PREZENTARE Muntii Calimani apartin lantului vulcanic ce captuseste latura interna a Carpati lor Orientali, situat in zona de contact

a muntilor de ineretire cu marile depre siuni de prabusire ale Transilvaniei si Pannoniei. Calimanul (inclusiv Gurghiu si Harghita) se incadreaza in grupa sudica a celor m ai tineri munti din tara noastra, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format in Pliocenul superior (finele Neogenului-Tertiar). Intensa activitate vulcanica neogena a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desfasurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul tarii noa stre). Constituit din alternante de lave, aglomerate si cenusa (stratovulcan), C alimanul apartine grupei sudice - cea mai importanta masa vulcanica - cu o supra fata de aproximativ 6.400 km2, cu latimea de circa 40 km (peste 50 in sectorul C alimanului) si lungimea de aproape 160 km. Acest masiv este caracterizat prin prezenta celor mai mari altitudini (Pietrosul Calimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m), care coboara trepta t catre Tusnad (Ciomatu alt 1.301 m). In acest sector apar aliniate numeroase co nuri vulcanice distruse partial de eroziune, dar mai ales datorita prabusirilor care au dus la deschidorea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circ a 10 km in Caliman). Asezare si limite: Calimanul ocupa partea nord-vestica a grupei centrale a Carpartilor Orientali, r eprezentind cel mai extins masiv vulcanic din tara noastra. El se desfasoara pe directia nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazanoapte de zona depresionara a Dornelor (Vatra Dornei) si muntii marunti ai Birgaului; la est - sirul depresi unilor Paltinis, Dragoiasa, Bilbor, Secu il separa de muntii inalti ai Bistritei si de munceii Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Muresului constituie limi ta spre muntii vulcanici ai Gurghiului; in vest - piemontul colinar al Calimanul ui face trecerea spre partea estica a Podisului Transilvaniei. Limita septentrionala este greu de trasat, datorita caracterelor complexe ale un itatilor ce vin in contact : zona Calimanului in sud si aceea a Muntilor Birgau si Depresiunea Dornelor in nord. Ea trece la nord de Dealul Tanasa (1.001 m), intersecteaza cursul mijlociu al va ii Pietroasa de Jos, urcind spre nord pina la localitatea Bistrita Birgaului. In continuare, catre est, urmareste valea Bistritei pina in apropiere de Colibita, de unde se abate spre sud, si intretaie cursul superior al Panuletului si piriu l Colbul, pe sub Vf. Tiganca. Limita se orienteaza catre nord-est, ocolind Vf. D albidanu (1.648 m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), si traversind cu rsul superior al riului Dorna pina in valea Ncgrisoarei, pe care o insoteste cat re nord pina la Magura Mica (1.226 m), ocolind in continuare, pe la nord-nord-es t, Vf. Buza Serbii (1.530 m). Spre comuna Saru Dornei, limita sud-estica a depre siunii cu acelasi nume patrunde adine in masiv pina in apropiere de confluenta p iriului Haitii cu Neagra Sarului, de unde se abate catre nord-est, pe linga Pici orul Cerbului (1.650 m) si piciorul Tiganului (1.700 m), pina in valea Calimanel ului. Limita estica marcheaza contactul dintre muntii cristalini ai Bistritei si masiv ul vulcanic al Calimanului. De la localitatea Panaci ea se indreapta catre sud-e st de-a lungul piriului Calimanelul si strabate depresiunile Paltinis, Dragoiasa , Bilbor, pentru a se orienta apoi spre sud-est urmarind valea Secului si cea a Toplitei, pina la localitatea cu acelasi nume. Limita sudica este jalonata de valea transversala a Muresului (defileul ToplitaDeda), care separa Calimanul de Muntii Gurghiului, formata dintr-o serie de bazi nete presarate de asezari umane, intre care se interpun sectoare mai inguste, cu aspect de chei. Limita vestica incepe la nord de Dealul Tanase, trece pe la vest de virfurilePal tinului sau Pirjoliturii (1.147 m), Dealul Ncgru sau Raglitci (1.152 m), Plesa ( 1.136 m), Bistrei (1.144 m), la sud de Dealul Vatavii pina in valea Bistrei, pe care o urmareste pina la confluenta cu Muresul. Contactul Calimanului cu Podisul Transilvaniei se face prin intermediul unci prispe largi - Piemontul Calimanulu

i - ce realizeaza trecerea spre depresiunile Livezile-Birgau, Budac, Deda-Porces ti delimitate la vest de Culmea Sieului si alte coline din dealurile Bistritei. Aceasta delimitare corespunde Masivului Caliman privit ca unitate montana propri u-zisa, dar, din punct de vedere turistic, aria lui de influenta graviteaza spre Vatra Dornei (punct de plecare in traseele 1 si 8), cuprinzind Tara Dornelor (d renata de riurile Neagra Sarului si Dorna cu Dornisoara). Situata pe flancul nordic al masivului, Tara Dornelor coboara treptat alcatuind o depresiune larga, cuibarita in inima muntilor. Spre nord-est zona de influenta cuprinde si valea Bistritei cu viitoarea statiun e climaterica Colibita - poarta de intrare spre potecile ce duc spre creasta ina lta a Calimanului. TRASEE BULINA ROSIE: Comuna Neagra Sarului-Varful Pucaciu (1170)-Rezervatia 12 Apostoli -Varful Tamau-Saua Marisel-Saua Capul Dealului-Varful Pietrosul-Saua Negoiului-S ub Varful Ratitis-Varful Calimanul Cerbului-Comuna Neagra Sarului; BULINA ROSIE': Satul Colibita-Poiana Calului-Poiana Cofii-Poiana Stegii-Poiana C ulmii-Satul Rastolita; CRUCE ROSIE: La Monument (dn 15 Toplita-borsec)-Cantonul Dealul Alb-Ref. Iezer-S aua Ratitis; CRUCE ROSIE': Satul Vatava-Poiana Tomii-Varful Gasa Mare (1481)-Poiana Cofii; CRUCE ROSIE'': Satul Gura Haitii-Valea Haitii-Varful Pietrosul; TRIUNGHI ROSU: Satul Colibita-Izvorul Colbului-Stina Dilbidanu-Poiana Terha-Saua Terha-Curmatura Tihu; BANDA ROSIE: Saua Terha-Varful Bistriciorul-Varful Struniorul-Saua Gruiu-Varful Pietrosul-Ref. Negoiu-Saua Ratitis-Ref. Salvamont Bradu Ciont-Saua Voievodeasa-S aua Bitca Strejii; BANDA ROSIE': Pasul Paltinis-Satul Paltinis-Varful Calimanul Cerbului-Saua Voiev odeasa-Saua Bradul Ciunt-Ref. Luana; BANDA ALBASTRA: Satul Cusma-Dealul Alb-Piatra Cusmei-Varful Vulturul (1501)-Deal ul Negru (3)-Poiana Cofii-Varful Zurzugau (1989)-Saua Gruiu-Varful Pietrosul-Sub Varful Ratitis-Saua Bitca Strejii; BANDA ALBASTRA': Orasul Deda-Valea Bistra-Gura Vaii Doca-Varful Scaun (1380)-Poi ana Stegii; CRUCE ALBASTRA: Cantonul Cocos-Poiana Dragus-Sub Varful Ratitis; CRUCE ALBASTRA': Gura Paraului Voivodeasa-Valea Lomasului-Poiana Puturosu-Ref. I ezer; CRUCE ALBASTRA'': Satul Lunca Bradului-Valea Ilvei Mari-Varful Pietrosul; CRUCE ALBASTRA''': Satul Gura Haitii-Valea Pancului-Varful Pietrele Rosii (1681) -Satul Dornisoara; BULINA ALBASTRA: Satul Coverca-Valea Bucinisului-Varful Calimanul Cerbului-Satul Gura Haitii; BULINA ALBASTRA': Satul Dorna Candrenilor-Satul Poiana Negrii-Valea NegrisoareiRezervatia 12 Apostoli-Piciorul Harlei-Satul Gura Haitii;

BULINA ALBASTRA'': La Monument (dn 15 Toplita-borsec)-Valea Voivodeasa-Saua Bitc a Strejii; BULINA ALBASTRA''': Satul Rastolita-Valea Bradului-Poiana Bradu; TRIUNGHI ALBASTRU: Vatra Dornei-Rezervatia 12 Apostoli-Coada Pietrosului; TRIUNGHI ALBASTRU': Stina Terha-Piciorul Nordic Al Mt. Zurzugau-Varful Zurzugau (1989); TRIUNGHI ALBASTRU'': Poiana Puturosu-Valea Lamasita-Ref. Puturosu-Sub Varful Rat itis; CRUCE GALBENA: Comuna Bistrita Bargaului-Valea Pietroasa-Sub Varful Paltinu-Piat ra Cusmei; CRUCE GALBENA': Satul Lunca Bradului-Sub Varful Batca Frasinu (1249)-Poiana Brad u-Varful Tatarului (1532)-Mt. Tihului-Varful Gruiu-Saua Gruiu; BANDA GALBENA: Orasul Deda-Valea Deda-Varful Plesa-Poiana Tomii; BANDA GALBENA': Satul Calimanel-Sub Varful Tarnita (1046)-Mt. Cica Mica-Sub Varf ul Ratitis; BANDA GALBENA'': Comuna Josenii Bargaului-Varful Tanase (1001)-Mt. Parjolituri-P iatra Cusmei; TRIUNGHI GALBEN: Vatra Dornei-Saru Dornei-Satul Gura Haitii-Ref. Luana-Saua Nico vala; BULINA GALBENA: Satul Dornisoara-Paraul Dorna-Ref. Gruiu-Saua Capul Dealului; BULINA GALBENA'': Satul Runc (Comuna Neagra Sarului)-Valea Runc-Varful Lucaciu-R ezervatia 12 Apostoli. CABANE -Ref. Gruiu; -Ref. Luana; -Ref. Negoiu; -Ref. Puturosu; -Ref. Salvamont Bradu Ciont; -Cabana Meteo Retitis.