasta nu este si calea (rtodoAieiZ Credinciosii (rtodocsi tre%uie s- se nevoiasc- s- fie credinciosi cre)ului lor> s- nu preget-& nici o clip- s- ne cheltui& %anii si ti&pul pentru a spri?ini> ct pute&> r-spndirea &onahis&ului n 1&erica$ 1ve& nevoie neap-rat- de torte de lu&in- n acest ev ntunecat$ /re%uie s- educ-& copiii W &ai ales prin eAe&plul nostru sacra&ental de dragoste> de credint-> s- re)iste &-celului secular7!rotestant si noului ev de ntuneric ce &i pare c- ne7a cucerit$ 1cei secularisti derutati> acei !rotestanti> ,o&ano7Catolici si altii care caut- ceva transcendent> sacru si peren ntr7o lu&e confu)- si desacrali)at- tre%uie invitati la Biseric- de veacuri 7 una> sfnt-> so%orniceasc- si apostoleasc-$ +9nitatea ecu&enic-+ adev-rat- si de durat- se va produce cnd toti crestinii se ntorc acas-$ 6&i pare c- +progra&ul+ Bisericii (rtodoAe este acela de a fi (rtodoAZ Dac- acesta este &plinit> restul vine de la sine$ 6&i pare c- adev-rata unitate a Bisericii (rtodoAe 1&ericane poate fi g-sit- doar n unitatea unei cau)e evanghelice co&une> nu n sche&e grandioase sau n se&n-ri de docu&ente$ 1dev-rata unitate va veni din leg-tura co&un- ce7i uneste pe oa&eni atunci cnd acestia &p-rt-sesc o sarcin- i&portant-" aceea de a face din %iserica noastr- i&igrant- o %iseric1;8
&isionar-> sarcina de a evangheli)a 1&erica> pentru pri&a oar- n istoria ei> cu crestinis&ul (rtodoA autentic$
1;:

Francis Schaeffer - Dans de Unul Singur

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Francis Schaeffer - Dans de Unul Singur

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

Frank Schaeffer Dans de unul singur

PARTEA A DOUA: Cre&inta "rt"&"G+ autentic+

You might also like