NUTRITIA MINERALA A PLANTELOR

Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Altfel spus: Nutritia (plantelor) totalitatea proceselor legate de preluarea din mediu, circulatia si metabolizarea elementelor minerale si a unor compusi organici de catre plante. Acest proces are loc la plantele talofite, prin toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica minerale) sau organice. Plantele verzi absorb in mod predominant substantele minerale, din care, prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura si bacteriile chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa sintetizeze substante organice din cele anorganice. oate se numesc plante autotrofe. !estul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza substante organice e"istente in mediul lor de viata. Aceste plante se numesc heterotrofe. #lementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari. $e asemenea, aceste elemente intra si in structura chimica a unor substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon, grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza energia necesara proceselor vitale. Elemente minerale % macroelemente: % fosfor P % potasiu & % sulf S % calciu 'a % magneziu (g % sodiu )a % siliciu Si % microelemente: % fier *e % clor 'l % mangan (n % bor + % zinc ,n % cupru 'u % molibden (o Proportia cantitativa a elementelor chimice din corpul plantelor variaza, iar acestea sunt impartite conventional in macroelemente, microelemente (*e, 'l, (n, +, Sr, 'u, ,n, +a, i, Li,

-, +r, Al, )i, (o, As, Pb, .a, !b) si ultramicroelemente, a caror cantitate este mai mica de /,////0 din substanta uscata. Macroelementele prezente in cantitati mai mari de 0mg1g substanta uscata. Microelementele necesare in cantitati mai mici de 0//2g1g substanta uscata. Ultramicroelementele cantitate mai mica de /,////0 din substanta uscata. Acestea se gasesc in sol si sunt absorbite de sistemul radicular al plantei. Functii: % componente ale unor substante organo%minerale cu rol structural sau functional3 % reprezinta transportori pentru energia biochimica ce se stocheaza in legaturi macroergice ale acidului adenozin trifosforic3 % stimuleaza sau inhiba activitatea enzimatica3 % stimuleaza procesul respirator celular3 % regleaza potentialul osmotic celular si turgescenta celulelor prin acumularea ionilor in vacuole, in special a potasiului &. Fosforul P apare in acizii nucleici, A P, fosfolipide etc. Potasiul K activator enzimatic, bilantul hidric etc. Sulful S apare in proteine si coenzime3 Calciul Ca constituent al peretilor celulari, membrane si numeroase enzime3 Magneziul Mg constituent al clorofilelor, asigura stabilitatea ribozomilor si protectia unor sisteme enzimatice3 Fierul Fe in zona activa a multor enzime redo" si transportul de electroni, necesar pentru sinteza clorofilei3 Clorul Cl implicat in fotosinteza si balanta ionica3 Manganul Mn activator a numeroase sisteme enzimatice3 Borul B implicat in transportul glucidelor si protectia plantelor fata de agenti patogeni, desi insuficient studiat3 Zincul Zn activator enzimatic, necesar pentru sinteza au"inelor3 Cuprul Cu in zona activa a multor enzime redo" si in transportul de electroni3 Molibdenul Mo fi"eaza azotul ), reduce nitratii. nsuficienta lor determina fiziopatii dezechilibre minerale, apar boli fiziologice, insotite de incetinirea sau oprirea cresterii radacinii, a tulpinii, a frunzelor, sau a fructelor. Criterii de esentialitate: % sa fie necesar plantelor, asigurand cresterea normala si inmultirea3 % sa nu poata fi substituit3 % sa aiba efect direct3 !oluri multiple: % structurale3 % functionale3

#"emplu: Magneziul Mg % constituent al moleculei de clorofila structural3 % cofactor a numeroase sisteme enzimatice implicate in respiratia celulara si alte cai metabolice catalitic3 Fierul Fe % constituent a numeroase molecule, inclusiv proteine structural3 % implicat activ in reactii de o"idoreducere functional3 #lemente neminerale: % carbon ' % o"igen 4 % hidrogen 6 % azot ) in '45 in atmosfera3 in '45 in atmosfera3 in 654 in sol3 in 654 in sol3

Carbonul C constituent al tuturor moleculelor organice3 '45 : 07%5/, ma" 57 ppm !"igenul !# $idrogenul $ constituent al ma8oritatii moleculelor organice3 %zotul N & apare in structura proteinelor, acizilor nucleici etc. 1.1. Rolul fiziologic al macroelementelor (ulte macroelemente sunt absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Acestea sunt ), P, &, 'a, S si (g. La anumite grupe de plante se mai adauga si )a, 'l si Si. 0. Azotul este un element plastic. #l intra in structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, in structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor +0, +9, +05, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii acestora. E"cesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme. )4: : :%7, ma" 0/ ppm 5. Fosforul este absorbit din mediu sub forma de ioni P4:% , a8unge in celula fara a fi redus si intra in compozitia unor compusi organici de mare insemnatate fiziologica. #l participa la alcatuirea fosfoprotidelor si fosfolipidelor din protoplasma si nucleu, fosfolipidelor din graunciorii de amidon si aleurona, lecitinelor din citomembrane, fitinei si a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ; P(A$P, A P). *osforul intra in compozitia unor coenzime. #l indeplineste rolul energetic central in reactiile de sinteza si de o"idare biologica. #l participa in fotosinteza, glicoliza, ciclul &rebs, sistemul !edo" al lantului respirator, etc. *osforul favorizeaza procesele de nutritie, de crestere, de inflorire si fructificare, depunerea hidratilor de carbon in fructe, sfecla de zahar, tuberculi. (icsoreaza consumul specific de apa al plantelor. *osforul se acumuleaza in organele tinere si in seminte. -n lipsa lui, plantele ramin mici,

radacinile sunt lungi si rare, tulpina rigida, frunzele verde%inchis, pina la albastru%verde, luand de multe ori o culoare rosie sau purpurie. P: /.5%/.7 ppm <<<<. Am pus semnele pentru ca am gasit si /./5 ppm.

:. Potasiul este un element indispensabil pentru metabolismul plantei, participand in sinteza aminoacizilor si a proteinelor. #l actioneaza ca un element biocatalizator, stimulind numeroase procese fiziologice. !egleaza absorbtia azotului ) de catre plante, prelucrand nutritia amoniacala, o"idarea amoniacului, iar in cazul nutritiei nitrice, reducerea nitratilor. Potasiul stimuleaza functionarea unor enzime care participa in procesul de respiratie si in metabolismul hidratilor de carbon, in metabolismul azotului si sinteza vitaminelor. #l stimuleaza si sinteza clorofilelor si intensitatea fotosintezei. Sporeste capacitatea plantelor de a absorbi apa, si de a rezista la ger si seceta. #l favorizeaza intensificarea acumularii glucidelor in planta. Potasiul circula foarte rapid in "ilemul plantei sub forma de ioni. Se acumuleaza mai ales in tesuturile tinere cu metabolism intens si crestere rapida, dintre care varfurile vegetative, cambiul si periciclul. oamna, inainte de caderea frunzelor, potasiul migreaza din ele in ramuri sau tulpina. Carenta potasiului in nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor. Se produce o brunificare si rasucire a frunzelor. Se deregleaza metabolismul, scade intensitatea fotosintezei, a protosintezei. Se diminueaza cantitatea amidonului si proteinelor, se micsoreaza rezistenta la boli, iar la anumite specii pe fata inferioara a frunzelor apar pete albe, galbene, brun%roscate sau brune. &= : 07%57, multi indica 5/ ppm >. Calciul este absorbit de plante sub forma de cationi('a 5=). #l este acumulat in protoplasma, vacuole, cloroplaste, mitocondrii. 'alciul are un rol important in desfasurarea mitozei cu implicatii in organizarea cromozomilor. #l intra in structura chimica a enzimelor lipaza, esteraza, colinestraza. 'alciul indeplineste rol activator al enzimelor argininchinaza, adenozinfosftaza, adenilchinaza. #l 8oaca un rol important si in fi"area sarcinilor negative la suprafata protoplasmei. -mpreuna cu potasiul &, calciul participa la mentinerea echilibrului hidric celular. #l este antagonist al ionilor Al5= (g5=, ,n5=, *e5=,&=,)a=,)6=,Al:= , inlaturind actiunea lor vatamatoare, in caz de e"ces. 'alciul neutralizeaza acizii organici si stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina. Carenta calciului in nutritia plantei se manifesta prin oprirea cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere, care capata o culoare verde deschis, varful vegetativ uscandu%se, radacinile ramanand scurte, groase, cu varfurile uscate. E"cesul de calciu in plante determina imbatranirea prematura, iar e"cesul de calciu in sol produce insolubolizarea borului +, soldata fiziologic cu aparitia clorozei la frunze. 'a5= : ;0? ppm 7. Sulful este absorbit de plante sub forma de ioni S45% , compusi organici cu sulf, ca cistina. 'erinte mari de sulf au ceapa, usturoiul, mustarul, telina, floarea soarelui si rapita. -n organismul plantei cantitati mai mari se acumuleaza in semintele de mustar negru, in bulbul de

ceapa si in cel de usturoi. Sulful intra in constitutia chimica a unor aminoacizi, a unor enzime si a unor coenzime. nsuficienta sulfului in nutritie produce incetinirea si apoi oprirea din crestere. *runzele se ingalbenesc si apare o imbatranire prematura. 9. Magneziul este un element absolut necesar plantelor, indispensabil formarii clorofilei, in procesul de sinteza a glucidelor, lipidelor si proteinelor. #l este un activator al multor enzime necesare respiratiei, activator al enzimelor ce participa in sinteza A!) si A)$. -nsuficienta magneziului in nutritie se manifesta prin aparitia unei coloratii galbene%portocalii, pe marginea frunzelor sau aparitia unor pete clorotice de culoare verde%inchis pe lamina cloriara. (g5= : ;? ppm !aportul de 'a:(g in 8ur de ::0 % >:0 @. Sodiul se afla in cantitati mai mari in algele marine si in plantele superioare de saraturi (halofite). #l este schimbabil cu alti cationi, cum ar fi 'a 5=, sau &= . Sodiul are ca functie mentinerea presiunii osmotice in celule. nsuficienta sodiului la plantele halofile se manifesta prin culoarea deschisa a frunzelor, aproape alba, prin aparitia de pete necrotice. ?. Clorul este un element prezent in toate plantele. #l se acumuleaza in cantitati mai mari in algele marine, in ferigi si in plantele halofile. Plantele superioare il iau din sol prin sistemul radicular si din atmosfera in stare gazoasa, prin stomatele frunzelor. -nsuficienta in nutritie determina cloroza frunzelor la tomate, ondularea marginilor frunzelor si inhibarea cresterii radacinilor, dereglarea metabolismului plantelor. 1. . Rolul fiziologic al microelementelor. (icroelmentele sunt prezente in cantitati mici in corpul plantelor. Prezenta lor este insa absolut necesara. #le intervin in metabolismul general, in cresterea si dezvoltarea plantelor, in procesele de imunitate. Lipsa unui microelement poate fi corectata prin adaugarea lui in mediu. 0. Borul are un rol fiziologic multiplu, participand in metabolismul plantei, ca anion si formand esteri fiziologici activi. #l stimuleaza absorbtia unor macro% si microelemente. nsuficienta lui in nutritie provoaca cloroza, rasucirea si deformarea frunzelor superioare, moartea prin uscare a mugurilor terminali, oprirea proceselor de crestere si dezvoltare, aparitia de pete brune sau negre in interiorul fructelor sau a unor organe. 5. Ferul este utilizat de plante sub forma de saruri feroase si ferice . #l este absorbit de plantele terestre prin sistemul radicular, iar de plantele acvatice, submerse prin intreg corpul lor sub forma de ioni. Carenta ferului in corpul plantei determina ingalbenirea frunzelor si incetinirea cresterii.

*e== : /.0, ma" /.5 ppm. :. Cuprul intra in compozitia chimica a multor substante. #l constituie componentul metalic al fenolo"idazei, lactazei, ascorbic%acid%o"idazei. 'ontinutul cuprului in plante variaza de la urme, pana la >9 ppm. Carenta cuprului apare mai ales pe terenurile mlastinoase. Aceasta se manifesta prin veste8irea si decolorarea pana la o nuanta alba a frunzelor tinere. >. Zincul este indispensabil pentru plante. #l este absorbit de acestea din mediul de viata, sub forma de ioni. #l este raspandit la plantele inferioare (alge si ciuperci) si la plantele superioare. ,incul intra in structura chimica a enzimelor carbohidraza, fosfataza si numeroase dehiodrogenaze. Carenta lui in corpul plantelor se manifesta prin reducerea cresterii plantelor, dispunerea in rozeta a ramurilor si frunzelor terminale, patarea cu galben a frunzelor. .ita de vie, inul, hameiul ricinul si porumbul sunt sensibile la lipsa din nutritie a zincului. Araul, secara, ovazul si mazarea nu prezinta asa sensibilitate. Brmatoarele concentratii sunt speculate analizand raportul elementelor (in C) din ropica (astergroD, presupunand ca nivelul de & trebuie sa fie intre 07%57 ppm. +: /./?%/.0: ppm 'u: /.0%/.0@ ppm ,n: /./>%/./9 ppm (n: /.?%0.:: ppm S: 0E%:5 ppm (o: /./>%/./9 ppm 1.!. Rolul fiziologic al ultramicroelementelor Bltramicroelementele se gasesc in cantitati foarte mici in copul plantelor, prezenta lor in nutritie fiind insa absolut necesara. $intre acestea, cele radioactive stimuleaza activitatea enzimelor, intensifica procesele metabolice, diviziunile celulare, fotosinteza, stimuleaza cresterea si dezvoltarea plantelor, stimuleaza trecerea organelor de la starea de repaus la starea activa, stimuleaza absorbtia, etc. (ecanismul lor de actiune este strans legat de energia intraatomica emisa sub forma de radiatii. Prezinta aplicabilitate in agricultura. -radierea in doze mici a semintelor de porumb si grau a adus la cresterea recoltei cu 05%07 C, fata de martor. !adiatiile ionizante sunt utilizate pentru prelungirea duratei de pastrare a tuberculilor de cartof, utilizand pentru iradiere, doze de 0/ Fard. 'and se analizeaza deficienta de nutritie a unei plante trebuie observate simptomele care apar pe frunzele mai batrane si pe cele tinere.

Bnii nutrienti sunt considerati mobili in sensul in care planta, in cazul unei deficiente de nutritie, ii poate muta de la frunzele vechi catre cele noi sau va diri8a aceste substante de la radacini numai catre frunzele noi. -n acest mod primele si cele mai grave simptome ale deficientei unui nutrient din aceasta categorie va apare la frunzele vechi. )utrientii considerati imobili in sensul in care ei nu pot fi mutati de la frunzele vechi la cele noi. -n acest fel frunzele noi vor creste cu carente de nutritie si semnele deficientei vor apare in primul rand la aceste frunze. $iagnosticul este greu de facut deoarece nutrientii au roluri comple"e inclusiv in asimilarea altor nutrienti astfel incat simptomele care apar pot fi ale deficientei de asimilare si nu de lipsa acelui element din mediul de crestere al plantei. Se poate a8unge la un intreg lant de influente. )utrienti considerati mobili sunt: Azotul ), Potasiul &, *osforul P, (agneziul (g, ,incul ,n si (olibdenul (o. )utrientii imobili sunt: 'alciul 'a, (agneziul (g, Sulful S, *ierul *e, 'uprul 'u, +orul +. Bnii autori
considera ca totusi deficitul nutritional de (angan (n si 'upru 'u nu poate fi diferentiat intre frunzele noi sau vechi. *oarte multi pasionati au cercetat aceste simptome si au incercat sa faca tabele care sa indice nutrientul deficitar si simptomele care apar in cazul respectivei carente. Bnii dintre acestia dau si indicatii referitoare la diverse plate cu simptome specifice si includ in listele lor si carentele de '4 5 si iluminat.

.Mecani"mul a#"or#tiei ionilor minerali

%bsorbtia elementelor minerale: % activa (consum de energie)3 % pasiva (fara consum de energie). Absorbtia activa transportul activ al ionilor: 0. primara cu participarea directa a adenozintrifosfat A P3 5. secundara fara implicarea directa a A P. 0. A P componenta de stocare a energiei prezenta in toate celulele. #nergia provenita din A P conduce miscarea ionilor specifici impotriva gradientului de concentratie. Absorbtia activa se realizeaza cu a8utorul transportorilor proteici membranali, care asigura: % transportul uniport al unui singur compus intr%o singura directie: 'a == (pompa de ioni)3 % cotransportul simultan a 5 componente: % simport in acelasi sens: &= % 'l% (pompa de ioni)3 % antiport in sensuri opuse: &= % 6= si )a= % &= (pompa de ioni) si anionii 46% '( )ransportorii sau *ectorii pot fi: % proteine membranale3 % peptide3 % aminoacizi3 % fosfatide3 % citocromi3

% esteri fosfatici ai glucidelor. Absorbtia presupune fi"area reversibila a ionului cu formarea comple"ului ion+ transportor, urmat de fosforilare si traversarea membranei plasmatice. Absorbtia, consumatoare de energie prin implicarea A P , e in stransa legatura cu respiratia celulara, proces generator de energie. Absorbtia activa a ionilor este un proces selectiv, determinand acumularea diferentiata de ioni in celulele vegetale. Absorbtia pasiva bazata pe: % difuziune3 % adsorbtie3 % solubilitate3 % schimb de ioni. ,ifuziunea mobilizarea ionilor disociati, traversarea membranelor plasmatice, proces determinat de sarcinile electrice ale acestora electrodifuziune. #nergia cinetica moleculara creste odata cu temperatura si gradientul de concentratie al solutiei e"terne. %dsorbtia fi"area ionilor la suprafata membranelor plasmatice, proces ce depinde de concentratia solutiei. % mecanica legaturi labile intre ion si membrana plasmatica3 % folara manifestata prin formarea de combinatii intre ionii minerali si substante organice cu grupare carbo"ilica (! '446) sau bazica (! )6 5), iar combinatiile rezultate cu aceste substante se numesc chelati3 Schimbul de ioni este legat de procesul respirator in urma caruia se elibereaza dio"id de carbon '45, iar prin disocierea acidului carbonic 6 5'4: rezulta primii ioni de schimb, 6 = si 6'4:% : '45 = 654 G 65'4: G 6'4:% = 6= *ondul de schimb ionic este reprezentat de ionii de 6= , 46% si 6'4:%. Pentru schimbul cationic la ionii de 6 = se mai pot alatura ionii de & =, (g==, 'a==, desorbiti in e"teriorul radacinii la maturitatea plantelor. Schimbul de ioni are loc intre elemente de aceeasi sarcina electrica, prin echivalarea sarcinilor ionilor absorbiti cu cei cedati (anion cu anion, cation cu cation, monovalent cu monovalent, bivalent cu bivalent sau doi monovalenti).

!.Tran"portul "i meta#olizarea ionilor minerali

% transportul de la celula la celula3 % transportul prin plasmodesme3 % transportul prin vasele conducatoare, odata cu apa3 % metabolizarea la nivel local3 % blocarea la nivelul sucului vacuolar (pentu a mari valoarea presiunii osmotice).

Azotul nitric )4:% si azotul amoniacal )6>= participa la sinteza secundara a aminoacizilor. S4>5% (dupa reducere) intra in structura aminoacizilor cu sulf S. Azotul amoniacal )6>= e integrat in aminoacizi dupa 0/H%07H de la absorbtie. (a8oritatea sunt incorporati in structura compusilor organici complecsi formati in sinteza primara (fotosinteza) sau secundara acumularea ionilor fiind un proces activ, legat de activitatea metabolica celulara: asimilatie, dezasimilatie. $eoarece sistemul coloidal celular isi transforma structura de tip hidrosol in structura de tip hidrogel rezultand cresterea gradului de vascozitate si intensitatea proceselor metabolice scade spre sfarsitul perioadei de vegetatie, plantele desorb cantitatile de ioni minerali. )u e"ista, insa, echilibru intre ionii din mediul e"tern si cei din mediul intern absorbiti.

$. Nutritia minerala a "peciilor floricole

p6%ul solutiei solului afecteaza solubilitatea nutritiva si disponibilitatea plantelor. Solurile minerale sunt afectate diferit fata de cele organice sau fata de mediul (substratul) de inradacinare ce nu contine sol. $e e"emplu, in solurile minerale ingrasate cu fertilizatori de fosfor P, fosfatul de calciu P4>%P mentine solubilitatea solului la un p6 ridicat (I@,/) si fosfatii de aluminiu Al si fier *e o mentin la un p6 scazut (J@,/). !ecomandarile pentru solurile cleioase pentru un p6 de @,/ sunt bazate pe faptul ca solubilitatea ma"ima pentru fosfor P are loc la ;@,/. -n solutii organice si in medii de inradacinare fara sol, care tind sa contina cantitati naturale scazute de aluminiu Al si fier *e, fosforul P nu participa la un p6 scazut, ci la unul ridicat. p6%ul optim pentru nutritia P4>%P este de 7,7 intr%un mediu fara sol, deoarece, peste aceasta valoare, concentratiile P4>%P solubile in apa incep sa scada. -n solurile minerale, disponibilitatea calciului 'a este, de asemenea, redusa la un p6 scazut, din cauza prezentei fierului *e si aluminiului Al. *ierul *e solubil si aluminiul Al inlocuiesc repede calciul 'a in structura coloidala a solului si pe suprafata radacinilor, amandoua reducand preluarea calciului 'a. otusi p6%ul scazut nu reduce disponibilitatea de calciu 'a. -n schimb, p6%ul scazut este un indiciu pentru lipsa surselor de calciu 'a aplicate solului sau mediului. Solubilitatea in scadere a elementelor nutritive nu afecteaza neaparat cresterea plantelor. $e e"emplu, disponibilitatea fosforului P scade rapid la p6%ul mediu I7,7. otusi tesuturile bogate in concentratii de fosfor P masurate la frunzele de Lactuca "ati%a L. sunt neafectate de p6%ul mediu de pana la 9,7, desi concentratia de P4>%P solubil in apa masurata in p6%ul mediu a fost :?C din cea masurata la un p6 de 7,7. esuturile bogate in concentratii de fosfor P masurate la hibrizi de Impatien" &allerna 6ooF *. au fost minim afectate de p6%ul mediu J@,9. otusi, la un p6 mediu I@,9, concentratiile de fosfor P din tesuturi scad rapid. Speciile de plante difera in abilitatea lor de a asimila elemente nutritive la un p6 dat. Pelargonium ' (ortotum +aileK si Tagete" erecta L. sunt acumulatori foarte eficienti de fier *e si mangan (n si necesita un p6 mai ridicat (9,7) pentru a preveni

problemele de to"icitate. Sub un p6 mediu de 7,? muscatele sunt susceptibile in ceea ce priveste into"icarea cu fier *e si mangan (n, in timp ce la un p6 I 7,?, fierul *e si manganul (n nu se acumuleaza in tesuturi. -n comparatie, )iola ' &ittroc*iana Aams, Petunia ' (+#ri,a .ilm, Antirr(inum ma-u" L. si .at(arant(u" ro"eu" (L.) A.$on prezinta dificultati in a prelua fierul *e si necesita un p6 mediu (7,7) pentru a preveni problemele de deficienta. Si planta poate afecta mannagement%ul p6%ului. p6%ul substratului variaza de la >,7 la L+coper"icon e"culentum (ill. la @,7 la /innia elegan" LacM. supuse la aceleasi conditii. (edia p6%ului din mediul de inradacinare din vase in care a fost administrat acelasi fertilizator solubil in apa Pealite Special (NS* Dater soluble fertilizer, N-) azot insolubil in apa etc.), cu un raport 5/ ) >,: P 09,9 &, variaza intre 7,0 la 0aintpaulia ionant(a Nendl. si 9,7 la 1er#era -ame"onii 6. S%a descoperit o diferenta de p6 de pana la 0,@ in media a @ asternuturi de specii de plante la care a fost administrat acelasi fertilizator solubil in apa. -n general, Pelargonium ' (ortotum +aileK au avut media cea mai scazuta de p6, in timp ce )iola ' &ittroc*iana Aams si Petunia ' (+#ri,a .ilm. au avut cel mai ridicat p6. Administrandu%se aceeasi solutie nutritiva pe baza de calciu 'a, s%a descoperit ca hibrizii de Impatien" &allerna 6ooF *. asimilasera in tesuturi cea mai mare concentratie de calciu 'a, pe cand +egonia " tuberhKbrida .oss, )iola ' &ittroc*iana Aams, .at(arant(u" ro"eu" (L.) A.$on si 2egonia ' "emperfloren"3cultorum 6ort. contineau cea mai scazuta concentratie de calciu 'a in tesuturi. -n functie de nutritia minerala, speciile floricole se clasifica astfel: % specii sensibile la concentratia de substante minerale: Azaleea, .amellia, A"paragu" plumo"u"3 % specii cu sensibilitate mi-locie: 1er#era, .+clamen3 % specii cu sensibilitate redusa la concentratia de saruri minerale: .(r+"ant(emum, 4iant(u"5 Pelargonium etc. -n general, concentratiile ridicate de substante minerale produc leziuni la nivelul radacinilor. Plantele geofite nu necesita aplicarea de ingrasaminte minerale la plantare. 'ele care raman in sol 5 ani, asa cum sunt speciile din genul Narci""u", fertilizarea trebuie sa urmareasca mentinerea continutului in azot ) si fo"for P si sa creasca nivelul de pota"iu &. (aterialul saditor floricol este clasificat in functie de necesarul de substante minerale astfel: % nu necesita fertilizare suplimentara: .on%allaria, 6ippea"trum, 6+acint(u", Narci""u"3 % nu necesita aplicarea de substante minerale, dar aplicarea azotatului de calciu ar reduce dereglarile fiziologice: Iri", Tulipa3 % necesita fertilizare redusa: Anemone, 7ree"ia3 % necesita fertilizare moderata: 4a(lia, 1la,iolu", Lilium, Ranunculu".

-n 0EE5 s%a obtinut productia ma"ima de Ant(urium, cand tesuturile din frunze au avut un continut de 0,?@C ), /,0@C P si 5,/@C &. Lungimea tulpinii si cresterea florilor sunt stimulate cand frunzele au un continut ma"im de azot ) de 0,7EC, respectiv 0,9@C, si de potasiu & de 5,5/C, respectiv 0,?9C. 4 cultura de .alli"tep(u" c(inen"i" e"trage anual >E,E? % 75,>> Fg & 1 ha, :9,@@ >:,/E Fg ) 1 ha si >,7@ 9,/5 Fg P 1 ha, in functie de dozele de ingrasaminte aplicate. $in cantitatea de azot ) e"tras ?/C % E/C este depozitata in tulpini si frunze si numai ?C % 5/C in seminte. Pota"iul & se acumuleaza: >7C @?C in tulpini si frunze si 5C % 07C in seminte. 7o"forul P se acumuleaza in cantitate mai mare in seminte si variaza intre 55C % 9:C, in functie de soi.

$.1. .arentele ,e "u#"tante minerale ale "peciilor floricole

Afecteaza cresterea si dezvoltarea plantelor floricole si determina aparitia unor simptome specifice. .arenta ,e azot N inhiba cresterea plantelor floricole, acestea au talie mica, lastari debili, frunzele au culoarea verde%galbuie, iar florile au dimensiuni reduse. -n cazul plantelor din genul Tulipa, carenta de azot determina scaderea productiei de bulbi, a suprafetei frunzelor, lungimii tulpinii florale si a florilor si intarzie procesul de inflorire. .arenta ,e fo"for P determina scurtarea internodurilor, frunzele au dimensiuni mici si culoare verde%albastruie cu nuante de rosu. *lorile sunt mici si insuficient colorate. .arenta ,e pota"iu 8 se caracterizeaza prin decolorarea si necrozarea marginilor limbului foliar. .arenta ,e calciu .a se manifesta in zonele apicale ale plantelor, unde mugurii mor, iar frunzele cu dimensiuni mici se rasucesc si cad timpuriu. .arenta ,e fier 7e se caracterizeaza prin cloroza frunzelor, la care doar nervurile raman cu o tenta verzuie.

$. . Tulipa "p.
*ertilizarea cu azot ) stimuleaza procesul de crestere al bulbilor din genul ulipa. $e asemenea, s%a gasit o interactiune semnificativa intre azot ) si pota"iu &. 'arenta de pota"iu &, magneziu (g si fo"for P a avut un efect scazut asupra cresterii organelor vegetative ale plantelor din genul ulipa. Lipsa azotului ) din sol duce la curbarea si frangerea brusca a ti8elor florale la plantele din genul ulipa cu cca : saptamani inainte de inflorire. 'ontinutul de azot ) al bulbilor%mama si al solului influenteaza, de asemenea, cresterea bulbilor si diferentierea mugurilor florali. -nsuficienta azotului ) face ca bulbii sa formeze o singura frunza cu latimea anormala si sa nu diferentieze mugurii florali. 7o"forul P influenteaza cresterea si dezvoltarea bulbilor, mareste productia de bulbi si devanseaza inflorirea. Pota"iul & stimuleaza productia de bulbi si are rezultate foarte evidente in prezenta azotului ).

$.!. 7ree"ia "p.

*iind planta bulboasa, *reesia necesita soluri usoare si fertile, bogate in calciu 'a, potasiu &, fosfor P, magneziu (g, fier *e si microelemente. )u%i place e"cesul de azot ) (deci culturilor de freesia nu ar trebui sa li se administreze gunoi de gra8d). 'a toate bulboasele, care au un ciclu de viata relativ scurt si o crestere rapida, *reesia are nevoie de cantitati destul de mari de ingrasaminte. *reesia suporta o concentratie mi8locie de saruri in solutia solului, mai mica de /,>C. -n privinta concentratiei solutiilor de ingrasaminte, limitele admise sunt cuprinse intre /,0C si /,:C. 'ontinutul solului in principalele elemente nutritive la cultura de freesia trebuie sa fie de 0/ 5/ mg azot ), >/ 9/ mg P547 si respectiv 0// mg o"id de potasiu &54 la 0// g sol uscat la aer. 'el mai favorabil raport ) : P : & pentru freesia este de 0 : /,? : 5,0. Se recomanda o ingrasare de baza, aplicand la 0// m 5 urmatoarele cantitati de ingrasaminte: 5,7 Fg azotat de calciu, 5 Fg superfosfat, 5,5 Fg sulfat de potasiu, /,7 /,@ Fg sulfat de magneziu si microelemente. $e evitat este e"cesul de azot ), care provoaca o crestere vegetativa prea mare si slabeste rigiditatea plantelor, intarziind, in acelasi timp, inflorirea. Potasiul & este elementul cel mai important in cresterea si dezvoltarea plantelor de *reesia. Acesta conditioneaza cantitativ si calitativ recolta de flori si bulbi. $e asemenea, grabeste inflorirea. 'u > saptamani inaintea infloririi este indicat sa se administreze 0,7 5 Fg 1 0// m5 ingrasamant potasic, cu continut ridicat in substanta activa. Pentru completarea necesarului de fosfor P este recomandata ingrasarea faziala cu gunoi de pasari diluat cu apa, in raport de 0:E. -n cursul perioadei de vegetatie, dupa 0O luna de la plantare, la intervale de : saptamani, de preferinta in urma analizelor de sol, se aplica ingrasari faziale. Acestea se dau sub forma de solutie in concentratie de /,/7C % /,0C. #ste recomandabila aplicarea ingrasamintelor organice si minerale cu actiune lenta. $e aceea, se aplica, in afara mranitei, si sange de vita sau gunoi de pasari in cantitate de 07 Fg10// m5 suprafata. -n perioada de iarna, totusi, fertilizarile suplimentare sunt limitate, ele intensificandu%se spre prima*ara, atat la culturile pentru flori, cat mai ales la cele pentru producerea de material de inmultire. *reesia reactioneaza pozitiv si la o concentratie marita de dio"id de carbon '45. 'oncentratia cea mai buna a dio"idului de carbon '45 in mediul ambiant este de /,07C si nu trebuie sa depaseasca 5C. Aceasta are ca efect dezvoltarea normala a mugurilor florali in perioadele cu deficit de lumina.

!idicarea concentratiei de dio"id de carbon '45 se face in special pentru culturile care infloresc in decembrie%ianuarie, avand efect mai puternic si aplicandu%se mai bine in perioadele reci si cu luminozitate putina, cand nu se deschid geamurile. Administrarea de dio"id de carbon '45 incepe inainte de iesirea inflorescentelor din teaca frunzelor si se face in orele de dimineata. -n timpul administrarii de dio"id de carbon '45, temperatura in sera poate creste putin, fara, insa a avea efecte negative asupra culturii. Administrarea de dio"id de carbon '45 se face prin arderea de propan sau petrol in aparate speciale ((aster, #rmaf) sau din butelii special umplute sub presiune.

$.!.1. 4eficitul principalelor elemente nutriti%e

4eficitul in azot N Se manifesta prin intarzierea cresterii si dezvoltarii3 culoarea frunzelor devine galben% verzuie, frunzele devin mai rigide, pozitia lor mai aproape de verticala, iar numarul bobocilor florali mai mic. 4eficitul ,e fo"for P Se recunoaste prin formarea de frunze inguste, mici, colorate verde inchis, cu nuante violacee. 4eficitul ,e pota"iu 8 Se manifesta in faze mai inaintate de vegetatie, si anume prin brunificarea varfurilor frunzelor si friabilitatea plantelor.

$.!. . 4eficiente fiziologice legate ,e nutritie

$ezvoltarea foarte rapida si fle"ibilitatea prea mare a plantelor apare la fertilizarea puternica, in special cu azot ), si dupa tratamentul solului cu aburi, daca s%a plantat imediat3 se recomanda limitarea udarii.

$.$. 1la,iolu" "p.

Aladiolele, in comparatie cu alte plante, necesita cantitati mari de ingrasaminte. 'erintele sunt, insa, variabile pe parcursul vegetatiei. $atorita rezervelor de elemente minerale din tuberobulb, la inceputul vegetatiei gladiolele au e"igente reduse fata de elementele nutritive.

% % % % %

% %

'erintele ma"ime sunt in faza de inflorire, cand plantele absoarb cantitati de substante minerale mult superioare celor e"istente in tuberobulb. -nsa nevoia de ingrasaminte trebuie corelata cu e"istenta substantelor neminerale (hormoni, enzime etc.) care intervin in potentialul productiv al gladiolelor. Aladiolele sunt sensibile la concentratii mari de ingrasaminte, motiv pentru care se recomanda fractionarea dozelor. Azotul N, fosforul P, potasiul 8 influenteaza favorabil productia, mai ales cea de inflorescente si a florilor in inflorescente. Bn rol deosebit asupra gladiolelor il are azotul N. Principalele efecte ale utilizarii rationale ale azotului ) sunt: cresterea productiei de inflorescente3 sporirea lungimii inflorescentelor3 sporirea numarului de flori3 cresterea productiei cantitative si calitative de tuberobulbi3 anticiparea infloririi si prelungirii acesteia. Fosforul P este necesar gladiolelor in cantitati mai mici. Se remarca, totusi, o scadere a productiei in cazul insuficientei fosforului din sol. *olosirea fosforului P in ingrasamantul pentru gladiole a dus la imbunatatirea calitatii, marind: lungimea ti8elor florifere3 numarul de flori din inflorescenta. Fosforul P atenueaza efectele vegetative ale supraingrasarii cu azot ), reducand, astfel, predispozitia gladiolelor la atacul de fusarioza. -nsuficienta potasiului & duce la scurtarea inflorescentelor si la reducerea greutatii tuberobulbilor, ca efect al stan8enirii sintezei si transportului hidratilor de carbon. Productia de tuberobulbi se mareste pe masura sporirii dozelor de potasiu &. Potasiul 8, impreuna cu azotul ), contribuie la cresterea tuberobulbilor, iar, administrat impreuna cu fosforul P, sporeste productia numerica de tuberobulbi. S%a constatat ca efectele sunt benefice in cazul folosirii unui raport: ) P & > : 7 : @ creste productia de inflorescente, tuberobulbi si tuberobulbili ) P & 0 : > : :,7 )P&0:::: %zotul ) anticipa si prelungeste inflorirea in functie de modul in care este utilizat in planta. $iversele parti ale gladiolelor nu reactioneaza in acelasi fel la aplicarea ingrasamintelor si, pentru formarea sau cresterea acestora, planta manifesta cerinte deosebite. *runzele au cerinte minime pentru formarea si cresterea lor, datorita rezervelor e"istente in bulbi, care asigura, la inceputul vegetatiei, o mare parte din elementele nutritive necesare formarii si cresterii frunzelor. -n partea bazala a tulpinii si in frunze se gasesc mai putine elemente nutritive decat in partea recoltabila si in bulbii noi. #"cesul elementelor minerale poate duce la stan8enirea aparitiei si cresterii frunzelor, demonstrand sensibilitatea gladiolelor fata de concentratiile mari, mai ales in faza tanara. -n schimb, pentru partile de planta formate mai tarziu (tuberobulbii), acestea au avut efecte chiar benefice.

Raportul N P 8 in frunzele ,e gla,iole !aportul ) P & este de 0 : /,@ : 0,0. Pe parcursul vegetatiei, frunzele se modifica. -n prima faza de vegetatie, frunzele contin mai mult fosfor P si mai putin potasiu & si azot ) ( ) P & 0 : 0,0 : /,? ), pe cand in ultima faza, la sfarsitul vegetatiei, potasiul & creste in frunze 0O fata de azot ) si de 5 ori fata de fosfor P ( ) P & 0 : /,@ : 0,7). 'antitatile cele mai reduse de fosfor P, in raport cu celelalte elemente, s%au gasit in faza de 7%9 frunze si in cea de inflorire. .orelatii intre continutul "olului in N P 8 "i elementele pro,uctiei ,e flori "i tu#ero#ul#i 4data cu cresterea azotului ) din sol sporesc anumiti indici de productie la flori: numarul de inflorescente3 lungimea inflorescentelor3 numarul de flori in inflorescenta3 diametrul florilor3 corelatia e insa negativa in cazul greutatii inflorescentelor. Fosforul P (se pare ca) detine un rol important: cu cat solul e mai bine aprovizionat cu forma asimilabila, cu atat creste nivelul cantitatii si calitatii productiei, corelatiile stabilite fiind pozitive in toate cazurile analizate. Sporirea concentratiei de potasiu & din sol determina scaderi ale calitatii florilor: vigoare3 diametrul florilor etc.3 corelatia este insa pozitiva in cazul: productiei de tuberobulbi3 inflorescentei.

% % % %

% % % %

$.9. 4a(lia %aria#ili" ((illd.)

)ivelul optim al nutritiei minerale influenteaza pozitiv caracteristicile florifere ale plantelor de $ahlia, in sensul favorizarii cresterii tulpinii, al numarului de inflorescente si al dimensiunii inflorescentelor. $epozitarea radacinilor de $ahlia, soiul .osalinde, la temperatura de 9P' determina o inflorire mai timpurie, comparativ cu depozitarea la EP'. Aparitia inflorescentelor, cat si inflorirea este cu atat mai rapida cu cat plantele provin din radacini obtinute in conditia unei fertilizari pe baza de fo"for P si pota"iu & si e cu atat mai tarzie cu cat plantele au rezultat din radacini la care s%a manifestat efectul remanent al ingrasarii pe baza de ) P &. Administrarea ingrasamintelor numai pe baza de fo"for P si pota"iu & si numai pota"iu & are un efect nefavorabil asupra plantelor, prin scurtarea procesului de crestere si prin accelerarea ritmului de dezvoltare, determinand scaderea, atat a taliei, cat si a insusirilor decorative ale plantelor. $.:. .anna in,ica L. Azotul ) prelungeste procentul de crestere al mugurilor de pe rizomi. #fectul remanent al ingrasamintelor se manifesta sub forma dimensiunilor mai mari a florilor si inflorescentelor, precum si printr%o usoara intarziere a infloritului.

La 'anna indica L. nivelul optim al nutritiei minerale favorizeaza ritmul de crestere al suprafetei foliare, precum si intensitatea procesului de fotosinteza. -n cursul perioadei de crestere activa, nivelul nutritiei minerale influenteaza atat organele vegetative cat si organele de inmultire ale celor 5 specii ($ahlia si 'anna).

9. Nutritia minerala a ar#orilor "i ar#u"tilor ornamentali

9.1. 4etectarea ,eficientelor minerale la plantele ornamentale

'ontinutul frunzelor in elemente minerale variaza in functie de specie. Acesta se masoara in g10//g s.u.(substanta uscata). Specia Azot ) *osfor P Potasiu & (agneziu (g Prunus armeniaca 5,/ 5,? /,0 /,5 5,5 5,? /,: /,> (alus domestica 5,/ 5,9 /,5/ /,55 0,7 0,9 /,: /,> PKrus communis 5,: 5,7 /,5/ 0,: 5,/ /,5 /,> Prunus persica :,5 :,E /,:/ 5,: 5,@ /,> /,9 Prunus domestica 5,: 5,7 /,5/ 5,5 5,7 /,: /,7 'antitatea de elemente minerale absorbite din sol de catre pomii si arbustii fructiferi variaza in functie de specie si soi, precum si de productia realizata. Astfel prunii de soiul dH#nte absorb, pentru o tona de fructe, 0,5> Fg ), /,57 Fg P, 5,>7 Fg &, /,0? Fg 'a si /,0/ Fg (g. *ig. 0. $eficienta calciului in frunzele de Prunu" per"ica:

'ompusii chimici care sunt luati de plante si sunt intrebuintati vieQii sunt elemente nutritive. #"ista 09 elemente care sunt esentiale unei unei plante pentru a creste. Pentru a fi un element esential cresterii plantei, elementul nutritiv trebuie sa fie ori implicat direct in metabolismul plantei, ori trebuie sa fie necesar plantei pentru a%si completa ciclul vietii. )oua elemente esentiale care sunt solicitate de catre plante in cantitati relativ mari sunt macroelementele: azot ), fosfor P, potasiu &, calciu 'a, magneziu (g, sulf S, carbon ', hidrogen 6 si o"igen 4. Alte sapte elemente intrebuintate plantelor intr%o cantitate mai mica sunt microelementele: fier *e, mangan (g, zinc ,n, bor +, molibden (o, cupru 'u si clor 'l. $isponibilitatea elementelor nutritive pentru plante este afectata cel mai mult de p6 decat de oricare alt factor. -n solurile cu p6 ridicat, ionii de aluminiu Al, fier *e si mangan (n se pierd si disponibilitatea acestor elemente scade. Plantele dintr%o cultura pe mediu fara sol cu p6 ridicat pot prezenta o deficienta de fier *e, bor +, zinc ,n, mangan (n si molibden (o. Fosforul P poate, de asemenea, sa devina insuficient in conditii alcaline, prin formarea de compusi insolubili fosfati de calciu impreuna cu calciul 'a. $eficientele celor mai multe microelemente pot fi corectate a8ustand p6%ul din sol. otusi, unele deficiente nu sunt legate neaparat de elementele nutritive din sol.

$eficientele minerale induse fie de lipsa sau de e"cesul de fertilizare, conditii sarace, sau alte probleme psihologice pot deran8a procesele psihologice sau biochimice, rezultand in cresterea redusa a plantelor ornamentale. $eficientele minerale, fie din sera, pepiniera sau in peisa8, cu precadere, se dezvolta prematur in ciclul cresterii. $e obicei, deficientele usoare nu se detecteaza timp de multi ani pentru ca efectele lor sunt mai degraba cronice decat catastrofice. #"ista cinci metode de detectare a deficientelor minerale. Prima din cele cinci metode este folosirea simptomelor vizuale, ca si cloroza, malformarea frunzelor, si moartea lastarilor. A doua si a treia metoda evalueaza situatia nutritiva a plantelor ornamentale prin analiza tesutului plantei sau a solului. A patra metoda implica conducerea testelor biologice, inclusiv procese de fertilizare pentru a determina cerintele nutritive ale unei anumite plante. A cincea metoda implica conducerea unei analize a irigatiilor cu apa. 4 singura metoda nu va fi niciodata de a8uns, ci o combinatie de metode este deseori necesara. 9.1.1. 0imptomele %izuale *runzele si tesuturile apicale din tulpina si radacini sunt in special sensibile la deficientele de minerale. *runzele plantelor cu deficiente minerale tind sa fie mai mici si palide la culoare (clorozate), si cateodata au portiuni moarte la varfuri si pe margini sau intre nervuri. Bn simptom dintre cele mai comune este pierderea culorii verzi, cauzata de ruperea sau de interferenta cu sinteza clorofilei, care este cel mai des cauzata de deficienta de azot ), fier *e, mangan (n si magneziu (g. 'ateodata tesuturile senzitive se dezvolta in smocuri sau in rozete, acele de conifere devin topite, si diferite alte anomalii in forma si culoare se dezvolta, care impiedica e"pertii sa puna un diagnostic. Alte simptome vizibile includ moartea varfurilor tulpinii si a ramurilor, leziuni in scoarta si formarea de gume e"cesive. 9.1. . 0imptome ale ,eficientelor nutriti%e ale plantelor ornamentale -n cazul in care frunzele mai batrane sunt afectate primele: 4eficitul ,e azot N % cloroza generala se schimba de la verde deschis la galben, se opresc din creRtere3 % dormansul e"cesiv al mugurilor3 % necroza frunzelor, urmata de abscizia in stadii avansate3 4eficitul ,e magneziu Mg % cloroza pe marginea frunzelor sau patarea acestora, care se produce mai tarziu3 % varful si marginile frunzelor pot deveni necrozate, fragile si se pot ondula in sus3 4eficitul ,e moli#,en Mo % cloroza inter%nervurala cu simptome premature asemanatoare cu deficienta de azot ) % marginile frunzelor pot deveni necrozate si se pot rula sau ondula in sus3 4eficitul ,e pota"iu 8

% marginile frunzelor pot deveni maro sau baltate si ondulate in 8os3 4eficitul ,e fo"for P % frunzele care acumuleaza pigmenti antocianici pot cauza coloratia verde%albSstrui, sau un roRu spre roz3 % frunzele inferioare pot deveni galbene3 -n cazul in care frunzele tinere au fost afectate prima data: 4eficitul ,e "ulf 0 % coloratia verde deschis a folia8ului tanar, urmata de ingalbenela3 % tesuturile dintre nervuri colorate mai deschis3 4eficitul ,e fier 7e % portiuni distincte de culoare alba sau galbena intre nervuri3 % iniQial nervurile sunt verzi, devenind clorozate din cauza deficientelor grave, urmate de cSderea frunzelor3 4eficitul ,e mangan Mn % pete de necroza pe frunzele tinere clorozate, cu putine nervuri ramase verzi3 4eficitul ,e zinc /n % frunze clorozate anormal de mici3 % internoduri scurtate in cazuri agravate, devenind sub forma de rozeta3 4eficitul ,e cupru .u % frunze tinere permanent ofilite, devenind clorozate, apoi necrozate3 -n cazul in care mugurele terminal moare: 4eficitul ,e #or 2 % tesuturi fragile3 % frunzele tinere sau marite devin clorozate sau necrozate si capturate ca si sub o cupa sau deformate3 % mugurele terminal si varfurile radacinilor mor3 4eficitul ,e calciu .a % varfurile de crestere distruse sau moarte % varfurile si marginile tesuturilor tinere deformate3 % frunzele pot deveni tari si intepenite3 Bnele deficiente pot cauza reduceri in cresterea plantei inainte de a avea unele simptome vizibile. 'ateodata problema este cauzata de multiple deficiente. A detecta o anumita deficienta atunci cand e"ista mai multe este aproape imposibil. Alte conditii, care nu au legatura cu nutritia, pot complica diagnosticarea bazata doar pe simptomele vizibile. $e e"emplu, aeratia deficitara a solului, presiunea apei, poluarea aerului si e"cesul de minerale pot cauza cloroza. Si factorii genetici, de asemenea, produc cloroza, variind, la seminte, intre a fi stropite si a fi albinoase. +acteriile si infectiile cu virusi pot cauza simptome care arata asemeni simptomelor deficientei unui anumit element nutritiv. $istrugerea rSdScinilor, cauzata de saracia in minerale pe timpul iernii sau de cSldura prea puternica vara, poate fi luata ca simptom de deficienta. 9.1.!. Analiza te"uturilor plantei

Analiza foliara sau a frunzei este un procedeu prin care tesutul frunzei este analizat pentru a determina elementele minerale continute in planta. Analiza foliara este o unealta importanta pentru a stabili si mentine un program nutritiv adecvat pentru plantele lemnoase. Analiza foliara ar trebui luata in considerare nu doar pentru a diagnostica deficientele suspecte de elemente minerale, ci si pentru a verifica programul de fertilizare. Pentru plantele lemnoase este bine sa se ia ca mostra doar frunzele. oate frunzele luate trebuie sa aiba aceeasi varsta si aceeasi pozitie pe planta. $e obicei, aceasta inseamna primele frunze pe deplin maturizate de la varfuri sau frunzele cele mai tinere pe deplin maturizate. *iecare mostra ar trebui sa contina :/ pana la 0// frunze sau grupuri de frunzulite ar trebui sa fie colectate din arbori, arbusti si frunze sempervirescente. (arimea mostrei depinde de marimea arborelui sau a arbustului studiat. 'am 7/ de taieturi terminale, de 5 inch lungime ar trebui sa fie indepartate de la arbusti cu frunze sempervirescente inguste, de la cat mai multe plante posibil care sa faca parte din aceeasi conditie. -n general, mostrele de frunze ar trebui sa fie luate intre mi8locul lui iunie si mi8locul lui septembrie sau, mai tarziu de la sempervirescente, de la plantele care intrunesc aceleasi conditii de plantare. 'and unele plante dintr%o zona cresc rau si altele cresc bine se iau mostre din fiecare. Ambele mostre trebuie luate de la frunzele care se afla in acelasi stadiu de crestere. $iferentele dintre cele doua mostre ar putea sa arate cauza problemei. Spalarea mainilor e intotdeauna obligatorie inainte de a umbla cu o mostra. (a8oritatea problemelor de nutritie nu se pot rezolva si corecta doar pe baza analizei unui tesut al plantei3 mai este nevoie si de o analiza a mediului de crestere. 4miterea celei de%a doua verificari ignora influenta e"cesului de elemente nutritive a unuia sau mai multor elemente esentiale total diferite din mediul de crestere pe care o poate avea planta in timpul asimilatiei. #"cesul elementului nutritiv Azot ) Potasiu & $eficienta indusa Potasiu Azot 'alciu Sodiu )a (agneziu Potasiu 'alciu 'alciu (agneziu 'alciu *ier (angan 'upru 'a (g 'a *e (n 'u (agneziu (agneziu 'alciu +or (angan *ier *ier & ) 'a (g & 'a (g (g 'a + (n *e *e

*osfor

'upru

'u

9.1.$. Te"te #iologice estele biologice includ procese de fertilizare in camp si in vase in sere. Aceste procese sunt uneori necesare pentru a invata care elemente sau element produc cea mai mare imbunatatire a cresterii. Proiectarea corecta al unui e"periment ce poate aduce niste raspunsuri la intrebari este vital. #"ista : categorii de e"perimente sau procese: preliminarii, demonstrationale si critice. #"perimentele preliminare sunt cele care necesita multe tratamente. $e obicei sunt conduse sa focalizeze cercetarea catre punctul slab. 'ele mai promitatoare tratamente din procesele preliminare sunt investigate in viitoarele e"perimente critice. Procesele demonstrationale sunt, probabil, cele mai familiare. -n procesele demonstrationale de nutritie un fertilizator nou poate fi comparat cu tratamentul de fertilizare standard. Procesele demonstrationale nu sunt reproduse identic si nici la intamplare si nu ofera informatii precise. Pe baza acestor procese demonstrationale ne%duplicate si ne%intamplatoare se pot aduce schimbari in sistemul de productie. otusi, fara reproducerea identica a e"perimentului si fara a fi la intamplare, nu se poate observa daca efectul se datoreaza schimbarii sau realului. 4 comparatie reprodusa si intamplatoare a unui nou produs fata de unul standard ar putea produce informatii precise. Pe parcursul unui proces este bine de urmarit urmatoarele etape: % stabilirea obiectivelor3 % determinarea tratamentelor si controalelor potrivite obiectivelor3 % selectarea locului si determinarea asezarii parcelei sau a design%ului e"perimental3 % prepararea datelor pentru analiza. 9.1.9. Analiza "olului Analizele solului se folosesc pe scara larga pentru a determina felurile de cantitati de fertilizatori care sa fie adaugate. Acestea indica, de asemenea, e"istenta deficientelor minerale inainte de a planta. -n culturile din camp, un test de sol ar trebui facut in fiecare an pentru a se asigura ca culturile ornamentale vor avea suficiente elemente nutritive si p6%ul corect pentru o buna crestere. estarile solului pot fi facute oricand atat timp cat solul nu este inghetat. otusi, momentul cel mai bun este primavara timpuriu. estarile de primavara timpuriu vor acorda timp pentru a corecta orice deficienta nutritiva inainte de avansarea cresterii plantelor. *oarte putine informatii sunt disponibile despre fertilitatea solului pentru plante ornamentale precise. Standarde sugerate pentru fertilitatea solului pentru plante lemnoase crescute in camp: Arup Lut aluvionar G nisipos Lut nisipos )isip lutos catre nisip '#' 05%09 7%0/ 5%> $isponibile (lb.1ac) P & :7%@/ 07/%5// 57%:7 0//%07/ 07%57 9/%0// Schimbabile (m#M10//g)b 'a (g 7./%0/./ 5 5.7%>./ 0 0.7%5./ /.7

P T 5.: U P547

& T 0.5 U &54.

b

0 m#M10// g 'a U >// lb.1acru

0 m#M10// g (g U 5>/ lb.1acru. La fel ca si la culturile din camp, pentru a ma"imiza cresterea si calitatea plantelor produse in vase, fertilizarea este e"trem de importanta. -n esenta, intreaga sanatate a plantelor este dependenta de o nutritie corespunzatoare. )ivele de elemente nutritive sugerate in e"tracte saturate din mediile culturilor in vase: Acceptabilaa >/%@Eb :%7 7/%0/E @/%0:E :/%7E 'oncentratie 4ptimum ?/%0:E 9%0/ 00/%0@E 0>/%50E 9/%EE !idicata 0>/%0EE 00%0? 0?/%579 55/%:5> 0//%0>E

Azot nitric%) ()4:%)) *osfor (P) Potasiu (&) 'alciu ('a) (agneziu ((g)
a

Acceptabila pentru ma8oritatea plantelor atunci cand cresterea optima nu este o gri8a primara
b

.alorile din coloane sunt in PP(, utilizand metoda #"tractului saturat

-n cultura la ghiveci este, de asemenea, important, sa se tina cont de importanta si consecintele suplimentelor diferite de elemente chimice in mediul de cultura. (ahoritatea mediilor de cultura produse pentru plantele cultivate in ghivece vor necesita un fel de forma de supliment chimic pentru a a8uta p6%ul si pentru a creste elementele nutritive disponibile. 4 analiza chimica a mediului si a componentelor sale ar trebui sa fie obtinuta doar daca aceasta informatie e cunoscuta. $epinzand de amestec, rezultatele analizei si durata timpului cat plantele urmeaza a fi crescute in ghivece, elementele nutritive aditionale necesare pot fi cel mai bine adaugate folosind fertilizatori cu dega8are inceata sau controlata in momentul plantarii. 4 analiza a solului este de mare valoare cand este insotita de o analiza foliara. La plantele lemnoase, din cauza sistemului radicular, care poate fi destul de dezvoltat si adanc, este dificil de a lua mostre din sol sau sa se reprezinte zona unde sistemul radicular absoarbe elementele nutritive. 4 slaba corelatie poate e"ista, prin urmare, intre un test al solului si o analiza foliara pentru un element nutritiv dat. Analizele foliare, de asemenea, nu indica p6%ul solului, iar p6% ul este un indiciu despre disponibilitatea elementelor nutritive. $in acest motiv, testele solului ar trebui intotdeauna sa insoteasca analiza foliara a plantelor si, utilizate impreuna, sa stabileasca un diagnostic deficientelor minerale suspectate. estele mediului intotdeauna ar

trebui sa insoteasca analizele foliare ale plantelor cultivate in ghivece, fiindca p6%ul solului ghivecelor se schimba rapid. 9.1.:. Analiza apei Aplicarea apei asupra plantelor de sera este cel mai universal tratament in sere, cel mai important tratament in succesul recoltei si, totodata, cel mai redus si negli8at. 'alitatea apei are o influenta ma8ora asupra serelor si nutritia plantelor din peisa8, cresterii si calitatii. $in cauza impactului atat de semnificativ al calitatii apei, analiza apei ar trebui sa fie primul pas facut in proiectarea programului de fertilizare al serei si probabil prima metoda de detectare folosita la observarea deficientelor elementelor nutritive. #ste recomandat ca analiza apei sa fie facuta anual. -n timpul revizuirii rezultatelor unei analize a apei, trebuie notat in primul rand e"cesele sau nivelurile minime, inainte de a fi studiata balanta parametrilor masurati. -n urmatorul tabel sunt prezentate cateva calitati orientative ale apei pentru irigatii ornamentale. 'aracteristicile din setul0 ar trebui mai mult ca sigur monitorizate. Acestea reprezinta setul minim care ar trebui facut regulat. 'aracteristicile din setul 5 sunt de dorit, insa nu in calitate de esentiale. .ariatii dorite pentru elemente specifice in irigatia apei 'aracteristica Set /0 p6 *osfor (P) 'alciu ('a) Sulfat (S4>) Alcalinitatea Sodiu ()a) +or (+) *luor (*) (agneziu ((g) 'lor ('l) #chivalentul +icarbonatului Set '0 Azot nitric ()/:) Potasiu (&) ,inc (,n) Limita "uperioara .ariatia optima 7%@ J 0./ mg1l >/ 05/ mg1l 5>%5>/ mg1l /%0// mg1l /%:/ mg1l /.5%/.7 mg1l / (in special pentru culturile sensibile ca si Lilium, *reesia) 9%5> mg1l /%7/ mg1l :/%7/ mg1l

/.//7%7 mg1lV 05/ mg1l 5>/ mg1l 5// mg1l 7/ mg1l /.? mg1l 0./ mg1l 5> mg1l 0>/ mg1l 07/ mg1l VV

7 mg1l 0/ mg1l 5./ mg1l

/%7 mg1l /.7%0/ mg1l /.0%/.5 mg1l

(olibden ((o) *ier (*e) 'upru ('u) Aluminiu (Al) !atia Absorbtiei Sulfului (!AS sau SA!)

/./@ mg1l 7 mg1l /.5 mg1l 7./ mg1l > mg1l

/./5%/./7 mg1l 0%5 mg1l /./?%/.07 mg1l /%7./ mg1l /%> mg1l

V 0mg1litru U 0ppm VV Acidificatia este de obicei necesara pentru a corecta p6%ul daca echivalentul bicarbonatului este peste 7/ mg1l.

9. . To'icitati o#i"nuite la plantele lemnoa"e ornamentale

(ai mult de 8umatate din elementele sistemului periodic au fost gasite in plante, si pare probabil ca fiecare element care apare in mediul radacinii este absorbit. $isponibilitatea elementelor nutritive pentru plante este afectata in cea mai mare masura de p6 decat de oricare alt factor. )ivelurile in e"ces (to"ice) de fier *e, mangan (n, zinc ,n si cupru 'u sunt prezente foarte rar intr%un sol cu p6 ce depaseste 9./. #ste impropriu ca deficientele sa se dezvolte intr% un sol cu p6 sub @./. $isponibilitatea de molibden (o este direct proportionala cu p6%ul solului: cu cat acesta creste, cu atat si nivelurile de molibden (o. $eficientele sau e"cesele ma8oritatii microelementelor pot fi corectate prin a8ustarea p6%ului solului.

o"icitatea cauzata de +or + la !hododendron 4eficienta #orului 2 !anirea regiunilor meristematice ca rezultat al deficientei borului + este foarte raspandita, insa un mic e"ces de bor + este to"ic, in special pentru conifere. 'hiar si in concentratii scazute, borul + este cu desavarsire to"ic pentru ma8oritatea speciilor ornamentale. -n general, dicotiledonatele au cerinte mai mari de bor + decat monocotiledonatele.

$oua dintre cele mai sensibile plante lemnoase la to"icitatea de bor + din zona temperata sunt Prunu" per"ica si )iti" %inifera. E'ce"ul ,e clor .l Plantele lemnoase sunt sensibile in special la clor 'l. 'and sunt absorbiti de radacinile plantei, ionii de clor sunt transportati la frunze, unde sunt acumulati. La plantele lemnoase ca Ro"a "p., Azalee, .amellia "p. si R(o,o,en,ron "p. necroza frunzei se dezvolta ca acumulare de clor. Acest lucru se observa des sub forma par8olirii marginilor si caderii frunzelor. 4bservatiile sugereaza ca speciile de conifere sunt mai susceptibile la ranirea cu e"ces de sare ()a'l) decat cele ,eci,ue.

9.!. 4eficiente neo#i"nuite la plantele lemnoa"e ornamentale

!atia unor elemente nutritive va influenta cresterea plantei. !atia 'a : (g ar trebui mentinuta la 0 : /,> pentru absorbtia optima a ambelor elemente nutritive. 4 ratie de ) : & de 0 : 0 va produce o normala crestere si dezvoltare a inaltimii, in timp ce o relatie ) : & de 7 : ? va produce des plante scunde si inchise la culoare. Alt principiu de retinut este ca plantele care sunt active in perioada de crestere vegetativa vor necesita mai mult calciu 'a si azot ), pe cand plantele care infloresc activ necesita mai mult fosfor P si potasiu &. 4eficienta calciului .a *runzele la Ligu"trum %ulgare in timpul infloririi si la ;uercu" al#a contin de doua ori mai mult calciu decat Pinus ponderosa crescut in acelasi sol. -n general, dicotiledonatele prezinta o cerinta de calciu mai ridicata decat monocotidedonatele. 4 deficienta de calciu este vizibila mai intai la varfurile radacinii. Acestea devin brune si sistematic mor. 4eficienta cuprului .u $aca deficienta de cupru are loc la arbori, acest lucru poate fi asociat cu dezvoltarea formelor Pen,ula. 'uprul inhiba puternic absorbtia zincului ,n si vice%versa. 4eficienta magneziului Mg Apare la "emper%ire"cente, sau in soluri cu amestec acid. 4eficienta ,e fier 7e 'ea mai comuna deficienta a microelementelor la plantele lemnoase. 4eficienta ,e mangan Mn A doua cea mai comuna deficienta a microelementelor la plantele lemnoase.

9.$. Nutritia "peciei ,e Acal+p(a (i"paniolae culti%ata la g(i%eci

+utasii de radacina de AcalKpha hispaniolae crescuti intr%un mediu de compost de scoarta bogat in turba timp de > luni evalueaza raspunsul lor la 7 niveluri de azot ), fosfor P, potasiu & si argila. #"ista o corelatie liniara intre adaugarea de azot ) si materia foliara uscata, care a crescut, azotul variind intre / 9// g 1m : si continutul frunzei in azot ) de ::C la aceasta rata ridicata de azot ). (a"imul prezis al greutatii uscate a florilor a avut loc la >// g )1m:. Adaugarile de fo"for P au suprimat cresterea si inflorirea. 'ontinutul de fosfor P din folia8 trebuie mentinut la /,5C. Cloroza cea mai severa a frunzelor mature s%a datorat deficientei de azot ), dar a fost cauzata, de asemenea, si de to"icitatea fosforului P. Cloroza la frunzele tinere, nematurizate, a fost atribuita deficientei de fier indusa de fosfor P si a fost cea mai grava in cazul ratiei P : *e din frunze de 95 : 0. Argila a redus to"icitatea fosforului P si rata sa a pentru o crestere ma"ima fost de 9 E Fg1m : si un p6 de 7. Aditiile de pota"iu & au avut efecte insesizabile asupra cresterii. Bn continut foliar de 5C potasiu & este recomandat.

9.9. 2etula "p.

(esteacanul prezinta rar boli, cu e"ceptia insectelor care%l deran8eaza. Cloroza la mesteacan este o conditie cauzata aproape intotdeauna de mai mult de un factor, incluzand p6%ul nepotrivit al solului, solul greu si compact, deficienta de fier *e sau udarea e"cesiva. 'el mai evident simptom de cloroza este suprafata dintre nervurile frunzei, care incepe sa se ingalbeneasca, in timp ce nervurile raman verzi. 'loroza poate reduce drastic cantitatea de clorofila care lucreaza sa produca substantele hranitoare pentru arbore. Poate duce si la oprirea cresterii si o lipsa totala de vigoare. #ste important sa se determine care factori contribuie la cloroza inainte de a o trata. $e prea multe ori se presupune ca arborele are nevoie de fier *e. Aplicand ingrasaminte pe baza de fier *e poate duce la o inverzire mai inchisa a frunzelor, insa poate fi doar un banda8 care acopera o problema mai mare.

9.:. 0piraea "p.

Arbustii din genul Spiraea nu prezinta nevoi de ingrasaminte, nefiind pretentiosi fata de continutul de saruri minerale din sol, dar beneficiaza dupa o doza anuala de fertilizator echilibrat asemeni celui care prezinta un raport ) P & de 0/:0/:0/.

9.<. 0+ringa "p.

Liliacul prefera, de asemenea, un fertilizator complet cu raport ) P & de 0/:0/:0/, administrat primavara devreme inainte sa inceapa cresterea, dar insa numai incepand cu al doilea sezon de crestere (in primul este de evitat).

9.=. A,mini"trarea ,e N P 8 la ar#orii "i ar#u"tii ornamentali

0ur"ele ,e azot N !ezervele de azot ) din sol provin, in primul rand, din materie organica3 disponibilitatea depinde de temperatura si umiditate3 $ega8area rapida sau sursele de azot ) solubil: % nitrati sau surse de amoniu3 % uree3 Sursele de dega8are inceata a azotului ):

% materii organice naturale: % gunoi de gra8d3 % noroi de la apele mena8ere3 % compost etc. % materii sintetice: % -+$B3 % uree imbracata in sulf3 % materiale imbracate in rasina. 0ur"ele ,e fo"for P "i pota"iu 8 Fosforul P si potasiul & sunt eliberati din mineralizarea solului si din materii organice3 Sursele fertilizarii cu fosfor P: % superfosfati si triplu%fosfati3 % masa de os3 % fosfat pietros3 % noroi de la apele mena8ere3 % alte surse organice. Sursele fertilizarii cu potasiu &: % nitrati de potasiu3 % sulfat de potasiu3 % clorura de potasiu3 % cenusa de lemn3 % materii organice. Mo, ,e a,mini"trare al fertilizatorilor pe #aza ,e azot N )ivel scazut 0 5 lb ) 1 0/// sM.ft. (picioare patrate) % intretinerea ocazionala a peisa8ului3 % plante aflate sub stress3 % arbori si arbusti tineri cu zone restranse de radacini3 % soluri cu potential de scurgere3 % soluri bogate in materii organice3 % acolo unde sursa de azot ) solubil este folosita. )ivel scazut G mediu 0 : lbs ) 1 0/// sM.ft. % arbori si arbusti maturi3 % arbori incon8urati de iarba de gazon fertilizata3 % 'onifere3 % !hododendroni, Azalee, plante cu radacini fibroase superficiale3 % plante ca *orsKthia, lemnul cainesc (Ligustrum), salcii (Sali"), rachite, artar argintiu (Acer saccharinum). )ivel mediu G ridicat : 7 lbs ) 1 0/// sM.ft. $oar:

% pentru arbori si arbusti tineri stabiliti la loc sigur (unde se doreste o rata de crestere rapida)3 % pe soluri fara alunecari si potential de scurgere scazut3 % unde se folosesc fertilizatori ce contin 7/C sau mai mult azot ) cu dega8are inceata. Mo, ,e a,mini"trare al fertilizatorilor pe #aza ,e fo"for P "i pota"iu 8 *osforul P si potasiul & sunt continuti in fertilizatorii completi () P &). !atia de : : 0 : 5 sau : : 0 : 0 este potrivita pentru utilizarea in peisagistica. $aca fosforul P si potasiul & sunt aplicati bazandu%ne pe teste ale solului, ma8oritatea recomandarilor sunt de 0 5 lbs P sau & 1 0/// sM.ft. 'antitati mai mari sunt uneori aplicate odata la > 7 ani.

:. Proce,uri ,e fertilizare la plantele ,e interior

.e "e intampla cu azotul N aplicat> 0. *olatil : 07C % 5/C scapa si se imprastie in aer3 5. se scurge: de la putin la mult, cel mai mult pe solurile nisipoase suprairigate3 :. materie organica0 ::C % 99C legat temporar si permanent3 >. 07C % @7C media 7/C % recoltele primesc ceea ce mai ramane3 7. va zbura, si chiar cand prins sub forma de fertilizator si pus la treabaW purtand oricare din aceste nume: )5 azot molecular3 )4 o"id de azot )45 dio"id de azot )6> amoniac )54 Winca poate scapaX 7unctionarea elementelor minerale in plante ', 6, 4 elemente de baza ale tuturor moleculelor organice3 ), S componente ale proteinelor3 P element esential al membranelor plantelor implicat in producerea de energie3 'a se combina cu materiale ca pectina pentru a forma peretele celular si lamela mi8locie3 producere de energie3 (g rol central in molecula de clorofila3 + regularizeaza utilizarea 'a3 Brme de elemente (ultramicroelemente) implicate in actiunea enzimelor (co%factori)3 Elementele nutriti%e e"entiale5 "ur"ele lor "i cantitatile relati%e nece"itate ,e plante Elemente nutriti%e folo"ite in cantitati relati% mari $in aer si apa $in solutia solului % ' % ) % 6 % P % 4 % & % 'a % (g % S Elemente nutriti%e folo"ite in cantitati relati% mici $in solutia solului % *e % 'u

% (n % ,n % + % 'l % (o Elementele nutritiei plantelor (acroelemente % ) % P % & % 'a % (g % S 4efinitiile ,iferitor tipuri ,e fertilizatori Tipul ,e fertilizator 'u dega8are controlata sau inceata

(icroelemente % *e % (n % + % (o % 'u % ,n % 'l

4efinitie #lementele necesare devin disponibile pe o perioada de timp e"tinsa 4rganic 4rigine%sursa: plante sau animale Lichid #lementele necesare din surse diferite complet dizolvate in apa 'helat #lementul necesar este retinut de o molecula comple"a care pastreaza disponibilitatea Bscat *ertilizatori aplicati fara a fi dizolvati in apa Un rezumat al elementelor minerale nece"itate ,e plante Elementul 7orme in care e"te .oncentratia a#"or#it apro'imati%a in intreaga planta (ca procent ? ,e ma"a u"cata) (acroelemente ) )4:% sau )6> 0C % :C & &= /,:C % 9C 5= 'a 'a /,0C % :,7C P 65P4> sau 6P4>5% /,/7C % 0C 5= (g (g /,/7C % /,/@C S S4>5% /,/7C % 0,7C (icroelemente *e *e5= sau *e:= 0/ ppm 7// ppm 'l 'l% 0// ppm 0//// ppm 5= 'u 'u 5 ppm @7 ppm (n (n5= 7 ppm 7// ppm 5= ,n ,n : ppm 07/ ppm 5% (o (o4> /,0 ppm 7 ppm + +4:% sau +>4@5% 5 ppm @7 ppm := V'o 'o urma To'icitatile nutriti%e3 in caz ,e e'ce" ,e "aruri Acizii si bazele reactioneaza sa formeze saruri compuse limitate:

)a46 = 6'l G )a'l = 654 $e unde provin sarurile solubile< % fertilizatori % apa % mediul de crestere *ertilizatorii aprovizioneaza plantele cu saruri de elemente esentiale. 'um sunt detectate sarurile< % electroconductivitatea e"tractului de sol % depozite vizibile de saruri Pro#lemele fertilizatorilor "i "arurilor "olu#ile *ertilizatorii ridicati si scazuti (in concentratie) si e"cesul de saruri solubile, toate cauzeaza cresterea slaba sau inceata a plantei, oprirea in loc, varfuri si margini de frunze arse si caderi de frunze. -n plus, fertilizatorii scazuti si e"cesul de saruri solubile cauzeaza dezvoltarea a noi frunze mici, ingalbenirea frunzelor. Pentru a controla pro#lemele "alinitatii@ % evitarea e"cesului de fertilizatori3 % calitatea proasta a apei3 % e"cesul de saruri trebuie spalat cu apa3 % a se lua in considerare folosirea apei deionizate3 % a nu se permite ca solul sa devina prea uscat3 % spalarea sau scurgerea sarurilor in e"ces: % aplicarea unei cantitati de 7 ori mai mare decat cantitatea normala de apa3 % a se permite sa se usuce3 % asteptare 07H 5/H3 % repetare. 7orme ,e fertilizatori utilizati pentru interior % lichide % pudre % tablete % piroane3 % granule. Programe ,e fertilizare pentru pei"a-e ,e interior Meto,a aplicarii Elementul O#iecti%ul Lichida sau constanta oate Aprovizionarea cu elemente dupa plantare nutritive pe masura necesitatilor plantei *oliara ) *e (n (g 'u ,n (o !aspuns prompt sau cand conditiile solului sunt nefavorabile absorbtiei -ncorporata ) P & (g 'a Asigura cantitati de inceput inaintea plantarii si rezerve: sursa de folosire a azotului dega8at controlat 'a 'orectarea p6%ului scazut: utilizarea atat a solului

calcaros hidratat, cat si a carbonatului de calciu 'a'4: sau dolomitei *e (n 'u ,n + Asigura rezerve Bscata oate Aplicarea elementelor esentiale fara apa (an8ire oate Aplicarea rapida a materialelor insolubile ca fertilizatori organici sau pietrisul calcaros dolomitic Tipuri ,e fertilizatori cu ,ega-are controlata pentru pei"a-ele ,e interior .ategoria Tipuri "pecifice .omentarii -ncet solubili (agAmb 'ontine forme amoniacale de azot si cantitati ridicate de fosfor 6idroliza primul pas in dega8are $escompunerea bacteriana -+$B !ata dega8arii depinde de dimensiunea particulei, de temperatura (;:luni) Schimb de crusta de rasina *orma de aldehida ureica #lementele nutritive adera la rasina si sunt indepartate de catre planta Arosimea crustei de rasina si dega8area temperaturii $escompunerea bacteriana a crustei regleaza, de asemenea, dega8area 7ertilizan, o planta ,e interior 'onsideratii: % specia3 % volumul solului (dimensiunea vasului)3 % intensitatea luminii. Iarna 4 mare parte a plantelor de apartament nu necesita nutritie in aceasta perioada3 fiind in stare de repaus, necesitatile nutritive sunt scazute si orice acumulare de ingrasaminte in compost poate duce la distrugerea radacinilor, putand fi chiar fatala. *ac e"ceptie plantele care produc flori: .+clamen "p., Azaleea, sau bractee colorate: Eup(or#ia pulc(errima. Acestea vor fi nutrite la fiecare 5 > saptamani cu un ingrasamant adecvat pe baza de pota"iu &. Prima%ara5 %ara Plantele au mare nevoie de ingrasaminte, administrate in functie de specie si alti parametri. Toamna

#ste important pentru ma8oritatea plantelor sa se intrerupa hranirea la inceputul lunii septembrie, deoarece ritmul lor de crestere si necesitatile nutritive scad. #"ista, totusi, unele e"ceptii reprezentate de acele specii care infloresc toamna tarziu sau in timpul iernii si acestea trebuie sa fie nutrite folosind un fertilizator cu un continut echilibrat de azot ), fosfor P si potasiu &.

<. E'periment
E"te "au nu acumularea ,iferentiata ,e elemente ,in frunze la plantele ,e %a"c "i cele gaz,a inru,ita cu pier,erea mare ,e apa ,in %a"c>
Pana acum s%a presupus ca acumularea diferentiata de elemente, care duce la acumulari mai mari de elemente in tesuturile vascului, este asociata cu rata mai mare a transpiratiei in vasc decat in planta%gazda. $oar cativa cercetatori au masurat ambele concentratii de elemente din tesuturi si transpiratia, sau parametrii inruditi cu transpiratia, asemeni ratiilor de izotopi de carbon 0:'. -n decurs de un an au fost investigate 0/ perechi vasc % plante%gazda, E incluzand specia de vasc Ileo"t+lu" micrant(u" si una specia Tupeia antarctica. (i8loacele anuale si sezoniale de transpiratie si 0:' au fost similare la speciile de vasc si la plantele%gazda, insa plantele%gazda au prezentat variatii mai mari atat la transpiratie cat si la 0:' decat speciile de vasc. $e asemenea, s%au obtinut si mi8loace anuale si sezoniale pentru concentratiile foliare in calciu 'a, magneziu (g, potasiu &, sodiu )a, fosfor P si azot ). 'oncentratiile foliare de calciu 'a si magneziu (g au fost similare cu cele ale plantelor%gazda, concentratiile de azot ) au fost scazute, iar concentratiile foliare de potasiu &, sodiu )a si fosfor P au fost considerabil mai mari in plantele de vasc decat in plantele%gazda. !atiile concentratiilor foliare de calciu 'a, magneziu (g, sodiu )a si fosfor P din plantele de vasc in raport cu gazdele au fost cele mai mari cand transpiratia gazdei era scazuta, cand 0:' din gazde a fost negativ in cea mai mica masura, si cand diferenta de 0:' dintre vasc si gazda a fost negativa in cea mai mare masura. !atiile de concentratii foliare de azot ) vasc : gazda erau pozitiv corelate cu transpiratia vascului. !elatiile pasive de apa (transpiratia si gradientii potentiali de apa) influenteaza probabil acumularea de elemente cantarite in plantele de vasc si cele gazda (in special calciu 'a, magneziu (g, fosfor P si azot )), insa posibilitatea ca transportul activ sa fie implicat in producerea de concentratii ridicate de potasiu &, sodiu )a si fosfor P in plantele de vasc nu poate fi diminuata.

=. 2i#liografie
0. *iziologia plantelor !adu Sumalan, #d. #urobit, imisoara, 5//> 5. *reesia .#chim, ..4prita, #d. 'eres, +ucuresti, 0E@7 :. 'ontributii la studiul influentrei ingrasarii cu ) P & asupra unor procese fiziologice si productiei de flori si tuberobulbi la gladiole (ilitiu Amelia, -nstitutul Agronomic Y).+alcescuZ, +ucuresti >. 'ontributii la studiul perioadei de repaus la radacinile tuberizate de $ahlia variabilis (Nilld.) $esf. si rizomii de 'anna indica L. Ailincai )atalia, -nstitutul Agronomic Y-on -onescu de la +radZ, -asi, 0E@7

7. *iziologia plantelor de cultura, vol. --- (*iziologia pomilor fructiferi si a vitei de vie) -oan +urzo, #d. Stiinta, 'hisinau, !. (oldova,0EEE 9. *iziologia plantelor de cultura, vol. -. (*iziologia legumelor si a plantelor floricole) -oan +urzo, #d. Stiinta, 'hisinau, !. (oldova, 5/// @. Plante de apartament Ahid complet All, #d. Allfa, 5//0 ?. -nternet