Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istoria Se Repeta Prin Ea Insasi

Istoria Se Repeta Prin Ea Insasi

Ratings: (0)|Views: 7 |Likes:
Published by lucian108

More info:

Published by: lucian108 on Feb 21, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/21/2014

pdf

text

original

 
1
 “Istoria se repeta prin ea insasi - intii ca tragedie, a doua oara ca farsa” Karl Marx (1818 - 1883)
K. MARX: INSEMNARI DESPRE ROMANI
 In 1964, cind
insemnarile inedite ale lui Karl Marxdespre romani
 apareau intr-un volum editat de
AcademiaRepublicii Populare Romane,
 eram medic in Maramures. In fiecare inceput de luna mergeam la Sectia SanatatiiRaionale din Viseul de Sus, pentru sedinta de analiza munciisi trasarea sarcinilor pentru urmatoarea luna. Dupa sedintatrecem prin magazine si prin unica librarie, raionala, care eraticsita de opere marxist - leniniste, literatura sovietica si cite-onoutate romaneasca sau de peste cortina de fier. Nimeni dinciti intrau in librarie in acele luni ale lui 1964, nu a dat vreoatentie volumului maroniu cu o banda aurie lucioasa pe carescria:
K. MARX - INSEMNARI DESPRE ROMANI.
 Atit eramde indopati de
marxism
 incit nu mai vroiam sa auzim nimicde
Marx!
 Nici macar nu ne-am pus intrebarea; oare ceinsemnari putea sa faca
Marx despre romani,
 stiind ca a trait asa de departe de ei sia murit in 1883 !?! Volumele au stat mult si bine pe raftul librarii raionale pina intr-o zi, cind un strain,ce parea ca venit anume pentru
Marx,
 i-a spus librarului ca vrea toate volumele.Surprins de cerinta si graba strainului cumparator, librarul prins de o anumitacuriozitate a zis “afara de doua care deja sunt retinute” Strainul nu a comentat, a platit,le-a luat si a disparut cu o masina. Pentru prima data, librarul a deschis volumul si-ainceput sa citeasca Repede a realizat ca era un
Marx
 de care romanii nu mai auziserasau citisera pina atunci. Aparitia volumului
K. MARX - INSEMNARI DESPRE ROMANI
 in librarile dinRomania a fost inca un semn ca incepuse, de sus, desprinderea “de fratii nostri de larasarit” de “eliberatorii poporului roman”. Prin tiparirea
insemnarilor inedite ale luiKarl Marx despre romani
 care se afla in
Arhiva Marx – Engels
 a InstitutuluiInternational de Istorie Sociala din Amsterdam, romanilor li se oferea, prin
dascalulmarxismului,
 o lectie de istorie romaneasca ce le-a fost interzisa din 1944, aceia acotropirilor si exploatarilor Principatelor Romane de catre rusi, cuprinsa in perioadadintre Ocuparea Crimeii (1787) si pina la Razboiul din Crimeia (1856). Pentru inceput as fi dorit sa scriu citeva rinduri despe
Karl Marx.
 Despre fiul unor evrei, care s-au convertit la luteranism (ceva mai ciudat nu poate fi) despre studiilesale universitare de drept, istorie, filosofie (teza cu care si-a luat doctoratul a fostdespre filosofii greci, nu rusi!) despre ostilitatea si critica sa la adresa religiilor care i-auinchis toate portile academice germane, despre suspendarea ziarului editat de el siparasirea Germaniei. Si despre expulzarea din Franta (in 1845, din cauza ideilor sale)urmata de expulzarea din Belgia (in 1848, dupa publicarea Manifestului Comunist) sichiar despre viata lui din Anglia, dar m-am razgindit, las cititorul sa se convinga singur ca; una a fost
marxismul cu care au fost indoctrinati romanii de catre dictaturastalinista si altul a fost Karl Marx pe care l-a interesat sincer soarta si viitorulromanilor.
 
2
 Cititi si apoi, daca vreti, daca aveti motive, sariti-mi in cap! S-a intimplat ca un profesor universitar din Polonia, Stanislas Schwann sastudieze
Arhiva Marx – Engels
 din Amsterdam si sa dea peste patru manuscriseinedite, autografe ale lui Karl Marx despre romani si plin de bunavointa sa semnalezeexistenta lor Academiei Republicii Populare Romane (a se observa ca republica eraromana, nu Romania) Pe linga intimplare si bunavointa profesorului, s-a mai nimerit,din fericire, ca cei ce au citit scrisoarea sa fie roamani si sa se apuce de treaba. Otreaba foarte grea. Toti, dar absolut toti, care au avut in mina manuscrisele lui
Karl Marx
 s-au simtittotal dezarmati de iligibilitatea lor. Se spune ca printre putinii care au putut sa leciteasca au fost si cele trei fete ale sale Laura, Eleonor si Jenny care le retranscriaupentru a le trimite editurilor. Pe scurt,
Karl Marx
 in goana neintrerupta a lecturilor si-aideilor ce le avea nu acorda nicio atentie notitelor si conspectelor sale. In aceiasi frazaputeau fi intilnite, de-a valma, cuvinte germane, frantuzesti si englezesti, care-i treceaprimul prin minte!! Mai mult, intr-un cuvint erau si litere latine si gotice. Apoiprescurtarile. Dar trecind, cu multa truda, peste acestea, cele patru manuscriseautografe au fost descifrate corect si folosite ca dovezi impotriva “fratilor nostri de larasarit” in momentul cind conducerea superioara de partid si de stat a considerat carusii doar si-au schimbat blana tarista cu cea marxista, dar relele naravuri decotropitori si jefuitori nu. Inaninte de-a intra in lectura propriu zisa a volumului, este de precizat camanuscrisele autografe sunt urmarea lecturii
“Histoire politique et sociale desPrincipautes Danubiennes”
 a lui Elias Regnault care a aparut la Paris in 1855. Autorul istoriei politice si sociale ale Principatelor Dunarene, un valoros publicist siistoric al secolului XIX-lea, a mai scris o istorie despre Napoleon, despre Franta, Anglia si Irlanda. Din 1848 a inceput sa stringa material istoric despre PrincipateleRomane scrise de diferiti publicisti francezi dar folosind si lucrarile lui Nicolae Balcescu,Ion Eliade Radulescu, Ion Ghica si Aurel Papiu Ilarian, scotind un volum istoric depeste cinci sute de pagini in 1855, pe care l-a pus la dispozitia francezilor dar si aromanilor francofili. Elias Regnault a fost un sustinator ardent al formarii unui statunitar roman in paginile publicatiei sale pariziene
“L’Avenir national”
 A fost unprieten sincer al poporului roman, tot asa si
Karl Marx
 dupa cum reese din
insemnarile sale despre romani.
 Iata acum ce a extras si cum a comentat Marx istoria romanilor.
Precizare:
 Toatecitatele cu litera groasa, care urmeaza de acum in text, sunt din K.Marx “Insemnaridespre romani” (Manuscrise inedite - publicate de Acad. Prof A. Otetea si Prof. S.Schwanin) aparut in Editura Academiei Republicii Populare Romane in anul 1964. Manuscrisul inregistrat cu
B 85
 este cel mai amplu si incepe cu uciderea luiGrigore Ghica de catre turci
“si-i trimite capul imbalsamat la Constantinopol: acoloe infipt intr-un cui pe zidurile Seraiului (1777) pentru ca a protestat impotrivacedarii Bucovinei in favoarea Austriei“
 Daca pina la aceasta data, doar turcii sihabsburgii dominau principatele romanesti, odata cu ocuparea Crimeei de catreEcaterina a Rusilor, in 1787 vecinatatea rusa devine un nou pericol pentru principate.Iar dupa Pacea de la Sistov din 1781
Karl Marx
 noteaza:
“Abia au plecat austrieciidin Tara Romaneasca si rusii sub Suvorov au intrat. Tara este data prada foculuisi jafului de catre acesta”
 Dupa zece ani Rusia obtine un
hatiserif de la sultan
 prin care se poate amesteca
 
3
in treburile principatelor iar amestecul lor vine intotdeauna cu armata multa si jefuitoare. Cind pe firmamentul istoriei apare Napoleon si se imprieteneste cu Alexandru,tarul Rusiei, acesta se grabeste sa-i ceara anexarea principatelor.
“Napoleon isi daconsimtamintul la anexarea celor doua principate”
 consemneaza
Karl Marx.
 Sprenorocul romanilor, prietenia celor doi nu a durat mult (“Spune-mi cu cine teimprietenesti ca sa-ti spun cine esti”) si a inceput razboiul intre ei. Daca incepea cuciteva luni mai devreme Basarabia nu ar mai fi fost cedata rusilor de catre turci.
KarlMarx
 noteaza:
“Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i apartinea, pentru ca Poartaotomana n-a fost niciodata suverana asupra tarilor romane”
 Ca sa nu mai vorbimde Rusia care nu avea nici un drept sa ia ce nu-i apartinea, dar o asemnea Rusie nu aexistat niciodata si nu va exista vreodata!! Tineti minte cititori!! Dupa victoria asupra lui Napoleon, Alexandru avea cuvintul hotaritor in Congresulde la Viena la care
Karl Marx
 adauga:
”...rusii s-au aratat asa cum sunt: jaful siocuparea Basarabiei au spulberat toate iluziile”
 si
“Taranul care suferise cel maimult de pe urma ocupatiei n-avea pentru muscal (moscovit) decit cuvinte de ura”
Din tot cuprinsul manuscrisului reiese cit de sensibil a fost
Karl Marx
 la suferinteletaranilor romani atit de napastuiti de boierii lor, dar si cit de jefuiti au fost de rusi. Despre Tudor Vladimirescu are numai cuvinte de lauda:
“Vladimirescu erapatriot roman”, “Pentru el, Rusul si fanariotii sunt dusmanii”, “Tudor respingealianta rusa ...”
 Apoi in detaliu scrie despre tradarea si uciderea eroului nostru pecare o califica
“Asasinat mirsav”
 Totusi ceva se schimba dupa 1821 in PrincipateleRomane, turcii accepta din nou numirea de domni paminteni, care
“au pus la locul decinste limba romaneasca dispretuita de retorii Fanarului”.
 Si turcii se saturaserade fanariotii lor!!
Karl Marx
 scrie pe larg despre ocupatia rusa din timpul razboiului ruso-turc din1828 - 1829, cind 150.000 de rusi au gasit de cuviinta sa invadeze, ca lacustele,Moldo-Valahia
“Au avut loc excese groaznice. Contributii de tot felul in produse,furaje, vite, corvezi, hotii, omoruri, etc. Barbati si femei au fost inhamati la carecu vizitii cazaci care nu-si crutau nici bita, nici virful lancii lor. Peste 30.000 deromani fura smulsi de la munca cimpului pentru a servi ca animale de munca”
Ocupatia asta de jaf si haous a tinut pina in 1835, inca sase ani dupa terminarearazboiului si-a Pacii de la Adrianopol in care rusii, ca invingatori, au dispus cum audorit de Principatele Romane. S-a mers atit de departe incit:
“Orloff, in numeletarului, propune sultanului sa cumpere cele doua provincii, oferindu-i 36.000.000fr.”
 Din care reiese ca sub dominatia “curtii otomane” si-a “curtii protectoare”principatele ajunsesera marfa de tirg. Intre 1829 si 1834, Kiselev a fost guvernatorul general al Principatelor Romanecare isi pierdusera orice urma de libertate si independenta, pentru ca guvernatorul rusprin forta si dictat a inlaturat, prin alungare, inchisoare sau moarte pe toti romanii careprotestau impotriva lui sau al Regulamentului Organic pe care l-a introdus in 1831.
Marx
 exemplifica cum I. Vacarescu a protestat impotriva puterilor nelimitate ale luiKiselev si a fost dat pe mina judecatorilor militari rusi care l-au surghiunit din Bucurestisi faptul ca alti patru boieri romani care au protestat
toti murira “din intimplare” inaceiasi saptamina
 (vezi pag.119) Kiselev a adus niste modificari RegulamentuluiOrganic care puneau sub control si supunere totala Principatele “curtii protectoare” dela Petersburg.
In octombrie 1834, Rusia evacua in sfirsit Principatele. Inainte de plecarea sa

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->