Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Tratat de Tehnologia Materialelor Vol1 Amza Gheorghe

    Uploaded by

    Roxana Andreea
    48 views720 pages

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    48 views720 pages

    Tratat de Tehnologia Materialelor Vol1 Amza Gheorghe

    Uploaded by

    Roxana Andreea

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 720
    Prof. dr. ing. Gheorghe Amza As. dr. ing. Catilin Gheorghe Amza TRATAT DE TEHNOLOGIA MATERIALELOR Coordonare: Prof. dr. ing. Gh. Amza EDITURA ACADEMIEI ROMANE ‘CUPRINS Prefaf .. 1. Rolull importanja tehnologlel Prineipile chlo (prof. dr. ing. Gh. Amza) Principal informatie, Princip proietri proeaelorehnologice 2. Matecale— lair, prop tare (gro. ig Anz. 2.1. Gener... ‘ 2:2. Inlerdependeata structrt— propitti 233, Clasificare proprietor materalelor 2.3.1, Proprictilefunctionale 23.2° Propretiletehnologice 23,3, Proprietiile economice 2.4, Metode pentru determinaren, sul si control proprietor metrileor. 2441. Metode pentru determinare compezifcichimice 215. maborrn meio ccs 186 156 160 253. Bazse teoratice alo exirageri melalurgice 161 254 Purificares metalului but. 2 168 2.55, Otjnerea monoctstalelor con 168 2.56, Elaborares primar a font 15 2.57, Elaborarea feroaiaelor oe 18 2/5. Flaborarea secundaria foul vin m8 2.59, Flaborarea ofr 186 255.10, Procedes speciale de caboare 9 tatare a oehrilar 49s 2.5.11, Elaborarea cupruli ga aliaelr de cup . 198 2.5.12. Blaborarea alumina 203 207 25.13.) eeenee Tent cstns 9s ni de nopbesi 255.14. Blborarea plumbali 255.15 Blaborarea zinclut 2.5.16¢Elaborarea nichelului gi a aliajelor de niche! 2.5.17. Elaborarea titanului gi a aliajelor de titan, 6 Tratat de telmologia matertalelor 2.6, Claas x sundanzare principle materiale neti wltzae tn cosrtia de sisteme tehnologice ... 21 2.6.1. Notiuni introduetive.. 21 2.62. Fontcle. 22 2.6.3. Ofeluie. 224 2.6.4. Metalle gi aliaiele nefroase.. ws 236 2.7, Alegerea materieluui optim pentru confecfionares une piese 2a 2.8. Tendinfe gi perspective privind wilizarea mateialelor 247 2.9, Materialul si procedecle de transformare ale acestia 49 2.9.1. Compottarea sub actiunea fortelor de transformare 249 2.9.2. M..ade de generar a suprafejelor 3, Obfinerea pieselor prin turnare (cont. de, ing. Viorel Rindasu, prof. dr, ing, Gh. Amza).. 3.1. Generalit i 32 Bazele teoretce le turtrii, Partculaitijile soldifictrii materialelor turnale inpies 4 i crea 32.1 Nofiun generale despre sldiicareapiselortumat. 3.2.2 Infor pramerior de tumure aa slit. 3.2.3. Particulate procesulai de soldifiene 33, Proprietjle de turase ale malcristlar 3.31 Propriotijie de mare ale mealelor i linjlor 3.32 Delerminarea racticl a proprietor de arare 3.3.3. Propriejie de tumare ale materaielor nemetalice 3.4, Princpiulobjneri nei pee pin turnare 23 2m 34.1. Generalitig pivind obfinerea uneipiese prin (urate. 24 3.42. Principia de objinere a piselor prin tumare....... 25 3.5, Pregitiea materilelor in vederea turf. 216 3.51, Preghtrea materilelor maalice fn vedere trai. ividsiloahie AS 3.5.2. Elaborarea materialelor compozite metaloe in vedere tunni. 283 3.5.3, Blaborarea materialelor n-metalice in vederea tum 284 3.6. Clasiticarea procedestor de tare... uss 287 3.6.1. Criteri de lasificare 287 3.62, Procedee de tare . 29 3.7. Turmarea in forme terapormre 292 3.7.1 Schema reveesuluitehnologie =. h 292 3.72. Bazele proiectritmodellor si eutlor de mez... 2094 373. Auplets ice in one deta... 298 3.7.4 Melode de formate... ‘ 299 375. Mabodedecargee aod. 309 3.76. Reele de tumare 310 3.7.7. Metode de tumate.. 313 3.78, Tumarea in forme tcmporae din amesice de formate obiga 314 3°79, Tumarea in forme temporare din amestec de formare special 322 37210, race stole cn elie in anata foe tempore (in rame, in soul turntoriei, in mica in forte coi... 3.711, etl pps pee tomate fre tener 38, . 383. mans pena gerne i 3.84, Turnarea prin aspire 385. Tummrea ceatrifug:3 39. 3.10. au. 32, 33, 3.86, Turmarea continu 315 3.87. Procemu tchnologic de objinere a une piese prin tumare informe permanente. 381 Procedee speciale de tare... s 32 30. ‘Rare in expla progres jet dei tet 393 3.92. Turnarea prin maria lchida 395 3.9.3 Tumarea cu modele ugor volatile 396 3.94, Tumarea in forme vidale 397 39.5, Turarea tn forme ceramice eu perei sii. 399 3.96. Tumarea in forme Nbr. on +400 3.9.7. Tumarea in forme criogenice 401 3.9.8. Turmares in cémp ultram... 403 3.9.9. Tumarea prin retopire in bnic de zur. 405 319,10. Obfinerea prin turnare ¢ materialelor cu proprietii speciale 409 ‘Particulritaile tum pieselor din metale gi alia indusrale 410 3.10.1 Tumarea in piese a metaleor gi aliajlor 410 3.10.2. Tumarea materialelor compocite metalic . 44 ‘Particularitiile tami pieselor din meteriale nemctalice ais 3.11.1. Tumarea betonolai 416 3.11.2. Tumarea maselor plastice... a7 3.113, Toman sce... 418 3.11.4, Tumarea cauciueului 418 3.11.5. Tumarea materialelor compete nemcalice 418 Toate see plume dp sof 419 3.12.1, Dezbaterea formelor. s 419 3.12.2 Curtiea pieselor dupa 4a 3.123. Tratamenteletermice gi ermochimice m2 Defectelepieselor tumate a 425 3.13.1. Generali. 45 3.132. Defectele eauzaie de fenomenul de contracic. 426 3.133. Defectele cauzate de fenomenul de segresare.. ss s 439 3.134, Defectele eauzate de pitrunderea gazelor in meatal sou algjl hid 440 316 37, 4, Obfineren piesclor din pulberl metalice 4 42. 43, pesclor ‘Tena teenie tn onsen som Norme specifce de protecia muneii. (qot rng 6. Dum ‘Nogiuniintroduative ‘Objinerea pulberilor metalic. 42.1. Objinere pulberilor metalic prin aghiee es 135 Objnree alee meas Pn eomare 4.26. Obtinerea pulberlor metalic prin reducerea cxiilo 42.7. Objinerea pulberlor metalic prin electrolizh 4.28. Obtineren pulberilor metlice prin metoda carbon 4.29, Obfneres pulberlor metalic slisle n-ne roprietfile puberilor metalice 43.1. Proprietiilefizice ale pulberior mealice 4.32, Propretijile chimice ale pulberilor metalice ... 33, Proprietiile mecanice ale pulberilor metalice SRSRRSRTTTS 8 ‘Tralat de tehnotogia matertalelor 43.4, Proprietiile chnologice ale plberilor metalice 468 44, Preghtirea amesiecurilor din pubes! metalic 470 45. Formarea pieselor din pulberi metal 470 45.1. Blapee provesului de compacta... 47 4°52 Construct sculelor pentru compactare 475 4.5.3, Procedee de compactarea pulberilor mealice .. 477 46. Sintrizarea pulberilor. 483 4.6.1. Mecanismal sit i 483 4.6.2. Parumetri ehnologici ai sinterizait 485 463. Madi de siaterizare 487 4.6.4, Uiilaje entra sinterizare 488 47. Procedee speciale de objinere a peselor din albert metalic. 490 47.1. Siniermatrijarea 490 4772. Objinerea pieselor din puberi metalice prin injecie ta masa 491 4.8, Operafi de prelucrare final a pieselor din pulberi metalice... 493 ‘48.1 Ajustarea prin agchiore a pieselor din pulberi metlie .... 493 4.82. Calitraea pieselor din pulberi metlice es 494 4.83. Impregnarea piesclor din pulberi metatice 494 4.9. Broprietailepieselor din pull metalce.... 495 4.911, Propet Fzice wosnsessnsesnsnen 495 4.92. Proprietai chimice. 496 4.93, Proprctiji mecanice 496 4.10, Forma tehnologict a picselor din puiberi metalice.. 497 4.11. Domenile de utlzar a pisclo din puleri meialice 499 1.12. Eficienfa economicé a pieselor din pulberi metalce 502 ‘5. Objinerea pieselor prin deformare plasticd ‘prot. de. ing. Gh. Amza). 504 SL, Inte Nb nn 504 5.2. Mecanismal relucini prin deformare plastic... 506 5.2.1. Comportaren la deformare a matetialelor..... 506 52.2. Deformarea materaltor 7 509 5.3, Nofiuni de teoria plasiiti 513 5.3.1.Starea de tense... 513 53.2. Starea de deformare.. 317 5.3.3. Starea plastica, Ipoteze de plastica. 522 5.34, Legile de bat ale deformiipastice... 55 5.4, Fenomiene ce insojes prelucrares prin deformarepiastid « material 52 $4.1 Crate compact sa prow pciie 333 5.42. Eeruisarea 3 333 $43, Recristalizaren. 334 5.44. Apanii stricta fibroase 536 ‘5.4.5. Modifcarea proprietor finctionale gi tehnologice. 337 55. Incztea materallor meaice in scopal petri prin dformare plastid. 539 5.5.1, Parameti regimuluitermic al deforma 339 515.2. Insalafi folosite a ncAzire in scopal preiueririé pin 347 5.53, Defecte posi i neizie.. 551 5.6. Materiale prelucrabile prin deforma plastic Chasers precede epee prin deformare plastic... 3 582 5.61. Materials prlucrobile pris daformaze plastid. 352 5°62. Clasficaten procedeelor de prelucrae prin deformare plastic. 33 527. Laminarea.. 5.7.1, Define. Scheme de principiw. $72. Matai petal pin nina. entice inl prod bite $86 5.73. Bare teoretice ae lamin, 359 5.7.4 Utiljulfolosit la laminar. 564 5.755 Clasifcarea laminoarclor, 366, 5.7.6. Defectele produselor laminate. 367 5.77. Tehnologia lamina. 2 5.78 Trcees mei de acre. 574 5.8, Extrudarca.... ' 384 ‘584 386 589) 593 594 397 598 598 599 604 5.85, Seule folosite la extrudare, 5.86 Criteri de alegere a condor de extradare. 58), Deal pete merino 5.88, Tehnologia extrudiri.. 605 606 609 613, 61s 616 18. 619 619 # 619 $.10.3. Forjrea liber. ‘5.10.4, Forjarea in mati 5. oe 678 679 5.11.2. Procedeetehnologice de prelucrare a tablelor prin tire... 5:113.Procedee enol de rete belo pin efrmae plastic. 5.114, Procedee speciale de prelurareatablelor.. 6, Obfinerea pleselor prin sudare (pro. de. ng. Gh. Amza)., ns m3 m3 67. Sudarea prin opine cu energie electric 6.7.1. Formares gi elementele ercului elect. 10 Tratat de tehnologia matertalelor 6.7.2. Trecerea materialului de adaos prin arcul electric.... 6.73, Sure de curent pentru sudaren prin opie eu are elect. 6.74 Sudarea manual eu arc electie descopett.. 6.75, Sudarea cu arc electric acopert sub strat de fx. 6°26, Sudaren in medin de gaze protectoare. 6.77 Sudatenclesrica prin opts sub baie de aur. 48 "9 132 783 806 829 67.8, Sudarea eu plasm 33 68. Sudaren prin topire eu energie chimic... 836 6.8.1 Suave cu flacart de ge... 336 682. Sudarea prin topite eu termi 851 69, Sudarc prin tpire cu energie de radii 353 6.9.1, Sudarea cx fascieul de electron. 853 6.9.2. Sudarea eu fascieul de foto 856 6.10. Sudare prin presnwe. $60, 6.10.1, Generalitji. Clrifcarea procedelor de sudare pin presiane. 860 6.10.2. Sudaen prin presiune eu enepie electrics 860 6.103, Sudarea prin presiune eu energie mecanich. 89 6.104. Sudaea prin presiune eu energie chic. 888 6.11. Tensiun gi deforma‘ in cusiirl sodate. $89 6.11.1 Tension remanente datoate suds 6.11.2 Deformafi remanent dtorate sud. 6113 Misa coasinstve stele pa reenter die fllordatrate suai 6.12. Defectcl imbindrilor swat. 6612.1. sul gi craps. 61122 Pori 9 suf... 6123. incheiuile.. 6.124 Lipsa de pleundere 6.125. Lips de topire. a 6.126, Supranetire gi ardren. 6.12.7, Formatea unor compuyi ca fagiiateridical sau rezitena mick la corcziune 903 6.12.8 Defectle deform... 6.13. Tratamentele ermice ale imbintior sual 6143, Const sudate de tpl conc. 6.14.4, Construci sudate de tipul recipientilor.. 7. Obfinerea piesclor pri lipire (conf dr. ing. V. Rindag, prof, dr. ng. Gh, Anza, TL. Generaitif..n. 72. Clasiicarea procedecior de asamblare prin lipte. 73. Lipirea ou adezi 3 73.1. Tipuri de adezivi gi ang. 732. Proectarea forme asamblicilor 7A, Lipirea cu aligje de iit... = 7.4.1 Maternle pentra lipirea eu alge. TA2. Proiectarea asamblfsiorlipts eu lige. 7.43, Telmologi de lipire cu slg 8. Objineres piesclor prin agchlere prot. dr, ing. Gh. Araza, as, dr. ing. C, Ama 8.1, lmportanja preinctiri prin achiere in ansamblul procedoelor de prelucrae.. 931 a 8.1.1 Nofiuni generale... 1.2, Probleme actuale gi de perspectivi ale preluertiiprin agchiere, 1.3. Aspecte ale deavoltfri in timp a teorie aschicri gi tcoriei maginilor-unelte. 114, Notiuni de baza privind gencrarea suprafefclor prin agchiere.. 8.1.5. Notiuni generale despre principalele provedee de generae prin agchere. 82. Blemente de teria genet suprafejelor pe magini-unete. nn. 82.1. Generarea tcoreticd gi geuerarea reala a suprafe(eor 82.2 Redlizarea Uaiectorici generatonre 3.2.3, Realizaca traiectorieidsectonrei 8.24 Maal neces a generea ferro magn nae. 8.3, Bazele achieri materialelor. 83.1. Geomettia seuleloraschietoare. 822 Parmetigemetie ltl deci, 833, Procesul frie de agchiere.... _ 8.3.4. Forel girecistenfele de ashe... 83.5. Fenomene ce insojeseprocesul de agchere.. 84 Blemente de teria lanjrilor cinematce ale mainilor-unet.. ‘84.1. Definirea gi clasifcarea lanjurilor cinematic. 8.42. Funcfile si caracteristcile lanfurilor cinematice.... 8.43. Cateye mecanisme cu largh ulizare in lanjurile cinemutice ale magi- nilor-melt... 85. Disporitive folosite ia prelucrarea prin agchier. 8.5.1, Definifia roll i structara dispazitivelor. £852. Orientarea pieselor-semifabricat tn disporitive 8.533, Fixarea semifabrcatelor in dispoziiv ‘8.5.4, Sistemele de acjionare a mecanismelor 86, Prelucrare prin suugjit. 8.6.1, Definite. Scheme de princpiu 8.6.2. Generarea supafefeor prin strunjire. 8.6.3. Geometria sculeloragchictoae, Tipuri de seule flosite ia strunjir.. 8.64. Magi-ucte si dipniv pce le prelurara prin 8.6.5. Stablireacondifilor de lucru la stunjt... 8.8.1. Definire. Scheme de princi. 8.82, Generarea suprafjeor prin mortezare 8.8.3, Geometria seuleloragchictoarTipusi de seul 8.84, Mapini-unelte si dispozitive spevfice la prelucrarea prin mortezars. 885, Sinbilirea condiflor de huru la mortezare. az {86 Tp epost exci pe agile deere. Preluerarea prin fezaze.... 8.9.1 Define. Scheme de principi. 8.9.2, Generaren suprfe{elor pri frezare. 893, Geomettia selelor agchictare-Tipri de sl folosite la reare. 8.9.4, Magini-unelte si disporitive specific folosite ia prelucraea prin rezare 934 935 936 937 943 980 950 952 955 958 962 962 969 975 979 996 996 999 1001 1008 108 1011 1025 1032 1040 1010 1040 1084 1086 1056 1063 1068 1068, 1069 1070 1072 1076 1080 1081 1081 1082 1083 108s 1086 1087 1087 1087 1088, 1089 1093, 2 8.10, al a1, 8.13, 84, 8.15, 8.16, 817, Tratat de tehnologia materialelor 8.9.5. Stabilirea condor de ora ta frezare..... alee 1100 8.956, Tipuri de preluctri executate pe masinile de flezat.... 110s Prelvcrarea prin burghiere,lagite, adineire,lamare, tarodare 107 8.1041, Definite, Scheme de principit ....r... 1107 8.10.2. Generarea suprafeelor prin burghiere... cael 1109 8.10.3, Geometrin sulcloragchitoare. Tipuri de scule folosite la burghire, ise adincire,alezare gi tarodare. a0 8.104 Magini-unelte si dispaztive speci adinite,alezare gi arodare.. 4 8.10. Stabiliren eondijillor de Iucru ia burghiere,iirgice, adancire, alezare gi taro- dae... ma 8.10.6. Tipur de prelucrart Scat pe mie de hi gpm de aaa ¥ frat orizonale, 126 Prelucrarea prin brogace.. a7 8.11.1. Definite, Scheme de prineipi. a7 8.11.2. Generarea suprafefelor prin brogare. 1128 8.11.3. Geometra seulelor agchictoare’Tipuri de seule folosite ia brogar.. 131 $114 Main-anete dept epeiec ln pretoeres ria toe 1132 8.11.5, Stabilirea eonfilor de Iuer Ta brogare...... 1135 8.11.6. Tipuri de preluctiri exeeutate pe gail de rot. 137 Prelucrarea prin rectficae. 3 137 8.12.1. Definire. Scheme de prineipi. Fs 37 8.122. Generarea suprafe(etor prin restificare... 1138 8.12.3. Geometra sculelor aschietoure.Tipuri de scule folosite la ectfiore. 1145 8.124, Masini-unelte gi dispozitive specifice foosite Ia pretucrarea prin rectiicre.... 1146 8112.5 Stabiliea condifilor de luc la rooifiare. 1149 § 126 Tg de eur execute emailed st SO sa Froele de supa... ad 238 8.13.1. Generalit.. uss 8.132. Struniree find. Loss 8.133. Lepuirea . 1136 8.134 Honuiea, 2ST 843.5. Superfinisaen. 1158 8136, Lustre. 1159 1159 1159 sgreast 1160 8.14.1. Prolucarca pe ij 1160 8142 fete pe mein-mnae cx conandl adapt 6s 8.143. Centre de prelucate.... 1166 8.14.4 Masinicunetengregsi, i 1167 Optimizarea procesului de agchicre... 1169 8.15.1 Considerai generale... 1169) 8.152. Sabiliea confor optime ae provesulu de apc... 1170 Prineipiile generale de proiectare a proeselor tinologice de prelurae 1182, 3.161 Dat inale nec prot roceco tea epeotne 1182 8.162. Sinteza proceselortehnologic.. 1183 8.16.3 Dimensionarea procescortenologice.. 1195 8.164, Analiza proceselortehnologite....0. 1208, 8.165. Infocmirea documentatieitehnologice 1207 ‘Tehnologia de preluerareapieselor din class boi. 1208 219 £820, Teologn de peice picid 8.17.1. Caracteristici constructive gi condi tenice impuse vo 1208 8.17.2. Alegerca material gi semifubrica'elor pentru arbori 1209 8.173. Structura proceselortehnologice de prelucrare a arborilor 1209 48.174, Paticularitay ale prelucrtri axboritor cot ica co TAS 4.17.5, Particular ale prelucriitaxclor cucame..... come 1216 ‘EIB. Tehnologin de pretucrare a piesclor din clasa ,bucge”. 124 8.18.1. Caracterstiei constructive i condi tchnice impuse... ia 8.18.2. Alegerea materilelor gi semifabriatctr.. 14 8.183, Strutura procesuluitehnologic de preluerare pieselor din clas, eb 1225 ‘Tehnologia de prelucrare a pieseior din clas .corpuri complexe”... 3 9.1. Caracteristici constructive si condi teuniceimpuse..... 19.2. Alegerca materialelor si semifabricatel 8119.3. Structura procesului tehnologic de pt complexe”, 8.20.1. Carmcteristici constructive gi condi tzhnice impuse... 8.202. Alegerea materialelor si semifabricatel 203 Scum proces tehnlogc de prelucre & Riesior din clasa co Ca 7 1% Prelucrarea materiallor prin microagchiere 93. 98. 94. 95. (prof. dr. ing. Gh. Anza, as. de. ing. ©. AMZa)....cisimuesenerennnine 1265 9.1. Generalitai.. “1265 9.2. Prelucrarea dimensional prin evoziune eletricd(electrocroziunea)..... 1267 92.1, Schema de principiu iscscsil) 1267 92.2. Mecanism fizic al prelurtsiidimnsionale prin elecirooreziune 9.2.3. Utiljefolosite la prelucrarea prin electroeroziune. 9.24, Parameti tegimului de prelucrare., 9.2.5. Posibilitiile de utilize a pretuerri prin electroeraziune.. 9.6. Veen le rebar in ecroersine. Prue pin sector et electrod fir sa band, ere ‘Prelucrarea dimensionaié prin electrochimie. 1279 9.3.1. Schema de principi a provedeulu. 1279 9°32. Mecanismul fiic al prelucrsi dimensionae pin electrochimie.....c00-c- 1280 953.3. Ullajefolosite la preucrarea dimensional prin electrochimie...- =. -s> 1283 9°34. Parumeti regimului de preluerre.. 93.5, Posibilitiile de uilizare« preuerridmensionale rin electrochimie...... 1285 913.6, Variant ale preluririi prin electrochimie, Prlucrarea prin eroziune ehimick,- 1287 Prelvcrarn dimensional pin rine ene (preaerieaanodomectie), 9.4.1. Schema de principiu a procedculu.. 1288 914.2. Mecanismlfizic al preluerxitanado-m “i 1288 9.43, Utilajulfolosit la prelucrarea dimensional prin eraziune complex 1289 9.4.4, Parumesiiregimului de prelucrar.. 1290 1290 9.45, Poste de uiloa a peers dinensonal rin rine compe. Prelucrarea dimensional prin eroziune ev uliasunee..... 9.5.1. Schema de prineipiu a procedeul 9.52. Mecanisml fcc al prelucrii dimensionaie ca ullasuncte. 9.53. Uae foloit a pretucrarea dimensions cu wltresunete. 9154 Pamametrii reginuli de prelucrare dimensional cu utrasuncte, 955.5. Posbiitiile de utlizare ale prelucririi dimensionale cu ultrsunete.......~ 1300 9°56. Variant ale prelucririidimensionale cu ulrasunet. Intenificarea procedecior inc de peers rin aie esi ene aso Preluerares dimensional cu plasm. uw Tratat de tehnologia materialelor 9. 9.6.1, Schema de princi... 9.6.2. Mecanisml fizic le preiucrrca dimensional eu plasma, 9.6.3, Utila folasite la prelucrarea dimensional cu plasm. 9.6.4, Parametsii regimului de prelucrare dimensionalt cu plasm. 9.655 Posiiltile de utilizar a preluerti dimensional cu plasmid. 9466. Variante ale prelucririi dimensionale eu plasma Prelucrarea cu mieropian. Preluerarea dimensional pin eroziune cu radii 9.7.1, Generaitiie...o. 9.7. Probueraea eu fascicl de electron 9.73. Preluerarea dimensional® prin eroziune cu fascicul de fotoni 10. CIM Computer integrated manufacturing 10.1 102. 103. 104. ios. 106. 107. (as. de, ing. C, Ama). Intreducere Proicctare i prodcjicnsisnti de ealeulator CAD/CAM, 10.2.1. General... . 10.22. Ciclul de productie. 10.2.3. Automatizaea si CAD/CAM. 10.2.4. Fundameniele CAD. 10.25 Producti asst de calculator ~CAM. “Aplicajie CADICAM. i 10.3.1. Definifie.... han 10.32. Princip do ba ale RB. vonsenone ia 10.33. Avantajele gi dezavantajele RP... che 10,34, Ciolul de producti RP. 10.35 Implicaiile RP. ” 10.36. Aplicaii practice ale RP. 1037, Tehnict @e RP... : 10.38, Vitorultehnologiei de RP. Planificarea asstatd de calculator. 10.4.1 Planificarea muncii pentru proces 10.42. Prograrmul de Tucru pentru masini eu CN... 10.43. Planificarea sulomatizatl« proceselor de producie. ‘Controlu eat asistate de eafeutator (AQ)... 10.5.1. Metode de inspectie eu contact... as 10.52. Metode de inspectie fir contact 10.53, Testare asstah de caloulator (CA\T). 10.54, Integrarea CAQ cu CADICAM... Planificarea gi controlul produciei 106.1. PP&C traditional... 10.62. Plonifcarea si controlul Prodi sin alate. a Viitoral CIMICADICAM.. ‘11, Obinerea piesclor prin taiere wa. m2. 113. (cont: ing V. Ris, prot dig. Gh. Ariza) Goneralitii. CClasificarea provedeclor de tere. Theron tamed... soe 113.1. Thierea eu flac... 11.32. Taierea ou are elt 11,33. Taierea cu plasm... 1134 Thlerea ou laser. soca 11.3.5. Taierea cu fascicul de electron... 7 ‘Debavorareatermicf. 1306, 1307 1308 1310 1B 1312 1312 112 1313 1318 129 1329 1333 1333 1335 1337 139 1361 1383 1383 1384 1385 1385 1387 1387 1389 1403 1404 1404 40s 1407 1408, 1410 Mil sais wis 146 1416 119 aa 1433 433 1423 424 1425 1428 29 1432 1433 1435 15 AES. Ttieren cu jet de pa 1436 TLE. Norme specifice de protecia munei 138, Degrndaren mntrinlor el proteie contre degra (conf. dr. ing. V. Rindagu), 1441 221. Genera ebiPammamsenrinqoneiams GML $22. Degradurea matricior meice : 1a 122.1 Clasifieaea formelo de corozume Maar 12.22. Alle procese de degrada... 163 123. Degradares malrialelor nemealce. 164 12.3.1, Degradares materialelor plastice... 1464 12.32. Degradarea materallorcompozi 1465 123.3, Degradarea betoanelr., M65 12.34, Dogsadare calcarelr. 1466 SAA. Protcia atrialclor npr degrade lass 12.4.1 Tratamente de supra 4467 12.42 Protefi cletrochimin oan 1243. Tratarea medial . * am 1244. Alegerea metodci spine price swilsoroniv emacs JT) 125. Pricctarea fori piselor i ue EB Recondifionares si reciclares (eon ding, V.Rlnda§8).neeocnineseninennesesnss MBL 13, Generali co Saat 132. Menlensaja.. SII ss 133. Reparnren, Teliotogi de me : SONI aa 134, Recondifionaca 1496 13.5. Proiectarea pentru recive... : 1504 136, Recupcraca mateialelor degrada. Protexia medal 1307 ‘14. Controlul produsclor in constructia de masini si de aparate (conf. dr. ing. V. Rindagu).. 1510 141, Gener. 110 14.2. Tipu de procese de control in constructia rei opere. 1513 142.1. Cote de clastfeme ce 1a 1422 Control inal Qa recepti) 1316 4.25. Contoa pe ld ici 1516 142.4, Control fina... 1 1516 1425, Control! integral an 1317 1426 Controhl statistic. sence nn ‘ ea 1317 - zs BIE > 1519 1522 1523 | Asigurarea 154 14.3.5. Asigurarea calititii in activitatile post productie.. 1524 144, Metode de inspectare a poduselor materiale (ardware) 1327 144.1. Metode de inspetare distutiva 1327 14.42, Metode de inspector nest 1530 14.4.3. Inspectarea automati. 153) “Metode de inspectare a prod 1532, L6. Metode de inspeotare a servicio... 1533 . Stabilirea tehnologici de contd... . 1537 14.7.1. Princiii general 1337 14.722. Studiul apeciticailr.. 1538, 16 Tratat de tehnologia materialetor 1539 1539 1540 * 1540 14.8. Tendine gi per 1541 148.1, Fiabiitaea previzional 1541 14.82. Evaluarea rapid, 1543, 15. Tehnologi ecologice 1545 (conf. de, ing. V. Rindagu, prof. d. ing, Gh. Amza) 15.1. Dezvoltarea durabill 1545 15.2. Bficienja uilizicii materialelor 1549 153. Marcajul ecologic... 1551 154, Tehnologii ccologice, 1552 153. Consumul durmbil 1558 15.6. Auditul de medi 1563 Bibliografic, 1565 Conten, ism PREFATA Se poate afirma cu certitudine cf nn existdi domenia al existenfel noastre tn sf msi fi flict aparitia cuvintele tehnologie, progres tehnic si jogizare, cuvinte cu rezonanjal deosebitd st diferitt tn acelasi timp pentru sle flectiruia dintre noi, Tehnologia, aceasté stint a aplictirii tuturor , este chemattt acum, la inceput de milentu trei, sa vindece omenirea de ‘generallt care a cuprins-o (orted de energte, de matertt prime, de resurse, de etc.), care este de fapt o crizd telmologicd. Este adevitrat cit tehnologia astéizt prineipala cale prin care omenirea {si risipeste resursele, dar tot de adevitrat este cet doar tehnologia este principala surstt de economit, prin 41 descoperirea de noi resurse, pe de 0 parte, $1 reducerea consumurilor, alta parte. Tehnologia, termen cu tnjelesuri diverse, s-a naseut, s-a dezvoltat $i a tnisial domentul producftei materiale (totatitatea mietodelor de munca $1 a Wr tehnice necesare desflsurdrii proceselor de productie materiald), s-a treptat asupra prestafillor de servicii (transporturile, gospod'ria comunalls, le, gospodiiria casnict etc), pentru a cuprinde apot si sfera producftet (creapiile artistice, organizarea timpulul liber, sportul, turistmul etc.). De perceperta, injelegerea si aplicarea corect a nofiunilor ce constituie reprezintit 0 indatorire civicd nu numal pentru specialist, ci pentru tofl H Mrceputulut mileniulu tret. Cu aceasta doringat si speranjd este scris ‘ratat de tehnologia materialelor. Tehnologia materialelor face parte din disciplinele de specialitate care ‘pregitirea tehnologict de bazt a viltorula inginer, confruntat cu proiectarea si realtzarea celor mat diferite mecanisme, aparate, masini rezuitate din asamblarea, intr-o succesiune logicd, a pleselor de cea diversi configuratie, precizie dimensionaldi si elemente de gabarit. Lucrarea 0 serie de scunostinfe din matematica, fizicd, chimie, desen, mecanicd, materialelor, mecanisme, termotehnicd, tolerange $i control dimensional, Ja dispozitia studentului sau specialistulut toate elementele necesare sunut proces tehnologic de realizare a unei plese sau a unui produs. ‘Sistematizdnd un bogat material documentar, lucrarea urmdreste progresivi a studentului sau specialistului {n tainele viitoarei sale cu trecerea gradatt de la particular la general, fra a se atuza de glemente de aménunt sau cu o durald scurtd de viafa. In cadrul fiecitrei metode si procedeu de prelucrare se prezint& mat bazele teoretice (legile specifice, fenomenele de bazd, interpretarea teoretict fenomenelor $1 legilor, conditiile de optimizare a lor), apot diferitele utilaje tehnologit recomandate pentru obfinerea unei maxime eficienje. In fiecare capt ‘sunt prezentate procese tehnologice concrete de realtzare a pleselor-semifabri. sau a pieselor finite, precum si cele mai noi descoperiri tn domentul res cerute de actualele tendinge de dezvoltare. Scopul final al cetrjti {1 reprezinté dobdndirea principitlor de referitoare la protectarea proceselor tehnologice de realizare a celor mat piese, de cea mai diferitd precizie dimensionald, de forma si de poziti ‘corespunzittoare cu rolul functional propus. . Tratatul se adreseazd spectaligtilor de tnaltd calificare pentru indust constructoare de masini, aparate i instalafit: inginerl mecanici, electromecani electrotehnisti, electronisti, energeticieni, metalurgt etc., precum s! economistilc sl alfor specialist, care, prin natura muncit lor, exercitet opflunt tehnologice ‘pot influenta dectzit de acest fel. Desi autorit s-au stréduit 52 facd o introducere treptatd, tntr-o succesi logict, a nofiunilor necksare protect proceselor tehnologice de realtzare pieselor sau produselor, totust au convingerea cit lucrarea este perfectibild ‘mulfumesc anticipat tuturor celor care, prin observatii si discufii; pot contribut Ambunditatirea formei actuale a lucréirii. Prof, dr. ing. Gh. Aman ROLUL SLIMPORTANTA TEHNOLOGIEL. PRINCIPIILE TEHNOLOGIEL 1.1. GENERALITATI Lexiconel tehnic roman atribuie cuvéntului ,tehnologie”” dou sensuri: - stiima metodelor gi mijloacelor de prelucrare a materialelor; + ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, operafilor etc. utilizate in scopul obfinerii unui anumit produs cu o anum'té utilitate sociala. Analizdnd cele douk definifi gi lind in considerare si alte sensuriintalnite fn texto de specialitate, se constati ci semnificafia termenului technologie” a evoluat de la sensul restrfins al stiinjei metodelor de producfie, la infelesul larg al sinjei tehnicilor umane. Se poate spune e& asistim la o dubla expansiune a nofivnii ée tehnologie: = 0 expanstune a consinutulul care, limitat inifial la metodele de munci, a {nglobat treptat si mijloacele tehnice de productie peutru ca, fn ultima vreme, si ‘cuprindS 0 sistematizare stingific& a tuturor cunostinjelor necesare elaborarii unor scheme logice, coerenite, care s& constituie sistemele tehnologice modeme; = 0 expansiune a domentulut de acttune care, limitatinifial la productia de bunuri materiale, a inclus apoi prestafile de sorvicii cu caracter tehnic (reparafiile, ‘transporturile, gospodiria casnic& etc.), pentru ca ast&zi si se extinda gi in sfera productiei spirituale (creafiile artistice, organizarea timpului liber, sportul, turismul ‘Avind in vedere aceste fenomene se poate afirma c& tehnologia este stingar aplicarit tuturor stiinjelor. O definijic mai pe scurt si cuprinzitoare ar fi tehnologia este sttinja care studiaz toate transformérile la care este supusct 20 Tratat de tehnologia materialelor subsianta th procesele tehnologice de lucru si modalitatea conducerit acestor’ transformdri in vederea objinerit produselor necesare societajii, in condifit tehnico-economice optime. Datoriti ariei foarte largi pe care o cuprinde si a multitudinii de fenomene pe care le foloseste tehnologia, se pune intrebarea dac& tchnologia este sau nu 0 Stinfa. Raspunsul vine imediat, dac& admitem c& la baza ei stau o serie de legi si principii general valabile, care o deosebese de cellaltsstiinfe. Tehnologia se deoscbeste de celelaltestiinfe prin urmitoaree: = este 0 sitinfel tehnicd aplicativa deoarece urmireste un scop practic nemijlocit (sunt foarte multe cunostinge despre gama larga de fenomene ale naturii, dar pentru a fe utiliza tn vederea realizar de produse este necesar’ aceastl stings ~ tehmologia). De exemplu, legea gravitafiei se cunoaste de peste 300 de ani, dar utilizarea ei in vederea obfinerii de produse utile societ8ii a fost posibild numai odata cu dezvoltarea tehnologiilor cosmice; este dependentat de timp s1 de spaftu deoarece oricare descoperire a legilor naturii este cut util societAfi printr-o anumit& technologie, iar modul de utilitate este perfectionat in timp tot de o tehnologie (de exemplu: ideea calculatorului este ‘cunoscut cu mii de ani inainte de Cristos, dar atingerea performanfelor actuale, in forma actual de prezentare, a fost posibilé numai datoriti evolufici tehnologic). Dependenja de spajiu se bazeazd pe modul cum gindesc si acjioneaz oamenii locului de munca respectiv, pe experienfa acestora, pe posibilitifile conerete ale locului de muned si, mai ales, pe scopul urmérit (de exemplu: autoturisme se fac gi ‘in Romania gi in Germania gi in Rusia, dar tehnologia de fabricajie este diferiti cu toate ci se lucreaza la acelagi produs, cu accleasi destinafi i utiltate sociala); - nu rezolvd problema realizarii unui singur produs, ea reaolv’ problemele objinerit unei producfi industrialc, de serie diversificati, cu acocagi utiitate social, devenind in acest fel o condific esenfiala a dezvoltiri societijii umane. Accasti caracteristich a tehnologiei a condus in ultima vreme la aparifia expresici: »ehnologia este principala cale de risip& prin care omenirea isi consumd resursele”* * findind cont de semnalul de alarm tras de criza de energie, criza de materii prime, ctiza de protecjie si criza de incredere. fn goelagi timp a apfirut tus& si expresia: stehnologia ~ principals sursi de econoniie””, pentru ¢& numai. prin valorificarea imenselor resurse de economii ascunse fn tehnologie, prin imbundtiirea cercetirii tchnologice si optimizarea procesclor de producfie este posibilé solufionarea erizei energetice, de materii prime, ctizei de protectie gi crizei de ineredere, care de fapt formeazA 0 cried tehnologicd. Eforturile tehnologiei sunt canalizate acum in dowd direcfii cunoscute: pe de o parte, reduccrea consumurilor gi, pe de alta, crearea de noi resurse; - aplica toate legile celorlalte stiinje ale naturii in vederea transformarii substanjei in produse social utile, dar este guvemati si de o serie de principii care Roll gi importantatebmologlet. Principle tehnologlel 21 orice twhnologie. Acest prineipi sunt: prineiptul multidimensional iprincipil eflclente, principtul informatie! si altele 1.2, PRINCIPILLE TEHNOLOGIEL 1.2.1. Principiul mul mensional COrice tehnologle este 0 sumit de procese multidimensionale, cu foarte mulfh parametri,rezultf! din tnteracfiumea coneretd dno ‘materiale reale cu mjloacele de transformare ule acesior. Pentra a inileae ‘muftitudinea de factori Tare aparintr-o tehnologietrebuie definit procesul de produce. 1.2.1.1, Procesull de produetic Pentru existenja sa gi pentru progresul societfii mul ereaza in permanent ta uma unor procese de munch bunuri materiale si spiriuale Rezultatele procesclor de muncf.in care omul ‘cfioncaz’ asupra obiectelor muncti (materiale, Piege ete.) ou ajutorul mijloacelor de muncd (seule, masini-unelte, aparate etc.) denumirea de produse. ‘Nofiunea de produs este foacte larg, ea cuprnzind mijloacele de productie (asin, utlgje, seule, aparate et.) bunurle materiale naturte (minerale, vegetale, ei bamile de consum ete, Orice produs este 0 sumk de reper, leeats het aetondu-se prin proprietii i prin form (fig1-1). Proprictaile rezultd din ature mateialului cu anumith structuri si comporiti chimici, fy forma se Shine fm urma interacjunii cx mifloacele de transformare, Forma si proprietayile ‘sunt implicate sau implic& un anumit rol functional, Fig. 1.1. Structure unai prods. crear orcirui produs este rezlatul unui proces de produetie, efinit ot 22 Tratat de tehnologia matertalelor fiind un proces tchnico-economic complex, care cuprinde intreaga activitate ddesfigurati intr-un loc de mmuncd (fig. 1.2) Componenta principalf a unui proces de productic 0 constituie procesele de baz, care contribuie direct la transformarea materilor prime in produse finite, ca de ‘exemplu: obfinerea de semifabricate tumate, forjate, sudate etc., preluerarea prin agchiere a somifabricatelor pentra obfinerea pieselor finite, tratamentele termice sau termochimice, asamblarea pieselor si subansamblelor reprezentind produsul fint, repararea gi reconditionarea acestuia in vederea recdpatirii sau schimbarit rolului functional, Procesele auxiliare ajvit Ja buna desfigurare a proceselor de baz cuprinzand: construirea de scule, dispozitive si verificatoare (SDV-uri);intrefincrea si repararea masinilor si utilajelor folosite in cadrul proceselor de baa; transportul pieselor, somifabricatelor si materialelor pe teritoriul intreprinderii etc. Pentru buna desfigurare a procesului de producfie sunt necesare gi alte activititi, ca de exemplu, cele de pregdtire a proceselor de bazd si auxiliare, activitati de conducere si activitat de desfacere si livrare. Practic, un proces de productie nu se considera incheiat pan c&ind produsele realizate mu au fost desficute Pe piafi gi testate din punct de vedere al cerintelor. Frese de prota | Process de [Procese |[Procese de preyatire « proceselor dp Ta : aie | arama] Tae oer) | Pregitire | is} — oars [eae Fig. 1.2. Structura unui proces de producti. Fiecare din aceste proces este influenat de o serie de parametri fi, 2, «... J astfel ine3t tehmologia de realizarc a produsului este 0 funefie de forma Rolul $4 tmportanga tehnotogiet. Principile tehnotogiet : 23 z Ff farosSn): (ay Schema generala de obfinere a unui produs se prezinta in figura 1.3. Nu este obligatoric intotdeauna respectarea acestei ordini, in foarte multe situafii sunt scurteirouitari (I, IT... VI ete., depinde de produsul ee se vrea obfinut gi de seopul propus). De exemplu, in cazul I, cind scopul final il reprezinti objinerea unui semifabricat sunt necesare doar etapele 1 si 2. Cind scopul final il constituie objinerea unei piese tumate sau deformate se poate pleca de la un semifabricat inifial (cazul 11) sau de la materia “primi sub form& naturalé (cazul IM), scurtcircuitfind anumite etape. De asemenca, se poate pleca de ta un material sub forma primaré (de exemplu, un lingou) si si se treacd direct la o prelucrare dimensionala prin tumare sau deformare plasticd (cazul TV). <—— | Materia prim sub forma natural 4 Materiale sub form primarl (lingouri, bloour, pulberi et.) +— Semifabricate (bare, plici, table ete.) iv ‘¢—— Tratament termic primar + Frelucrare dimensionalé (tumare, deformare, agchiere etc.) ‘+—— Tratament termic final (recoacere, cir, revenire, stabilizare dimensionala) ‘Fig. 1.3. Schema general de objinere a unui prods. _ tn ficcare etapi de obfinere a produsului interactioneaz’ foarte mulfi parametti gi, 92, -., gi, foarte multe variabile de material, de masini gi utilaje, de calificarea mancitorului, de natura prelucriri, de anotimp gi chiar de starea de moment a muncitorului, astfel incdt tehnologia devine o funcjie de forma T= FY Gs 2s os BAB, 82. 09 Bis o> fal» 82, WE 2) Tratat de tehnologia matertalelor tchnologie optima de obfinere a unui produs presupune utilizarea unor metode de determinare a interdopencdenfelor dintre multitudinea de parametri ce apar in fiecare etapa a procesului de transformare a substanjei (metoda corelafci ‘multiple, metoda celor mai mici patrate, metoda factorialelor etc), Pentru buna desfigurare a procesului de producfie, intreprinderea, constructoare de masini, ca de altfel orice societate economic& a unei ramuri a oricdrei economii, trebuie si dispund de o organizare corespunzitoure scopului propus (fig.1.4). Produsele gi procesele de producfie sunt concepute, proicctate, organizate i conduse, din punct de vedere tchnico-sconomic, de specialisti ou calificare corespunzaitoare, oe Fig. 14. Schema organiziii actvitatinginerst into itreprindore industrial, ‘Componenta de baz in organizarea unei intreprinderi este secfia. fn functio de profilul lor, secfiile pot fir de pregatire a fabricapiei ~in care se intoomeste toat’. i. Principlile tehnologiet My a3) Se defineste astfel nofiunen de randament de utilizare a materialului ‘Wx ca un raport intre masa piesci finite gi intreaga masa de material oe se consumd pentru realizarea ei My, My =F n100 4. a4) Randamentul de utilizare a materialului este funcie de procedeul tehnologic si de mumarul de produse ce se vrea realizat. Bincinjoles ci nu intotdeauna este posibil& objinerea unui randament ‘maxim, pentru c& in final cl stabileste © anumitd tehnologie de prelucrare (de ‘exemplu, randamentul de utilizare a materialului ta piesa din figura 1.10 este 0,4 daca se foloseste agchierea din bari laminat&; 0,65 1a tumare; 0,75 la matrijare; 0,85 daca s-ar objine prin sudare din dou pirfi componente etc. Un semifabricat este cu atét mai bun din punet de vedere al randamentului de utitizare a materialului, eu c3t el se apropic mai mult de piesa fini, atft ca forma, cit si ca dimensiuni. De exemplu; semifabricatul din figura 1.11. a, (debitat dintr-o bara laminata) este mai pofin bun deca semifabricatul din figura 1.11. b, Defeypare Pie Pig? Fig. 111. Dependenfa randementulu de ulizare al matcrislului tyr de procedel tehnologic: ‘- agchiere; b-turnare, ¢ - deformare plastica (matrifare); d -sudare, cobjimat prin tumare, caro la rindal lui este mai pujin bun dect semifabricatul din figura 1.11, o, obfinut prin matrijare de precizie ete. (ig. 1,11), deoarece surplusul Rolul si importanja tehnologiel. Principiile tehnologiei 29 de material care trebuie indeptirtat, denumit adaos de prelucrare, necesitA in acest scop mai mult timp, mai mult energie gi un consum mai mare de scule, lesa finttd poate fi consideratd ca fiind unitatea de baz a unui produs, iar cobjinerea pieselor finite ~ scopul direct al majoritafii proceselor tehnologice aplicate ‘n construcfia de magini i aparate. Orice pies poate fi caracterizatf prin trei clemente: comporitie, structurt gi formes Compozitia piesei este corespunzitoare de fapt compozifici materialului piesel care precede in general structura gi forma, Ea se poate realiza in dou’ moduti: ~ prin schimbare de stare fizict, incluzéind starea tichida; — flirt schimbare de stare fizicd (in stare solida), ‘Structura piesei trebuie 6% asigure proprietiile impuse, fie de procesul de prelucrare, fie de condiile de exploatare. Ea poate fi deci: 0 structurd de prelucrare, care s& confere materialului o prelucrabilitate 0 structurd de utilizare, cate s& confere materialului proprietifile optime ee tenants ai, fn practic, 12 multe categorii de materiale metalice este posibil si se modifice structura prin tratamente termice, astfel incdt la inceput ea si fie o structuri de prelucrare (obfinuté de exemplu printr-o recoacere) gi, apoi, o structurs do utilizare (rezultati de exemplu, fn urma unui tratament termic de c&lire — revenire). Forma piesei este un element complex gi include: configuratia, intinderea gi pozitia reciproct a suprafejelor care delimitvazi piesa, dimensiunile gi precizia dimensional, gradul de netezime a suprafejelor. Forma piesei se poate obfine: — prin schimbarea stiri fizice a materialului piesei (cazul turnSrii pieselor in materiale metalcelchid); prin schimbarea stirii chimice simultan cu obfinerea compozifici (cazul icaior din materiale plastic trmoreastv), ~ prin redistribuirea materialului (cazul prefucrisii prin deformare plastica), ~ prin aglomerare de puilberi; ~~ prin indepastare de material (cazul prelucrarii prin agchiere); ~ prin adiugare de material (cazul imbinarii prin sudare, lipire sau cel al metalizirii ete.). 1.2.2, Prineipiul eficientei Tehnologia trebute si permit tn momentul aplicarit et realizarea nivolulut maxim de eficienja pentru care a fost proiectatd. in limba} obisnuit, aceasta fnseamn’ a produce mai bine, mai repede, mai mult, mai teftin i la 30. Tratat de tehnologia materialelor ‘momentul oportun, Aceste trisitnri se regisesc in principalii indicatori de eficienf’: costul, productivitatea, flabilitatea, protectia muncli, protectia mediului, consumul de materiale $i energie, protectia operatorului ete. Orice proces tehnologic nu poate realiza de la inceput tofi accsti indicator: de eficienfa ta nivelul maxim, {ntotdeauna existnd o dominant pentru unul sau mai multi dintre ei, Pentru a injelege aceasta se va face in continuare o analizii foarte succint& a principalilor indicatori de eficienss. 1.2.2.1, Costul produselor sau al piesclor Acest indicator cu caracter economic se poate exprima in lei/produs sau leiflot (serie) de produse. in industric, la nivel de sectic, costul C este dat de relayia CaCAC HG, as) fn care Cy reprezint& cheltuiclile cu materialele directo; Cy - cheltuiclile ou salarile personalului muncitor; Cj - cheltuielile de regie (cheltuili de ordin general care trebuie amortizate pe timpul realizrii gi consurmului produstilui: utilaje, elidiri, energie electricd, combustibil etc), Deoarece cheltuiclile de regie sunt greu de determinat se-calculeazi ca 0 cot parte din cheltaitile eu manopera Cy, on 0 expresie de forma CR = QO) Cue (6) © analiza a prejului de cost dat de relajia (1.5) mu este semnificativa in proicetarca unui proces tehnologic, deoarcce nu permite analiza comparativi a mai multor procese tchnologice de realizare a accluiasi produs. De aceca, analiza costului se face pomind de la o structuri care si cuprinds si cheltutelile cu pregittirea fabricatiei. Se poate admite 0 expresie de forina C.F +a¥, (leiflotl, an fn care C, este costul unui lot de produse; ~ cheltuelile fixe; V ~ cheltuilile variabile; n — nurirul de piese din fot Cheltuielile fixe F se determin’ prin procedee de caloul conventionale gi cuprind cheltuiclile efectuate cu utilajul tehnologic (pentru amortizare, fabricare, fiancfionare, fntrofinore, reparare etc.) gi chelticlile generale ale seofiei, ‘ntreprinderii, holdingului (pentru intrefinerea clivirilor, retribufia muncitorilor auxiliari gia personalului tehnico-administrativ, cheltuielile cu protecfia munci, protectia mediului et). Cheltuiclile variable / se determind direct pe unitatea de produs si cuprind cheltuiclile cu materialele consumate (materialul pieselor, materiale de adaos, medi de Iucrunerecuperabile, ambalajc ote.) gi cheltiielile cu manopera (retribugia Rolul si importanfa'tehnologiet. Principitle tehnologici 31 ‘muncitorilor care fucreazi nemijlocit pentru realizarea produsului, la care se adaugi cheltuielile ou regia). Tinfind cont de relatia (1.7) costul unui produs Cp se poato determina cu relajia ‘ c= er4E, freinuc). as) nn Reprezentarea grafick a relajilor (1.7) si (1.8) conduce la objinerea curbelor din figura 1.12. a ib. Din componenfa costului lotului de produce se vede c& procesul tehnologic este cu atft mai rentabil cu c&t numArul de produse este mai mare (de exemplu, pentru nj bucdfi, cheltuiclile fixe reprezintA circa 2/3 din Cy, in timp ce pentru np buedfi ponderea acestora scade la 1/2). Acelagi lucru reaulth si din curba reprezentatd in figura 1.12. b — costul unui produs find ou atét mai mic, ev oft sumrul de produse este mai mare G Life} Ueirbuey 1 ' L {Heirbuc} I mM mlbuo} ~~ “afbue] a ’ Fig. 1.12. Dependenta cost-numts de produse: ‘a= pentru un lot de produse; b ~ pentru un produs. Ar rezulta din aceasti analiz4 sumar’ ci ar teebui intotdeauna adoptat procesul tehnologic care si realizeze numarul maxim de produse, Dar mu se poate proceda aga, deoarece nu se pot desface si consuma de la inceput toate produsele, reaulténd niste chelfuieli de stocaj (scot din circulafie anumite bunuri materiale care ar putea fi folosite in progiucerea altor produse). ‘Dacik se jine cont gi de cheltuielile de stocaj, costul unui produs are expresia +V+sn, [lei/buc.], a9) {n care s este rata cheltuivllor de stocaj, exprimat’ in [lei/buc]. Reprezentata grafio, relajia (1.9) conduce la obfinerea unui numar de buci}i 32. ‘Tratat de tehnologia materialelor optim Rope, care fine cont si de cheltuilile fixe si de cheltuilile de stocaj (fig. 1.13), Acest Nop: 8¢ determind anulnd derivata costului in raport cu numérul de produse 2p 29 = —Fyam0 one (1.10) on ” 7 Procesul tehnologic trebuie s& aibai eficienja maxima. Aceasta presupune stabilirea mai_multor variante posibile de proces tehnologic si alegerca variantei ‘optime pe baza indicatorilor de ficient enumeraji mai sus, Facénd abstracjie de ceilalfi indicatori se poate stabili varianta de proces tchnologic cu economicitate maximi pe baza relafiilor (1.7) si (1.8). De exemplu, pentru cazul in care se compari doufi variante de proces tehnologic PT; si PT, exist ‘un numa critic de produse My pentra care costul este acelagi (fig.1.14), determinat cu relafia (1.11). ‘in cazul in care se analizeazé Fig. 1.13. Dependenfa costului total de mumirul de buck. trei variante de proces tehnologic PT), é PT si PT3(fig.1.15), alegerea varian- CuCn => Rtn=F+nv, = 1, aa qa) toi optime decurge in mod similar. Analog, se pot analiza ,, p” variante de proces tehnologic, din care si se educa procesul tehnologic optim din punct de vedere al costuli. ‘Se vede asadar cA pentru fiecare marime a seriei de fubricafie existi un ssingur proces tehnologic cu economicitate maxima, care exprim’ de fapt raportal optim: dintre cheltuielile fixe gi cele variabile necesare pentru fabricarea produsului. Deci modul in care este organizati activitatea de productie fntr-o intreprindere ‘constructoare de magini depinde de volumul productici (numarul de produse identice ‘sau asemanitoare care trebuie realizate intr-un anumit interval de timp), de marimea (masa gi dimensiunile) produselor si de complexitatea lor. Se deosebese astfel urmatoarele tipuri de productic: = productie de unicate sau individuala, caracterizati prin: fabricarca produsului intr-un singur exemplar sau in num&r redus de exemplare, folosirea unui olu! yi importanja tchnologiel. Principitle tehnologiet 33 ums redus de SDV-uri, calificarea inalt a muncitorilor, folos sia dispozitivelor cu caracter universal, productivitatea munci ridicat al produselor (cazul fabricdrii prototipurilor, maginilor i utilajelor grele, ea de exemplu, turbine, magini-unelte grele, mori de ciment ete); = productia de serie, caracterizaté prin: executarea produselor in loturi sau serii care se repel regulat Ia anumite intervale de timp, caz in care utlajul folosit are caracter universal sau specializat, productivitatea muncii este mai mare, iar costal produselor este mai mic dését cel de la producfia individuald. Producfia de serie esto modalitatea uziali de organizare a producjiei in majoritatea {ntreprinderilor constructoare de masini (cazul fabricdrii maginilor-unelte, masinilor G c [ei] Ueto] Pry Pligg Phan Lod n[bue] ‘Fig. 1.14, Alegerea variantei optime a procesului tehnologie: ‘a ~ pentru un lot de produse; b ~ pentru un produs. agricole, pompelor, motoarelor electrice tc.) fn functic de miirimea lotului sau serici gi de complexitatea produsclor, aceasti productic poate fi: de serie mic’, de serie mijlocie sau de serie ‘mare; ~ producfia de mast, caracte- rizati prin: fabricarea neintrerupti, permanent sau pe o perioad’ mare de a ee es re ee tn ee folosirea de utilaje de mare producti- See vitate (magini-unelte speciale sau een ra specializate), mecanizarea, automatiza- ME (esses) > Plog rea si robotizarea pe scari larga, n>, Ply folosirea de SDV-uri speciale, producti- vitatea deosebit de ridicat®, costul se&zut al produselor. Calificarea muncitorilor este in general scant, cu excepfia celei a persoualului de reglare, conducere §i Merh-2Merl-3 "or 2-3 % [Duc] 34 Tratat de tehnologia materialelor fntrojinere a utilajelor. Acest tip de productie se intillneste la fabricarea automobilelor, bunurilor de larg consum, aparaturii si maginilor electrice, televizoarelor si aparatelor de radio, organelor de asamblare etc, Faicdind abstracfie de ceilalfi factori care conditioneazA stabitirea tipului de producfie gi lund in considerare numai mérimea seriei de fabricaie, se poate stabili caracterul producfiei de serie sau de mas& prin raportul Ty n (12) in care n este numArul de produse obfinut in timpul total disponibil Tz (de exempta, un an. de zile) pentru fiecare produs consuméndu-se timpul unitar Ty, Dac programa de fabricafie ny

    You might also like