Poluarea mediului aerian

Aerul atmosferic absoarbe zilnic cantitati mari de particule solide, lichide si gazoase emanate de variate surse naturale si artificiale. In atmosfera se ridica in fiecare minut pulberi si gaze fie de natura vegetala (spori, granule de polen), fie provenite din eruptiile vulcanice sau din distrugerea scoartei terestre, eroziunea solului. Dar cel mai mare impact asupra atmosferei il au factorii antropici. Uzinele, fabricile, termocentralele, autovehiculele sunt principalii poluatori care modifica compozitia naturala si calitatea aerului. Poluarea aerului se poate manifesta sub forma de ceata, negura, aer cetosImpactul antropic negativ asupra proceselor ce decurg in atmosfera este cauzat de: reducerea considerabila a suprafetelor de padure; poluarea Oceanului Planetar (avand consecinte negative asupra algelor verzi); consumul sporit de oxigen in procesele de ardere tehnologica la mijloacele de transport ce functioneaza pe baza motoarelor cu ardere interna si in industrie. Aceste procese conduc la micsorarea cantitatii de oxigen din atmosfera. Deocamdata aceasta micsorare nu este evidenta, dar se afla in dinamica.Motoarele cu ardere interna si tehnologiile industriale produc si o cantitate enorma de dioxid de carbon (peste 20 mld. tone in fiecare an), iar dupa unele date, in ultimii 100 de ani cantitatea acestui gaz a crescut cu 15%. Nu intamplator in cadrul recentelor intruniri si conferinte internationale ale climatologilor se argumenteaza tot mai frecvent o valoare cantitativa de CO2 egala cu 0,04% din volumul total de gaze din atmosfera, in comparatie cu 0,03% evaluata pana acum. La prima vedere nu ar exista motive de alarmare, deoarece cantitatea de CO2 nu a sporit cu mult, iar din alt punct de vedere, aceasta ar imbunatati conditiile de hrana a plantelor. Insa proprietatile dioxidului carbon ne permit sa afirmam ca si acest exces neinsemnat de gaz constituie o problema cu caracter global. Climatologii explica actuala incalzire globala prin rolul specific al dioxidului de carbon, ca factor-cheie ce deruleaza mecanismul efectului de sera. Astfel, concentrarea de CO2 in troposfera, provenita din diferite surse (artificiale si naturale), are acelasi rol ca si pelicula in sera, care permite ca radiatia solara de unda scurta sa treaca fara obstacole spre suprafata terestra. Aceasta, la randul sau, transforma radiatia primita in radiatie de unda lunga (caldura), care, in mare parte, este retinuta, incalzind atmosfera inferioara. Cercetarile demonstreaza o tendinta lenta de crestere a temperaturii medii a atmosferei cu valori deocamdata neinsemnate, dar cu un sir de modificari in regimul si forta manifestarii proceselor atmosferice. Se constata abateri considerabile in regimul temperaturilor, al precipitatiilor, o frecventa mai pronuntata a proceselor distructive (ploi torentiale, secete, uragane etc.). Tendinta de reducere a invelisului de gheata din regiunile polare si cele montane este si ea o urmare a efectului de incalzire globala. Cele mai evidente cresteri ale temperaturii aerului se atesta in orasele mari si in centrele industriale, unde temperatura aerului este cu 2-4C mai ridicata comparativ cu valorile medii pe teritoriul regiunii. Sursele de poluare a aerului atmosferic Poluarea aerului atmosferic consta in schimbarea compozitiei chimice a aerului sub aspectul proportiei dintre substantele constituente ale acestuia si cele nou-aparute, cu efecte daunatoare pentru mediul inconjurator in ansamblu sau pentru unele componente ale acestuia.Sursele de poluare a aerului atmosferic se pot grupa in doua categorii:surse naturale, dintre care cele mai importante sunt: - solul uscat si neacoperit de vegetatie, care pulverizeaza particulele de praf; - plantele si animalele, de la care provin polenul, puful, parul, penele, sporii de ciuperci, tec; - eruptiile vulcanice, care reprezinta o sursa apreciabila de cenusa vulcanica, gaze (CO2, SO2, H2S etc.) si vapori de apa;

- spatiul cosmic, din care provine praful cosmic; surse artificiale (antropice), ce rezulta din activitatea omului, dintre care fac parte: a) sursele fixe, care, la randul lor, includ doua grupe: - sursele ce tin de arderea combustibililor din activitatile menajere (utilizarea diferitor tipuri de combustibili in conditii casnice), din industria energetica; - sursele bazate pe procesele industriale, cum sunt cele chimice, siderurgice, metalurgice, ale materialelor de constructie; b) sursele mobile, care includ toate mijloacele de transport ce raspandesc poluanti pe distante mari. Astfel, in Europa Centrala si de Est sursele mobile (in special traficul rutier) sunt responsabile pentru aproximativ 30-60% din emisiile de monoxid de carbon, intre 35 si 95% din emisiile de plumb si mai putin de 5% din emisiile de dioxid de sulf. Vehiculele emit, de asemenea, mici cantitati de toxine si substante cancerigene ca, de exemplu, benzenul si aldehidele.Poluantii aerului atmosferic sunt substantele produse artificial de activitatile umane, care modifica procesele si fenomenele atmosferice, au impact negativ asupra organismelor vii, inclusiv asupra sanatatii omului. Dupa starea de agregare si gradul de dispersie se disting doua categorii de poluanti: 1) 2) suspensiile din aer (aerosolii), care includ poluantii dispersati in aer sub forma lichida sau solida; gazele si vaporii poluanti, aflati in aer sub forma de dispersie moleculara gazoasa.

Suspensiile din aer au dimensiuni variate: cele de dimensiuni mai mari se depun foarte repede, iar cele de dimensiuni mai mici ajung pana la nivelul molecular. Cele mai raspandite suspensii sunt pulberile care se produc prin: antrenarea de catre curentii de aer a particulelor de sol sau a deseurilor depozitate in halde;

- emisiile de poluanti sub forma de pulberi, cum este cazul intreprinderilor producatoare de ciment, centralelor termoelectrice pe baza de carbune, santierelor de constructii etc. Poluarea atmosferei are loc ca urmare a emisiei unei cantitati mari de pulberi (indeosebi dupa furtunile de praf sau cele rezultate din arderea combustibililor ori in timpul eruptiilor vulcanice) sau a dezvoltarii ceturilor foarte dense (smog). Concentratiile mari de oxizi de azot, sulf si clor in aerul bogat in vapori de apa cauzeaza formarea ploilor acide. Astfel de ploi provoaca, in mare parte, degradarea vegetatiei. De pe urma ploilor acide sufera indeosebi padurile de stejar, fag si conifere din regiunile temperate. Ele influenteaza calitatea apelor, solului, biodiversitatii. Starea mediului aerian in Republica Moldova In Republica Moldova s-au constatat in ultimii ani depasiri ale concentratiilor medii anuale in localitatile urbane, in special suspensii solide in municipiul Balti, formaldehida - in municipiile Balti, Chisinau si Tiraspol, dioxid de azot in municipiul Chisinau.Nivelul inalt de poluare cu aceste substante se mentine pe parcursul mai multor ani si se datoreaza unui sir de factori: activitatea intreprinderilor industriale pe baza unor tehnologii depasite, salubrizarea insuficienta a arterelor si pietelor urbane, intensificarea traficului rutier etc.Starea si calitatea aerului atmosferic in tara noastra sunt conditionate de cateva surse principale de poluare:

sursele fixe de poluare, care includ intre-prinderile industriale, obiectele in constructie, centralele termoelectrice, cazangeriile mari, medii si mici, statiile de alimentare si depozitele de pro-duse petroliere.Actualmente, in Republica Moldova sunt inregistrate circa 4000 de intreprinderi industriale, care reprezinta surse fixe de poluare, inclusiv 2 centrale termoelectrice mari, 40 de cazangerii raionale si un sir de unitati economice mai mici;sursele mobile de poluare, care includ transportul auto, parcurile auto si tehnica agricola.Principala sursa de poluare a aerului atmosferic, indeosebi in orasele mari ale republicii, este transportul auto. Autoturismele constituie circa 70% din numarul total de mijloace de transport inregistrate. Este de mentionat si faptul ca parcul auto este destul de vechi, ceea ce conditioneaza marirea volumului si calitatii emisiilor de gaze de esapament. Cota mijloacelor de transport cu termenul de exploatare mai mare de 10 ani este de circa 70%, fapt ce contribuie la poluarea intensa a aerului. La sfarsitul anului 2004, in tara noastra erau inregistrate peste 470 000 de mijloace de transport, fiind evidenta o tendinta lenta de crestere a acestui indice;fluxul transfrontalier de substante nocive, care include poluarea transfrontaliera a aerului atmosferic pe distante mari. Poluarea transfrontaliera a aerului in Republica Moldova este dominata de problema ploilor acide, conditionate de emisiile de dioxid de sulf si dioxid de azot de la centralele termoelectrice, intreprinderile industriale, mijloacele de transport etc. Pe parcursul ultimelor decenii, tarile Europei Centrale si de Vest au avut contributii importante la fluxurile internationale de poluanti prin cantitatile enorme de depuneri acide transportate de masele de aer spre tarile Europei de Est, inclusive spre tara noastra. Strategiile pentru solutionarea problemelor cauzate de poluarea transfrontaliera a aerului impun realizarea eforturilor comune ale tarilor europene de a reduce emisiile si consecintele respective. Acesta a fost unul dintre motivele adoptarii Conventiei de la Geneva asupra poluarii atmosferice transfrontaliere pe distante lungi, precum si a unei serii de alte documente.Calitatea aerului atmosferic in orasele mari este influentata preponderent de emisiile ce provin de la autovehicule, cazangerii si intreprinderile mari, iar in centrele raionale si in localitatile rurale de la intreprinderile mici, precum mori, fabrici de vin, brutarii, cariere si gospodariile casnice.Emisiile de particule solide si de gaze nocive in aerul atmosferic iau proportii. O influenta semnificativa asupra calitatii aerului atmosferic o au si emisiile de substante organice volatile, metale grele, care reprezinta o parte mica (circa 3,5%) din emisiile totale, dar care au un impact substantial asupra populatiei din cauza gradului inalt de toxicitate. Impactul poluarii aerului asupra mediului Pulberile din aer maresc nebulozitatea, micsorand afluxul de lumina important pentru plante, iar depuse pe frunze, impiedica fotosinteza, deregleaza respiratia si evapotranspiratia. Prin urmare, cantitatea de clorofila se reduce, frunzele isi schimba culoarea, plantele nu se dezvolta, ramanand pitice. La unele plante apar modificari morfologice: in special la vita-de-vie frunzele se gofreaza, iar la grau si la ovaz se incretesc sau se ruleaza. Productivitatea culturilor agricole scade, ajungand uneori sa fie de 2,5 ori mai mica decat in conditii optime. Similar actioneaza cenusa si negrul de fum, care au efecte negative asupra sanatatii omului: irita ochii, caile respiratorii, reduc rezistenta la infectii, provocand boli cronice.Pesticidele, in mod deosebit erbicidele absorbite de particulele de sol, precum si cele sub forma de aerosoli, in timpul tratarii culturilor agricole, padurilor, polueaza aerul atmosferic, fiind purtate de curentii de aer verticali si orizontali In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.Poluarea aerului se produce prin:

Poluarea atmosfereiPoluarea mediului Deteriorarea mediuluiPoluarea aerului Poluarea aerului si a soluluiPoluarea aerului prin produse gazoase ale arderii 1.Activitatea omului Agicultura -ierbicide -insecticide Transporturi -gaze toxice de esapament -pulbere de plumb Industria chimica pulberi:-carbune -ciment -var gaze:-oxizi de carbopn -oxizi de azot -oxizi de sulf Activitati gospodaresti -arderi icomplete -arderi complete -oxizi de carbon -pulbere de carbon 2.Independent de vointa omului: Catastrofe naturale -emanatii vulcanice -meteoriti -comete Descompuneri ale: -resturilor vegetale

-resturilor animale Din cauza intenselor activitati economice in unele regiuni ale Globului aerul isi micsoreaza procentul de oxigen pe de o parte,iar pe de alta parte se incarca cu substante daunatoare vietii.Acest fenoen este cunoscut sub numele de POLUAREA aerULUI si consta in inpurificarea atmosferei. Podusele evacuate pe cosurile fabricilor si caselor pe tevile de espament ale automobilelor ameninta permanent sanatatea oamenilor si impiedica dezvoltarea normala a vegetatiei.Totodata aerul este poluat si de polenul florilor,a masinilor care produc mult fum din tobe,fabricile si uzinele.Pentru determinare gradului de poluare a aerului se folosesc aparate speciale. Polenul paerul isi micsoreaza procentul de oxigen pe de o parte,iar pe de alta parte se incarca cu substante daunatoare vietii.Acest fenoen este cunoscut sub numele de POLUAREA aerULUI si consta in inpurificarea atmosferei. Podusele evacuate pe cosurile fabricilor si caselor pe tevile de espament ale automobilelor ameninta permanent sanatatea oamenilor si impiedica dezvoltarea normala a vegetatiei.Totodata aerul este poluat si de polenul florilor,a masinilor care produc mult fum din tobe,fabricile si uzinele.Pentru determinare gradului de poluare a aerului se folosesc aparate speciale. Polenul plantelor si al floriilor care provoaca alergii Ceata care actioneaza asupra naturii

Eruptiile vulcanice care activeaza produsii gazosi ,lichizi si solizi,si astfel schimba local relieful zonei in care se manifesta . sera Cenusa vulcanica , praful vulcanic impreuna cu vapori de apa influnteaza fenomenul efect de

Incendiile naturale sunt o sursa formata din fum si cenusa , si se produc atunci cand umiditatea climatului scade critic, fenomen intalnit mai ales in zona tropicala