Daca va intereseaz urmatoarele carti, le puteti primi in sistem ramburs, cu plata taxelor postele (7- 10 lei pe colet).

Va rog sa transmiteti informatiile celor interesati. DULAM Maria Eliza, 2 !2, tiine si didactica tiinelor pentru invatamantul primar si prescolar , E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, !() p. *ormat A+ ,pentru e"ucatoare, invatatori- 2. lei DULAM Maria Eliza, 2 !!, Geografie si didactica geografiei pentru invatamantul primar si prescolar , E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, !(2 p. *ormat A+ ,pentru e"ucatoare, invatatori- 2. lei DULAM, Maria Eliza, 2 /, Metodologie didactic. E"i0ia a 2&a, $lu%&'apoca, E"itura $lusium, + / pagini, *ormat A. 2. lei DULAM Maria Eliza, 2 /, Metodologii didactice activizante. Teorie i practic, E"itura $lusium, $lu%&'apoca, 12) p. *ormat A., 2. lei DULAMA, Maria Eliza, 2 ! , Cunoaterea si protectia mediului de catre copii . Teorie i aplicatii, E"itura #resa Universitara $lu%eana, +1) pagini, *ormat A., 1 lei, DULAM, Maria Eliza, 2 2, Cum i nvm pe alii s nvee. Teorii i practici didactice, $lu%&'apoca, E"itura $lusium, *ormat A., +./ pagini, 1 lei DULAM Maria Eliza, $ornelia Vanea, 2 !2, Dezvoltarea creativitatii prin realizarea felicitarilor , E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, 2/ p. ,pentru e"ucatoare, invatatori, parinti cu copii pana la clasa a V3a-, ! lei, are !! pagini color, *ormat A. DULAM Maria Eliza, 4abriela $risan, 2 !2, Obiecte din materiale naturale , E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, 2/ p. ,pentru e"ucatoare, invatatori, parinti cu copii pana la clasa a V3a-, ! lei, are !2 pagini color, *ormat A. DULAM Maria Eliza, 5oana $6ircev, rta modela!ului, E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, 2/ p. ,pentru e"ucatoare, invatatori, parinti cu copii pana la clasa a V3a-, ! lei, are !2 pagini color, *ormat A. DULAM Maria Eliza, 7emina 5mbri8ca, 9imona 5mbri8ca 2 !!, Obiecte din materiale refolosibile , E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, 2/ p. ,pentru e"ucatoare, invatatori, parinti cu copii pana la clasa a V3a-, ! lei, are !2 pagini color, *ormat A. DULAM Maria Eliza, Elena :e6an, 2 !!, rta cola!ului. nimale domestice, E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, p. ,pentru e"ucatoare, invatatori, parinti cu copii pana la clasa a V3a- ! lei, are ! pagini color, *ormat A. DULAM Maria Eliza, Elena :e6an, 2 !!, rta cola!ului. nimale slbatice , E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, p. ,pentru e"ucatoare, invatatori, parinti cu copii pana la clasa a V3a- ! lei, are !! pagini color, *ormat A. DULAMA, Maria Eliza, A"riana ;tilia 9ut, 2 ! , "irigami# rta decupa!ului, E"itura #resa Universitara $lu%eana, $lu%&'apoca, +/ pagini, "in care !2 color, 2/ mo"ele pentru "ecupare, format A., ! lei ,pentru e"ucatoare, invatatori, parinti cu copii "e gimnaziu-, ! lei DULAM, Maria Eliza, 2 ! , Dezvoltarea creativitatii si a abilitatilor practice, E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, 1) pagini, "in care !. color, format A., ! lei ,pentru e"ucatoare, invatatori, parinti cu copii pana la clasa a V3aMA<5A EL5:A DULAMA, 2 ! , $ormarea competentelor prin studierea localitatii de domiciliu% E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, + ) p, *ormat A., 2. lei DULAM Maria Eliza, 2 !!, Despre competene, E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, !) p., *ormat A., 2. lei DULAMA, Maria Eliza, 2 ! , $undamente despre competente. Teorie i aplicatii, E"itura #resa Universitara $lu%eana, +1) pagini, *ormat A., 1 lei DULAM, Maria Eliza, 2 !!, Didactica a&ata pe competente, $lu%&'apoca, E"itura #resa Universitar $lu%ean, . / pagini, e"itia 2, *ormat A., 1 lei DULAM, Maria Eliza, 5zabela Amalia Mi6alca ,coor".-, 2 ! , 'uropa% (roiecte de lecii pt clasa a )*#a, E"itura #resa Universitar $lu%ean, 22+ pagini, format A+, 1 lei ,nu sunt legate, sunt "estinate protofoliului profesorilorDULAM, Maria Eliza, 2 ! , Geografia populaiei i a aezrilor% (roiecte de lecii pt clasa a +#a , E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca $lu%& 'apoca // pagini, format A+, !. lei ,nu sunt legate, sunt "estinate protofoliului profesorilorDULAM Maria Eliza, 2 (, Geografie fizic. (lanificri i proiecte de lecii pentru clasa a )#a , E"itura $lusium, $lu%&'apoca, !2 p. *ormat A+, !. lei ,nu sunt legate, sunt "estinate protofoliului profesorilorDULAM, Maria Eliza, 2 /, (ractica pedagogic. E"i0ia a 2&a, $lu%&'apoca, E"itura $lusium, 21 pagini !. lei ,2 bu =n stocDULAM Maria Eliza, 9erafima <o8covanu, 2 (, Didactica geografiei, E"itura >;'9 ;**5$E9, $6i8inu, .!2 pagini, + lei $iascai, Liliana, DULAM Maria Eliza, Marc6i8, 5uliana, 2 (, (redarea,nvarea temei %%-iscurile naturale. cu programul O*"O/ , E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, !12 p. DULAM, Maria Eliza, 2 ), 0arta n predarea geografiei. $lu%&'apoca, E"itura $lusium, 212 pagini, *ormat A., !. lei DULAM, Maria Eliza, 2 ), Metodologie didactic. E"i0ia 5. $lu%&'apoca, E"itura $lusium, 2!) pagini, *ormat A., !. lei, ,numai cateva e?emplareDULAM MARIA ELIZA, 01 , 1**23' /* D*D C1*C 1**23'4O- ('21-5 *2) 1 M 2154 (-*M - /* (-'/CO4 $uprins M;DULUL nr. ! @A55'BE, D5DA$A5$A @A55'BEL;< @5 $U';A@AE<EA @A55'B5*5$ !.!. Definirea 8tiin0ei !.2. $ompeten0a =ntr&un "omeniu 8tiin0ific !.1. @tiin0e 8i 8tiin0e ale naturii !.+. Meto"ica pre"rii 8tiin0elor sau "i"actica 8tiin0elorC !.+.!. Meto"ica pre"rii 8tiin0elor !.+.2. Di"actica 8tiin0elor !... <ezultatele cunoa8terii 8tiin0ifice !...!. $on0inutul conceptual al =nv0rii !...2. $on0inuturile ac0ionale !...1. $on0inuturile atitu"inale !.). 9emnifica0ia "ezvoltrii cognitiv a elevilor =n =nv0area la 8tiin0e !.(. $oncep0iile copiilor =n =nv0area 8tiin0elor !./. $onceptualizarea !.2. Abor"area pluri"isciplinar, inter"isciplinar 8i trans"isciplinar M;DULUL nr. 2 MAAE<5A. *E';ME'E @5 #<;$E9E 2.!. Materie 8i energie 2.2. Atomii 2.1. Elementele c6imice 2.+. Moleculele 2.+. 9ubstan0ele 2.+.!. #ropriet0ile substan0elor 2.+.2. $lasificarea substan0elor 2.+.1. Aipuri "e legturi c6imice 2... Metale 8i nemetale 2.). Amestecurile 2.).!. Amestecurile omogene. 9olu0iile 2.).2. Meto"e "e separare a substan0elor "in amestecuri 2.(. Materialele 2./. $orpurile. #ropriet0ile corpurilor fr via0 2.2. Mrimi fizice. Unit0i "e msur 2.! . *enomenele

2.! .!. $lasificarea fenomenelor 2.! .2. Dilatarea termic vs. contrac0ia substan0elor 2.! .1. 9trile "e agregare 2.! .+. Electricitatea 2.! ... Electrostatica 2.! .). Magne0i. Magnetism Aest "e autoevaluare M;DULUL nr. 1 ;<4A'5:A<EA LUM55 V55. #LA'AE 1.!.;rganizarea lumii vii 1.!.!. ;rganizarea celular 1.!.2.Dnsu8irile fun"amentale ale organismelor vii 1.!.1.$lasificarea organismelor vii. 1.2. <egnul #lantae 1.2.!.Mu8c6ii 1.2.2.*erigile 1.2.1.#lantele cu semin0e 1.2.1.!.Alctuirea corpului plantelor cu semin0e 1.2.1.2.<"cina 1.2.1.1.Aulpina 1.2.1.+.*runza 1.2.1...*loarea 1.2.1.). *ructul, 1.2.1.(.9mEn0a 1.2.+. 9ensibilitatea 8i mi8carea la plante 1.2...#rincipalele grupe "e plante cu flori 1.2...!.4imnospermele 1.2...2.Angiospermele Aest "e autoevaluare M!DULUL "r. # RE$%UL A%IMALEL!R +.!.$onceptul "e animal 8i clasificarea animalelor +.2.;rganizarea general a unui animal +.1. *unc0iile organismului animal +.1.!. *unc0iile "e rela0ie +.1.!.!. Mi8carea +.1.!.2. 9ensibilitatea +.1.2. *unc0iile "e nutri0ie +.1.1. *unc0ia "e repro"ucere +.1.+.9istemul en"ocrin +.+. #rincipalele grupe "e nevertebrate +.+.! 9pongierii ,bure0ii "e ap+.+.2 $elenteratele +.+.1 Viermi +.+.+. Molu8tele +.+... Artropo"ele +.+.) Ec6ino"ermele +... Vertebratele +...!. #e8tii +...2 Amfibienii +...1. <eptilele +...+. #srile +...). Mamiferele Aest "e autoevaluare M!DULUL "r. & ME'!DE DIDA('I(E U'ILIZA'E LA )'II%*E ..!.Meto"ologii "e e?plorare a realit0ii 8i a substitutelor acesteia ..!.!. ;bservarea ..!.!.!. $onceptul "e observare ..!.!.2. Aipuri "e observare ..!.!.1. Meto"ologia observrii ..!.!.+. Ae6nici 8i proce"ee "e observare ..!.2. Dnv0area prin "escoperire ..!.2.!. $onceptul "e =nv0are prin "escoperire ..!.2.2. Aipuri "e =nv0are prin "escoperire ..!.1.5nvestiga0ia ..!.1.!. Aipuri "e investiga0ii ..!.1.2. Etapele investiga0iei cu scop "i"actic ..!.1.1. E?emple "e investiga0ii ..!.+.E?perimentul ..!.+.!. $onceptul "e e?periment "i"actic ..!.+.2. Aipuri "e e?perimente ..!.+.1. Meto"ologia e?perimentului ..!.+.+. E?emple "e e?perimente ..!... Mo"elarea ..!...!. Delimitri conceptuale ..!...2. *unc0iile mo"elelor ..!...1.Aipuri "e mo"ele ..!...+. Etapele construirii 8i utilizrii mo"elului =n procesul "i"actic ..!..... E?emple "e mo"ele realizate cu elevii ..2.Meto"ologii bazate pe ac0iune ..2.!. <ezolvarea "e probleme ..2.!.!. $onceptul "e problem ..2.!.2. Aipuri "e probleme ..2.!.1. Algoritmul rezolvrii unei probleme

..!.1.+. 9trategii algoritmice 8i strategii euristice "e rezolvare a problemelor ..2.2.Algoritmizarea ..2.2.!. Delimitri conceptuale ..2.2.2. Descrierea unui algoritm ..2.2.1. Aipuri "e algoritmi ..2.1. Meto"a proiectului ..2.+. Lucrrile practice ..2.+.!. Delimitri conceptuale ..2.+.2. Aipuri "e lucrri practice ..2.+.1. Meto"ologia lucrrilor practice M!DULUL "r. + ,R!IE('AREA A('I-I'*II LA )'II%*E ).!. #roiectarea activit0ii "i"actice ).!.!. $onceptul "e proiectare ).!.2. 5mportan0a proiectrii activit0ii "i"actice ).2. #rograma 8colar ).1. #roiectarea activit0ii ).1.!. #lanificarea anual ).1.2. #roiectarea unit0ilor "e =nv0are ).1.1. #roiectarea lec0iilor "e 8tiin0e Mo.ulul "r. ( M!DELE DE /'RU('URARE A LE(*IEI LA )'II%*E 7.!. Mo"ele "e structurare a lec0iei (.2.Mo"elul =nv0rii secven0iale a cuno8tin0elor =n lec0ie ,59$(.1.Mo"elul F=nv0rii prin e?plorare 8i "escoperireG ,5ED(.+.Mo"elul FEvocare H <ealizarea sensului H <eflec0ieG ,E<<(...Mo"elul F8tiu H Vreau s 8tiu H Am =nv0atG ,9Vs5(.).Mo"elul F=nv0rii "irecte sau e?pliciteG M!DULUL "r. 0 E-ALUAREA REZUL'A'EL!R ELE-IL!R /.!. Delimitri conceptuale /.2. *unc0iile evalurii /.1. Aipuri "e evaluare /.+. Meto"e 8i te6nici "e evaluare oral /.+.!.Ae6nica e?punerii orale a cuno8tin0elor /.+.2.Ae6nica "escrierii orale /.+.1.Ae6nica e?plica0iei orale /.+.+.Ae6nica c6estionrii orale frontale /.+...Ae6nica c6estionrii orale a unui grup /.+.).Ae6nica c6estionrii orale in"ivi"uale /... Meto"e, te6nici si instrumente "e evaluare scris /...!.5nstrumentele "e evaluare scris /...2.Aipuri "e itemi /.). Meto"e, te6nici 8i instrumente "e evaluare practic /.(. Meto"ele 8i instrumentele "e evaluare comple? /.(.!. #ortofoliul /.(.2. #osterul >ibliografie DULAM MARIA ELIZA, (!R%ELIA -A%EA, DEZ-!L'AREA (REA'I-I'A'II ,RI% REALIZAREA 1ELI(I'ARIL!R Aceast carte este "e"icat copiilor, prin0ilor 8i profesorilor care lucreaz cu copii cu vErsta cuprins =ntre 1 8i !2 ani. Lucrarea cuprin"e mai multe subiecteI 9copuriJ $ategorii "e felicitri2 MaterialeJ UnelteJ Ae6nici utilizate =n "ecorarea felicitrilorJ Abilit0ile formate prin realizarea felicitrilorJ Erori =n realizarea felicitrilorJ $e ar trebui s 8timJ $reativitate =n realizarea felicitrilorJ >ibliografie. $artea cuprin"e peste ! felicitari unicat realizate "in "iverse materiale 8i te6nici. #rin realizarea felicitrilor, copiii =nva0 s i"entifice "iverse sortimente "e 6Ertie, carton, fire, "antele, a"ezivi. Ei =nva0 selecteze cele mai a"ecvate materiale pentru felicitri, "up "iferite criterii ,culoarea, form, grosime, "ensitate, transparen0- 8i s le combine pentru a crea ansambluri plastice cu valoare artistic. $opiii =8i formeaz abilit0i "iverse, =nva0 s alctuiasc un plan "e lucru pentru a realiza o felicitare, s or"oneze logic etapele activit0ii ,scopuri, mi%loace, "ificult0i, rezultate, consecin0e etc.-, s confec0ioneze felicitri simple, frumoase, cu elemente "e creativitate, iar "up realizarea lor =nva0 s aprecieze calitatea pro"usului finit, raportat la proiectul ini0ial 8i s =8i e?prime opinii privin" felicitrile proprii sau ale altora, "up criterii estetice. #rin realizarea unor felicitri similare celor prezentate aici, copiii =8i pot "ezvolta sim0ul practic, sim0ul estetic 8i poten0ialul creativ. Ei "escoper mo"ele 8i subiecte noi 8i creeaz compozi0ii originale prin combinarea te6nicilor =nv0ate, a materialelor naturale 8i a celor sintetice, a "iferitelor forme, a culorilor, 0inEn" cont "e armonia 8i acor"urile cromatice. 'extul .e pe coperta # $En" realizezi o felicitare, trie8ti un moment "e srbtoare. 'u e "oar o activitate =n care =0i "ezvol0i abilit0ile practice "e a tia 8i a lipi, ci este e?erci0iu =n care =0i manife8ti 8i =0i "ezvol0i creativitatea, este un %oc =n care combini forme, materiale 8i culori =ntr&o manier artistic. $reativitatea nu poate fi "ezvoltat pe un gol. #entru a parcuge "rumul "e la kitsch la art, "e la urEt la frumos, "e la superficial la lucrul bine avem nevoie "e intui0ie, "e talent, "e cuno8tin0e anterioare "espre culori 8i te6nici "iverse, avem nevoie "e mo"ele 8i "e e?erci0iu. #entru a crea frumosul ar trebui s observm, s con8tientizm, s iubim 8i s prote%m frumosul care e?ist =n noi 8i =n %urul nostru. ; felicitare realizat cu mEinile proprii este, mai =ntEi, o oglin" a sufletului, a min0ii, a sentimentelor, a originalit0ii 8i a priceperii noastre. ; felicitare ne reprezint =n raport cu lumea. Ea este un simbol, un semn "e apreciere pe care =l "ruim unui alt om. MARIA ELIZA DULAM I!A%A IZA3ELA (4IR(E-, AR'A M!DELA5ULUI (upri"s 9copuri $e este mo"ela%ulC Materiale Argila #asta polimeric *5M; 46ipsul Aluatul lte materiale i ustensile necesare Ae6nica 8erve0elului ;biecte "in past polimeric *5M; Mr0i8oare "in past polimeric *5M; #o"oabe "in lut pentru bra"ul "e $rciun *elicitri cu obiecte "in lut Mrgele curcubeu "in lut pictat ;biecte "ecorate cu figurine marine "in g6ips ;biecte "ecorative "in aluat

Mo"elarea cu 8erve0ele H 6arta <omEniei >ibliografie /copuri. Aceast carte este "e"icat profesorilor care lucreaz cu copii cu vErsta cuprins =ntre 1 8i !2 ani. #rin mo"ela%, copiii =nva0 s i"entifice "iverse materiale, s le cunoasc propriet0ile, s le sorteze "up "iferite criterii, s le combine, s le utilizeze =n conte?te "iverse. Ei =nva0 s selecteze cele mai potrivite materiale, instrumente 8i unelte, =n func0ie "e scopul urmrit. $opiii =nva0 s proiecteze, s mo"eleze 8i s evalueze pro"use simple, utile 8i "e bun gustI mrgele, mr0i8oare, brelocuri, vaze, g6irlan"e, g6ivece etc. Ei =nva0 s alctuiasc un plan "e ac0iune pentru a realiza un pro"us 8i s or"oneze logic etapele activit0ii ,scopuri, mi%loace, "ificult0i, rezultate, consecin0e etc.-. Dup realizarea obiectelor, copiii =nva0 s aprecieze calitatea pro"usului finit, raportat la proiectul ini0ial 8i s =8i e?prime opinii privin" pro"usele proprii sau ale altora, "up criterii func0ionale 8i estetice. Ei =nva0 s utilizeze te6nici "e lucru cu "iverse materiale 8i ustensileI s amestece materialeJ s frmEnte materialeJ s mo"eleze "iverse formeJ s ruleze materialeJ s turteasc materialeJ s toarne materiale =n matri0eJ s 8tan0eze materialeJ s asambleze forme =n interiorul unui contur sau a unei forme tri"imensionaleJ s coac materiale =n cuptorJ s picteze pro"useJ s lcuiasc pro"useJ s combine materiale ,pietre, scoici, buc0i "e ceramic 8i sticl colorate, sErm, semin0e etc.-J s creeze compozi0ii originale prin combinarea te6nicilor, a materialelor, a formelor "iferite, a culorilor, 0inEn" cont "e armonia 8i acor"urile cromatice. #rin mo"ela%, copiii =8i "ezvoltI motricitatea finJ sim0ul propor0iilorJ sim0ul practic 8i sim0ul esteticJ poten0ialul creativJ coor"onarea oculo&motricJ rb"area. MARIA ELIZA DULAM ELE%A ZE4A%, AR'A (!LA5ULUI 6A%IMALE D!ME/'I(E "r. # (upri"s 9copuri $e este cola%ulC..$ategorii "e cola%e Materiale Unelte .. #roce"ee "e e?ecu0ie a cola%elor Meto"ologia realizrii cola%ului la gr"ini0 8i la 8coal . Dezvoltarea creativit0ii prin realizarea cola%elor >ibliografie. Aceast carte este "e"icat e"ucatorilor care lucreaz cu copii cu vErsta cuprins =ntre 1 8i !2 ani. #rin realizarea cola%elor , copiii =nva0 s i"entifice "iverse materiale, s le cunoasc propriet0ile, s le sorteze "up "iferite criterii, s le combine, s le utilizeze =n conte?te "iverse. Ei =nva0 s selecteze cele mai potrivite materiale 8i instrumente, =n func0ie "e scopul urmrit. $opiii =nva0 s proiecteze, s confec0ioneze 8i s evalueze pro"use simple, utile 8i "e bun gustI tablouri, compozi0ii "ecorative pentru "esign interior, semne "e carte etc. Dn realizarea cola%elor, ei =nva0 s alctuiasc un plan "e lucru pentru a realiza un pro"us, s or"oneze logic etapele unei activit0i ,scopuri, mi%loace, "ificult0i, rezultate, consecin0e etc.-. Dup realizarea cola%elor, copiii =nva0 s aprecieze calitatea pro"usului finit, raportat la proiectul ini0ial 8i s =8i e?prime opinii privin" pro"usele proprii sau ale altora, "up criterii func0ionale 8i estetice. Ei =nva0 s utilizeze te6nici "e lucru cu "iverse materiale 8i ustensileI s "eseneze un contur "up observarea mo"eluluiJ s traseze un contur cu creionulJ s "ecupeze "up conturul trasatJ s copieze mo"eleJ s preseze 6ErtiaJ s suprapun formeJ s lipeasc obiecteJ s asambleze forme =n interiorul unui conturJ s utilizeze 8abloaneJ s perforeze 6Ertia cu perforatorul simplu3cu mo"el, s =nnoa"e fireJ s rsuceasc fire etc. $opiii =8i "ezvolt sim0ul practic 8i sim0ul estetic. #rin realizarea unor cola%e similare celor prezentate aici, copiii =8i pot "ezvolta poten0ialul creativ. Ei "escoper mo"ele ,teme- noi 8i creeaz compozi0ii originale prin combinarea te6nicilor =nv0ate, a materialelor "in natur 8i a celor sintetice, a formelor "iferite, a culorilor, 0inEn" cont "e armonia 8i acor"urile cromatice. MARIA ELIZA DULAM ELE%A ZE4A%, AR'A (!LA5ULUI 6A%IMALE /L3A'I(E "r. & (upri"s 9copuri ................. $e este cola%ulC................... 1 $ategorii "e cola%e ................+ Materiale ......................) Unelte ... / #roce"ee "e e?ecu0ie a cola%elor .. / Meto"ologia realizrii cola%ului la gr"ini0 8i la 8coal ...!+ Dezvoltarea creativit0ii prin realizarea cola%elor ...2( >ibliografie... 1 Aceast carte este "e"icat e"ucatorilor care lucreaz cu copii cu vErsta cuprins =ntre 1 8i !2 ani. #rin realizarea cola%elor , copiii =nva0 s i"entifice "iverse materiale, s le cunoasc propriet0ile, s le sorteze "up "iferite criterii, s le combine, s le utilizeze =n conte?te "iverse. Ei =nva0 s selecteze cele mai potrivite materiale 8i instrumente, =n func0ie "e scopul urmrit. $opiii =nva0 s proiecteze, s confec0ioneze 8i s evalueze pro"use simple, utile 8i "e bun gustI tablouri, compozi0ii "ecorative pentru "esign interior, semne "e carte etc. Dn realizarea cola%elor, ei =nva0 s alctuiasc un plan "e lucru pentru a realiza un pro"us, s or"oneze logic etapele unei activit0i ,scopuri, mi%loace, "ificult0i, rezultate, consecin0e etc.-. Dup realizarea cola%elor, copiii =nva0 s aprecieze calitatea pro"usului finit, raportat la proiectul ini0ial 8i s =8i e?prime opinii privin" pro"usele proprii sau ale altora, "up criterii func0ionale 8i estetice. Ei =nva0 s utilizeze te6nici "e lucru cu "iverse materiale 8i ustensileI s "eseneze un contur "up observarea mo"eluluiJ s traseze un contur cu creionulJ s "ecupeze "up conturul trasatJ s copieze mo"eleJ s preseze 6ErtiaJ s suprapun formeJ s lipeasc obiecteJ s asambleze forme =n interiorul unui conturJ s utilizeze 8abloaneJ s perforeze 6Ertia cu perforatorul simplu3cu mo"el, s =nnoa"e fireJ s rsuceasc fire etc. $opiii =8i "ezvolt sim0ul practic 8i sim0ul estetic. #rin realizarea unor cola%e similare celor prezentate aici, copiii =8i pot "ezvolta poten0ialul creativ. Ei "escoper mo"ele ,teme- noi 8i creeaz compozi0ii originale prin combinarea te6nicilor =nv0ate, a materialelor "in natur 8i a celor sintetice, a formelor "iferite, a culorilor, 0inEn" cont "e armonia 8i acor"urile cromatice. MARIA ELIZA DULAM 4ERMI%A IM3RI)( /IM!%A IM3RI)( !3IE('E DI% MA'ERIALE RE1!L!/I3ILE "r. 7 9copuri .................1 Materiale ......................1 Unelte ... + Dezvoltarea creativit0ii prin realizarea obiectelor "in materiale refolosibile ......................................... ;biecte "in cutii "e brEnz topit .../ ;biecte "in farfurii "e carton ...! ;biecte "in capace "e plastic ... !2 ;biecte "in co%i "e nuc ....!+ ;biecte "in $D&uri .................. !) ;biecte "in becuri ....!2 ;biecte "in cofra%e "e ou... 22 ;biecte "in role "e la 6Ertie igienic.... 2. Aceast carte este "e"icat e"ucatorilor care lucreaz cu copii cu vErsta cuprins =ntre 1 8i !2 ani. #rin utilizarea unor materiale ,,refolosibileG, copiii =nva0 s le i"entifice, s le cunoasc propriet0ile, s le sorteze "up "iferite criterii, s le recicleze. Ei "escoper solu0ii "e valorificare optim a materialelor refolosibile =n combina0ie cu alte materiale. Ei =nva0 s selecteze cele mai potrivite materiale 8i instrumente, =n func0ie "e scopul urmrit. $opiii =nva0 s proiecteze, s confec0ioneze 8i s evalueze pro"use simple, utile 8i "e bun gustI %ucrii, suporturi "e creioane, suporturi "e pa6are, m8ti pentru carnaval, tablouri, compozi0ii "ecorative pentru "esign interior etc. Dn realizarea pro"uselor, ei =nva0 s alctuiasc un plan "e lucru pentru a realiza un pro"us, s or"oneze logic etapele unei activit0i ,scopuri, mi%loace, "ificult0i, rezultate, consecin0e etc.-. Dup realizarea pro"uselor, copiii =nva0 s aprecieze calitatea pro"usului finit, raportat la proiectul ini0ial 8i s =8i e?prime opinii privin" pro"usele proprii sau ale altora, "up criterii func0ionale 8i estetice. Ei =nva0 s utilizeze te6nici "e lucru cu "iverse materiale 8i ustensileI s "eseneze un contur "up observarea mo"eluluiJ s traseze un contur cu creionulJ s "ecupeze "up conturul trasatJ s copieze mo"eleJ s preseze 6ErtiaJ s suprapun formeJ s lipeasc obiecteJ s asambleze forme =n interiorul unui conturJ s utilizeze

8abloaneJ s perforeze 6Ertia cu perforatorul simplu3cu mo"el, s =nnoa"e fireJ s rsuceasc fire etc. $opiii =8i "ezvolt sim0ul practic 8i sim0ul estetic. #rin realizarea unor lucrri similare celor prezentate aici, copiii =8i pot "ezvolta poten0ialul creativ. Ei "escoper mo"ele ,teme- noi 8i creeaz compozi0ii originale prin combinarea te6nicilor =nv0ate, a materialelor "in natur 8i a celor sintetice, a formelor "iferite, a culorilor, 0inEn" cont "e armonia 8i acor"urile cromatice. 8IRI$AMI 9 AR'A DE(U,A5ULUI .e MARIA ELIZA DULAMA /I ADRIA%A !'ILIA /U' "r. # 5n aceasta carte se prezinta mo"ul in care se proce"eaza pentru a obtine obiecte tri"imensionale prin "ecuparea cartonului. 5n carte sunt prezentate 2/ "e tipare pentru "iverse pro"useI veverita, clopotel, tran"afiri, brazi etc. Aceste pro"use pot "ecora bra"ul, masa festiva, locuinta. ;biectele ine"ite pot fi oferite in "ar pentru a oferi placere persoanelor "ragi cu "iverse ocazii. #ro"usele realizate sunt prezentate in !2 fotografii color. $artea poate fi utilizata in orele "e abilitati practice in ciclul primar. (upri"s 9copuri. $e este KirigamiC Materiale 8i instrumente. Alegerea cartonului. Alegerea uneltelor. Alegerea locului "e lucru. Alegerea a"ezivului. Alegerea locului "e lucru. 5mprimarea tiparului pe carton. <ealizarea obiectului "in carton. Decuparea propriu&zisa. Aipare DULAM, MARIA ELIZA, 010, DEZ-!L'AREA (REA'I-I'*II )I A A3ILI'*IL!R ,RA('I(E, "r. 1 E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, 1) pagini, "in care !. color, format A., ! lei. Aceast carte este "e"icat e"ucatorilor care lucreaz cu copii cu vErsta cuprins =ntre . 8i !2 ani. #rin realizarea unor lucrri similare celor prezentate aici, copiii =8i pot "ezvolta creativitatea. Ei =nva0 s creeze compozi0ii "ecorative originale, prin combinarea unor motive "e forme 8i culori "iferite, s utilizeze reguli specifice artei "ecorative, s combine culori 0inEn" cont "e armonia 8i acor"urile cromatice. #arcurgEn" paginile acestei lucrri, copiii "escoper, =n pa8i mici, =mpreun cu e"ucatorii, tainele culorilor 8i a formelor, compar mo"ele, creeaz pro"use similare, utilizEn" forme 8i culori variate, apelEn" la mici trucuri. Ei =nva0 s observe frumuse0ea lumii =n care triesc 8i s o sporeasc prin realizarea unor compozi0ii "ecorative armonioase. *iecare pro"us prezentat aici e un mo"el care poate inspira un copil =n crearea altuia 8i mai frumos. 9copuri. Materiale. Unelte. p. 1J $ulorile p.+J $ompozi0ia "ecorativ #unctul "ecorativ p. /J Linia p. ! J ;rnamente p. !2J 9uprafa0a plan DVD&uri "ecorate p.!+J Decorarea br"u0ilor p. !)J <oc6ia ppu8ii p. !/J 9emne "e carte p. 2 J $ana p. 22 J Umbrela p. 2+J Vaz cu flori p. 2)J Arbori 8i arbu8ti p. 2/J $oroni0e p. 1 J ;u "ecorate p. 12J $utii "ecorate p. 1+J $reativitate =n arta "ecorativ p. 1)

MARIA ELIZA DULAM, $E!$RA1IA )I DIDA('I(A $E!$RA1IEI ,E%'RU :%-*M;%'UL ,RIMAR )I ,RE)(!LAR (upri"s Mo.ulul 1. $eo<ra=ia >i .i.actica <eo<ra=iei !.!. Definirea geografiei ca 8tiin0 !.!.!. $oncep0ii privin" obiectul "e stu"iu al geografiei !.!.2. $oncluzii privin" obiectul "e stu"iu al geografiei !.!.1. 9istemul 8tiin0elor geografice !.2. Meto"ica pre"rii geografiei sau "i"actica geografieiC !.2.!. Meto"ica pre"rii geografiei !.2.2. Di"actica geografiei Mo.ulul . ,roiectarea acti?it@Aii la <eo<ra=ie 2.!. #roiectarea activit0ii "i"actice. 2.!.!. $onceptul "e proiectare 2.!.2. 5mportan0a proiectrii activit0ii "i"actice 2.2. #rograma 8colar 2.1. #roiectarea activit0ii 2.1.!. #lanificarea anual 2.1.2. #roiectarea unit0ilor "e =nv0are 2.1.1. #roiectarea lec0iilor "e Geografie 2.1.+. #roiectarea situa0iilor "e =nv0are Mo.ulul 7. Mo.ele .e structurare a lecAiilor 1.!. Mo"ele "e structurare a lec0iei 1.2. Mo"elul tra"i0ional 1.1. Mo"elul =nv0rii secven0iale a cuno8tin0elor =n lec0ie ,59$-. 1.+. Mo"elul FEvocare H <ealizarea sensului H <eflec0ieG ,E<<-. 1... Mo"elul F8tiu H Vreau s 8tiu H Am =nv0atG ,9Vs5Mo.ulul #. E?aluarea reBultatelor ele?ilor +.!. Delimitri conceptuale +.2. *unc0iile evalurii +.1. Aipuri "e evaluare +.+. Meto"e 8i te6nici "e evaluare oral +.+.!. Ae6nica e?punerii orale a cuno8tin0elor +.+.2. Ae6nica "escrierii orale +.+.1. Ae6nica e?plica0iei orale +.+.+. Ae6nica c6estionrii orale frontale +.+... Ae6nica c6estionrii orale a unui grup +.+.). Ae6nica c6estionrii orale in"ivi"uale +... Meto"e, te6nici si instrumente "e evaluare scris +...!. 5nstrumente "e evaluare scris +...2. Aipuri "e itemi +.). Meto"e, te6nici 8i instrumente "e evaluare practic +.(. Meto"ele 8i instrumentele "e evaluare comple? +.(.!. #roiectul +.(.2. #ortofoliul +.(.1. #osterul Mo.ulul &. UtiliBarea u"or repreBe"t@ri ale C"?eli>ului <eo<ra=ic ..!. 4lobul geografic ..!. 7arta ..!.!. $onceptul "e 6art geografic ..!.2. Elementele 6r0ii geografice ..!.1. 5mportan0a 6r0ilor =n activitatea uman 8i =n activitatea "i"actic ..!.+. Aipuri "e 6r0i

..2. Atlasele ..1. 7r0ile mintale sau psi6ologice ..1.!. *ormarea 6r0ilor mintale ..1.2.5mportan0a 6r0ilor mintale ..+. 7arta mut ..+.!. $onceptul "e 6art mut ..+.2. Utilizarea 6r0ilor mute .... Utilizarea 6r0ilor =n lec0iile "e geografie ....!.$ompeten0a "e a analiza o 6art ....2.$ompeten0a "e a interpreta 6arta ....1.$ompeten0a "e a elabora o sc6em "e 6art ..).Meto"e "i"actice asociate 6r0ilor ..).!.Algoritmizarea ..).2.E?erci0iul ..).1.Locul "i"actic Mo.ulul +. /tu.ierea oriBo"tului local ).!. 5mportan0a stu"ierii localit0ii "e "omiciliu ).2. $onceptul "e orizont ).2.!.;rizontul ime"iat 8i orizontul apropiat ).2.2.;rizontul local, regiunea, statul ).1. 9tu"ierea orizontului ime"iat 8i a orizontului apropiat ).1.!. $ompeten0a "e orientare =n spa0iul real ).1.2. $ompeten0a "e a analiza orizontul ime"iat ).1.1. $ompeten0a "e a analiza orizontul apropiat ).1.+. $ompeten0a "e a elabora planul unei cl"iri ).1... $ompeten0a "e a analiza planul unei construc0ii sau a unei suprafe0e amena%ate Mo.ulul 7./tu.ierea relie=ului (.!. $onceptul "e relief (.2. Direc0ii principale =n stu"ierea reliefului (.1. 5erar6izarea formelor "e relief (.+. 9tu"ierea formelor "e relief (... *ormarea conceptelor "e munte, po"i8, "eal, cEmpie (.). <elieful <omEniei (.).!. $aracteristici morfografice 8i morfometrice (.).2. <elieful 8i alctuirea geologic (.).1. Unit0ile "e relief principale Mo.ulul 0. /tu.ierea ?reDii >i cliDei /.!. 9tu"ierea vremii cu elevii /.2. *ormarea conceptului "e clim /.1. $lima <omEniei /.1.!. *actorii genetici al climei /.1.2. Elementele specifice climei <omEniei /.+. 9tu"ierea climei <omEniei cu elevii Mo.ulul E. /tu.ierea apelor 2.!. 9tu"ierea apelor curgtoare cu elevii 2.2. 9tu"ierea lacurilor cu elevii 2.1. Determinarea unor caracteristici fizice ale apei 2.+. E?plicarea formrii apelor subterane 2.). Apele "e suprafa0 "in <omEnia 2.).!. <e0eaua 6i"rografic 2.).2. Lacurile "in <omEnia 2.).1.Marea 'eagr Mo.ulul 10. /tu.ierea ?e<etaAiei >i =au"ei RoDF"iei ! .!.*ormarea unor concepte ! .2. :onele 8i eta%ele biogeografice "in <omEnia ! .2.!. :ona "e step ! .2.2. :ona "e silvostep ! .2.1. :ona nemoral ! .2.+. :ona boreal european a coniferelor ! .2... Eta%ele subalpin 8i alpin Mo.ulul 11. /tu.ierea populaAiei RoDF"iei !!.!. Evolu0ia numeric a popula0iei <omEniei !!.2. <spEn"irea geografic a popula0iei <omEniei !!.1. 9tructura popula0iei <omEniei Mo.ulul 1 . /tu.ierea a>eB@rilor RoDF"iei !2.!. Analizarea a8ezriilorrurale !2.!.!. Analizarea a8ezrii rurale !2.!.2. Analizarea gospo"riei rurale !2.!.1. $lasificarea satelor !2.2. Analiza a8ezrilor urbane !2.2.!. Analiza componentelor a8ezrii urbane !2.2.2. Analizarea planului ora8ului !2.2.1. Analizarea func0iilor ora8ului !2.2.+. $ompararea a8ezrii rurale cu a8ezarea urban Mo.ulul 17. /tu.ierea eco"oDiei !1.!.$onceptul "e economie !1.2. 9tu"ierea in"ustriei !1.1. 9tu"ierea agriculturii, vEnatului 8i pescuitului 67.8. /tudierea transporturilor 17.&. /tu.ierea scGiDHurilor coDerciale cu alte A@ri !1.). 9tu"ierea turismului "in <omEnia Mo.ulul 1#. /tu.ierea RoDF"iei 9 DeDHr@ C" U"iu"ea Europea"@

!+.!. $e este Uniunea EuropeanC !+.2. 9tatele membre 8i con"i0iile "e a"erare !+.1. 5nstitu0iile europene !+.+. ;biectivele U.E. !+... Mo"elul european "e "ezvoltare !+... A"erarea <omEniei la U.E. 3iHlio<ra=ie $losar MARIA ELIZA DULAMA, 1!RMAREA (!M,E'E%'EL!R ,RI% /'UDIEREA L!(ALI'*II DE D!MI(ILIU Lucrarea porne8te "e la probleme sesizate =n realitate. Dn multe emisiuni "e televiziune remarcm necunoa8terea componentei naturale a localit0ii "e "omiciliu 8i utilizarea gre8it a acesteia, "e e?emplu, casele sunt amplasate =n albiile ma%ore ale rEurilor, fiin" "istruse atunci cEn" nivelul acestora cre8te. <emarcm, "e asemenea, c multe manuale 8colare au caracter pre"ominant "escriptiv 8i nu propun elevilor sarcini "e lucru cu caracter practic, prin care ace8tia s =8i formeze competen0e. Mul0i profesori abor"eaz =n lucrrile pentru ob0inerea gra"ului "i"actic 5 subiecte referitoare la cunoa8terea orizontului local cu elevii 8i au "ificult0i =n proiectarea 8i =n organizarea e?perimentelor "i"actice. #ornin" "e la aceste constatri, ne propunem s oferim solu0ii la aceste probleme punEn" accent pe meto"ologie 8i pe aplica0ii practice. Este o carte "e"icat e"uca0iei elevilor, e"uca0iei profesorilor, e"uca0iei prin0ilor. #entru a fi util celor care stu"iaz localitatea "e "omiciliu, =n lucrare "etaliem situa0ii "e =nv0are =n care se vizeaz "obEn"irea unor cuno8tin0e "e ctre elevi 8i situa0ii "e integrare pentru formarea competen0elor. E?emplele sunt fun"amentate pe teoria 8i meto"ologia competen0elor prezentat =n cartea ,,*un"amente "espre competen0e. Aeorie 8i aplica0iiG "e Maria Eliza Dulam ,E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca, 2 ! -. La =nceputul fiecrui capitol, se listeaz competen0ele pe care 8i le&ar putea forma elevii prin stu"ierea localit0ii "e "omiciliu. Deoarece urmrim s oferim mo"ele utile =n organizarea e?perimentelor "i"actice cu elevii, cEn" prezentm situa0iile "e =nv0are 8i cele "e integrare pentru formarea competen0elor, prezentm ipoteze "e cercetare care ar putea fi testare "e profesori =n lucrrile 8tiin0ifice. Lucrarea nu se limiteaz la aspectul analitic, "escriptiv al localit0ii "e "omiciliu, ci permite realizarea "e interpretri 8i "e previziuni. *iin" o lucrare "in "omeniul tiinele educaiei, se utilizeaz meto"e "e cercetare specifice geografiei, "ar 8i meto"e "i"actice prin interme"iul crora se realizeaz cercetarea localit0ii "e "omiciliu. $on0inutul este abor"at "intr&o perspectiv inter"isciplinar 8i multi"isciplinar. Dn primul capitol ,,*un"amente teoretice asupra stu"ierii localit0ii "e "omiciliuG se subliniaz importan0a cunoa8terii me"iului =n care trim cu scopul "e a ne a"apta optim =n acel me"iu 8i pentru a&l putea valorifica "in perspectiva unei "ezvoltri "urabile. Dn acest capitol se clarific unele concepte ,orizont, regiune, 0ar- 8i se argumenteaz "e ce este atEt "e important s cunoa8tem =n "etaliu spa0iul =n care trim 8i =n care ne "esf8urm activitatea. Dn programele 8colare "e geografie se propun pre"ominat subiecte prin abor"area crora cunoa8tem spa0ii =n"eprtate ori noi nu cunoa8tem "ecEt foarte pu0in localitatea "e "omiciliu. Dn capitolul al "oilea ,,9tu"ierea orizontului ime"iat 8i a orizontului apropiatG se prezint situa0ii "e =nv0are =n care elevii =nva0 s se orienteze =n spa0iu, s elaboreze 6r0i mentale 8i 6r0i mute, s analizeze orizontul ime"iat 8i orizontul apropiat, "iverse planuri ,al clasei, al locuin0ei, al unui cartier-, mac6ete. Dn capitolul al treilea ,,9tu"ierea a8ezrilor umaneG se prezint situa0ii "e =nv0are =n care elevii stu"iaz a8ezarea geografic a unei localit0i, componentele ei, mo"ul "e organizare, tipologia a8ezrilor umane. #arcurgEn" acest capitol =n0elegem c este valoros s "escifrm cum este structurat o a8ezare uman, care sunt problemele create prin proasta organizare a ei, cum ar trebui amena%at spa0iul =ntr&un mo" optim. Elevii =nva0 s analizeze peisa%ul rural 8i cel urban, con8tientizeaz ra0ionamentul sau absen0a logicii =n amplasarea construc0iilor =n a8ezrile urbane, sesizeaz eroarea comis =n me"iul rural cEn" sunt "istruse casele tra"i0ionale pentru a face loc noilor construc0ii. Dn timp ce =n alte state e?ist o politic ferm "e prote%are a patrimoniului ar6itectural, =n 0ara noastr se pro"uc sc6imbri ireversibile =n peisa%ul rural 8i =n cel urban. Al patrulea capitol este "e"icat stu"ierii reliefului "in localitatea "e "omiciliu. Dn manualele 8colare e?ist astfel "e teme propuse elevilor, =ns nu se fac sugestii meto"ologice sau nu se ofer sarcini "e lucru "etaliate. $En" este =ntrebat un elev ce form "e relief e?ist =n localitatea "e "omiciliu, el afirm, "e e?emplu, c este relief "e "ealuri, iar cEn" este =ntrebat ,,"e ce este "eal 8i nu po"i8CG, el nu poate rspun"e. Dn acest capitol urmrim s =i a%utm pe elevi s stu"ieze "iverse forme 8i tipuri "e relief. Aten0ia noastr este a?at pe tipurile "e relief ,relieful fluvial, relieful toren0ial- 8i pe procesele care creeaz a"esea probleme ,alunecrile "e teren-. #entru ca elevii s valorifice cuno8tin0ele =n realitate, ei fac stu"ii "e caz 8i propun solu0ii "e rezolvare. Dn capitolul al cincilea ,,9tu"ierea fenomenelor meteorologice 8i a climei =n localitatea "e "omiciliuG propunem situa0ii "e =nv0are =n care elevii =8i clarific aspecte referitoare la fenomenele meteorologice ,ploaie, ninsoare, grin"in etc.-. Elevii =nva0 cum se pro"uc aceste fenomene 8i cum pot fi ele observate, msurate. Dn aceste situa0ii "e =nv0are =n care elevii stabilesc rela0iile "intre activitatea antropic 8i procesele pro"use =n atmosfer, ei =ncep s =n0eleag rolul fiecrei persoane 8i a societ0ii umane =n sc6imbrile climatice. Ei i"entific rela0iile e?istente =ntre tierea p"urilor, precipita0ii, inun"a0ii 8i compozi0ia c6imic a atmosferei. Dn capitolul al 8aselea ,,9tu"ierea apelor "in localitatea "e "omiciliuG, elevii =nva0 s msoare viteza apei, nivelul rEului, s observe gra"ul "e poluare a apei, mo"ul "e amena%are a apelor curgtoare ori a lacurilor. Valoroase sunt stu"iile referitoare la mo"ul "e formare a apelor subterane. Elevii =nva0 cum se formeaz apele subterane 8i izvoarele, care este rela0ia "intre acestea 8i precipita0ii, "intre rEuri 8i poluare, care este rolul apelor =n formarea reliefului. Elevii =nva0 s anticipeze pro"ucerea unei inun"a0ii 0inEn" cont "e cantitatea "e precipita0ii czut =ntr&un anumit interval "e timp. $apitolul al 8aptelea ,,9tu"ierea vegeta0iei, faunei 8i solurilor "in localitatea "e "omiciliuG este "e"icat plantelor, animalelor slbatice 8i solului. Dn aten0ia noastr sunt asocia0iile vegetale caracteristice unui anumit loc. $onsi"erm c este important ca elevii s cunoasc speciile "e arbori specifice localit0ii "e "omiciliu sau, "ac triesc =n me"iul urban, s cunoasc unii arbori planta0i =n parcuri, pe marginea strzilor. #entru elevii "in me"iul rural este valoros s cunoasc plantele me"icinale 8i cum pot fi valorificate ele pentru sntatea proprie 8i cu scop economic. Dn privin0a solurilor, nu urmrim stu"ierea tuturor tipurilor, ci analizarea te?turii, a structurii 8i a altor caracteristici vizibile ale solurilor. Dac elevii au cuno8tin0e temeinice "espre soluri, "espre rela0ia acestora cu vegeta0ia, ei pot =nv0a s le prote%eze 8i s le =mbunt0easc. $apitolul al optulea este "e"icat ,,9tu"ierii popula0iei localit0ii "e "omiciliuG. 9e propune stu"ierea evolu0iei numrului popula0iei, a cauzelor 8i a consecin0elor acestei evolu0ii, a structurii "emografice, a bilan0ului popula0iei, a mobilit0ii popula0iei cu toate cauzele 8i consecin0ele legate "e aceasta. Elevii =nva0 s stabileasc legtura =ntre nivelul "e e"uca0ie al popula0iei 8i "ezvoltarea economic a unei localit0i. Dn capitolul al noulea ,,9tu"ierea "ezvoltrii economiei localit0ii "e "omiciliuG se propun situa0ii "e =nv0are =n care elevii stu"iaz agricultura, in"ustria, comen0ul, turismul "in localitatea "e "omiciliu. (U,RI%/ ,re=aA@ (ap. 1. 1U%DAME%'E 'E!RE'I(E A/U,RA /'UDIERII L!(ALI'*II DE D!MI(ILIU !.!. 5mportan0a stu"ierii localit0ii "e "omiciliu !.2. ;rizontul ime"iat 8i orizontul apropiat !.1. ;rizontul local, regiunea, 0ara (ap. . /'UDIEREA !RIZ!%'ULUI IMEDIA' )I A !RIZ!%'ULUI A,R!,IA' 1 2.!. $ompeten0a "e orientare =n spa0iul real 2.2. $ompeten0a "e a elabora 6r0i mentale 2.1. $ompeten0a "e a analiza orizontul ime"iat 2.+. $ompeten0a "e a analiza orizontul apropiat 2... $ompeten0a "e a elabora un planul unei cl"iri 2.). $ompeten0a "e a analiza planul unei construc0ii sau a unei suprafe0e amena%ate 2.(. $ompeten0a "e a analiza mac6eta unei construc0ii (ap. 7. /'UDIEREA A)EZRIL!R UMA%E 1.!. $ompeten0a "e a localiza o localitalitate 1.2. $ompeten0a "e a analiza a8ezarea rural 1.1. $ompeten0a "e a analiza organizarea gospo"riei rurale

1.+. $ompeten0a "e a clasifica a8ezrile umane 1... $ompeten0a "e a analiza un peisa% 1.). $ompeten0a "e a analiza a8ezarea urban 1.(. $ompeten0a "e a clasifica a8ezrile urbane 1./. $ompeten0a "e a caracteriza locurile centrale 1.2. $ompeten0a "e a analiza peisa%e urbane 1.! . $ompeten0a "e a analiza amena%area spa0iilor verzi 1.!!. $ompeten0a "e a proiecta o gr"in3un parc (ap. #. /'UDIEREA RELIE1ULUI DI% L!(ALI'A'EA DE D!MI(ILIU +.!. $ompeten0a "e a analiza formele "e relief +.2. $ompeten0a "e a analiza pe 6r0i speciale relieful "intr&o unitate teritorial +.1. $ompeten0a "e a analiza tipurile "e relief +.1.!. $ompeten0a "e a analiza relieful fluvial +.1.2. $ompeten0a "e a analiza relieful antropic +.1.1. $ompeten0a "e a analiza tipurile "e relief "in unitatea teritorial +.+. $ompeten0a "e a cartografia relieful +... $ompeten0a "e a analiza un proces geomorfologic +.). $ompeten0a "e a proiecta amena%area unei ravene +.(. $ompeten0a "e a elabora un stu"iu "e impact +./. $ompeten0a "e a face msurtori =n teren +.2. $ompeten0a "e a mo"ela forme "e relief +.! . $ompeten0a "e a organiza colec0ii "e roci 8i minerale (ap. &. /'UDIEREA 1E%!ME%EL!R ME'E!R!L!$I(E )I A (LIMEI :% L!(ALI'A'EA DE D!MI(ILIU ..!. $ompeten0a "e a analiza atmosfera 5.2. Competena de a explica fenomene i procese meteorologice ..1. $ompen0a "e a analiza norii ..+. $ompeten0a "e a analiza circuitul apei =n natur 5.5. Competena de a prelucra informaii meteorologice ..). $ompeten0a "e a analiza vremea 5.7. Competena de a analiza efectele fenomenelor meteorologice asupra componentelor mediului local ../. $ompeten0a "e a e?perimenta fenomene meteorologice ..2. $ompeten0a "e a analiza clima "intr&o unitate teritorial ..! . $ompeten0a "e a analiza microregionarea climatic a unei unit0i teritoriale (ap. +. /'UDIEREA A,EL!R DI% L!(ALI'A'EA DE D!MI(ILIU ).!. $ompeten0a "e a analiza 6i"rosfera ).2. $ompeten0a "e a analiza un sistem 6i"rografic fluvial ).1. $ompeten0a "e a analiza lacurile ).+. $ompeten0a "e a e?plica un proces 6i"rologic )... $ompeten0a "e a analiza apele subterane ).). $ompeten0a "e a analiza apa "intr&o unitate 6i"rografic ).(. $ompeten0a "e a msura caracteristici ale apei "intr&o unitate 6i"rografic (ap. 7. /'UDIEREA -E$E'A*IEI, 1AU%EI )I /!LURIL!R DI% L!(ALI'A'EA DE D!MI(ILIU (.!. $ompeten0a "e a analiza biosfera (.2. $ompeten0a "e a analiza pe"osfera (.1. $ompeten0a "e a analiza o asocia0ie biope"ogeografic (.+. $ompeten0a "e a analiza eta%ele 8i subeta%ele "e vegeta0ie "intr&o unitate teritorial (... $ompeten0a "e a analiza rela0iile "intre asocia0iile vegetale 8i me"iu (.). $ompeten0a "e a analiza asocia0iile faunistice "intr&o unitate teritorial (.(. $ompeten0a "e a analiza 6arta vegeta0iei 8i a faunei (./. $ompeten0a "e a interpreta 6arta vegeta0iei 8i a faunei (.2. $ompeten0a "e a analiza un profil "e sol (.! . $ompeten0a "e a e?plica procesele pe"ogenetice (.!!. $ompeten0a "e a caracteriza solurile "intr&o unitate teritorial (.!2. $ompeten0a "e a analiza 6arta solurilor (.!1. $ompeten0a "e a analiza starea "e eroziune a solurilor (.!+. $ompeten0a "e a e?perimenta procese pe"ogenetice (.!.. $ompeten0a "e a elabora un microstu"iu biope"ogeografic (.!). $ompeten0a "e a organiza colec0ii "e plante, "e resturi animale 8i "e soluri (ap. 0. /'UDIEREA ,!,ULA*IEI L!(ALI'*II DE D!MI(ILIU /.!. $ompeten0a "e a analiza rspEn"irea popula0iei /.2. $ompeten0a "e a analiza mi8carea natural a popula0iei /.1. $ompeten0a "e a analiza mobilitatea teritorial a popula0iei /.+. $ompeten0a "e a analiza structura popula0iei /... $ompeten0a "e analiza probleme "emografice culturale (ap. E. /'UDIEREA DEZ-!L'RII E(!%!MIEI :% L!(ALI'A'EA DE D!MI(ILIU 2.!. $ompeten0a "e a analiza amena%area 8i organizarea cilor "e transport 2.2. $ompeten0a "e a analiza amena%area 8i ec6iparea teritoriului cu infrastructuri e"ilitare.... 2.1. $ompeten0a "e a analiza "isfunc0iile "intr&o a8ezare uman 2.+. $ompeten0a "e a analiza agricultura "intr&o unitate teritorial 2... $ompeten0a "e a elabora un stu"iu "e impact a cre8terii animalelor asupra terenurilor 2.). $ompeten0a "e a analiza procese "in agricultur 2.(. $ompeten0a "e a analiza turismul =ntr&o unitate teritorial 2./. $ompeten0a "e a elabora o strategie "e "ezvoltare a turismului 2.! . $ompeten0a "e a elabora proiecte "e "ezvoltare economic 2.! . $ompeten0a "e a analiza comer0ul 9.12. Competena de a elabora un plan de afaceri 2.!1. $ompeten0a "e a organiza colec0ii "e materii prime 8i materiale 3iHlio<ra=ie 70E

MARIA ELIZA DULAMA, (U%!A)'EREA )I ,R!'E('IA MEDIULUI DE (A'RE (!,II. 'E!RIE )I A,LI(A'II ,re=ata 5n literatura "e specialitate "in <omania e?ista putine lucrari care sa acopere 5n 5ntregime "omeniul cunoa8terii 8i al protectiei me"iului "e catre copii. $ele mai multe lucrari fac parte "in categoria au?iliarelor curriculare, abor"eaza "oar cateva elemente "e continut 8i nu asigura fun"amentarea teoretica a aplicatiilor propuse a fi realizate cu elevii. <emarcam, "e asemenea, ca termenii e"ucatie ecologica 8i e"ucatie pentru me"iu sunt consi"erati a"esea ca sinonimi, cu toate ca 5ntre ei sunt mari "iferente. #entru a veni in spri%inul e"ucatoarelor, invatatorilor 8i profesorilor care sunt preocupati "e organizarea unor activitati "e cunoa8tere 8i protectie a me"iului, in prima parte a lucrarii se ofera un ca"ru teoretic asupra cunoa8terii 8i protectiei me"iului, iar 5n partea a "oua se prezinta "iverse situatii "e invatare in care pot fi implicati copiii. 5n prima parte, in capitolul ! ,, *un"amente teoretice "espre me"iuG se clarifica unele concepte ,me"iu, me"iu natural, me"iu geografic, me"iu antropic, me"iu incon%urator etc.-. 9e face o scurta prezentare a componentelor me"iuluiI compeonetele primare, componentele secun"are 8i componentele antropice. Me"iul in intregime este abor"at ca un sistem, motiv pentru care este prezentata organizarea sa structurala 8i spatiala. #entru a oferi o imagine clara asupra me"iului, se analizeaza trasaturile me"iului 8i prezinta unele relatii environmentale e?istente 5ntre componente. <emarcam faptul ca in acest "omeniu informatia se 5mbogate8te 8i se sc6imba foarte rapi", bibliografia "in acest "omeniu este vasta, motiv pentru care necesita o selectie riguroasa 8i o buna cunoa8tere a subiectului. 5n capitolul al "oilea ,, E"ucatia pentru me"iuG se face "istinctie intre e"ucatia pentru me"iu 8i e"ucatie ecologica. #e baza stu"ierii bibliografiei se prezinta unele scopuri 8i obiective ale e"ucatiei pentru me"iu, nivelurile e"ucatiei pentru me"iu, se enumera principiile e"ucatiei pentru me"iu 8i sunt "escrise caracteristicile e"ucatiei pentru me"iu. 5n capitolul al treilea ,,$unoa8terea me"iului "e catre copiiG se prezinta importanta cunoa8terii me"iului, aspecte ale cunoa8terii 8tiintifice a me"iului 8i unele obiective 8i activitati pentru cunoa8terea me"iului. 9e insista pe conceptele "e baza "in acest "omeniu, principii, legi, para"igme referitoare la cunoa8terea me"iului. 9e mentioneaza "irectiile "e cercetare sugerate "e unii speciali8ti 5n acest "omeniu. 5n capitolul al patrulea ,,#rotectia me"iului "e catre copiiG se subliniaza mai 5ntai "e ce este necesara protectia me"iului la nivel global 8i la nivel local. 9e clarifica ce inseamna protectia me"iului, conservarea me"iului 8i ocrotirea me"iului 8i sunt prezentate cateva categorii "e masuri pentru protectia me"iului. 5n ultimul capitol ,,*ormarea atitu"inilor fata "e me"iuG se prezinta conceptul "e atitu"ine 8i tipurile "e atitu"ini. 9e "etaliaza unele mo"alitati "e formare a atitu"inilor fata "e me"iu la copii 8i se fac unele observatii referitoare la r elatia "intre atitu"ini, opinii 8i comportamente fata "e me"iu. 5n partea a "oua a lucrarii se "etaliaza situatii "e invatare 5n care copiii abor"eaza "iferite componente ale me"iului, le analizeaza, le compara, le caracterizeaza, stabilesc relatii intre ele. #artea a "oua este structurata pe !2 capitoleI 5nveli8urile #amantuluiJ Elemente ale me"iului social 8i culturalJ #lantele in me"iul lor "e viataJ Animalele in me"iul lor "e viataJ *enomene ale naturiiJ E"ucatie pentru sanatateJ *orme "e reliefJ ApeleJ <esursele subteraneJ Economisirea resurselorJ #oluarea me"iuluiJ #rotectia me"iului. $ontinuturile alese se suprapun partial peste cele "in programa "e la gra"inita 8i "e la ciclul primar referitoare la Cunoaterea mediului. Am abor"at temele alese "in perspectiva multi"isciplinara 8i inter"isciplinara 8i am prezentat multe "etalii cu scopul "e a oferi e"ucatorilor o sursa buna "e "ocumentare pentru activitati. $onsi"eram ca este foarte important ca fiecare persoana sa cunoasca cat mai bine me"iul in care traie8te "eoarece numai a8a are posibilitatea "e a se a"apta optim la el 8i "e a&l sc6imba. Am acor"at atentie aplicarii cuno8tintelor in practica, motiv pentru care am insistat pe implicarea copiilor in situatii bazate pe 5nvatare e?perientiala, pe e?ercitii 8i rezolvari "e probleme. #entru formarea 8i "ezvoltarea con8tiintei copiilor, am insistat pe con8tientizarea valorilor referitoare la me"iu ,"e e?emplu, economisirea resurselor, protectia me"iului, managementul "e8eurilor- 8i la propria persoana ,"e e?emplu, sanatate, alimentatie sanatoasa, igiena personala-. $ateva proverbe sunt relevante 5n formarea atitu"inilor copiilor fata "e me"iuI ,,Omul sfintete locul. ,,Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face. ,, ine faci, !ine gaseti. ,,"nde nu-i cap, #ai de picioare. #ot fi valorificate 5n e"ucatia pentru me"iu, "e asemenea, urmatoarele citateI ,,$ormarea atitudinilor i a con#ingerilor nu se formea%a din spuse i din au%ite, ci prin munca i acti#itate. ,Albert Einstein- ,,$rumusetea #a sal#a lumea, daca lumea #a ti sa sal#e%e frumusetea. ,DostoievsKi- ,,&de#arata frumusete i%#orate din su!lim i simplitate. ,Voltaire- ,,'n natura nimic nu se pierde, nimic nu se catiga, ci totul se transforma. ,Antoine Lavoisier,,'ndiferenta este o forma de tranda#ie. ,A 7u?leM- ,,(aca nu #om gospodari cu intelepciune re%er#ele planetei i nu #om ocroti natura, #om ramane in cele din urma singuri pe o plateta pustie. ,@tefan Mincu- $u siguranta ca este "ificil ca e"ucatorii sa realizeze e"ucatia pentru me"iu a copiilor in prezenta unor mo"ele putine, intr&un sistem care promoveaza insuficient valorile referitoare la me"iu, cu resurse financiare 8i materiale putine, "ar ethosul celor cu 6ar, "aruiti cu trup 8i suflet copiilor, profesiei 8i patriei poate constitui acea resursa care genereaza puterea "e a strabate acest "rum al vietii spre o "ezvoltare "urabila 5ntr&o societate bazata pe cunoa8tere. (upri"s ,re=ata ,artea II 1U%DAME%'E 'E!RE'I(E (ap.1. 1U%DAME%'E 'E!RE'I(E DE/,RE MEDIU !.!. Delimitari terminologice asupra conceptelor "espre me"iu !.2. Alcatuirea me"iului !.2.!. $omponentele primare !.2.2. $omponentele biotice3secun"are ,"erivate!.2.1. $omponenta antropica !.1. ;rganizarea structurala 8i spatiala a me"iului !.+. Arasaturile me"iului !... Aipuri "e relatii environmentale (ap. . EDU(A'IA ,E%'RU MEDIU 2.!. $onceptul "e e"ucatie pentru me"iu 2.2. 9copurile 8i obiectivele e"ucatiei pentru me"iu 2.1. 'ivelurile e"ucatiei pentru me"iu 2.+. #rincipiile e"ucatiei pentru me"iu 2... $aracteristicile e"ucatiei pentru me"iu (ap. 7. (U%!A)'EREA MEDIULUI DE (A'RE (!,II 1.!. 5mportanta cunoa8terii me"iului 1.2. Aspecte ale cunoa8terii 8tiintifice a me"iului 1.1. ;biective 8i activitati pentru cunoa8terea me"iului (ap. #. ,R!'E('IA MEDIULUI DE (A'RE (!,II +.!. #rotectia me"iului H problema fun"amentala a lumii contemporane +.2. $onservarea 8i ocrotirea me"iului +.1. Masuri "e protectie a me"iului (ap. &. 1!RMAREA A'I'UDI%IL!R 1A'A DE MEDIU ..!. $onceptul "e atitu"ine ..2. Aipuri "e atitu"ini ..1. *ormarea atitu"inilor fata "e me"iu ..+. <elatia "intre atitu"ini, opinii 8i comportamente fata "e me"iu .... 5mportanta atitu"inilor pozitive ,artea a II-aI A,LI(A'II ,RA('I(E (ap. 1. I%-ELI)URILE ,AMA%'ULUI AemaI 4eosferele #amantului AemaI #amantul H corp cosmic AemaI Atmosfera AemaI 7i"rosfera AemaI >iosfera AemaI #e"osfera

(ap. . ELEME%'E ALE MEDIULUI /!(IAL )I (UL'URAL AemaI Me"iul "in locuinta AemaI Me"iul "in sala "e clasa sau "e gra"inita AemaI Me"iul "in 8coala AemaI Me"iul "in cartier AemaI Me"iul "in parc AemaI E"ucatia pentru me"iu in muzee AemaI Me"iul rural AemaI Me"iul urban (ap. 7. ,LA%'ELE I% MEDIUL L!R DE -IA'A110 AemaI E?perimente cu plante!! AemaI 4ra"ina "e legume 8i zarzavaturi AemaI Me"iul "in liva"a AemaI $erealele AemaI Me"iul "in pa"urea "e foioase AemaI Me"iul "in pa"urea "e conifere AemaI *ructe "e pa"ure AemaI #lante "e pa"ure H ciupercile AemaI Despa"uririle AemaI #lante "in me"ii "in alte tari AemaI ;rganisme mo"ificate genetic (ap. #. A%IMALELE I% MEDIUL L!R DE -IA'A AemaI Mamiferele "omestice in me"iul lor "e viata AemaI $ainele 8i pisica in me"iul lor "e viata AemaI #isica in me"iul ei "e viata AemaI Animalele salbatice on me"iul lor "e viata AemaI #asari migratoare AemaI Animalele salbatice la gra"ina zoologica (ap. &. 1E%!ME%E ALE %A'URII AemaI #rezentarea unor fenomene ale naturii AemaI $ircuitul apei 5n natura AemaI Vremea AemaI Me"iul in anotimpul toamna AemaI Me"iul in anotimpul iarna AemaI Me"iul in anotimpul primavara AemaI Me"iul in anotimpul vara (ap. +. EDU(A'IE ,E%'RU /A%A'A'E AemaI 5giena corpului AemaI 5giena imbracamintei 8i a 5ncaltamintei AemaI 5giena alimentatiei AemaI 5ntretinerea 8i igienizarea locuintei (ap. 7. 1!RME DE RELIE1 AemaI <elieful AemaI Muntele AemaI #o"i8ul AemaI Dealul AemaI $ampia AemaI <elieful fluvial AemaI <elieful antropic (ap. 0. A,ELE AemaI Apele curgatoare AemaI Lacurile AemaI Apele subterane (ap. E. RE/UR/ELE %A'URALE AemaI <esursele atmosferei 8i resursele e?traatmosferice AemaI <esursele litosferei Tema) *esursele hidrosferei AemaI <esursele biosferei (ap. 10. E(!%!MI/IREA RE/UR/EL!R AemaI Economisirea energiei electrice AemaI Economisirea apei AemaI Economisirea 6artiei AemaI <eciclarea 6artiei AemaI Economisirea benzinei 8i a motorinei AemaI #roblema pungilor "e plastic (ap. 11. ,!LUAREA MEDIULUI AemaI 9urse "e poluare, tipuri "e poluare 8i poluanti AemaI #oluarea apei AemaI #oluarea aerului AemaI #oluarea solului (ap. 1 . ,R!'E('IA MEDIULUI AemaI Locuri referitoare la protectia me"iului AemaI Masuri "e protectie a me"iului AemaI Managementul "e8eurilor AemaI #lantarea unor puieti 8i a unor plante "ecorative 3iHlio<ra=ie DE/,RE (!M,E'E%'E. 'E!RIE )I ,RA('I( MARIA ELIZA DULAMA, (upri"s 5ntro"ucere (ap. 1. (!%(E,'UL DE (!M,E'E%*

!.!. 9ensurile conceptului "e competen0 !.2. Atributele conceptului "e competen0 !.1. 9tructura unei competen0e !.1.!. *actorii interni ai competen0ei !.1.2. *actorii e?terni ai competen0ei (ap. . 'I,!L!$IA (!M,E'E%*EL!R 2.!. $ompeten0e generale 8i competen0e specifice 2.2. $ompeten0e 8i subcompeten0e 2.1. $ompeten0e "isciplinare 8i competen0e a&"isciplinare 2.+. $ompeten0e c6eie 2... $ompeten0e virtuale 8i competen0e =n act 2.). $ompeten0e "e tip repro"uctiv 8i competen0e "e tip pro"uctiv (ap. 7. ,R!3LEMA'I(A RELA*IIL!R (!M,E'E%*EL!R 1.!.<ela0ia "intre "omeniul "e competen0 8i competen0e 1.!.!. Domeniile 8tiin0ifice 1.!.2. $ompeten0a =ntr&un "omeniu 8tiin0ific 1.!.1. <ela0ia "intre "omeniile 8tiin0ifice 8i "omeniile competen0elor c6eie 1.2. <ela0ia "intre "omeniile "e competen0e c6eie 8i competen0ele "isciplinare 1.1. Unitatea "e competen0 1.1.!. $omponentele unit0ii "e competen0 1.1.2. Aipuri "e unit0i "e competen0 1.1.1. Descrierea unei unit0i "e competen0 1.+. <ela0ia "intre competen0 8i obiective 1.+.!. <ela0ia "intre competen0 8i obiectivele "isciplinare 1.+.2. <ela0ia "intre competen0 8i obiectivele opera0ionale (ap. #. 1!RMAREA (!M,E'E%*EL!R +.!. <ela0ia "intre =nv0are 8i comportament +.2. #rocesul realizat "e subiect =n formarea competen0ei +.2.!. Etapele procesului "e formare a competen0ei +.2.2. 'iveluri sau sta"ii "e "ezvoltare a competen0ei +.2.1. *ormare, "ezvoltare, utilizare +.2.+. 9ecven0a "e =nv0are vs. secven0a "e formare +.1. 9itua0ia "e =nv0are +.1.!. #erspective asupra situa0iei "e =nv0are +.1.2. 9tructura situa0iei "e =nv0are +.1.1. $aracteristicile situa0iei "e =nv0are +.1.+. *unc0iile situa0iei "e =nv0are +.1... $lasificarea situa0iilor "e =nv0are +.1..). #roiectarea situa0iei "e =nv0are +.+. 9itua0ia "e integrare pentru formarea competen0elor 2.2.!. $omponentele situa0iei "e integrare pentru formarea competen0elor +.+.2. Deosebirile "intre situa0ia "e integrare pentru formarea competen0ei 8i situa0ia "e =nv0are +.+.1. $ategorii "e situa0ii "e integrare pentru formarea competen0elor +.+.+. Demersul pe"agogic al unei situa0ii "e integrare pentru formarea competen0ei +.+... #roiectarea situa0iei "e integrare pentru formarea competen0elor (ap. &. E-ALUAREA (!M,E'E%*EL!R ..!. Despre rezultate ..!.!. $onceptul "e rezultat ..!.2. Aipologia rezultatelor 8colare ..!.1. Evaluarea rezultatelor ..2. #erforman0, stan"ar", criteriu ..1. 5nstrumente "e evaluare ..2.!. 4rilele "e evaluare "e tip analitic ..2.2. 4rilele "e evaluare "e tip global ..2.1. Elaborarea grilelor "e evaluare ..+. Lu"ecata asupra competen0ei 8i reu8itei "isciplinare .... 9crile nivelurilor "e competen0 ..). Un mo"el belgian "e evaluare ..(. #roiectarea situa0iei "e evaluare (ap. +. DE LA MA(R!,R!IE('ARE LA MI(R!,R!IE('ARE ).!. Un plan "e =nv0mEnt raportat la competen0e ).2. #rograma 8colar raportat la competen0e ).1. Manualul 8colar centrat pe competen0e ).+. #roiectarea lec0iei "e formare "e competen0e 1U%DAME%'E DE/,RE (!M,E'E%'E.'E!RIE /I A,LI(A'II DE DULAMA MARIA ELIZA. 5n cartea anterioara, Di.actica axata pe coDpete"te, am incercat sa raspun" numai la o parte "intre intrebarile "espre competente. #e intreg parcursul anului 2 ! am cautat informatii "espre competente. Am tra"us foarte multe te?te "in limba franceza pentru a analiza si a va oferi mo"ele "e abor"are a competentelor in $ana"a, >elgia, *ranta si repere privin" obiectivele stu"ierii geografiei in aceste tari. Am multumirea sufleteasca ca in aceasta carte ofer cele mai bogate informatii "espre competente "in tara si, "aca alti autori, sunt "oar in sta"iul "e "efinire a competentelor, eu am incercat sa ofer repere "espre clasificarea competentelor, "espre formarea si "ezvoltarea lor, "espre evaluare. De la pre"area te?tului la e"itura mi&am mai clarificat unele aspecte privin" abor"area competentelor si pot %u"eca problemele intr&o lumina mult mai clara, in special, in privinta formarii si evaluarii. 5n continuare va prezint o parte "in prefata, cuprinsul cartii si titluri "e la alte carti ale mele pe care le puteti ac6izitiona acum. ,re=ata ,e?tras5n primul capitolul, ,,*un"amente teoretice "espre competenteG, pe baza bibliografiei, se "efineste conceptul "e competenta, se precizeaza caracteristicile acesteia si se prezinta un e?emplu. 9e abor"eaza un subiect controversat in literatura pe"agogica "in <omaniaI relatia "intre competenta, cunostinte si obiective operationale. $6iar "aca multi autori neaga e?istenta unei relatii "intre competenta, cunostinte si obiective operationale, in aceasta lucrare se sustine prin argumente relatia e?istenta intre cele trei elemente si se e?emplifica. 9e analizeaza, "e asemenea, relatia "intre competenta capacitati si abilitati. 9e prezinta o tipologie a competentelor, facan"u&se referinta la competentele generale si cele specifice, la competentele "isciplinare si cele a&"isciplinare, la competentele virtuale si cele in act, la competentele "e tip repro"uctiv si cele "e tip pro"uctiv. #entru fiecare tip "e competenta se "etaliaza un e?emplu. Deoarece in literatura "e

specialitate se utilizeaza sintagma ,,"omeniu "e competentaG, se analizeaza sensurile acestei sintagme si se e?emplifica "omeniile "e competente c6eie sugerate a fi formate la toti membrii UE. 5n capitolul al "oilea, ,,*ormarea si evaluarea competentelorG, se prezinta, mai intai, conceptul "e situatie "e invatare, elementele componente ale unei situatii "e invatare, tipologia situatiilor "e invatare si mo"ul in care se proiecteaza situatiile "e invatare. #ornin" "e la teoria situatiilor "e invatare, se construieste o teorie referitoare la situatia "e integrare pentru formarea competentelor si se "etaliaza un mo"el "e formare a competentelor, un "emers pe"agogic care poate fi parcurs cu cei care invata cu scopul "e a&si forma competente. 9e precizeaza ca in situatiile "e invatare se "oban"esc "iverse tipuri "e cunostinte, iar competentele sunt formate in situatii "e integrare pentru formarea competentelor. Deoarece in literatura "e specialitate "in <omania referitor la proiectarea lectiei a?ata pe formarea competentelor inca nu e?ista sugestii meto"ologice foarte clare, in lucrare se propune un mo"el "e structurare a unui proiect "e lectie in care se vizeaza formarea competentelor. Deoarece in antetul proiectului "e lectie sunt mentionate atat competente specifice, cat si obiective operationale, se argumenteaza pentru ce s&a ales aceasta varianta "e proiectare. 5n partea a "oua a capitolului se prezinta o meto"ologie referitoare la evaluarea competentelor. 9e "etaliaza, mai intai, un sistem cana"ian "e evaluare, in care se utilizeaza "iverse grile "e evaluare a competentelor, scari ale nivelurilor "e competenta si se face o %u"ecata asupra competentei si reusitei "isciplinare. 9e prezinta, apoi, cateva aspecte "espre un mo"el belgian "e evaluare. La finalul capitolului se "etaliaza un mo"el "e evaluare a competentei si se ofera un e?emplu. 5n acest capitol se clarifica mai multe concepteI nivel "e competenta, criteriu "e performanta, stan"ar"e "e performanta, instrument "e evaluare. Deoarece e?ista "iferente foarte mari intre evaluarea cunostintelor unei persoane si evaluarea nivelului "e competenta al unei persoane, se propun meto"e si instrumente "e evaluare a nivelului "e competenta. 5nstrumentele "e evaluare prezentate ca e?emplu sunt corelate cu competentele specifice unui anumit "omeniu al stiintei. 5n capitolul al treilea, ,,$ompetentele in "omeniul geografieiG, se face o incursiune in mo"ul "e abor"are a competentelor in >elgia si in *ranta. 9e prezinta mai intai soclul competentelor in viziune belgiana, "in care se e?trag informatiile referitoare la istorie si geografie, "etaliin"u&se "omeniul geografie. Un e?emplu "e buna practica in selectarea competentelor si in "etalierea continutului lor il reprezinta s oclul comun al cunostintelor si competentelor in *ranta. Deoarece opiniile autorilor romani sunt foarte "iferite in formularea competentelor la geografie, se ofera ca e?emplificare competentele terminale si cunostintele necesare la geografie in viziunea belgiana si cele formulate "e catre $6ristina #artoune. 5n finalul capitolului se prezinta unele competente generale si competente specifice "omeniul geografiei. 5n capitolul al patrulea, *ormarea unor competente specifice geografieiG, se "etaliaza situatii "e integrare pentru formarea unor competente. La fiecare competenta se prezinta continutul acesteia format "intr&un ansamblu "e cunostinte "eclarative, cunostinte proce"urale si cunostinte atitu"inale, apoi se "escrie un "emers care ar putea fi parcurs "e catre o persoana pentru a&si forma acea competenta si pentru a o evalua. 9&a ales un palier "e competente variate pentru a oferi profesorilor e?emple "e buna practica. (upri"s 5ntro"ucere 2 (ap. 1. 1U%DAME%'E 'E!RE'I(E DE/,RE (!M,E'E%'E11 !.!. $onceptul "e competenta!! !.2. <elatia "intre competenta, tipuri "e cunostinte, capacitati si abilitati!/ !.2.!. $unostintele "eclarative!/ !.2.2. $unostintele proce"urale!2 !.2.1. $unostintele atitu"inale2 !.2.+. $apacitatile22 !.2... Abilitatile2+ !.1. <elatia "intre competenta si obiective2. !.1.!. <elatia "intre competenta si obiectivele "isciplinare 2. !.1.2. <elatia "intre competenta si obiectivele operationale2) !.+. Aipuri "e competente22 !.+.!. $ompetente generale si competente specifice22 !.+.2. $ompetente si subcompetente22 !.+.1. $ompetente "isciplinare si competente a&"isciplinare !.+.+. $ompetente virtuale si competente in act1! !.+... $ompetente "e tip repro"uctiv si competente "e tip pro"uctiv1! !... Unitatea "e competenta1+ !.). <elatia "intre "omeniul "e competenta si competente+ !.).!. Domeniile stiintifice+ !.).2. $ompetenta intr&un "omeniu stiintific+2 !.).1. Domeniile competentelor c6eie+1 !.).+. $ompetenta&c6eie++ !.)... <elatia "intre "omeniile "e competente c6eie si alte "omenii++ !.).). <elatia "intre "omeniile "e competente&c6eie si competentele "isciplinare+. (ap. . 1!RMAREA /I E-ALUAREA (!M,E'E%'EL!R #7 2.!. 9ituatia "e invatare+( 2.!.!. Delimitari conceptuale +( 2.!.2. 9tructura situatiei "e invatare+2 2.!.1. $aracteristicile situatiei "e invatare.2 2.!.+. *unctiile situatiei "e invatare.1 2.!... $lasificarea situatiilor "e invatare.+ 2.!.). #roiectarea situatiei "e invatare)+ 2.2. 9ituatia "e integrare pentru formarea competentelor( 2.2.!. $omponentele situatiei "e integrare pentru formarea competentelor( 2.2.2. <elatia "intre situatia "e integrare pentru formarea competentei si situatia "e invatare(1 2.2.1. $ategorii "e situatii "e integrare pentru formarea competentelor(+ 2.2.+. Derularea unei situatii "e integrare pentru formarea competentei(. 2.2... #roiectarea situatiei "e integrare pentru formarea competentelor(( 2.1. Evaluarea competentelor/2 2.1.!. Delimitari conceptuale/2 2.1.2. Un mo"el cana"ian "e evaluare/+ 2.1.2.!. 5nstrumente "e evaluare/+ 2.1.2.2. Lu"ecata asupra competentei si reusitei "isciplinare2 2.1.2.1. 9carile nivelurilor "e competenta2( 2.1.1. Un mo"el belgian "e evaluare! 2 2.1.+. Mo"elul "e evaluare #59A! 1 2.1... #roiectarea situatiei "e evaluare! + 2.+. #roiectarea lectiei a?ata pe competente! 2 2... Macroproiectarea a?ata pe competente!2! 2...!. Un plan "e invatamant raportat la competente!2! 2...2. #rograma scolara raportata la competente!2! 2.). Manualul scolar centrat pe competente!21 (ap. 7. (!M,E'E%'ELE I% D!ME%IUL $E!$RA1IEI1 &

1.!. 9oclul competentelor in viziune belgiana!2. 1.!.!. $ompetentele la istorie si geografie!2. 1.!.2. $unostintele proce"urale si cunostintele "eclarative specifice geografiei!2/ 1.!.1. $ompetentele la geografie!12 1.2. 9oclul comun al cunostintelor si competentelor in *ranta!1+ 1.1. $ompetentele terminale la geografie!+2 1.1.!. $ompetentele terminale si cunostintele necesare la geografie in viziunea belgiana!+2 1.1.2. $ompetentele terminale la geografie in viziunea $6ristinei #artoune!.2 1.+. $ompetentele generale in "omeniul geografiei!(2 1... $ompetentele specifice "isciplinei 4eografie!(1 (ap. #. 1!RMAREA U%!R (!M,E'E%'E /,E(I1I(E $E!$RA1IEI17E +.!. $ompetenta "e a analiza invelisul geografic!(2 +.!.!. $ompetenta "e a elabora o analiza 9N;A!22 +.2. $ompetenta "e a clasifica aspecte geografice2 + +.1. $ompetenta "e orientare in spatiu 2!2 +.1.!. $ompetenta "e a localiza in spatiu22 +.1.2. $ompetenta "e orientare cu busola22( +.+. $ompetenta "e orientare in timp22/ +... $ompetenta "e a e?plica un proces geografic211 +.). $ompetenta "e a rezolva o problema cu continut "e geografie2+. +.).!. $ompetenta "e a stu"ia un caz2.1 +.).2. $ompetenta "e a investiga o problema cu continut "e geografie2) +.(. $ompetenta "e a e?perimenta fenomene si procese geografice2(! +./. Utilizarea 6artii2/! +./.!. $ompetenta "e a analiza 6arta2/! +./.2. $ompetenta "e a interpreta 6arta2// +./.1. $ompetenta "e a analiza 6arta sinoptica221 +.2. $ompetenta "e a analiza o reprezentare c6orematica1 ! +.! . Utilizarea fotografiilor1!+ +.! .!. $ompetenta "e a analiza o fotografie1!+ +.! .2. $ompetenta "e a interpreta o fotografie 1!2 +.!!. Utilizarea "iagramelor121 +.!!.!. $ompetenta "e a analiza o "iagrama121 +.!!.2. $ompetenta "e a interpreta o "iagrama12/ +.!2. Efectuarea masuratorilor112 +.!2.!. $ompetenta "e a face masuratori pe 6arti112 +.!2.2. $ompetenta "e a face masuratori in teren11/ +.!1. Elaborarea unor materiale cartografice1++ +.!1.!. $ompetenta "e elabora o sc6ema1++ +.!1.2. $ompetenta "e a elabora un croc6iu1+/ +.!+. $ompetenta "e a cartografia relieful1.+ +.!.. Descrierea invelisului geografic1)1 +.!..!. $ompetenta "e a "escrie stiintific invelisul geografic1)1 +.!..2. $ompetenta "e a "escrie literar invelisul geografic1)/ +.!). $ompetenta "e a povesti o intamplare cu continut "e geografie1( +.!(. $ompetenta "e a elabora un referat1(1 +.!/. $ompetenta "e a elabora un eseu1/2 +.!2. $ompetenta "e a realiza un reporta%122 +.2 . $ompetenta "e a realiza un proiect12+ +.2!. $ompetenta "e a realiza un poster12/ +.22. $ompetenta "e a realiza un portofoliu+ . +.21. $ompetenta "e a amena%a o ravena+! +.2+. $ompetenta "e a elabora un stu"iu "e impact+!. +.2.. $ompetenta "e a elabora un stu"iu al potentialului turistic+!2 +.2). $ompetenta "e a analiza amena%area spatiilor verzi+2) >ibliografie+1! DIDA('I( AJA' ,E (!M,E'E%*E DE MARIA ELIZA DULAM, ,,Di"actica a?at pe competen0eG are ca punct "e pornire obiectivul actual al =nv0mEntului romEnescI "obEn"irea competen0elor "e ctre elevi 8i stu"en0i, =n strEns rela0ie cu cele opt "omenii "e competen0e&c6eie recoman"ate "e $omisia european. Dup "efinirea conceptului "e competen0 8i precizarea caracteristicilor esen0iale, se prezint o mo"alitate "e "etaliere a ansamblului "e cuno8tin0e integrate unei competen0e 8i rela0ia care e?ist =ntre competen0e 8i obiective, inclusiv cele opera0ionale. #entru a clarifica la nivel teoretic "iversele formulri referitoare la competen0e, se prezint o tipologie a competen0elor, =n care se evi"en0iaz mai multe tipuri "e competen0e, situate pe trepte ierar6ice "iferite. #entru a oferi un spri%in profesorilor 8i elevilor =n "obEn"irea competen0elor&c6eie 8i pentru a avea un suport =n "erivarea competen0elor generale 8i a celor specifice fiecrei "iscipline "e =nv0mEnt, se realizeaz o prezentare "etaliat a celor opt "omenii "e competen0e&c6eie. Deoarece consi"erm c formularea competen0elor generale 8i a celor specifice "in programele 8colare analizate nu faciliteaz proiectarea activit0ii "i"actice 8i nici "obEn"irea competen0elor "e ctre elevi, pe baza teoriei 8i practicii prezentate =n aceast lucrare, am reformulat aceste competen0e la "isciplina 4eografie. #entru a oferi profesorilor, elevilor 8i stu"en0ilor o meto"ologie cEt mai simpl, mai clar 8i mai eficient, am formulat competen0ele =ntr&un mo" mai simplu, "ar riguros. De e?emplu, "ac domeniul de competen este analiza, o competen general, la 4eografie poate fi, analiza 6r0ii, iar competenele specifice, care "eriv "in ea pot fiI analiza 6r0ii climatice, analiza 6r0ii sinoptice, analiza 6r0ii geomorfologice etc. ; persoan care are competen0a "e a analiza o 6art sinoptic nu are, =n mo" implicit, competen0a "e a analiza o 6art geologic. *acem "istinc0ie, astfel, =ntre competen0a general "e a analiza un te?t 8i competen0ele specifice "e a analiza literar un te?t sau "e a analiza gramatical un te?t ,la limba 8i literatura romEn-. <emarcm faptul c, "ac la formularea "omeniului "e competen0 nu am asociat un element "e con0inut, la formularea competen0elor generale ,6arta- 8i a competen0elor specifice ,6arta sinoptic- am inclus elemente "e con0inut. #rin =nlocuirea =n programele 8colare a obiectivelor&ca"ru 8i a celor "e referin0 cu competen0e, s&ar putea "e"uce c ar trebui s renun0m la obiective, ceea ce nu este "ezirabil. Un obiectiv este un "ezi"erat, iar competen0a este un rezultat real, care poate fi evaluat. DobEn"irea unei competen0e constituie, "e fapt, 0in0a unui obiectiv. $En" vizam "obEn"irea competen0ei specifice analiza 6r0ii climatice, obiectivul opera0ional corelat cu aceasta poate fiI elevii vor fi capabil s analizeze +arta climatic a lumii ,sau s analizeze +arta climatic a ,uropei sau s analizeze +arta climatic a *om-niei-. Dn formularea competen0ei specifice nu am precizat titlul 6r0ii, ci "oar tipul ei. Elevii pot "obEn"i competen0a "e a analiza 6arta climatic prin analizarea unei astfel "e 6r0i tematice. ;bservm faptul c un copil =ncepe s "obEn"easc competen0a "e comunicare =n limba matern =nc "in primii ani "e via0, totu8i, el a%unge s "obEn"easc aceast competen0 la un

nivel me"iu sau superior ,e?pert- prin implicarea =n situa0iile "e =nv0are la gr"ini0, la 8coal 8i la facultate. Dn fiecare "intre aceste situa0ii "e =nv0are, cel care =nva0 urmre8te s ating anumite obiective opera0ionale, mai mult sau mai pu0in con8tientizate. *ormularea riguroas a unei competen0e faciliteaz proiectarea 8i organizarea unor activit0i "e integrare pentru formarea acelei competen0e, urmat "e o activitate =n care se evalueaz "ac elevul a "obEn"it acea competen0. #e parcursul lucrrii se prezint atEt situa0ii "e =nv0are =n care se urmre8te realizarea unor obiective opera0ionale, cEt 8i activit0i "e integrare pentru formarea competen0elor ,par0ial "etaliate-. #entru a oferi instrumente "e lucru profesorilor, se actualizeaz unele mo"ele "e structurare a lec0iei 0inEn" cont "e competen0e 8i se prezint mai multe proiecte "e lec0ii. Dn antetul proiectelor "e lec0ii am intro"us competen0e transferabile, competen0e generale 8i competen0e specifice ,"e la caz la caz- urmrite a fi realizate parial =n acea lec0ie "eoarece o competen0 nu poate fi realizat =ntr&un interval mic "e timp ,o or-. #entru a oferi mo"ele utilizabile "e ctre profesori, am "etaliat "esf8urarea lec0iei pornin" "e la precizarea competen0ei3competen0elor 8i a obiectivelor vizate =n situa0ia "e =nv0are sau =n activitatea "e integrare pentru formarea competen0ei. Dn e?emplele prezentate ca repere teoretice 8i meto"ologice, am integrat "iverse grile "e evaluare a competen0elor, cu "iverse structuri 8i care ofer mai multe ci "e evaluare, mai mult sau mai pu0in subiective. 4ra"ul "e subiectivitate =n evaluarea competen0elor "epin"e "e competen0a profesorului, =n special, =n specialitate, a"ic, "ac profesorul pose" el =nsu8i competen0a pe care o evalueaz. De e?emplu, un profesor care nu 8tie s elaboreze la nivel superior ,e?pert- un referat, nu va fi capabil s evalueze competen0a altei persoane "e a elabora un referat. #rin urmare, un profesor nu =i poate spri%ini pe elevi sau pe stu"en0i s "obEn"easc competen0e pe care el nu le are "e%a 8i pe care nu le poate "etalia =ntr&un mo" e?plicit. (upri"s 5ntro"ucere ( Modulul nr. 6 (urriculuDul >colar !.!.$onceptul "e curriculum. !.2.Aipologii curriculare !! Modulul nr. 9 1i"alit@Aile >i oHiecti?ele actuale ale stu.ierii <eo<ra=iei C" >coal@ 2.!.<ela0ia "intre i"ealul e"uca0ional, finalit0ile sistemului "e =nv0mEnt "in <omEnia 8i obiectivele geografiei. 2.2.$ompeten0ele 2.2.!.$onceptul "e competen0. 2.2.2.Domeniile "e competen0e&c6eie "in perspectiva 4eografiei. 2.2.1.$ompeten0ele generale 8i competen0ele specifice. 2.2.+.Alte tipuri "e competen0e. 2.2...<ela0ia "intre competen0e, cuno8tin0e 8i obiectivele opera0ionale !+ Modulul nr. 7 (o"Ai"utul C"?@A@DF"tului la $eo<ra=ie. ,ro.use curriculare 1.!.$onceptul "e con0inut al =nv0mEntului. 1.2.$aracteristicile con0inutului =nv0mEntului la 4eografie. 1.1.$riteriile "e selec0ie a con0inutului =nv0mEntului la 4eografie. 1.+.*actorii care "etermin integrarea 8i ierar6izarea con0inutului =nv0mEntului "e 4eografie. 1...#ro"usele curriculare. 1...!.#ro"usele curriculare principale. 1...2.#ro"usele curriculare specifice activit0ii "e proiectare "i"actic ......... .. Modulul nr. 8 UtiliBarea Deto.olo<iei .i.actice C" lecAie +.!.Utilizarea meto"ologiei "i"actice =n lec0ie. +.2.Alegerea strategiilor "i"actice =n pre"area&=nv0area 4eografiei. +.1.Alegerea meto"elor "i"actice utilizate =n pre"area&=nv0area 4eografiei. +.+.Alegerea proce"eului "i"actic 8i a te6nicii "i"actice =n pre"area&=nv0area 4eografiei. /+ Modulul nr. : UtiliBarea DiKloacelor .e C"?@A@DF"t C" lecAie ..!.$onceptul "e mi%loc "e =nv0mEnt. ..2.*unc0iile mi%loacelor "e =nv0mEnt. ..1.$lasificarea mi%loacelor "e =nv0mEnt. ..+.5ntegrarea mi%loacelor "e =nv0mEnt =n lec0ie. ..+.!.Utilizarea mi%loacelor scrise =n activitatea "i"actic. ..2.2.Utilizarea fotografiilor =n lec0ii. $ompeten0a "e a analiza 8i interpreta fotografii. ..2.1.Utilizarea 6r0ilor =n lec0ii. $ompeten0a "e a analiza 8i interpreta 6arta. ..2.+. Utilizarea "esenelor sc6ematice =n lec0ii. $ompeten0a "e a analiza 8i interpreta "esenele sc6ematice. ..2... Utilizarea "iagramelor =n lec0ii. $ompeten0a "e a analiza 8i interpreta o "iagram..........! Modulul nr. ; UtiliBarea coDputerului C" acti?itatea .i.actic@ ).!.Delimitri conceptuale. ).2.9oftOare e"uca0ional. ).1.Utilizarea sli"e&s6oO&urilor =n activitatea "i"actic. ).+.Utilizarea platformei AEL =n lec0ii..!). Modulul nr. < /ituaAii .e C"?@Aare >i acti?it@Ai .e i"te<rarea pe"tru =orDarea coDpete"Aelor (.!.Delimitri conceptuale. (.2.9tructura situa0iei "e =nv0are. (.1.$aracteristicile situa0iei "e =nv0are. (.+.*unc0iile situa0iei "e =nv0are (...$lasificarea situa0iilor "e =nv0are. (.).#roiectarea situa0iei "e =nv0are. (.(.Activit0i "e integrare pentru formarea competen0elor. (./. Demersul unei activit0i "e integrare pentru formarea competen0ei.!/) Modulul nr. = E?aluarea reBultatelor ele?ilor /.!.Delimitri conceptuale. /.2.*unc0iile evalurii. /.1.Aipuri "e evaluare. /.+.Meto"e si te6nici "e evaluare oral. /...Meto"e si te6nici "e evaluare scris. /.). Meto"e, te6nici 8i instrumente "e evaluare practic. /.(.Meto"ele 8i instrumentele "e evaluare comple? /./. Autoevaluarea 8i interevaluarea ..2!/ Modul nr. > ,roiectarea lecAiei /.!. Lec0ia H activitate "i"actic fun"amental. /.2. Momentele lec0iei. /.1. Aipuri 8i variante "e lec0ii "e geografie. /.+. $ompeten0a "e a proiecta o lec0ie ,pre&instruire-.....1 Modul nr. 6? Mo.ele .e structurare a lecAiilor ! .!.Mo"ele "e structurare a lec0iei. ! .2.Mo"elul tra"i0ional. ! .1.Mo"elul =nv0rii secven0iale a cuno8tin0elor =n lec0ie ,59$- ! .+.Mo"elul FEvocare H <ealizarea sensului H <eflec0ieG ,E<<- ! ...Mo"elul F@tiu H Vreau s 8tiu H Am =nv0atG ,9Vs5- ! .).Mo"elul F=nv0rii prin e?plorare 8i "escoperireG ,5ED-. ! .(.Mo"elul F=nv0rii "irecte sau e?pliciteG ,5DE-.11! >ibliografie 1/. MARIA ELIZA DULAM, (UM :I :%-*M ,E AL*II / :%-E*E. 'E!RII )I ,RA('I(I DIDA('I(E, E"itura $lusium, 2 2, +. pagini. A =nv0a s =nve0i este una "intre competen0ele "ezirabile, propuse "e ctre UE pentru cet0enii europeni. $um =i =nv0m pe al0ii s =nve0eC <spunsul la aceast =ntrebare =l caut, cu siguran0, to0i e"ucatorii pentru ca elevii lor s ob0in cele mai bune rezultate. Din pcate, elevii mai mult memoreaz "ecEt =nva0, "ar au convingerea c ei au =nv0at. Dn aceast carte se ofer unele rspunsuri la cum se poate pro"uce =nv0area, fcEn"u&se "istinc0ia =ntre memorare 8i =nv0are. 'u e?ist o singur meto" "e a =nv0a cuno8tin0ele, cum nu e?ist un singur tip "e cuno8tin0e. Dup prezentarea procesului "e =nv0are, se prezint o varietate "e situa0ii =n care se poate pro"uce =nv0area pentru a le oferi e"ucatorilor informa0ii 8i e?emple asupra mecanismelor cognitive 8i a asupra conte?tului =n care acestea pot fi antrenate. #entru sistematizarea informa0iilor, se prezint clasificri ale tipurilor "e cuno8tin0e, urmate "e situa0ii "e =nv0are a cuno8tin0elor cu gra"e "iferite "e comple?itate ,cuno8tin0ele "eclarative & ,,a 8tiGJ cuno8tin0ele proce"urale & ,,a 8ti s faciGJ cuno8tin0ele atitu"inale H ,,a 8ti s fiiGJ competen0ele-. 9e acor" o "eosebit aten0ie formrii competen0elor, =n special celor transferabile, care se utilizeaz 8i sunt necesare =n toate "omeniile 8tiin0ei 8i =n toate "omeniile "e activitate ,competen0a "e comunicare, managementul informa0iei, managementul timpului, rezolvarea problemelor, competen0a "e a gEn"i critic, luarea "eciziilor-. Dn prezentarea competen0ei "e comunicare H competen0 care se formeaz la toate "isciplinele, nu numai la limba 8i literatura romEn & se insist asupra =n0elegerii te?telor 8i asupra pro"ucerii te?telor. .anagementul informaiei repre%int esena procesului de /n#are , motiv pentru care se "etaliaz cum anume "e poate realiza cutarea, analiza 8i e?tragerea informa0iilor, prelucrarea 8i organizarea acestora. 9e prezint un ansamblu "e organizatori grafici ,organizatori cognitivi, sc6eme-, cu e?emple clarificatoare 8i se subliniaz importan0a elaborrii lor =n activitatea cu elevii. #remisa "e la care se pleac este aceea c, printr&o procesare la un nivel mai profun" a informa0iei ,prin elaborare "e sc6eme-, se "obEn"esc cuno8tin0e "e bun calitate, "eci se pro"uce =nv0area, nu simpla memorare. $artea aceasta, alturi "e cr0ile ,,Meto"ologii "i"acticeG 8i ,,Meto"ologii "i"actice activizanteG, ar fi surse bune "e =nv0are pentru fiecare e"ucator care =8i "ore8te s fie competent =n "omeniul su "e activitate. (apitolul 1 :%-*AREA UMA% !! !.!. 5mportan0a =nv0rii umane !! !.2. $aracteristicile =nv0rii !1 !.1. #rocesul =nv0rii !) !.1.!. Motiva0ia pentru =nv0are !( !.1.!.!. 9emnifica0ia nevoilor umane =n =nv0are !2

!.1.!.2. <ela0ia "intre nevoi, scopuri 8i =nv0are 21 !.1.!.1. <olul emo0iilor =n "obEn"irea cuno8tin0elor 2) !.1.!.+. <olul atitu"inilor 8i valorilor =n =nv0are ................................................................. 2/ !.1.!... Amploarea sarcinii "e realizat ................................................................................. 12 !.1.!.). <olul voin0ei =n =nv0are .......................................................................................... 11 !.1.2. DobEn"irea cuno8tin0elor .................................................................................................. 1. !.1.2.!. Evocarea cuno8tin0elor anterioare ........................................................................... 1) !.1.2.2. $onfruntarea cu noile informa0ii sau e?perien0e ..................................................... 1( !.1.1. Evaluarea formativ vs evaluarea normativ .................................................................... . !.1.+. $onsoli"area cuno8tin0elor ................................................................................................ .2 !.+. <olurile profesorului =n pre"area "e tip constructivist ................................................................ .1 (apitolul /I'UA*II DE :%-*ARE ......................................................................................... ./ 2.!. Delimitri conceptuale ................................................................................................................ ./ 2.2. 9tructura situa0iei "e =nv0are ...................................................................................................... .2 2.1. $aracteristicile situa0iei "e =nv0are ............................................................................................ )1 2.+. *unc0iile situa0iei "e =nv0are ...................................................................................................... )+ 2... $lasificarea situa0iilor "e =nv0are ............................................................................................... ). 2...!. $ategorii "e situa0ii "e =nv0are "up forma "e organizare a activit0ii ..................................................................................................... )) 2...2. $ategorii "e situa0ii "e =nv0are "up mo"ul "e interven0ie a e"ucatorului =n timpul =nv0rii .................................................................. )/ 2...1. $ategorii "e situa0ii "e =nv0are "up mo"ul "e comunicare =ntre elev 8i e"ucator ................................................................................... )2 2...+. $ategorii "e situa0ii "e =nv0are "up mo"ul "e pro"ucere a =nv0rii ....................................................................................................... )2 2..... $ategorii "e situa0ii "e =nv0are "up procesele psi6ice pre"ominante utilizate ........................................................................ ( 2...). $ategorii "e situa0ii "e =nv0are "up tipul cuno8tin0elor "obEn"ite ................................................................................................... (2 2.). #roiectarea situa0iei "e =nv0are .................................................................................................. () (apitolul 7 :%-*AREA DI% ,ER/,E('I-A M!'I-A*IEI ................................................ (/ 1.!. Dnv0area "in perspectiva be6aviorist a motiva0iei .................................................................... (/ 1.2. Dnv0area "in perspectiva teoriei atribuirii .................................................................................. /+ 1.1. Dnv0area "in perspectiva teoriei =nv0rii sociale ....................................................................... /. 1.+. Dnv0area "in perspectiva teoriei e?pectan0ei .............................................................................. /) 1... Dnv0area "in perspectiva teoriei situa0iei motiva0ionale ............................................................. /2 1.). Dnv0area "in perspectiva mo"elului timpului continuu .............................................................. /2 1.(. Dnv0area "in perspectiva mo"elului clasei ................................................................................. 2 1./. Dnv0area "in perspectiva mo"elului AA<4EA ........................................................................... 22 1.2. Dnv0area "in perspectiva mo"elului A<$9 ................................................................................ 2. (apitolul # :%-*AREA (U%!)'I%*EL!R DE(LARA'I-E ............................................. 2) +.!. Dnv0area cuno8tin0elor punctuale ............................................................................................... 2( +.!.!. Dnv0area semnifica0iei literelor =n geografie .................................................................... 2( +.!.2. Dnv0area "enumirilor =n geografie .................................................................................... 22 +.!.1. Dnv0area semnifica0iei cifrelor =n geografie ................................................................... ! 1 +.!.+. Dnv0area semnifica0iei culorilor =n geografie ................................................................. ! 2 +.!... Dnv0area semnelor conven0ionale ................................................................................... !! +.2. Dnv0area no0iunilor ,termenilor- 8i a %u"ec0ilor ,propozi0iilor- ............................................... !!1 +.2.!. 'o0iuni, termeni, concepte, i"ei ...................................................................................... !!1 +.2.2. 9tructura no0iunii ............................................................................................................. !!) +.2.2.!. 9fera no0iunii ....................................................................................................................... !!) +.2.2.2. $on0inutul no0iunii .............................................................................................................. !!2 +.2.1. <ela0iile "intre no0iuni .................................................................................................... !2 +.2.1.!. <ela0iile "e sfer "intre no0iuni ........................................................................................... !2 +.2.1.2. <ela0ii "e con0inut "intre no0iuni ......................................................................................... !22 +.2.+. $lasificarea no0iunilor .................................................................................................. !22 +.2... ;pera0ii logice constructive ......................................................................................... !2+ +.2...!. 4eneralizarea 8i specificarea ............................................................................................... !2+ +.2...2. Diviziunea 8i clasificarea .................................................................................................... !2. +.2...1. Analiza 8i sinteza ................................................................................................................. !2) +.2.). Defini0ia no0iunii ............................................................................................................. !2( +.1. $onceptele 8i situa0ii "e =nv0are a lor ...................................................................................... !2/ +.1.!. $oncepte, tipuri "e concepte ........................................................................................... !2/ +.1.2. Mo"ele "e formare a conceptelor .................................................................................... !22 +.1.1. *ormarea sau specificarea unui concept ......................................................................... !12 +.1.+. #rototipul ......................................................................................................................... !1/ +.+. 9tructuri cognitive comple?e .................................................................................................... !12 +.+.!. #ropozi0ii 8i re0ele "e propozi0ii ...................................................................................... !12 +.+.2. <e0eaua semantic ........................................................................................................... !+1 +.+.1. $lasificarea ...................................................................................................................... !+( +.+.+. 9c6ema cognitiv ............................................................................................................ !.2 +.+... $ronologia ....................................................................................................................... !)1 +.+.). 7arta cognitiv ................................................................................................................ !)( +... Metacuno8tin0ele "eclarative ..................................................................................................... !(! (apitolul & :%-*AREA (U%!)'I%*EL!R ,R!(EDURALE .......................................... !(+ ..!. $onceptul "e cuno8tin0e proce"urale ........................................................................................ !(+ ..2. ;pera0iile ................................................................................................................................... !(+ ..2.!. >locul opera0iilor ............................................................................................................ !(+ ..2.!.!. Aipuri "e opera0ii ................................................................................................... !(. ..2.!.2. Evolu0ia ontogenetic a opera0iilor gEn"irii .......................................................... !(( ..2.!.1. #ropriet0ile opera0iilor mentale "in perspectiv genetic .................................... !(/ ..2.2. <ela0iile opera0iilor cu blocul con0inuturilor ................................................................... !(2

..2.1. <ela0iile opera0iilor cu blocul pro"uselor ........................................................................ !(2 ..2.+. <ela0iile opera0iilor cu blocul rela0iilor ........................................................................... !(2 ..2... <ela0iile opera0iilor cu capacit0ile .................................................................................. !(2 ..2.). <ela0ia opera0iilor cu abilit0ile ....................................................................................... !/! ..1. *orme "e procesare a informa0iei la nivelul gEn"irii ................................................................ !/( ..1.!. #rocesarea in"uctiv ....................................................................................................... !/( ..1.2. #rocesarea "e tip "e"uctiv ............................................................................................... !/( ..1.1. #rocesarea "e tip analogic ............................................................................................... !/2 ..+. Meto"ologia "obEn"irii cuno8tin0elor proce"urale ................................................................... !/2 .... <ela0ia "intre obiective, cuno8tin0e 8i capacit0i ....................................................................... !2! ..). <egula "e ac0iune ...................................................................................................................... !2+ ..(. #roce"eul ................................................................................................................................... !2. ../. #roce"ura ................................................................................................................................... !2/ ..2. Algoritmul ................................................................................................................................. !22 ..2.!. $onceptul "e algoritm ..................................................................................................... !22 ..2.2. Descrierea unui algoritm ................................................................................................. !22 ..2.1. Aipuri "e algoritmi .......................................................................................................... !22 ..! . 9trategiile cognitive ................................................................................................................ 2 2 ..! .!. $lasificarea strategiilor cognitive ................................................................................. 2 2 ..! .2. 9trategii cognitive generale 8i strategii cognitive particulare ....................................... 2 1 ..! .1. 9trategii cognitive prospective 8i strategii cognitive retrospective ................................................................................................................ 2 / ..! .+. 9trategii cognitive algoritmice 8i strategii cognitive euristice ...................................... 2 2 ..!!. 9trategiile metacognitive ......................................................................................................... 2!! ..!!.!. Delimitri conceptuale .................................................................................................. 2!! ..!!.2. Aipuri "e strategii metacognitive .................................................................................. 2!2 ..!!.1. DobEn"irea strategiilor metacognitive .......................................................................... 2!1 ..!2. Mo"elul mental ....................................................................................................................... 2!2 ..!1. 9cenariul cognitiv .................................................................................................................... 22+ (apitolul + 1!RMAREA A'I'UDI%IL!R ............................................................................... 22( ).!. $onceptul "e atitu"ine ............................................................................................................... 22( ).2. Aipuri "e atitu"ini ...................................................................................................................... 22/ ).1. *ormarea atitu"inilor ................................................................................................................. 222 ).1.!. Dnv0area social .............................................................................................................. 222 ).1.2. $ompararea social ......................................................................................................... 21 ).1.1. *actorii genetici ............................................................................................................... 21 ).+. $onvergen0a3"ivergen0a "intre atitu"ini, opinii 8i comportamente ........................................... 21 )... 5mportan0a atitu"inilor rezolutive =n grup ................................................................................. 211 ).). 5mportan0a atitu"inilor pozitive ................................................................................................. 21. (ap. 7 D!3;%DIREA (!M,E'E%*EL!R ............................................................................ 21) (.!.$onsi"era0ii generale asupra competen0elor .............................................................................. 21) (.!.!. $onceptul "e competen0 ................................................................................................ 21) (.!.2. Aipuri "e competen0e ...................................................................................................... 21( (.!.1. $ompeten0e transferabile ................................................................................................ 2+! (.!.+. Activit0i "e integrare pentru formarea competen0elor ................................................... 2+. (.!... 5nterven0iile pe"agogice prin care se favorizeaz "obEn"irea competen0elor ............................................................................................. 2+) (.2. $ompeten0a "e comunicare ....................................................................................................... 2+2 (.2.!. Delimitri conceptuale .................................................................................................... 2+2 (.2.!.!. $omunicarea oral 0oral communication1 ............................................................ 2.! (.2.!.2. $omunicarea scris 02ritten communication1 ....................................................... 2.+ (.2.2. #erspective psi6ologice asupra =n0elegerii te?telor ......................................................... 2.( (.2.2.!. $onsi"era0ii asupra te?telor .................................................................................. 2.( (.2.2.2. #rocesele cognitive ale compre6ensiunii te?tului ................................................. 2.2 (.2.2.1. 9trategii "e optimizare a compre6ensiunii te?tului citit ....................................... 2)! (.2.2.+. 9trategii metacognitive "e =n0elegere a te?tului .................................................... 2)+ (.2.2... Dnv0area vs memorarea con0inutului te?tului ....................................................... 2)/ (.2.1. #ro"ucerea te?telor ......................................................................................................... 2(1 (.2.1.!. 9crierea func0ional. Luarea noti0elor ................................................................... 2(+ (.2.1.2. 9crierea refle?iv .................................................................................................. 2/2 (.2.1.1. 9crierea imaginativ .............................................................................................. 2/1 (.2.1.+. 9crierea "espre alte te?te ,rezumatul, recenzia, referatul, eseul, conspectul- ................................................................................ 2/+ (.1. Managementul informa0iei 0information management1 ............................................................ 1 ) (.1.!. $utarea, analiza 8i e?tragerea informa0iilor .................................................................. 1 ) (.1.!.!. $utarea surselor "e informa0ii ............................................................................. 1 ) (.1.!.2. $utarea, analiza 8i e?tragerea informa0iilor ........................................................ 1 / (.1.!.1. Alctuirea bibliografiei ......................................................................................... 1!1 (.1.2. $ompeten0a "e a prelucra 8i organiza informa0ii ............................................................ 1!+ (.1.1. #relucrarea 8i sintetizarea informa0iilor =n tabele ........................................................... 1!/ (.1.1.!. Aabelele liniare verticale ....................................................................................... 12 (.1.1.2. Aabelele liniare orizontale ..................................................................................... 12! (.1.1.1. Aabelul sinoptic ..................................................................................................... 12+ (.1.+. Matricele ......................................................................................................................... 122 (.1.+.!. Matricea 9N;A .................................................................................................... 122 (.1.+.2. Matricea conceptual ............................................................................................ 111 (.1.+.1. $a"ranele .............................................................................................................. 111 (.1.+.+. *a0a "e mas .......................................................................................................... 11. (.1.+... 7e?agonul ............................................................................................................. 11. (.1.+.). $ubul ..................................................................................................................... 11. (.1.+.(. #lriile gEn"itoare ............................................................................................... 11( (.1.+./. 'ou perspective ................................................................................................... 11/

(.1... 9c6eme liniare ................................................................................................................. 112 (.1...!. 9c6eme liniare orizontale ...................................................................................... 112 (.1...2. 9c6eme liniare verticale ........................................................................................ 1+ (.1.). 9c6eme "e tip arbore ,arborescente- ............................................................................... 1+2 (.1.).!. 9c6eme "e tip arbore orizontal .............................................................................. 1+2 (.1.).2. 9c6eme "e tip arbore vertical ................................................................................ 1+. (.1.(. 9c6ema pirami"al .......................................................................................................... 1+) (.1./. 9c6ema circular sau secven0ial .................................................................................... 1+( (.1.2. 9c6eme "e tip ciorc6ine .................................................................................................. 1.! (.1.! . 9c6eme "e tip pian%en ................................................................................................. 1.+ (.1.!!. 9c6ema sistemic .......................................................................................................... 1.+ (.1.!2. Diagrame ....................................................................................................................... 1.( (.1.!2.!. Diagrama 5s6iKaOa ............................................................................................. 1.( (.1.!2.2. Diagrama Venn ................................................................................................... 1./ (.1.!2.1. Diagrama V ......................................................................................................... 1)2 (.+. <ezolvarea problemelor ............................................................................................................ 1)2 (.+.!. $onceptul "e problem ................................................................................................... 1)2 (.+.2. $ompeten0a "e a rezolva probleme ................................................................................. 1)+ (.+.1. Algoritmul rezolvrii unei probleme ............................................................................... 1). (.+.+. 9trategii algoritmice 8i strategii euristice "e rezolvare a problemelor ................................................................................................ 1)/ (.+... <ezolvarea creativ a problemelor .................................................................................. 1)2 (... Managementul timpului 0time management1 ............................................................................ 1( (...!. Delimitri conceptuale .................................................................................................... 1( (...2. DobEn"irea competen0ei managementului timpului ....................................................... 1(2 (...2.!. Analiza activit0ilor proprii raportate la timp ....................................................... 1(1 (...2.2. $ontrolul activit0ilor proprii raportate la timp ..................................................... 1(/ (...2.1. #lanificarea activit0ilor proprii raportate la timp ................................................. 1/ (...2.+. ;rganizarea activit0ilor proprii raportate la timp ................................................ 1/1 (...2... Monitorizarea utilizrii timpului ........................................................................... 1/. (.). $ompeten0a "e a gEn"i critic 0critical thinking1 ....................................................................... 1/( (.).!. 'ecesitatea gEn"irii critice .............................................................................................. 1/( (.).2. #ara"igma gEn"irii critice ............................................................................................... 1// (.).1. $uno8tin0ele integrate competen0ei "e a gEn"i critic ...................................................... 12 (.).+. 'iveluri cognitive =n gEn"irea critic .............................................................................. 122 (.)... 4En"ire critic asupra problemei plantelor mo"ificate genetic ...................................... 121 (.(. Luarea "eciziilor ........................................................................................................................ 12( (.(.!. $ompeten0a "e a lua "ecizii ............................................................................................ 12( (.(.2. Aipuri "e "ecizii .............................................................................................................. 12( (.(.1. Aemerile =n procesul "ecizional ...................................................................................... 12/ (.(.+. Atitu"inile =n luarea "eciziilor ........................................................................................ 122 (.(... Etapele procesului ra0ional "e luare a "eciziilor ............................................................. 122 (.(.). 9trategii "e luare a unei "ecizii ....................................................................................... + 1 (./. Analizarea 8i interpretarea fotografiilor .................................................................................... + + (./.!. $ompeten0a "e a analiza 8i interpreta fotografii ............................................................. + + (./.2. Analizarea fotografiilor ................................................................................................... + . (./.1. 5nterpretarea con0inutului fotografiilor ........................................................................... + ) (.2. Analizarea 8i interpretarea "iagramelor .................................................................................... + 2 (.2.!. $ompeten0a "e a analiza 8i a interpreta o "iagram ........................................................ + 2 (.2.2. Analizarea "iagramelor ................................................................................................... +!! (.2.1. 5nterpretarea "iagramelor ................................................................................................ +!1 (.2.+. Analizarea 8i interpretarea climogramei ......................................................................... +!+ (.! . Analizarea 8i interpretarea 6r0ilor .......................................................................................... +!/ (.! .!. $ompeten0a "e a analiza 8i a interpreta o 6art ............................................................. +!/ (.! .2. Analizarea 6r0ii ............................................................................................................ +!2 (.! .1. 5nterpretarea 6r0ii ......................................................................................................... +2+ (.!!. Elaborarea 8i prezentarea unui poster ..................................................................................... +2/ (.!!.!. $ompeten0a "e a elabora 8i prezenta un poster ............................................................. +2/ (.!!.2. DobEn"irea competen0ei "e a elabora 8i prezenta un poster ......................................... +2/ (.!!.1. DobEn"irea competen0ei "e a evalua un poster ............................................................. +12 >ibliografie ...................................................................................................................................... +1. DULAM MARIA ELIZA, 000, ME'!D!L!$II DIDA('I(E A('I-IZA%'E. 'E!RIE )I ,RA('I( #rofesorii cunosc "ezi"eratele reformei =nv0mEntului "in <omEniaI sc6imbarea structurii anului 8colar, a curriculumului ,plan "e =nv0mEnt, programe, manuale-, a evalurii ,calificative, perioa"a "e evaluare-J centrarea =nv0rii "e la cuno8tin0e spre capacit0i, atitu"ini, competen0eJ trecerea "e la pre"are la =nv0are 8i evaluareJ ofert variat "e =nv0are ,nr. ore, con0inut-J orientarea spre strategii "e =nv0are centrate pe elevJ orientarea spre calitate, nu cantitateJ a"aptarea con0inuturilor la realitatea coti"ianJ orientarea pentru satisfacerea intereselor elevilorJ sc6imbarea rolului profesorului "e la emi0tor "e cuno8tin0e =n organizator al =nv0rii 8i al evalurii. Dar pentru profesori este "ificil s =n"eplineasc =n practic aceste "ezi"erate. #rin aceast lucrare "orim s oferim profesorilor fun"amentarea teoretic 8i un palier vast "e e?emple pentru a reu8i s =8i sc6imbe stilul "e pre"are, "e "iri%are a =nv0rii svEr8ite "e ctre elevi 8i mo"ul "e evaluare. #rin lecturarea acestei cr0i, profesorii ar trebui s =n0eleag cum anume ar putea realiza situa0ii "e =nv0are =n care elevii lucreaz in"ivi"ual 8i =n grupuri mici, =n timpul lec0iilor. 9c6imbarea stilului "e pre"are 8i a abor"rii =nv0rii "in perspectiva teoriilor constructiviste ale pre"rii 8i a =nv0rii necesit un timp =n"elungat ,ani-, lecturi succesive, e?perimentri, "iscu0ii cu colegii, participri la activit0i "e formare, reflec0ii. Dac a0i "ecis c vre0i s organiza0i situa0ii "e =nv0are ,,centrateG pe elev, a0i putea =ncepe citin" capitolul !, =n care se prezint cum anume s&ar putea organiza =nv0area =n grupuri mici =n clas 8i ar trebui s =n0elege0i filosofia ca"rului "e pre"are&=nv0are Evocare&<ealizarea sensului&<eflec0ie. #rimele e?perimente la clas le pute0i organiza =n lec0ii ,,tra"i0ionaleG aplicEn" te6nici simple, care "ureaz pEn la cinci minute ,"e, e?emplu, 4En"i0i&Lucra0i =n perec6i&$omunica0i-. #rofesorii americani sus0in c vom stpEni o te6nic "i"actic numai "up ce o aplicm "e cinci ori, prin urmare, la primele e?perimente ar trebui s fim pregti0i psi6ic 8i pentru ne=n0elegeri ori c6iar e8ecuri. 5mportant este s nu renun0m, s analizm ce anume am gre8it sau nu am =n0eles 8i apoi s aplicm te6nica respectiv =ntr&un mo" mai corect. De folos sunt "iscu0iile sincere cu colegii, asisten0ele la lec0ii, reflec0ia asupra propriei activit0i 8i citirea lucrrilor "e specialitate. Dn timp, "up ce stpEni0i un palier mai bogat "e te6nici 8i "up ce 8i elevii au =nceput s lucreze bine =n mo" in"ivi"ual 8i =n grupuri mici, a0i putea organiza lec0ii structurate "up mo"elul Evocare&<ealizarea sensului&<eflec0ie, "ar fr s renun0a0i la verificarea sistematic a cuno8tin0elor anterioare. #e parcursul utilizrii te6nicilor prezentate =n carte 8i a acestor mo"ele este posibil s v confrunta0i cu opinii "iferite referitoare la organizarea pre"rii, a

=nv0rii 8i a evalurii. #entru evitarea problemelor, ar fi recoman"abil, "e e?emplu, s nu e?perimenta0i aceste te6nici pentru prima "at =n prezen0a unei persoane strine care asist la lec0ie sau care nu agreeaz aceste mo"ele "e structurare a lec0iei. Unii profesori consi"er c aceste te6nici nu pot fi aplicate la clase ,,slabeG, "ar, e?perien0a ne "emonstreaz c aceste te6nici pot fi utilizate =n orice clas ,c6iar la clase consi"erate ,,in"isciplinate-, "ar nu la con0inuturi cu gra" mare "e "ificultate un"e profesorului =i revine rolul "e a e?plica sau "emonstra. #rin aplicarea acestor meto"ologii activizante, se va sc6imba rolul profesorului "in emi0tor "e cuno8tin0e =n organizator al =nv0rii 8i al evalurii, se va realiza trecerea "e la pre"are la =nv0are 8i evaluare, iar =nv0area va fi focalizat pe capacit0i, atitu"ini, competen0e 8i, mai pu0in, pe cuno8tin0e "eclarative. $apitolul ! H $LA9A H U' 9#AB5U AL D'VB<55 !! $lasa ca me"iu e"uca0ional !! ;ptimizarea me"iului fizic al clasei pentru =nv0are !! $limatul afectiv al clasei !2 $onstruirea clasei ca o comunitate "e =nv0are !1 ;rganizarea =nv0rii =n grupuri mici =n clas !+ #unctele forte 8i punctele slabe ale =nv0rii =n grupuri mici !) #roiectarea 8i organizarea activit0ii =n grupuri mici !/ Desf8urarea activit0ii =n grupuri 2. $oor"onarea activit0ilor =n grupuri 2( #rezentarea pro"uselor, evaluarea activit0ii 8i a rezultatelor 1! $apitolul 2 H M;DELE DE 9A<U$AU<A<E A LE$B5E5 1. Mo"elul tra"i0ional 1. Mo"elul FEvocare H <ealizarea sensului H <eflec0ieG ++ Mo"elul F@tiu H Vreau s 8tiu H Am =nv0atG ) Mo"elul F=nv0rii prin e?plorare 8i "escoperireG )/ Mo"elul lui <.M. 4agnP () Mo"elul ,,=nv0rii "irecte sau e?pliciteG /2 $apitolul 1 H AE7'5$5 DE EV;$A<E @5 DE M;A5VA<E 22 4En"i0i H Lucra0i =n perec6i H $omunica0i 21 4En"i0i H Lucra0i =n perec6i H Lucra0i =n patru 2+ 7Ertia "e un minut 2+ Masa rotun" simultan 2+ $ercul 2. $ercul 5nterior H E?terior 2) 9crierea liber 2) 4raffiti 2( Lan0ul i"eilor 2/ $opacul i"eilor 2/ 5nterviu =n perec6i 22 4se8te pe cineva care 8tie 3 VEntoarea "e comori 22 Aermenii&c6eie =n avans ! ! #re"ic0ie cu termeni "a0i ! ! 9tabilirea succesiunii evenimentelor ! 2 $ategorizarea ! 1 $apitolul + H MEA;D;L;455 DE 9AUD5U 5'D5V5DUAL @5 DE <EDA$AA<E ! . 9trategii "e lectur a te?telor 8tiin0ifice ,9LA9- ! . 5nterogarea autorului ! / 5nterogarea reciproc sau =n perec6i ! / 9caunul autorului ! 2 46i"ul "e stu"iu !! $6estionar cu termeni "e vocabular !!! 9criere 8i interevaluare =n grupuri mici !!! 95'EL4 !!! Ae6nica <5$A< !!+ Meto"a lecturii performante ,ML#- !!+ Ae6nica 9#5< !!. Ae6nica #Q<9A !!. Ae6nica 9Q1< !!) Ae6nica A#A9E !!) Ae6nica MU<DE< !!) Meto"a comentariului "e te?t ,M$A- !!( Ae6nica lecturii cu re"actarea "e te?t scris ,L<A9- !!( <A*A !!/ #re"ic0ie pe baza unui te?t !!2 $reativitatea g6i"at !2! <evizuirea circular !21 Manuscrisul pier"ut !2+ Maratonul "e scriere !2. Autoscopia !2) Analizarea 8i interpretarea imaginilor !2) E?amenul "e film !1! *i8ele !12 *i8ele "e stu"iu !11 #lanul "e i"ei !1+ Aezele !1) Listele "e informa0ii !1( Listele enumerative !1( Listele structurate !1( $onspectul !1/ <eferatul !+ <ezumatul !+. <ecenzia !+) Eseul !. Eseul cu rspuns restrEns !.2

>ibliografia !.2 $apitolul . H MEA;D;L;455 DE D'VBA<E #<5' $;;#E<A<E !.+ Lectura0i H <ezuma0i =n perec6i !.. <ezuma0i H Lucra0i =n perec6i H $omunica0i !.) Lectura =n perec6i H <ezumatul =n perec6i !.) Amesteca0i&v H Dng6e0a0i H *orma0i perec6i !.( $reioanele la mi%loc !.( #ovestire =n grup !./ 5nterviu =n "irect !./ Am vzut, am cititR !.2 MEna oarb !.2 Las&mi mie ultimul cuvEnt !)! Lurnalul "ublu !)! #re"area reciproc !)1 <ecutarea !)) 5nterviul =n trei trepte !)( 5nterviul =n grup !)/ Aria"ele !)2 Mozaic ,5- !)2 Mozaic 55 !(! *ierstrul !(2 #rovocarea clasei !(1 #rovocarea simultan a clasei !(1 Ae6nica ,,sc6imb perec6eaG !(+ $omer0ul cu probleme !() 9c6imbul "e probleme !() Amestecarea !(( <ecapitularea prin rota0ie !(( Unul st, trei circul !(/ $ubul !(2 Discu0ia "iri%at !/ 5nterogarea multiprocesual !/. Ae6nica FpercutriiG !2+ $omunicarea rotativ !2. Acvariul !2. #rofesorul =ntreab ,#re"area prin =ntrebri- !2) Elevii =ntreab !2( $apitolul ) H MEA;D;L;455 >A:AAE #E A<4UME'AA<E 2 Ae6nici "e argumentare 2 + Ae6nici "e argumentare in"uctiv 2 . Ae6nici "e argumentare "e"uctiv 2 ) Aipuri "e argumente 2 ( Ae6nici "i"actice "e argumentare 2!! Argumente pe cartona8e 2!! Aabelul A 2!2 Argumente H $ontraargumente 2!1 Argumente pentru 8i argumente contra 2!1 9us0inerea pozi0iei pr0ii a"verse 2!+ $apitolul ( H MEA;D;L;455 >A:AAE #E DE:>AAE<5 2!) $ontroversa constructiv 2!2 $ontroversa aca"emic 22 Linia valorilor 22! $ol0urile 222 <e0eaua "e "iscu0ii 22+ Dezbaterea Sarl #opper 22. Dezbaterea #olicM 2++ Dezbaterea *orum 2. Dezbaterea "e tip panel 2.+ Dezbaterea "e tip ,,broasc 0estoasG 2.. $apitolul / H MEA;D;L;455 DE <E:;LVA<E A 95AUAB55L;<&#<;>LEM 2.( >rainstorming&ul 2./ Mai multe capete la un loc 2)2 Minicazurile 2)1 9tu"iul "e caz 2)+ #irami"a sau bulgrele "e zpa" 2)( Meto"a riscului sau a obstacolelor 2)/ Acci"ente ecologice 2)/ Ae6nica #6illips ) T ) 2)2 Ae6nica ) H 1 H . 2( 9inectica 2(2 4rupul "e aprofun"are profesional 2(2 #artenerul "e spri%in 2(. $apitolul 2 H MEA;D;L;455 >A:AAE #E 5'VE9A54AB5E 2() 5nvestiga0ia =n grup 2(/ 5nvestiga0ia comun 2(2 $6estionarul 2/ Anc6eta 2/! $ercetarea mea 2/2 Meto"a plriilor gEn"itoare 2/+ Ae6nica Lotus 2/( Meto"a *<59$; 22 $e se =ntEmpl "ac UC 22!

Ae6nica AE5 222 E?perimentul 222 E?plozia stelar 221 $um folosim UC 22+ A"evrat3*als 22. $a"ranele 22. Analiza 9N;A 22) 7e?agonul 1 E?plorarea inter"isciplinar 1 2 <eporta%ul 1 + 5nterviul 1 . #roiectul 1 ( $apitolul ! H AE7'5$5 DE ;<4A'5:A<E 4<A*5$ A 5'*;<MAB55L;< 1!! Aabelul incomplet 1!2 Aabelul pre"ic0iilor 1!+ Aabelul consecin0elor 1!+ Aabelul cauz H con"i0ie H efect 1!. Aabelul sinoptic 1!) Aabelul sinoptic comparativ 1!( Aabelul sinoptic al conceptelor 1!/ Aabelul simbolic al caracteristicilor 1!/ Aabelul "e analiz a trsturilor semantice 1!2 Aabelul "e cifre 12 E?punerea pe tabl 12! 9c6ema liniar 12! 9c6ema liniar orizontal "e tip cauz&efect 12! *riza cronologic 122 9c6ema liniar vertical cronologic 122 9c6ema liniar vertical cronologic =n trepte 12+ 9c6ema "e tip arbore 12. Arbore orizontal "e tip cauz&efect 12. Arbore orizontal "e tip situa0ie H problem H e?plica0ie 12) Arbore orizontal "e tip concept 12( Arbore orizontal "e tip clasificare 12/ Arbore vertical 122 Arborele conceptelor 122 9c6ema pirami"al 122 9c6ema circular sau secven0ial 11 7r0i cognitive sau conceptuale 11! >ula "ubl 111 ;rganizatorul grafic al caracteristicilor 11+ $iorc6inele 11+ <e0eaua persona%elor 11/ 9c6ema sistemic 1+! Diagrama 5s6iKaOa 1+2 Diagrama Venn 1++ <e0eaua semantic 1+) 9oarele caracteristicilor 1+) Lurnalul grafic 1+( 7arta cu figuri 1+/ Ae6nica blazonului 1+2 9uporturi metaforice 1. #osterul 1.! $apitolul !! H AE7'5$5 DE <E*LE$B5E 1.( $vintetul 1.( E?erci0ii "e scriere refle?iv 1./ Eseul "e cinci minute 1.2 Eseul "e zece minute 1) Eseul cu argumente pro 8i contra 1) Ae6nici "e prospectiv 1)! $artoanele colorate 1)! Arierea aser0iunilor 1)2 9intetizarea 1)1 Anun0ul "e mic publicitate 1)+ Ae6nica fotolimba%ului 1)+ 46icitorile 1). <oata 1)) Aurul galeriei 1)) Aemele "e cas 1)( #ortofoliul 1)/ $apitolul !2 H MEA;D;L;455 >A:AAE #E L;$U<5 1(+ Locurile "i"actice 1(+ Locul "e roluri 1(. #rocesul literar 1(/ #uzzle 1(2 #tratele "ivizate 1/ Ec6ipe H Locuri H Aurniruri 1/2 Aurnirul enun0urilor 1/1 <obingo 1/+ Aurnirul =ntrebrilor 1/. $ltorie misterioas 1/( Locuri celebre 1//

>enzi "esenate 1// Locul "enumirilor geografice 1/2 Lan0ul "enumirilor geografice 1/2 Locul 0rilor 12 ;ra8e la ,,apG 12 5tinerare geografice 12 >ibliografie 12 DULAM, MARIA ELIZA, 000, ME'!D!L!$IE DIDA('I(. EDI*IA A -A Dn e"i0ia ! au e?istat primele "ou capitole "in aceast lucrare. Dn aceast e"i0ie au fost restructurate primele "ou capitole 8i au fost a"ugate "ou capitole noi. Dac =n e"i0ia ! au fost prezentate e?emple "in "omeniul geografiei, =n e"i0ia a 2&a au fost prezentate e?emple 8i "in alte "omenii pentru a fi util profesorilor "e "iferite specialit0i 8i =nv0torilor, atEt "ebutan0i, cEt 8i cu e?perien0 =n activitatea "i"actic. $6iar "ac =n lucrare sunt prezentate meto"e consi"erate ,,tra"i0ionaleG 8i ,,cunoscuteG, prin stu"ierea acestei lucrri, fiecare profesor ar trebui s con8tientizeze c fiecare meto" "i"actic are o anumit importan0, motiv pentru care s&ar cuveni s fie folosit, "ar la un nivel superior, cel al e?pertului. Dn lucrrile "e specialitate, =n general, o meto" "i"actic este prezentat =n cEteva paragrafe. #e baza e?perien0ei acumulat =n activitatea cu elevii 8i cu stu"en0ii 8i a stu"iului unei bibliografii e?tinse, =n lucrare, fiecare meto" este prezentat =ntr&un mo" e?tins, "etaliat "in punct "e ve"ere teoretic, a"ucEn" informa0ii "in "iferite "omenii ,psi6ologie, pe"agogie, logic, epistemologie, "i"actici speciale etc.-. #entru ca fiecare profesor 8i =nv0tor s poat aplica meto"ele "i"actice =ntr&un anumit "omeniu, =n lucrare se prezint foarte multe e?emple "e situa0ii "e =nv0are "etaliate pornin" "e la obiectivele opera0ionale. Meto"ele "i"actice sunt prezentate "in trei perspectiveI cEn" profesorul este cel care ac0ioneaz ,e?pune, e?plic, "emostreaz etc.-, meto"a fiin" ,,centrat pe profesorGJ cEn" elevul este actorul principal, meto"a fiin" ,,centrat pe elevG ,aceast perspectiv asupra meto"elor ,,tra"i0ionaleG fiin" nouJ cum anume poate fi folosit meto"a =n evaluare. Deoarece =n utilizarea fiecrei meto"e se pot folosi proce"ee, te6nici "i"actice 8i mi%loace "e =nv0mEnt "iverse, =n lucrare se prezint pentru fiecare meto" mai multe proce"ee "i"actice a"ecvate, aspecte teoretice 8i e?emple "e situa0ii "e =nv0are, care pot constitui mo"ele "e bun practic. #entru a facilita sistematizarea informa0iilor "espre meto"ologia "i"actic, =n lucrare e?ist multe clasificri, "iferite "e cele e?istente =n alte lucrri "e specialitate. $u siguran0 c mul0i profesori 8i =nv0tori consi"er c sunt e?per0i =n folosirea meto"elor ,,tra"i0ionaleG, =ns informa0iile actuale "in psi6ologia cognitiv permit reconsi"erarea lor. Unii profesori manifest ten"in0a "e a utiliza la clasa =n special meto"e ,,mo"erneG, centrate pe elev, =ns, consi"erm c nu este alegerea cea mai bun "eoarece fiecare meto" are valoarea ei 8i poate avea ma?im eficien0 =ntr&o anumit situa0ia "e =nv0are. #rofesorii "ebutan0i vor gsi =n carte sugestii "espre utilizarea conversa0iei euristice, pe care o consi"erm ca fiin" cel mai "ificil "e aplicat 8i care necesit miestrie "in partea profesorului 8i competen0 =n specialitate. Dn concluzie, profesorii competen0i ar trebui s utilizeze la clas atEt meto"e tra"i0ionale, cEt 8i meto"e activizante. 5ntro"ucere =n meto"ologia "i"actic $apitolul ! MEA;D;L;455 EV#;:5A5V&#E<$E#A5VE DE #<EDA<E&D'VBA<E !.!. E?punerea !.!.!. #regtirea e?punerii !.!.2. E?punerea con0inutului =n lec0ie !.!.1. $alitatea e?punerii !.!.+. Aipuri "e e?puneri !.!... Ae6nici 8i proce"ee bazate pe mo"elul e?pozitiv&receptiv !.2. #ovestirea 1. !.2.!. #regtirea povestirii !.2.2. 5ntegrarea povestirii =n lec0ie !.2.1. Ae6nici 8i proce"ee bazate pe mo"elul narativ&receptiv !.1. Descrierea !.1.!. Aipuri "e "escrieri geografice !.1.2. #regtirea "escrierii !.1.1. 5ntegrarea "escrierilor =n lec0ii !.1.+. Ae6nici 8i proce"ee bazate pe mo"elul "escriptiv&perceptiv !.+. E?plica0ia "i"actic !.+.!. *un"amente conceptuale !.+.2. Aipuri "e e?plica0ii "i"actice !.+.1. E?plica0ia "i"actic a fenomenelor geografice !.+.+. $orela0ii =ntre con0inutul lec0iei 8i meto"a e?plica0iei !.+... Evaluarea e?plica0iei "i"actice !... #relegerea !...!. $onceptul "e prelegere !...2. Aipuri "e prelegeri !...1. Elaborarea 8i utilizarea sMllabus&ului !...+. #roiectarea prelegerii !..... $alitatea prelegerii !...). #rezentarea prelegerii !...(. E?emplificri "e prelegeri !.). Demonstra0ia 8i argumentarea !.).!. 9emnifica0ia =ntemeierii sus0inerilor !.).2. Demonstra0ia !.).1. Argumentarea $apitolul 2 MEA;D;L;455 D5AL;4ALE @5 D5AL;45$E DE #<EDA<E&D'VBA<E 2.!. $onversa0ia 2.!.!. <olul =ntrebrilor =n lec0ie 2.!.2. 9ugestii privin" comunicarea verbal =n lec0ie 2.!.1. $lasificarea =ntrebrilor 2.!.+. Aipuri "e conversa0ie 2.!... Ae6nici 8i proce"ee "i"actice bazate pe conversa0ie 2.2. >rainstoming&ul 2.2.!. #rincipiile brainstorming&ului 2.2.2. $on"i0ii 8i reguli =n brainstoming 2.2.1. Aplicarea braistorming&ului =n lec0ii 2.1. #roblematizarea 2.1.!. $onceptul "e problematizare 2.1.2. $onceptul "e situa0ie&problem 2.1.1. #regtirea problematizrii pentru lec0ie 2.1.+. 5ntegrarea problematizrii =n lec0ie 2.1... 9itua0ii&problem cu scop "i"actic 2.1.). Valen0ele formative ale problematizrii

2.+. Dezbaterea 2.+.!. *un"amentele "ezbaterii 2.+.2. #rincipiile etice ale "ezbaterilor e"uca0ionale 2.+.1. Dezbaterea Sarl #opper 2.+.+. Dezbaterea #olicM 2.+... Dezbaterea *orum 2.+.). Ae6nici 8i proce"ee "e "ezbatere $apitolul 1 MEA;D;L;455 DE EV#L;<A<E A <EAL5AB55 @5 A 9U>9A5AUAEL;< A$E9AE5A 1.!. ;bservarea 1.!.!. $onceptul "e observare 1.!.2. Aipuri "e observare 1.!.1. #ercep0ia, proces cognitiv la baza observrii. 1.!.+. Meto"ologia observrii 1.!... Ae6nici 8i proce"ee "e observare 1.!.). Ae6nici 8i proce"ee "e autoevaluare 8i "e evaluare a observa0iei elevului 1.2. Dnv0area prin "escoperire 1.2.!. $onceptul "e =nv0are prin "escoperire 1.2.2. Aipuri "e =nv0are prin "escoperire 1.2.1. Etapele =nv0rii prin "escoperire 1.2.+. E?emple "e situa0ii "e =nv0are prin "escoperire "iri%at 1.1. 9tu"iul "e caz 1.1.!. Delimitri conceptuale 1.1.2. Aipuri "e cazuri 1.1.1. Meto"ologia stu"iului "e caz 1.+. Anc6eta 8i investiga0ia 1.+.!. Delimitri conceptuale 1.+.2. Aipuri "e investiga0ii 1.+.1. Etapele anc6etei 1.+.+. Etapele investiga0iei 1.+... ;bserva0ii asupra utilizrii investiga0iei cu scop "i"actic 1.+.). E?emple "e investiga0ii 1... E?perimentul 1...!. $onceptul "e e?periment 1...2. Aipuri "e e?perimente 1...1. Meto"ologia e?perimentului 1...+. E?emple "e e?perimente 1.). Mo"elarea 1.).!. Delimitri conceptuale 1.).2. *unc0iile mo"elelor 1.).1. Aipuri "e mo"ele 1.).+. Etapele construirii 8i utilizrii mo"elului =n procesul "i"actic 1.)... E?emple "e mo"ele realizate cu elevii $apitolul + MEA;D;L;455 >A:AAE #E A$B5U'E +.!. Lecturarea +.!.!. Delimitri conceptuale +.!.2. Aipuri "e te?te +.!.1. Aipuri "e lecturri +.!.+. 9ugestii meto"ologice privin" lecturarea in"ivi"ual +.!... 9ugestii privin" igiena lecturrii in"ivi"uale, =n lec0ie 8i =n afara lec0iei. +.!.).Ae6nici "e lecturare +.2. <ezolvarea "e probleme +.2.!. $onceptul "e problem +.2.2. Aipuri "e probleme +.2.1. Algoritmul rezolvrii unei probleme +.2.+. 9trategii algorimice 8i strategii euristice "e rezolvare a problemelor +.1.Algoritmizarea +.1.!. Delimitri conceptuale +.1.2. Descrierea unui algoritm +.1.1. Aipuri "e algoritmi +.+. E?erci0iul +.+.!. Delimitri conceptuale +.+.2. Aipuri "e e?erci0ii +.+.1. #roiectarea 8i realizarea unei situa0ii "e =nv0are prin e?erci0ii +.+.+. 5mportan0a e?erci0iilor =n formarea capacit0ilor +.+... E?emple "e e?erci0ii "in "omeniul cognitiv +... Lucrrile practice +...!. Delimitri conceptuale +...2. Aipuri "e lucrri practice +...1. Meto"ologia lucrrilor practice +.). Locurile "i"actice +.).!.$onceptul "e %oc +.).2.Aipuri "e %ocuri +.).1. Meto"ologia %ocului +.).+. E?emple "e %ocuri +.(. Locul "e roluri +.(.!. Delimitri conceptuale +.(.2. Meto"ologia %ocului "e roluri +.(.1. Aipuri "e %ocuri "e roluri >ibliografie DULAM MARIA ELIZA, /ERA1IMA R!)(!-A%U, 007, DIDA('I(A $E!$RA1IEI

Lucrarea (idactica geografiei a fost realizat cu scopul "e a le oferi profesorilor "e geografie o surs "e informa0ii teoretice 8i "e e?emple "e bun practic pentru activitatea "i"actic "esf8urat "e ctre ace8tia cu elevii. Lucrarea este fun"amentat "in punct "e ve"ere teoretic 8i aplicativ pe lucrrile "in "omeniul 8tiin0ele e"uca0iei, "e psi6ologie 8i "e "i"actica geografiei aprute =n <omEnia =n ultimii zece ani, "ar 8i pe o e?perien0 =n pre"area 4eografiei la gimnaziu, la liceu 8i la nivel universitar. Lucrarea este fun"amentat pe teoriile constructiviste ale pre"rii 8i ale =nv0rii 8i pe "ezi"eratele reformei =nv0mEntului "in <omEnia. *iin" "estinat, =n special, stu"en0ilor care se pregtesc s "evin profesori "e geografie 8i profesorilor "ebutan0i, cartea este scris =ntr&un limba% e?plicit, accesibil, pentru ca =n0elegerea 8i =nv0area s se pro"uc fr "ificultate. #entru a oferi o bun baz teoretic, se clarific toate conceptele fun"amentale utilizate 8i se prezint foarte multe clasificri pentru a facilita sistematizarea informa0iilor. #entru ca cititorii s poat aplica cu u8urin0 teoriile =n practica la clas, se prezint un palier vast "e e?emple, care au fost =n mare parte e?perimentate cu elevii sau cu stu"en0ii. Lucrarea este structurat =n nou capitole, =n fiecare "intre acestea abor"En"u&se o anumit tematic "in "i"actic. 9pre "eosebire "e alte lucrri "e "i"actica specialit0ii, =n aceast lucrare se insist asupra opera0iilor intelectuale, a capacit0ilor 8i abilit0ilor 8i competen0elor "ezvoltate la elevi. Dn lucrare sunt prezentate multe situa0ii "e =nv0are, c6iar "ac e?emplificrile pot fi consi"erate cu caracter "i"acticist. Aceste e?emple sunt prezentate =n "etaliu pentru ca stu"en0ii 8i profesorii s =n0eleag cum anume aplicm o teorie =n practic, cum anume realizm ,,meto"icG un "emers cognitiv cu elevii. $6iar "ac unii profesorii cunosc 8i aplic cele scrise =n cartea ,,Di"actica geografieiG ,Maria Eliza Dulam, !22)-, s&ar cuveni s =8i actualizeze cuno8tin0ele, s con8tientizeze aspectele 8i perspectivele noi oferite =n lucrare, pentru a organiza cu elevii un proces "e =nv0are la un nivel superior 8i pentru a nu rmEne la un nivel "escriptivism al geografiei. $artea este util tututor profesorilor, c6iar 8i "e alte specialit0i, care "oresc s fie mae8tri =n pre"area propriei "iscipline. $apitolul !. #<;$E9UL DE #<EDA<E & D'VBA<E H EVALUA<E $A ;>5E$A DE 9AUD5U AL D5DA$A5$55 4E;4<A*5E5 !.!. $onceptul "e "i"actic !.2. 5nstruirea 8i e"ucarea !.1. #re"area !.+. Dnv0area !.+.!. $aracteristicile =nv0rii !.+.2. #rocesul =nv0rii !... Evaluarea !...!. Evaluarea H component a procesului "e =nv0mEnt !...2. *unc0iile evalurii !...1. Aipuri "e evaluare !...+. Evaluarea formativ vs evaluarea normativ $apitolul 2. #<5'$5#55LE #<ED<55 & D'VB<55 4E;4<A*5E5 2.!. Aplicarea principiilor "i"actice =n lec0ia "e geografie 2.!.!. #rincipiul integrrii teoriei cu practica 2.!.2. #rincipiul respectrii particularit0ilor "e vErst 8i in"ivi"uale 2.!.1. #rincipiul =nv0rii con8tiente 8i prin ac0iune 2.!.+. #rincipiul stimulrii 8i "ezvoltrii motiva0iei pentru =nv0are 2.!... #rincipiul =nv0rii temeinice 2.!.). #rincipiul =nv0rii sistematice 8i continue 2.!.(. #rincipiul intui0iei 2.2. Aplicarea principiilor geografice =n lec0ii 2.2.!. #rincipiile geografice =n func0ie "e categoria "e spa0iu 2.2.2. #rincipii geografice =n func0ie "e categoria "e timp 2.2.1. #rincipiul cauzalit0ii 2.2.+. #rincipiul integralit0ii 2.2... #rincipiul unicit0ii =n "iversitate $apitolul 1. $;'B5'UAUL D'VBMW'AULU5 DE 4E;4<A*5E 1.!. 'o0iunea "e con0inut al =nv0mEntului "e geografie 1.2. Aranspunerea con0inutului =nv0mEntului "e geografie =n curriculumul 8colar 1.2.!. $urriculum&ul 8colar. Delimitri terminologice 8i conceptuale 1.2.2. #lanul&ca"ru "e =nv0mEnt, programele 8colare 8i manualele 8colare $apitolul + *5'AL5AB5LE D'VBMW'AULU5 LA 4E;4<A*5E +.!. ;biectivele =nv0mEntului la geografie +.2. ;biectivele opera0ionale +.2.!. *ormularea obiectivelor opera0ionale +.2.2. Aipuri "e obiective opera0ionale +.2.1. E?emple "e "erivare a obiectivelor opera0ionale "in obiectivele generale +.1. ;pera0ii, capacit0i, abilit0i +.+. $ompeten0ele +.+.!. $onceptul "e competen0 +.+.2. $aracteristicile competen0ei +.+.1. Aipuri "e competen0e +.+.+. Activit0i "e integrare pentru formarea competen0elor +.+... 5nterven0iile pe"agogice prin care se favorizeaz "obEn"irea competen0elor $apitolul . MEA;D;L;45A D5DA$A5$ D' LE$B5A DE 4E;4<A*5E ..!. Alegerea strategiilor "i"actice =n pre"area&=nv0area geografiei ..!.!. $onceptul "e strategie "i"actic ..!.2. $lasificarea strategiilor "i"actice ..!.1. $riterii "e alegere a strategiilor "i"actice ..2. Alegerea meto"elor "i"actice utilizate =n pre"area&=nv0area geografiei ..2.!. $onceptul "e meto" "i"actic ..2.2. *unc0iile 8i clasificarea meto"elor "i"actice ..1. Alegerea proce"eelor "i"actice 8i a te6nicii "i"actice =n pre"area&=nv0area geografiei ..+. Alegerea formei "e organizare a activit0ii la geografie .... Meto"e e?pozitive ....!. E?punerea ....2. #ovestirea ....1. Descrierea ....+. E?plica0ia ..). Meto"e a?ate pe "ialog 8i meto"e "ialogice ..).!. $onversa0ia ..).2. >rainstorming&ul ..).1. #roblematizarea ..).+. Dezbaterea ..(. Meto"e "e e?plorare a realit0ii 8i a substitutelor acesteia ..(.!. ;bservarea

..(.2. E?perimentul ..(.1. Dnv0area prin "escoperire ..(.+. 9tu"iul "e caz ..(... Mo"elarea ../.Meto"e bazate pe ac0iune ../.!. Algoritmizarea ../.2. E?erci0iul ../.1. <ezolvarea "e probleme ../.+. Locurile "i"actice ../... Locul "e roluri ../.). 5nstruirea cu a%utorul calculatorului ../.(. Dnv0area prin cooperare .././. Lecturarea $apitolul ) UA5L5:A<EA M5LL;A$EL;< DE D'VBMW'A D' #<EDA<EA&D'VBA<EA 4E;4<A*5E5 ).!. $onceptul "e mi%loc "e =nv0mEnt ).2. *unc0iile mi%loacelor "e =nv0mEnt ).1. $lasificarea mi%loacelor "e =nv0mEnt ).+. 5ntegrarea mi%loacelor "e =nv0mEnt =n lec0ie ).+.!. Utilizarea mi%loacelor scrise =n activitatea "i"actic ).+.2. Utilizarea imaginilor =n activitatea "i"actic ).+.1. Utilizarea 6r0ilor =n activitatea "i"actic ).+.+. Utilizarea filmelor =n activitatea "i"actic ).+... *olosirea anima0iei computerizate =n activitatea "i"actic ).+.). Utilizarea unor mi%loace obiectuale =n lec0ii ).).(. *olosirea tablei =n lec0ie ).+./. Utilizarea flip-chart&ul =n activitatea "i"actic ).+.2. *olosirea caietului "e noti0e =n =nv0are ).+.! . Utilizarea retroproiectorului =n activitatea "i"actic $apitolul ( EVALUA<EA #<;$E9ULU5 DE D'VBA<E @5 A <E:ULAAAEL;< (.!. Meto"e 8i te6nici "e evaluare oral (.!.!.Ae6nica e?punerii orale a cuno8tin0elor (.!.2.Ae6nica "escrierii (.!.1. Ae6nica e?plica0iei (.!.+. Ae6nica c6estionrii orale frontale (.!... Ae6nica c6estionrii orale a unui grup (.!.). Ae6nica c6estionrii orale in"ivi"uale (.2. Evaluarea scris (.2.!. 5nstrumente "e evaluare scris (.2.2. Aipuri "e itemi (.2.1. Ae6nici "e frau"are la teste (.1. Evaluarea prin probe practice (.+. Meto"e 8i instrumente "e evaluare comple? (.+.!. <eferatul (.+.2. #roiectul (.+.1. #ortofoliul (.+.+. #osterele (.+... <eporta%ul (.+.). 5nterviul (.+.(. 5nvestiga0ia (... Autoevaluarea 8i interevaluarea $apitolul / *;<ME DE ;<4A'5:A<E A A$A5V5AB55 D5DA$A5$E LA 4E;4<A*5E /.!.$onceptul "e form "e organizare a activit0ii "i"actice /.2. $lasificarea formelor "e organizare a activit0ii instructiv&e"ucative /.2.!. $lasificarea "up numrul participan0ilor /.2.2. $lasificarea "up locul "e "esf8urare /.2.1. $lasificarea "up pon"erea meto"elor "i"actice /.1.Lec0ia H activitate "i"actic fun"amental /.1.!. $onceptul "e lec0ie /.1.2. Aipuri 8i variante "e lec0ii "e geografie /.1.1. Momentele lec0iei "e geografie /.+. Mo"ele "e structurare a lec0iei "e geografie /.+.!. Mo"elul tra"i0ional /.+.2. Mo"elul ,,=nv0rii "irecte sau e?pliciteG /.+.1. Mo"elul ,,Evocare H <ealizarea sensului H <eflec0ieG /.+.+. Mo"elul ,,@tiu H Vreau s 8tiu H Am =nv0atG /.+... Mo"elul ,,=nv0rii prin e?plorare 8i "escoperireG /... Activit0i "i"actice 8colare specifice geografiei /...!. Activitatea "i"actic =n cabinetul "e geografie /...2. Activitatea "i"actic =n terenul "e geografie /...1. Activitatea =n cercul "e geografie /...+. $onsulta0iile 8i me"ita0iile /..... 9impozioanele /...). <eviste cu con0inut "e geografie /...(. ;limpia"ele 8i concursurile /.../. #etreceri 8i spectacole /.). Activit0ile "i"actice e?tra8colare specifice geografiei /.).!. Activit0ile =n muzee /.).2. Activit0ile =n cluburi ale elevilor /.).1. Vizionrile "e spectacole 8i "e filme "ocumentare /.).+. E?pe"i0ia, tabra 8i orientarea turistic /.)... Vizita geografic /.).). Drume0ia cu scop 8i con0inut "e geografie

/.).(. E?cursia cu scop 8i con0inut "e geografie $apitolul 2 #<;5E$AA<EA D5DA$A5$ 2.!.Delimitri terminologice ale proiectrii "i"actice 2.2. 5mportan0a proiectrii activit0ii "i"actice 2.1. #lanificarea anual 2.+. #lanificarea pe unit0i "e =nv0are 2... #roiectarea lec0iei ,pre&instruire2...!. $ompeten0a "e a proiecta o lec0ie 2...2. Etapele proiectrii lec0iei 2...1. Documentarea pentru lec0ie 2...+. Elaborarea proiectului "e lec0ie 2.). #regtirea lec0iei 2.(. 5mplementarea proiectului lec0iei 8i monitorizarea activit0ii ,instruire2.(.!. Momentul organizatoric 2.(.2.Verificarea cuno8tin0elor anterioare ale elevilor 2.(.1. DobEn"irea noilor cuno8tin0e 2.(.+. $onsoli"area 8i evaluarea noilor cuno8tin0e ale elevilor 2.(... Aprecierea lec0iei "e ctre profesor >ibliografie A'EVE MARIA ELIZA DULAM, IZA3ELA AMALIA MI4AL(A ((!!RD!%A'!RI), 010, EUR!,A.,R!IE('E DE LE(*II ,E%'RU (LA/A A -I-A, E"itura #resa Universitar $lu%ean, $lu%&'apoca $lu%&'apoca 22+ pagini A+, 1 lei $uprins ;ana&<amona 5L;VA' $e se =n0elege prin EuropaC . ;ana&<amona 5L;VA', Maria Eliza DULAM Europa H pozi0ia geografic, limite, 0rmuri, =ntin"ere !! ;ana&<amona 5L;VA', 5zabela Amalia M57AL$A <elieful Europei !) Maria Eliza DULAM $lima Europei 22 ;ana&<amona 5L;VA', Maria Eliza DULAM, 5zabela Amalia M57AL$A <Eurile, fluviile, lacurile. Analiza unui fluviuI Dunrea 2/ Maria Eliza DULAM Vegeta0ia, fauna 8i solurile Europei 1/ 5zabela Amalia M57AL$A #opula0ia Europei ++ A"ela 'iculina '5$;A< #opula0ia Europei .( #aula M;LD;VA' 7arta politic a Europei )2 Antoaneta&$arina #;#E9$U Europa $entral. 9pecificul regiunii )( 5zabela Amalia M57AL$A 4ermania (2 5zabela Amalia M57AL$A Elve0ia (2 Maria Eliza DULAM #olonia /) Maria Eliza DULAM <epublica Ungar . 2+ Maria Eliza DULAM <epublica Mol"ova 2/ 9an"a&Maria <;@$A Europa 9u"ic. 9pecificul regiunii ! 2 Maria Eliza DULAM, Aurica M;<A<5U 9pania 8i #ortugalia ! / Maria Mag"alena :L;4 5talia !2 Alina B;LA@ 4recia !12 Maria Eliza DULAM >ulgaria!+2 A<;M>5AX9 LenY $roa0ia !+( Ancu0a $;MA' Europa Estic. 9pecificul regiunii !.2 >og"an&$tlin @;*LU *e"era0ia <us !.) 'icoleta 5leana M;<A< Europa Vestic. 9pecificul regiunii !)! 5zabela Amalia M57AL$A *ran0a !( Maria Eliza DULAM ;lan"a !/2 Maria Eliza DULAM <egatul Unit al Marii >ritanii 8i al 5rlan"ei "e 'or". $aracteristici naturale !// ;ana&<amona 5L;VA', 5zabela Amalia M57AL$A #opula0ia, a8ezrile 8i economia <egatului Unit al Marii >ritanii 8i al 5rlan"ei "e 'or" !21 #aula ;vi"ia $5M#;5E@ Europa 'or"ic. 9pecificul regiunii 2 ! 5zabela Amalia M57AL$A 'orvegia 2 . 5zabela Amalia M57AL$A 9ue"ia 2!+ Lucrarea cuprin"e 1! proiecte "e lec0ii realizate "e ctre profesori 8i masteranzi "e la *acultatea "e 4eografie. #roiectele sunt focalizate pe formarea competen0elor la elevi. *r a fi proiecte ,,pureG, ele sunt structurate "up "iverse mo"ele "e structurare a lec0iilorI mo"elul tra"i0ional, mo"elul =nv0rii secven0iale a cuno8tin0elor, mo"elul Evocare&<ealizarea sensului&<eflec0ie. #roiectele cuprin" secven0e "e =nv0are organizate frontal, in"ivi"ual 8i =n grup. #entru ca elevii s =8i formeze competen0e, sarcinile "e lucru sunt organizate pe baza unor material grafice "iverseI 6r0i, "iagrame, te?te. Multe lec0ii au incluse te?te care pot fi utilizate pentru "ocumentare "e ctre profesori 8i elevi sau pentru ca material suport pentru "iverse situa0ii "e =nv0are. $on0inutul este comple?, "iversificat, "ep8e8te nivelul "e cuno8tin0e ale elevilor "in clasa a V5&a. 9e ofer un con0inut bogat cu scopul =n0elegerii cEt mai profun"e a continentului 8i a 0rilor europene. 9&au utilizat meto"e variateI conversa0ia euristic, e?plica0ia, analiza 8i interpetrarea 6r0ii 8i a "iagramei. #roiectele cuprin" rspunsuri aproape la toate =ntrebrile 8i rezolvrile la multe sarcini "e =nv0are. *iecare proiect "e lec0ie con0ine sc6i0a "e pe tabl 8i "in caietul elevilor. Lec0iile cuprin" organizatori grafici "e "iverse formeI tabele, "iagram Venn, tabelul A, bula "ubl, sc6ema pirami"al, cioc6inele etc. 1iecare pro=esor are posiHilitatea s@ selecteBe situaAiile .e C"?@Aare C" =u"cAie .e "i?elul ele?ilor >i .e tiDpul .ipo"iHil. $E!$RA1IA ,!,ULA*IEI )I A A)EZRIL!R.,R!IE('E DE LE(*II ,E%'RU (LA/A A J-A DE MARIA ELIZA DULAM, E"itura #resa Universitar $lu%ean, // pagini. !. lei $omentarii meto"ologice #roiect "e lec0ieI Evolu0ia numeric a popula0iei globului #roiect "e lec0ieI Dinamica natural a popula0iei #roiect "e lec0ieI Aranzi0ia "emografic #roiect "e lec0ieI Mobilitatea teritorial a popula0iei #roiect "e lec0ieI <spEn"irea teritorial a popula0iei #roiect "e lec0ieI Densitatea popula0iei #roiect "e lec0ieI 9tructuri "emografice

#roiect "e lec0ieI 7abitatul uman. Definire 8i componente #roiect "e lec0ieI Urbanizarea. Dinamica urban #roiect "e lec0ieI *unc0iile 8i structura func0ional a a8ezrilor #roiect "e lec0ieI *orme "e concentrare urban. Metropole 8i megalopolisuri #roiect "e lec0ieI ;rganizarea spa0iului urban. #lanul ora8ului 8i zonele "e influen0 #roiect "e lec0ieI #eisa%e rurale. Amena%area spa0iului rural DULAM MARIA ELIZA, 007, $E!$RA1IE 1IZI(. ,LA%I1I(RI )I ,R!IE('E DE LE(*II ,E%'RU (LA/A A --A Dn cartea ,,#ractic pe"agogicG, =n ,,Di"actica geografieiG 8i =n ,,Elemente "e "i"acticG promovm un anumit tip "e proiect "e lec0ie 8i anumite planificri "e unit0i "e =nv0are, iar =n aceast lucrare oferim e?emple "e bun practic. #roiectul "e lec0ie pe care =l promovm este construit "up logica proiectului unei caseI proiectul este realizat "e ctre o persoan, "ar el poate fi realizat =n practic "e ctre o alt persoan. Dn principiu, =n proiect men0ionm tot ceea ce ar trebui s spun profesorul =n clas 8i ce anume a8teapt s rspun" elevii la o =ntrebare. Dn mo" firesc, niciun proiect nu va fi realizat =n clas a8a cum este ,,scrisG "eoarece interven0iile elevilor "ifer "e ceea ce am anticipat =n proiect, =ns, "ac avem clar formulate obiectivele 8i ,,scenariulG ne este mult mai u8or s =i con"ucem pe elevi spre realizarea lor. Elaborarea unui astfel "e proiect necesit "ocumentare ,,serioasG, timp, efort "e gEn"ire, =ns cresc 8ansele realizrii unor lec0ii reu8ite, la care elevii s nu se plictiseasc. Aceste proiecte au fost realizate =n practic, "ar avEn" la "ispozi0ie 2 ore "e sptmEn 8i materialul "i"actic prezentat. Ve0i observa c or"inea lec0iilor este "iferit "e cea "in #rograma 8colar pentru a construi cuno8tin0ele noi =n mo" logic, pe baza celor anterioare. Meto"a cea mai frecvent utilizat este conversa0ia euristic, meto" pe care o consi"erm cea mai "ificil "e utilizat =n activitatea cu elevii, meto" care presupune "in partea profesorului un nivel =nalt "e cuno8tin0e "e specialitate 8i "e meto"ica specialit0ii. #rin acestea proiecte ne&am propus, "e asemenea, ca stu"en0ii 8i profesorii s =n0eleag fenomenele 8i procesele geografice, iar "up =n0elegerea acestora vor putea a"apta proiectele =n func0ie "e nivelul elevilor cu care lucreaz, "e resursele "e timp 8i materiale "isponibile. Dn func0ie "e con0inuturile abor"ate la clasa a 5V&a, anumite secven0e "in aceste proiecte pot fi aplicate =n lec0iile sus0inute la aceste clase ori =n lec0ii "e la "iferite clase. La o analiz atent ve0i observa c fiecare concept este "efinit =ntr&o form cEt mai simpl, "ar e?plicit 8i clar. Am insistat =n fiecare lec0ie pe elaborarea sc6i0ei pe tabl, pentru ca elevii s =nve0e s foloseasc organizatorii grafici =n sistematizarea 8i sintetizarea informa0iilor. $6iar "ac aceste proiecte pot fi consi"erate ,,tra"i0ionaleG, profesorii le pot transpune =n practic =ntr&un mo" creativ, avEn" posibilitatea "e a utiliza 8i alte te6nici "i"actice pe parcursul lec0iilor, mai ales c la nicio lec0ie nu am "etaliat verificarea cuno8tin0elor anterioare, cu toate c acest moment al lec0iei nu ar trebui nici"ecum s lipseasc. $uprins #lanificarea unit0ii "e =nv0are 3m-ntul ca planet #lanificarea unit0ii "e =nv0are *elieful #lanificarea unit0ii "e =nv0are &tmosfera #lanificarea unit0ii "e =nv0are +idrosfera #lanificarea unit0ii "e =nv0are iosfera #roiect "e lec0ieI 4eografia H ramur a 8tiin0ei #roiect "e lec0ieI #mEntul H corp cosmicJ pozi0ia =n sistemul solar 8i =n Univers. Luna H satelit natural al #mEntului #roiect "e lec0ieI <eprezentarea suprafe0ei #mEntului ,continente 8i oceane-. 4lobul geografic 8i planiglobul. *orma 8i "imensiunile #mEntului #roiect "e lec0ieI Mi8crile #mEntului 8i consecin0ele lor Aest pentru evaluarea sumativ #roiect "e lec0ieI Alctuirea intern a #mEntului 8i mi8carea plcilor tectonice #roiect "e lec0ieI Vulcanii 8i cutremurele #roiect "e lec0ieI <elieful continentelor #roiect "e lec0ieI <elieful bazinelor oceanice. Brmurile 8i articula0iile lor #roiect "e lec0ieI <elieful orizontului local H elemente "e baz. <eprezentarea orizontului local Aest pentru evaluarea sumativ #roiect "e lec0ieI Atmosfera H caractere generale #roiect "e lec0ieI Aemperatura aerului 8i precipita0iile #roiect "e lec0ieI #resiunea aerului 8i vEnturile #roiect "e lec0ieI Vremea. #oluarea aerului #roiect "e lec0ieI :onele termice 8i tipurile "e clim Aest pentru evaluarea sumativ #roiect "e lec0ieI 7i"rosfera H caractere generale. #oluarea 8i protec0ia apelor #roiect "e lec0ieI Mi8carea apei oceanice #roiect "e lec0ieI :pezile persistente 8i g6e0arii #roiect "e lec0ieI Apele curgtoare 8i lacurile #roiect "e lec0ieI Apele subterane Aest pentru evaluarea sumativ #roiect "e lec0ieI >iosfera H caractere generale. $onservarea biosferei #roiect "e lec0ieI Vegeta0ia 8i fauna "in orizontul local #roiect "e lec0ieI :ona biogeografic cal" #roiect "e lec0ieI :ona biogeografic temperat 8i zona rece #roiect "e lec0ieI 9olul

DULAM, MARIA ELIZA, 000, ,RA('I(A ,EDA$!$I(. EDI*IA A -A, (LU5-%A,!(A, EDI'URA (LU/IUM, 70 ,A$I%I Aceast carte este util stu"en0ilor 8i profesorilor "ebutan0i "e la "iferite specialit0i, mentorilor, "ar 8i profesorilor care "oresc s ob0in un nivel mai =nalt "e competen0 profesional. #rin citirea primului capitol, o persoan se familiarizeaz cu principalele "ocumente 8colare, =n0elege importan0a acestora 8i poate =nv0a cum anume s le elaboreze 8i "e ce s le elaboreze =ntr&un anume fel. 9e insist pe importan0a cunoa8terii "e ctre ca"rele "i"actice a Legii =nv0mEntului 8i a Legii privin" 9tatutul personalului "i"actic, =n special pentru autoprotec0ie. *i8ele "e observare, "e analiz 8i "e evaluare a lec0iei "in cel "e&al "oilea capitol nu sunt prezentate "oar cu scopul "e a fi completate "e ctre stu"en0i =n timpul practicii pe"agogice, ci, mai "egrab, pentru a fi folosite "e ctre orice profesor sau =nv0tor =n autoevaluare. #rin stu"ierea acestor fi8e, remarcm comple?itatea lec0iei 8i a procesului "i"actic 8i perspectivele multiple "in care poate fi analizat 8i interpretat activitatea unui "ascl. Aceste fi8e nu sunt instrumente formale, ci instrumente care pot fi folosite =n mo" pragmatic pentru a ne a%uta s reflectm asupra propriei presta0ii 8i s progresm profesional. $ompletarea lor este mai pu0in semnificativ "ecEt stu"ierea 8i =n0elegerea lor. #rin citirea celui "e&al treilea capitol, un stu"ent sau un profesor poate afla o opinie referitoare la elaborarea unui proiect "i"actic 8i punerea lui =n practic. #roiectul "e lec0ie pe care =l promovm este construit "up logica proiectului unei caseI proiectul este realizat "e ctre o persoan, "ar el poate fi realizat =n practic "e ctre o alt persoan. Dn principiu, =n proiect men0ionm tot ceea ce ar trebui s spun profesorul =n clas 8i ce anume a8teapt s rspun" elevii la o =ntrebare. Dn mo" firesc, niciun proiect nu va fi realizat =n clas a8a cum este ,,scrisG "eoarece interven0iile elevilor "ifer "e ceea ce am anticipat =n proiect, =ns, "ac avem clar formulate obiectivele 8i ,,scenariulG ne este mult mai u8or s =i con"ucem pe elevi spre realizarea lor. Elaborarea unui astfel "e proiect necesit "ocumentare ,,serioasG, timp, efort "e gEn"ire, =ns cresc 8ansele realizrii unor lec0ii reu8ite, la care elevii s nu se plictiseasc. Dn carte se ofer 8i alte argumente prin care sunt sus0inute opiniile "espre

realizarea proiectelor 8i implementarea lor. La A"exe se preBi"t@ Dai Dulte proiecte .e lecAii, structurate .up@ .i=erite Do.ele >i cFte?a Do.ele utile pe"tru realiBarea porto=oliului .e aHsol?ire a Do.ulului psiGope.a<o<ic. 5ntro"ucere $ap. ! *U'DAME'AE #E'A<U #<A$A5$A #EDA4;45$ !.!. $onsi"era0ii asupra organizrii practicii pe"agogice 3 ( !.!.!. ;biectivele stu"en0ilor =n stagiul "e practic pe"agogic 3 ( !.!.2. Activit0ile "esf8urate =n stagiul "e practic pe"agogic 3 / !.!.1. Atribu0iile factorilor implica0i =n "esf8urarea practicii pe"agogice 3 / !.!.+. Autoeevaluarea activit0ii "i"actice "esf8urat "e ctre stu"en0i 3 2 !.2. $unoa8terea 8colii 3 ! !.1. Documentele 8colare 3 !! !.1.!. <egulamentul 8colar 3 !! !.1.2. #lanul&ca"ru "e =nv0mEnt 3 !! !.1.1. #rograma 8colar 3 !1 !.1.+. #lanificarea anual 3 !( !.1... #lanificarea pe unit0i "e =nv0are 3 2 !.1.). $atalogul 3 2. !.1.(. $on"ica "e prezen0 3 2) !.1./. Legea =nv0mEntului 8i Legea privin" 9tatutul personalului "i"actic 3 2) $ap. 2 #<A$A5$ #EDA4;45$ ;>9E<VAA5V 2.!. *inalit0i 8i activit0i specifice practicii pe"agogice observative 3 2/ 2.!.!. ;biectivele stu"en0ilor =n practica pe"agogic observativ 3 2/ 2.!.2. $ompeten0a "e a observa activitatea "i"actic 3 22 2.!.1. Activit0ile specifice =n etapa "e practic pe"agogic observativ 3 1 2.!.+. 9ugestii pentru observarea lec0iilor "e ctre stu"en0i 3 1! 2.2. $6estionar ini0ial 3 1! 2.1. 46i" orientativ pentru observarea activit0ii "i"actice =n lec0ie 3 11 2.+. *i8e pentru analizarea 8i evaluarea lec0iilor 3 1/ 2.+.!. *i8a pentru analizarea 8i evaluarea scopurilor 8i obiectivelor lec0iei 3 1/ 2.+.2. *i8a pentru analizarea con0inutului lec0iei 3 12 2.+.1. *i8a pentru analizarea sc6i0ei pe tabl ,folosirea tablei- 3 +! 2.+.+. *i8a pentru analizarea activit0ilor =n fiecare moment al lec0iei 3 +1 2.+... *i8a pentru analizarea 8i evaluarea mi%loacelor "e =nv0mEnt utilizate =n lec0ie 3 +. 2.+.). *i8a pentru analizarea meto"ologiei "i"actice utilizat pentru "obEn"irea noilor cuno8tin0e 3 +) 2.+.(. *i8a pentru analizarea evalurii procesului "e =nv0are 8i a rezultatelor elevilor =n lec0ie 3 +/ 2.+./. *i8a pentru analizarea managementului clasei "e elevi "e ctre profesor 3 .! 2.+.2. *i8a pentru analizarea "ialogului profesorului cu elevii 3 .2 2.+.! . *i8a pentru analizarea comunicrii nonverbale 8i paraverbale =n lec0ie 3 .. 2.+.!!. *i8a pentru analizarea lec0iei ,A- 3 .( 2.+.!2. *i8a pentru analizarea structurii lec0iei 3 .2 2.+.!1. *i8a pentru analizarea climatului lec0iei 8i a interac0iunilor 3 ) 2.+.!+. *i8a pentru analizarea comportamentului elevilor 8i a profesorului =n lec0ie 2.+.!.. *i8a pentru analizarea lec0iei ,>- 3 ) 2.+.!). *i8a pentru analizarea motiva0iei, a calit0ii 8i nivelului instruirii =n lec0ie 3 )2 2.+.!(. *i8a pentru analizarea valorificrii resurselor =n lec0ie 3 )+ 2.+.!/. *i8a pentru analizarea 8i aprecierea lec0iei 3 ). 2.+.2 . *i8a pentru analizarea lec0iei ,$- 3 )( 2.+.2!. *i8a pentru analizarea lec0iei ,D- 3 )/ 2.+.22. *i8a pentru analizarea lec0iei ,E2.+.21 *i8 pentru analizarea stimulrii proceselor psi6ice la elevi 3 ( 2... Analiza lec0iei 3 (! 2.). *i8e pentru autoanaliza lec0iilor ,A- 3 (. 2.(. *i8 pentru autoanaliza lec0iilor ,>2./. ;bserva0iile mentorului asupra lec0iilor stu"entului practicant 3 () $ap. 1 #<A$A5$A #EDA4;45$ E*E$A5V 1.!. *un"amente teoretice "espre lec0ie 3 (/ 1.!.!. $onceptul "e lec0ie 3 (/ 1.!.2. Aipuri 8i variante "e lec0ii 3 (2 1.!.1. Momentele lec0iei 3 /! 1.!.+. Mo"ele "e structurare a lec0iei 3 /! 1.2. #roiectarea lec0iei ,pre&instruire- 3 ! 1.2.!. Activit0ile mentorului 8i ale stu"en0ilor =n etapa "e proiectare a lec0iei 3 ! 1.2.2. $ompeten0a "e a proiecta o lec0ie 3 ! ! 1.2.1. Etapele proiectrii lec0iei 3 ! ! 1.1. #regtirea lec0iei 3 !12 1.+. 5mplementarea proiectului lec0iei 8i monitorizarea activit0ii ,instruire- 3 !+ 1.+.!. ;rganizarea clasei pentru lec0ie 3 !+ 1.+.2. 9ugestii privin" comunicarea oral =n lec0ie 3 !+! 1.+.1. Verificarea cuno8tin0elor anterioare ale elevilor 3 !+) 1.+.+. *olosirea tablei =n lec0ie 3 !.2 1.+... Utilizarea caietului "e noti0e 3 !.. 1.+.). DobEn"irea noilor cuno8tin0e 3 !.2 1.+.(. $onsoli"area 8i evaluarea noilor cuno8tin0e ale elevilor 3 !)! 1.+./. Aprecierea lec0iei "e ctre profesor 3 !)! 1... Evaluarea lec0iei ,post&instruire- 3 !)! 1.). $6estionar final 8i gril "e evaluare3 !)2 1.(. *i8 "e fee"&bacK "in partea stu"entului pentru mentor 1./. *i8 "e evaluare a lec0iilor stu"entului "e ctre mentor 3 !)2 1.2. *i8a "e autoevaluare a portofoliului "i"actic >ibliografie 3 !). A'EVE 3 !)(

Ane?a nr. ! #roiectul lec0iei ,,<egatul Unit al Marii >ritanii 8i al 5rlan"ei "e 'or". $aracteristici naturaleG Ane?a nr. 2 #roiectul lec0iei ,,9pania 8i #ortugaliaG Ane?a nr. 1 #roiectul lec0iei ,,<epublica UngarG Ane?a nr + #roiectul lec0iei ,,>ulgariaG Ane?a nr. . #roiectul lec0iei ,,Apele subteraneG Ane?a nr. ) #roiectul lec0iei ,,7azar"uri naturale, 6azar"uri antropice 8i 6azar"uri te6nologiceG Ane?a nr. ( <ecenzia Ane?a nr. / *i8 "e evaluare a manualului 8colar Ane?a nr. 2 *i8a psi6ope"agogic DULAM, MARIA ELIZA, 00+, 4AR'A :% ,REDAREA $E!$RA1IEI De ce este important ca un profesor "e geografie s stu"ieze aceast carteC #rofesorii "e geografie sus0in c 6arta este instrumentul esen0ial pe care ar trebui s =l foloseasc =n pre"are, "ar calitatea folosirii acestui suport =n pre"area 8i =n =nv0area geografiei "epin"e "e competen0a fiecruia. 5nforma0iile scrise =n primul capitol ,,7r0ile geografice 8i atlasele geograficeG ,pp. !!&2.sunt, =n general, cunoscute. $el "e&al "oilea capitol ,,Analiza 8i interpretarea 6r0ilorG ,pp. 2)&.+- ar trebui citit 8i recitit cu mult aten0ie, atEt "e ctre profesori, cEt 8i "e ctre stu"en0i "eoarece se face "iferen0ierea =ntre ce =nseamn a analiza 8i a interpreta 6arta. La nivelul analizei 6r0ii, o persoan i"entific elementele vizibile pe 6art, =n special pe cele "e con0inut, iar la nivelul interpretrii e?plic ce semnifica0ie au elementele i"entificate. Dac profesorul rmEne cu elevii la nivelul analizei 6r0ii, la simpla i"entificare 8i nominalizare a elementelor i"entificate, abor"eaz geografia =ntr&un mo" superficial. Un geograf autentic va folosi 6arta la nivelul interpretrii. $itirea acestui capitol, precum 8i a capitolelor =n care se analizeaz "iferite tipuri "e 6r0i, va fi benefic pentru cei care elaboreaz lucrri "e licen0, lucrri "e gra", =n care se solicit analizarea 8i interpretarea 6r0ilor. Un capitol cu elemente noi este cel cu titlul ,,7r0ile mintale, 6r0ile mute, sc6ema 8i croc6iulG ,pp. ()&! .-. #entru un profesor "e geografie este important s cunoasc semnifica0ia termenilor men0iona0i =n titlul capitolului 8i cum anume poate folosi "iferite reprezentri cartografice =n =nv0area geografiei. Dn literatura "e specialitate ,geografie- "in <omEnia nu se folosesc termeniiI 6art mintal, sc6em 8i croc6iu, spre "eosebire "e alte state =n care elevii =nva0 =nc "in gimnaziu s elaboreze sc6eme 8i croc6iuri. $6iar "ac =n programele 8colare "in <omEnia nu sunt prevzute situa0ii "e =nv0are prin elaborare "e sc6eme 8i "e croc6iuri, un profesor competent s&ar cuveni s&i =nve0e pe elevii s le realizeze. A"eseori profesorii afirm c nu este timp pentru astfel "e activit0i, "ar, c6iar "ac timpul este limitat, important este cum =l folosim 8i =n ce situa0ii "e =nv0are =i implicm pe elevi. Lec0iile "e geografie, "ar 8i cele "e istorie, ar putea fi mult mai interesante 8i mai valoroase "ac profesorii ar 8ti s valorifice la ma?imum 6r0ile, iar cuno8tin0ele elevilor ar fi "e o mult mai bun calitate. #entru ca aceast carte s fie cEt mai util profesorilor 8i stu"en0ilor, "up fiecare prezentare teoretic, pe parcursul mai multor capitole & ,,Meto"ele algoritmizrii 8i ale e?erci0iului =n utilizarea 6r0ilorG ,pp. ..&(.-J ,,9ecven0e "e =nv0are la 4eografia *izicG ,pp. ! )&!+2-J ,,9ecven0e "e =nv0are la 4eografia <egionalG ,pp. !+1&2 /-J ,,Locuri "i"actice asociate 6r0ilorG ,pp. 2 2&22/- &, se prezint e?emple care pot constitui mo"ele "e urmat, =n special la =nceput "e carier. Dup ce stu"en0ii 8i profesorii stu"iaz aceste e?emple, fiecare poate proiecta 8i realiza alte situa0ii "e =nv0are, =ns 0inEn" cont s a%ung la nivelul interpretrii 6r0ii. 5ntro"ucere 2 $apitolul ! 7<B5LE 4E;4<A*5$E @5 AALA9ELE 4E;4<A*5$E !! !.!. $onceptul "e 6art geografic !! !.2. Elementele 6r0ii geografice !2 !.2.!. Elementele matematice ale 6r0ilor geografice !2 !.2.2. Elementele "e con0inut ale 6r0ilor geografice !1 !.2.1. Elementele =ntocmirii 8i e"itrii 6r0ilor geografice !1 !.2.+. Elementele "e caracterizare complementar a 6r0ilor geografice !+ !.1. 5mportan0a 6r0ilor =n activitatea uman 8i =n activitatea "i"actic !+ !.+. Aipuri "e 6r0i !) !.+.!. Dup pozi0ia =n univers a suprafe0ei reprezentate !) !.+.2. Dup in"icele teritorial ,"imensiunea teritoriului reprezentat- !) !.+.1. Dup "estina0ie !) !.+.+. Dup mo"ul "e utilizare !( !.+... Dup scar !( !.+.). Dup proiec0ia cartografic !( !.+.(. Dup cromatic !( !.+./. Dup mo"ul "e transport 8i "e utilizare !( !.+.2. Dup locul "e e"itare !( !.+.! . Dup originalitate !( !.+.!!. Dup con0inut !( !.+.!2. Dup mo"ul "e e?ecu0ie 21 !... Atlasele 21 !...!. $onceptul "e atlas 21 !...2. Aipuri "e atlase geografice 2+ $oncluzii 2. $apitolul 2 A'AL5:A @5 5'AE<#<EAA<EA 7<B5L;< 2) 2.!. Analiza 6r0ii 8i aprecierea 6r0ii 2) 2.!.!. Analiza elementelor matematice 2) 2.!.2. Analiza =ntocmirii 8i e"itrii 6r0ii 2/ 2.!.1. Analiza elementelor "e caracterizare complementar 22 2.!.+. Analiza elementelor "e con0inut 1 2.2. $itirea ,interpretarea- 6r0ilor 1! 2.2.!. E?plicarea con"i0iilor =n care s&au format elementele componente ale unei structuri geografice 12 2.2.2. E?plicarea rela0iilor "intre obiectele 8i fenomenele reprezentate pe 6art 12 2.2.1. 9tabilirea semnifica0iei obiectelor 8i fenomenelor reprezentate pe 6art prin efectuarea unor ra0ionamente 1+ 2.2.+. *ormularea unor ipoteze ,presupuneri- pentru a e?plica e?isten0a unor obiecte 8i fenomene i"entificate pe 6art 1. 2.2... 5"entificarea 8i e?plicarea contrastelor regionale 1. 2.2.). 5"entificarea ansamblurilor e?istente reprezentate pe 6art 1) 2.2.(. 5"entificarea pragurilor 8i a limitelor caracteristice 1) 2.2./. $ompararea elementelor i"entificate pe 6art cu informa0iile ob0inute "in alte "ocumente ,6r0i, te?te, grafice1( 2.1. $ompeten0ele 8i abilit0ile "ezvoltate prin utilizarea 6r0ii 1( 2.+. ;biectivele&ca"ru ale geografiei, obiectivele "e referin0 8i e?emple "e obiective opera0ionale pentru clasele V&V555 a"ecvate utilizrii 6r0ii +. 2.+.!. ;biectivele&ca"ru ale geografiei =n clasele V&V555, obiective "e referin0 8i obiective opera0ionale pentru clasa a V&a +. 2.+.2. ;biectivele&ca"ru ale geografiei =n clasele V&V555, obiective "e referin0 8i obiective opera0ionale pentru clasa a V5&a +( 2.+.1. ;biectivele&ca"ru ale geografiei =n clasele V&V555, obiective "e referin0 8i obiective opera0ionale pentru clasa a V55&a +2 2.+.+. ;biectivele&ca"ru ale geografiei =n clasele V&V555, obiective "e referin0 8i obiective opera0ionale pentru clasa a V555&a .

$oncluzii .1 $A#5A;LUL 1 MEA;DELE AL4;<5AM5:<55 @5 ALE EVE<$5B5ULU5 D' UA5L5:A<EA 7<B5L;< .. 1.!. Algoritmizarea .. 1.!.!. Delimitri conceptuale ale meto"ei .. 1.!.2. Aplicarea meto"ei algoritmizrii .. 1.!.1. Aipuri "e algoritmi .( 1.!.+. Avanta%ele 8i "ezavanta%ele utilizrii algoritmilor .( 1.2. E?erci0iul ./ 1.2.!. $onsi"era0ii teoretice asupra meto"ei e?erci0iului ./ 1.2.2. Aipuri "e e?erci0ii .2 1.2.1. #roiectarea 8i realizarea unei secven0e "e =nv0are prin e?erci0ii ) 1.1. E?erci0ii =n care se utilizeaz 6arta )! 1.1.!. E?erci0ii "e orientare cu a%utorul punctelor car"inale )! 1.1.2. E?erci0ii pentru =nv0area semnelor conven0ionale )2 1.+. #roce"ee =n care se utilizeaz 6arta )1 1.+.!. #roce"ee "e msurare a lungimilor pe 6r0i )1 1.+.2. #roce"ee "e "eterminare a ariilor pe 6r0i )) 1.+.1. #roce"ee "e "eterminare a coor"onatelor geografice pe 6r0i )( 1.+.+. #roce"ee "e "eterminare a altitu"inii unui punct pe o 6art )/ 1.+... #roce"eul "e "eterminare a pantelor pe 6arta topografic cu a%utorul graficului pantelor ...... )2 1.+.). #roce"ee "e orientare =n teren cu a%utorul 6r0ii )2 1.+.(. #roce"ee "e orientare pe 6art (! 1... 5mportan0a e?erci0iilor =n metacogni0ie (1 $oncluzii (. $A#5A;LUL + 7<B5 M5'AALE, 7<B5 MUAE, 9$7EME @5 $<;$75U<5 () +.!. 7r0ile mintale sau psi6ologice () +.!.!. *ormarea 6r0ilor mintale () +.!.2. $aracteristicile 6r0ilor mintale /2 +.!.1. #rocesarea imaginilor mintale /1 +.2. 7arta mut /. +.2.!. $onceptul "e 6art mut /. +.2.2. Utilizarea 6r0ilor mute /) +.1. 9c6ema 2/ +.1.!. $onceptul "e sc6em 2/ +.1.2. Elaborarea sc6emei 2/ +.+. $roc6iul ! +.+.!. $onceptul "e croc6iu ! +.+.2. Elaborarea croc6iului ! +.+.1. Elaborarea legen"ei ! 2 $oncluzii ! . $apitolul . 9E$VE'BE DE D'VBA<E LA 4E;4<A*5A *5:5$ ! ) ..!. E?emple "e utilizare a 6r0ilor la unitatea "e =nv0are #mEntul ca planet ! ) ..2. E?emple "e utilizare a 6r0ilor la unitatea "e =nv0are <elieful !!! ..1. E?emple "e utilizare a 6r0ilor la unitatea "e =nv0are Atmosfera !!/ ..+. E?emple "e utilizare a 6r0ilor la unitatea "e =nv0are 7i"rosfera !22 .... E?emple "e utilizare a 6r0ilor la unitatea "e =nv0are >iosfera !1/ $oncluzii !+2 $apitolul ) 9E$VE'BE DE D'VBA<E LA 4E;4<A*5A <E45;'AL !+1 ).!. E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n stabilirea pozi0iei geografice !+1 ).!.!. #ozi0ia pe glob !+1 ).!.2. #ozi0ia pe continent !++ ).2. E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n categorizarea statelor !.1 ).2.!. 5"entificarea tipului statului "up mrimea suprafe0ei !.+ ).2.2. 5"entificarea tipului statului "up forma teritoriului !.. ).2.1. 5"entificarea tipului statului "up localizarea geografic !.. ).2.+. 5"entificarea tipului statului "up numrul "e locuitori !.) ).2... 5"entificarea tipului statului "up "ensitatea popula0iei !.) ).2.). 5"entificarea tipului statului "up forma "e guvernmEnt !.) ).2.(. 5"entificarea tipului statului "up structura a"ministrativ !.( ).2./. 5"entificarea tipului statului "up momentul a"errii =n U.E. !./ ).2.2. ;rganizarea informa0iilor !.2 ).1. E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n stu"ierea reliefului !) ).+. E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n stu"ierea 6i"rografiei !)/ )... E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n stu"iul climei !() ).). E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n stu"iul vegeta0iei, faunei 8i solurilor !/2 ).(. E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n stu"iul popula0iei !/. ).(.!. <spEn"irea3reparti0ia popula0iei !/. ).(.2. 'umrul popula0iei !/) ).(.1. Densitatea popula0iei !/( ).(.+. 'atalitatea popula0iei !/2 ).(... Mortalitatea popula0iei !2 ).(.). 9porul natural al popula0iei !2! ).(.(. Evolu0ia numeric a popula0iei !22 ).(./. 9tructuri geo"emografice !22 ).(.2. Migra0iile !21 )./. E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n stu"iul a8ezrilor umane !21 )./.!. 9tu"iul a8ezrilor urbane !21 )./.2. 9tu"iul a8ezrilor rurale !2/ ).2. E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n stu"iul resurselor unei 0ri 2 ).! . E?emple "e utilizare a 6r0ilor =n stu"iul unor aspecte ale economiei 2 2

$oncluzii 2 / $A#5A;LUL ( L;$U<5 D5DA$A5$E A9;$5AAE 7<B5L;< 2 2 (.!. Locurile "i"actice 2 2 (.!.!. Locul "i"actic. $oncept 8i importan0 2 2 (.!.2. Aipuri "e %ocuri "i"actice 2 2 (.!.1. Locuri "i"actice "e crea0ie 2!! (.!.+. Locuri "i"actice "e aten0ie 2!1 (.!... Locuri "i"actice "e observa0ie 2!+ (.!.). Locuri "i"actice cu =ntrebri 2!+ (.!.(. Locuri "i"actice "e memorie 222 (.!./. Locuri "i"actice "e orientare 221 (.2. Locul "e roluri 22+ (.2.!. Meto"a %ocului "e roluri 22+ (.2.2. Aspecte meto"ice asupra %ocului "e roluri 22+ (.2.1. Aipuri "e %ocuri "e roluri 22. (.2.+. Avanta%ele 8i "ezavanta%ele %ocului "e roluri 22( $oncluzii 22/ >ibliografie 222

DULAM, MARIA ELIZA, 00#, M!DELUL :%-*RII DE,LI%E A $E!$RA1IEI ,stocul epuizat5'A<;DU$E<E #artea 5 $;'95DE<AB55 AE;<EA5$E A9U#<A D'VB<55 DE#L5'E $ap. ! M;DELE @5 9A<AAE455 DE D'VBA<E DE#L5' !.!. Mo"ele ale =nv0rii "epline 5.!.!. Mo"elul temporal a lui L.>.$arroll !.!.2. Mo"elul temporal a lui >.9.>loom 5.!.1. ZZ#e"agogia corectivZZ a Annei >onboir !.2. 9trategii "i"actice ale =nv0rii "epline 5.2.!. 9trategia in"ivi"ualI [Z9istemul in"ivi"ualizatZZ a lui *.9.Seller 8i L.4.96erman 5.2.2. 9trategia "e grupI [ZDnv0area pentru "esvEr8ireZZ a lui L.7.>locK 8i L.N.An"erson !.2.1. 9trategia mi?tI \5nstruirea bazat pe competen0eZZ a lui S.#. Aors6en !.1. Avanta%ele 8i limitele #DD $ap. 2 M;DELUL D'VB<55 DE#L5'E 2.!. 5mportan0a =nv0rii umane 2.2. $aracteristicile =nv0rii 2.1. 9tructura mo"elului =nv0rii "epline 2.1.!. Motiva0ia pentru =nv0are 2.1.!.!. 9emnifica0ia nevoilor umane =n =nv0are 2.1.!.2. <ela0ia "intre nevoi, scopuri 8i =nv0are 2.1.!.1. <olul emo0iilor =n "obEn"irea cuno8tin0elor 2.1.!.+. <olul atitu"inilor 8i valorilor =n =nv0are 2.1.!... Amploarea sarcinii "e realizat 2.1.2.DobEn"irea cuno8tin0elor 2.1.2.!. Evocarea cuno8tin0elor anterioare 2.1.2.2. $onfruntarea cu noile informa0ii sau e?perien0e 2.1.1. Evaluarea formativ vs evaluarea normativ 2.1.+. $onsoli"area cuno8tin0elor $ap. 1. M;DELUL DE 5'9A<U5<E $E'A<AA #E D'VBA<EA DE#L5' 1.!. 5"entificarea 8i formularea obiectivelor =nv0rii 1.!.!. Derivarea obiectivelor e"uca0ionale 1.!.2. #roiectarea obiectivelor opera0ionale 1.2. 9electarea 8i structurarea con0inutului 1.2.!. $riterii "e selectare a con0inutului 1.2.2. 9tructurarea con0inutului unei lec0ii 1.1. Evaluarea "ispozi0iilor elevilor pentru =nv0are 1.1.!. Evaluarea nivelului ini0ial "e performan0 =n func0ie "e obiectivul vizat 1.1.2. Evaluarea cuno8tin0elor prealabile 1.1.1. Evaluarea nivelului motiva0ional 1.+. 9itua0ii e"ucative 1.+.!. $aracteristicile situa0iei e"ucative 1.+.2. *unc0iile 8i structura situa0iei e"ucative 1.+.1. 9itua0ii e"ucative care vizeaz "ezvoltarea structurii cognitive 1.+.+. 9itua0ii care vizeaz "ezvoltarea structurii opera0ionale 1.+... 9itua0ii care vizeaz "ezvoltarea structurii atitu"inale 1.+.). 9itua0ii "e =nv0are prin receptare 1.+.(. 9itua0ii "e =nv0are prin "escoperire 1... 9itua0ii "e evaluare formativ 1.). 9itua0ii "e corec0ie, "e =mbog0ire 8i "e consoli"are a cuno8tin0elor 1.).!. 9itua0iile "e corec0ie a cuno8tin0elor 1.).2. 9itua0iile "e transfer pentru =mbog0irea 8i consoli"area cuno8tin0elor 1.(. 9itua0ii "e evaluare sumativ #artea a 55&a ;<4A'5:A<EA @5 DE9*@U<A<EA $E<$EA<55 $ap. + $;;<D;'AAELE $E<$EA<55 +.!. #roblema, ipoteza 8i obiectivele cercetrii +.!.!.;biectivele generale ale cercetrii +.!.2.;biectivele interme"iare ale cercetrii +.2. 9istemul meto"elor "e cercetare utilizate +.2.!. 9istemul meto"elor "e colectare a "atelor cercetrii +.2.2. 9istemul meto"elor "e msurare a "atelor cercetrii

+.2.1. 9istemul meto"elor "e organizare, prezentare 8i prelucrare matematico&statistic a "atelor cercetrii +.1. $a"rul resurselor umane, materiale 8i temporale $ap. . DE9*@U<A<EA EV#E<5ME'AULU5 D' EAA#A $;'9AAAAA5V @5 5'AE<#<EAA<EA <E:ULAAAEL;< ..!. ;biectivele e?perimentului =n etapa constatativ ..2. $ercetarea empiric preliminar ..1. E?perimentul constatativ propriu&zis ..+. Alegerea e8antionului "e con0inut .... 9electarea e8antionului "e elevi 8i "esemnarea perec6ilor "e clase ec6ivalente ..). 5nterpretarea rezultatelor ob0inute =n etapa "e pretestare $ap. ) EV#E<5ME'AA<EA A$A5V5AB5L;< #<EME<4A;A<E D'VB<55 ).!. Macroroiectarea activit0ii ).!.2. #lanificarea anual ).!.2. #roiectarea unit0ilor "e =nv0are ).2. #ractici referitoare la obiectivele e"uca0ionale ).2.!. ;bserva0ii asupra obiectivelor generale ).2.2. #ractici referitoare la obiectivele "e referin0 ).2.1. #ractici referitoare la obiectivele opera0ionale ).1. E?perimentarea unor te6nici "e selectare 8i "e structurare a con0inutului ).1.!. E?perimentarea unor te6nici "e selectare a con0inutului ).1.2. E?perimentarea unor te6nici 8i mo"ele "e structurare a con0inutului unei lec0ii ).+. E?perimentarea situa0iilor "e evaluare a "ispozi0iilor elevilor pentru =nv0are ).+.!. E?perimentarea situa0iilor "e evaluare a nivelului ini0ial "e performan0 =n func0ie "e obiectivul vizat ).+.2. E?perimentarea situa0iilor "e evocare 8i evaluare a cuno8tin0elor prealabile ).+.1. E?perimentarea unor situa0ii "e evaluare a .nivelului motiva0ional )...E?perimentarea situa0iilor e"ucative "in perpectiva motiva0iei )...!. 9itua0ii e"ucative "in perspectiva be6aviorist a motiva0iei )...2. 9itua0ii e"ucative "in perspectiva teoriei atribuirii )...1. 9itua0ii e"ucative "in perspectiva teoriei =nv0rii sociale )...+. 9itua0ii e"ucative "in perspectiva teoriei e?pectan0ei )..... 9itua0ii e"ucative "n perspectiva teoriei situa0iei motiva0ionale )...). 9itua0ii e"ucative "in perspectiva mo"elul timpului continuu )...(. 9itua0ii e"ucative "in perspectiva mo"elului clasei ).../. 9itua0ii e"uca0ionale "in perspectiva mo"elului AA<4EA )...2. 9itua0ii e"ucative "n perspectiva mo"elul A<$9 $ap. ( EV#E<5ME'AA<EA 95AUAB55L;< DE D'VBA<E (.!. 9istemul cognitiv 8i structura cognitiv a gEn"irii (.2. E?perimentarea situa0iilor "e =nv0are a cuno8tin0elor "eclarative (.2.!. 9imbolurile 8i situa0ii "e =nv0are a lor (.2.2. $onceptele 8i situa0ii "e =nv0are a lor (.2.1. #rototipurile 8i utilizarea lor =n situa0iile "e =nv0are (.2.+. E?perimentarea situa0iilor "e =nv0are pentru organizarea cuno8tin0elor =n sistemele mnezice (.2.+.!. Utilizarea propozi0iilor 8i a re0elelor lor (.2.+.2. <e0eaua semantic (.2.+.1. 9c6emele cognitive (.2.+.+. Aabelele (.2.+... $ronologiile (.2... 7arta mintal (.2.). Metacuno8tin0ele "eclarative (.1. E?perimentarea situa0iilor "e =nv0are a cuno8tin0elor proce"urale (.1.!. <egula "e ac0iune (.1.2. Algoritmul (.1.1. #roce"eul (.1.+. 9trategiile cognitive (.1... 9trategiile metacognitive (.1.). 9cenariul cognitiv (.1.(. Mo"elul mental (.+. E?perimentarea situa0iilor "e =nv0are a competen0elor (... E?perimentarea unor situa0ii "e corec0ie 8i "e consoli"are a cuno8tin0elor (...!.9itua0ii "e corec0ie a cuno8tin0elor (...2. 9itua0ii "e transfer pentru =mbog0irea 8i consoli"area cuno8tin0elor (...2.!. 9itua0ii "e aplicare a cuno8tin0elor (...2.2. 9itua0ii "e e?ersare a cuno8tin0elor $ap. / EV#E<5ME'AA<EA 95AUAB55L;< DE EVALUA<E @5 5'AE<#<EAA<EA <E:ULAAAEL;< /.!.E?perimentarea unor situa0ii 8i instrumente "e evaluare formativ /.!.!. E?perimentarea unor situa0ii "e evaluare formativ oral /.!.2. E?perimentarea unor situa0ii "e evaluare formativ prin scris /.!.1. E?perimentarea unor situa0ii "e evaluare formativ prin activit0i practice /.2.5nterpretarea rezultatelor ob0inute =n etapa e?perimentului formativ /.1. 5nterpretarea rezultatelor ob0inute =n etapa "e control /.+. 5nterpretarea rezultatelor ob0inute =n etapa "e retestare /... Analiza comparativ a rezultatelor $ap. 2 $;'$LU:55 4E'E<ALE @5 9U4E9A55 #<5V5'D #<ELUA<EA <E:ULAAAEL;< $E<$EA<55 D' #<;$E9UL D5DA$A5$ 2.!. $oncluzii referitoare la realizarea obiectivelor cercetrii 2.2. $oncluzii referitoare preluarea rezultatelor cercetrii =n procesul "i"actic 2.1.$ontribu0ii personale =n elaborarea 8i aplicarea mo"elului instruirii centrate pe =nv0area "eplin 2.+. #le"oarie pentru =nv0area "eplin >5>L5;4<A*5E A'EVE 21 proiecte "e lectii si alte materiale DULAM, MARIA ELIZA, 00 , M!DELE, /'RA'E$II )I 'E4%I(I DIDA('I(E A('I-IZA%'E (U A,LI(A*II :% $E!$RA1IE "u Dai exista i" stoc si "u ?a =i ree.itata. (o"ti"utul exista i" lucrarea Meto.olo<ii .i.actice act?iBa"te, iar proiectele i" lucrarea Europa.

#rin aceast lucrare "orim s oferim profesorilor fun"amentarea teoretic 8i un palier vast "e e?emple pentru a reu8i s =8i sc6imbe stilul "e pre"are, "e "iri%are a =nv0rii svEr8ite "e ctre elevi 8i mo"ul "e evaluare. #rin lecturarea acestei cr0i, profesorii ar trebui s =n0eleag cum anume ar putea realiza situa0ii "e =nv0are =n care elevii lucreaz in"ivi"ual 8i =n grupuri mici, =n timpul lec0iilor. 9c6imbarea stilului "e pre"are 8i a abor"rii =nv0rii "in perspectiva teoriilor constructiviste ale pre"rii 8i a =nv0rii necesit un timp =n"elungat ,ani-, lecturi succesive, e?perimentri, "iscu0ii cu colegii, participri la activit0i "e formare, reflec0ii. Dac a0i "ecis c vre0i s organiza0i situa0ii "e =nv0are ,,centrateG pe elev, a0i putea =ncepe citin" capitolul !, =n care se prezint cum anume s&ar putea organiza =nv0area =n grupuri mici =n clas 8i ar trebui s =n0elege0i filosofia ca"rului "e pre"are&=nv0are Evocare&<ealizarea sensului&<eflec0ie. #rimele e?perimente la clas le pute0i organiza =n lec0ii ,,tra"i0ionaleG aplicEn" te6nici simple, care "ureaz pEn la cinci minute ,"e, e?emplu, 4En"i0i&Lucra0i =n perec6i&$omunica0i-. #rofesorii americani sus0in c vom stpEni o te6nic "i"actic numai "up ce o aplicm "e cinci ori, prin urmare, la primele e?perimente ar trebui s fim pregti0i psi6ic 8i pentru ne=n0elegeri ori c6iar e8ecuri. 5mportant este s nu renun0m, s analizm ce anume am gre8it sau nu am =n0eles 8i apoi s aplicm te6nica respectiv =ntr&un mo" mai corect. De folos sunt "iscu0iile sincere cu colegii, asisten0ele la lec0ii, reflec0ia asupra propriei activit0i 8i citirea lucrrilor "e specialitate. Dn timp, "up ce stpEni0i un palier mai bogat "e te6nici 8i "up ce 8i elevii au =nceput s lucreze bine =n mo" in"ivi"ual 8i =n grupuri mici, a0i putea organiza lec0ii structurate "up mo"elul Evocare&<ealizarea sensului&<eflec0ie, "ar fr s renun0a0i la verificarea sistematic a cuno8tin0elor anterioare. #e parcursul utilizrii te6nicilor prezentate =n carte 8i a acestor mo"ele este posibil s v confrunta0i cu opinii "iferite referitoare la organizarea pre"rii, a =nv0rii 8i a evalurii. #entru evitarea problemelor, ar fi recoman"abil, "e e?emplu, s nu e?perimenta0i aceste te6nici pentru prima "at =n prezen0a unei persoane strine care asist la lec0ie sau care nu agreeaz aceste mo"ele "e structurare a lec0iei. Unii profesori consi"er c aceste te6nici nu pot fi aplicate la clase ,,slabeG, "ar, e?perien0a ne "emonstreaz c aceste te6nici pot fi utilizate =n orice clas ,c6iar la clase consi"erate ,,in"isciplinate-, "ar nu la con0inuturi cu gra" mare "e "ificultate un"e profesorului =i revine rolul "e a e?plica sau "emonstra. #rin aplicarea acestor meto"ologii activizante, se va sc6imba rolul profesorului "in emi0tor "e cuno8tin0e =n organizator al =nv0rii 8i al evalurii, se va realiza trecerea "e la pre"are la =nv0are 8i evaluare, iar =nv0area va fi focalizat pe capacit0i, atitu"ini, competen0e 8i, mai pu0in, pe cuno8tin0e "eclarative. Dac a0i stu"iat cuprinsul cr0ii .etodologii didactice acti#i%ante, ve0i observa c se suprapune par0ial peste cuprinsul acestei cr0i. Aceast carte are, =n plus, un capitol "espre evaluare 8i un numr mare "e proiecte "e lec0ii 8i nu cuprin"e toate te6nicile prezentate 8i e?emplificate =n cartea nominalizat pe cca 2 "e pagini. Dac ave0i "ificult0i =n proiectarea lec0iilor "up mo"elul Evocare&<ealizarea sensului&<eflec0ie, atunci =n aceast carte ve0i gsi e?emple utile, "ar ar trebui s con8tientiza0i c nu toate situa0iile le =nv0are pot fi realizate pe parcursul a . "e minute. $ap.!. $LA9A H U' 9#AB5U AL D'VB<55 $lasa ca me"iu e"uca0ional ;ptimizarea me"iului fizic al clasei pentru =nv0are $limatul afectiv al clasei $onstruirea clasei ca o comunitate "e =nv0are ;rganizarea =nv0rii =n grupuri mici =n clas #unctele forte 8i punctele slabe ale =nv0rii =n grupuri mici *ormarea grupurilor pentru cooperare =n lec0ie 9tructura grupurilor 9trategii "e grupare a elevilor #regtirea pentru =nv0area =n grup $oor"onarea activit0ilor pe grupuri $oncluzii $ap. 2. DE LA DEME<9UL A<AD5B5;'AL AL LE$B5E5 LA M;DELE DE D'VBA<E EV#L5$5A Mo"elul tra"i0ional Mo"elul \=nv0rii "irecte sau e?pliciteG Mo"elul \Evocarea H <ealizarea sensului H <eflec0ieG .odelul 4tiu 5 6reau s tiu 5 &m /n#at Mo"elul \=nv0rii prin e?plorare 8i "escoperireG $oncluzii $ap. 1. AE7'5$5 DE EV;$A<E A $U';@A5'BEL;< @5 EV#E<5E'BEL;< A'AE<5;A<E >rainstormingul 4En"i0i & Lucra0i =n perec6i & $omunica0i 4En"i0i & Lucra0i =n perec6i & Lucra0i =n patru 7Ertia "e un minut Masa rotun" simultan $ercul $ercul interior & e?terior 9crierea liber 4raffiti Lan0ul i"eilor $opacul i"eilor 4se8te pe cineva care 3 VEntoarea "e comori Aermeni&c6eie =n avans #re"ic0ie cu termeni "a0i $ategorizarea $ap. +. 9A<AAE455 @5 AE7'5$5 DE <EAL5:A<E A 9E'9ULU5 >A:AAE #E 9AUD5UL 5'D5V5DUAL @5 9$<5E<E 9trategii "e lectur a te?telor 8tiin0ifice ,9LA95nterogarea autorului 5nterogarea reciproc 46i"ul "e stu"iu 95'EL4 <A*A *i8ele *i8ele "e stu"iu #lanul "e i"ei Aezele 9c6eme logice $onspectul <eferatul <ezumatul <ecenzia Eseul Eseul cu rspuns scurt >ibliografia $ap. .. 9A<AAE455 @5 AE7'5$5 DE <EAL5:A<E A 9E'9ULU5 >A:AAE #E D59$UB5E

Lectura0i & <ezuma0i =n perec6i <ezuma0i & Lucra0i =n perec6i & $omunica0i Lectura =n perec6i H <ezumatul =n perec6i Amesteca0i&v & Dng6e0a0i & *orma0i perec6i $reioanele la mi%loc MEna oarb Las&m pe mine s am ultimul cuvEnt Lurnalul "ublu #re"area reciproc <ecutarea 5nterviul =n trei trepte 5nterviul =n grup Aria"ele *erstrul Mozaic ,5Mozaic ,55#rovocarea clasei #rovocarea simultan a clasei $omer0ul cu probleme 9c6imbul "e probleme Amestecarea <ecapitularea prin rota0ie Unul st, trei circul $ubul Analizarea 8i interpretarea fotografiilor Discu0ia "e tip panel Discu0ia "e tip \broasc&0estoasG Discu0ia "iri%at 5nterogarea multiprocesual $ap. ). 9A<AAE455 @5 AE7'5$5 DE <EAL5:A<E A 9E'9ULU5 @5 DE <E*LE$B5E >A:AAE #E A<4UME'AA<E @5 DE:>AAE<E Argumente pe cartona8e Aabelul A Argumente H $ontraargumente Argumente pentru 8i argumente contra 9us0inerea pozi0iei pr0ii a"verse $ontroversa constructiv $ontroversa aca"emic Linia valorilor $ol0urile <e0eaua "e "iscu0ii Dezbaterea Sarl #opper $ap. (. 9A<AAE455 @5 AE7'5$5 DE <EAL5:A<E A 9E'9ULU5 >A:AAE #E 5'VE9A54AB5E @5 #E <E:;LVA<EA 95AUAB55L;<&#<;>LEM Mai multe capete la un loc Minicazurile 9tu"iul "e caz Meto"a riscului sau a obstacolelor Acci"ente ecologice 5nvestiga0ia =n grup 5nvestiga0ia comun $ercetarea mea Dnv0area prin e?ploare 8i "escoperire E?perimentul Ae6nica #6illips ) H ) Ae6nica ) H 1 & . Ae6nica \percutriiG $omunicarea rotativ 9inectica 4rupul "e aprofun"are profesional #artenerul "e spri%in #irami"a E?plorare inter"isciplinar <eporta%ul 5nterviul #roiectul $ap. /. 9A<AAE455 @5 AE7'5$5 DE ;<4A'5:A<E 4<A*5$ A 5'*;<MAB55L;< Aabelul incomplet Aabelul consecin0elor ,pre"ic0iilorAabelul comparativ Aabelul conceptelor Analiza trsturilor semantice ;rganizator grafic comparativ Diagrama Venn >ula "ubl ;rganizator grafic al caracteristicilor 9oarele caracteristicilor ;rganizator grafic cronologic *riza cronologic ;rganizator grafic al etapelor 9tabilirea succesiunii evenimentelor ;rganizator grafic "e tip cauz & efect ;rganizator grafic "e tip situa0ie & problem & e?plica0ie E?punerea pe tabl

7e?agonul Lurnalul grafic $a"ranele Analiza 9N;A $iorc6inele 7arta cu figuri Ae6nica blazonului 9uporturi metaforice #osterul $ap. 2. AE7'5$5 DE <E*LE$B5E $vintetul E?erci0ii "e scriere refle?iv Eseul "e cinci minute Eseul "e zece minute Eseul cu argumente pro 8i contra Ae6nici "e prospectiv $artoanele colorate Arierea aser0iunilor 9intetizarea Anun0ul "e mic publicitate Ae6nica fotolimba%ului 46icitorile Aurul galeriei $ap. ! . 9A<AAE455 >A:AAE #E L;$U<5 D5DA$A5$E Locul "e rol #uzzle #tratele "ivizate Ec6ipe H Locuri H Aurniruri Aurnirul enun0urilor Aurnirul =ntrebrilor $ltorie misterioas Locuri celebre >enzi "esenate <omEnia geo&economic $ap. !!. 9A<AAE455, AE7'5$5 @5 5'9A<UME'AE DE EVALUA<E $6estionarea oral E?aminarea e?punerii E?aminarea povestirii E?aminarea "escrierii E?aminarea e?plica0iei E?aminarea "emonstra0iei Autoscopia Acvariul E?aminarea prin e?temporale E?aminarea prin lucrri "e control E?aminarea prin teze E?aminarea prin teste "e cuno8tin0e Aest =n "oi $6estionar cu termeni "e vocabular 9criere 8i interevaluare =n grupuri mici E?amenul "e film E?aminarea prin teme "e cas #ortofoliul $ap. !2. #<;5E$AE DE LE$B55 $lasa a 5V&aI Elemente privin" Universul $lasa a 5V&aI Elemente privin" sistemul solar $lasa a 5V&aI Luna $lasa a 5V&aI $aracteristicile #mEntului 8i consecin0ele lor geografice $lasa a 5V&aI Me"ii antropizte 8i me"ii antropice $lasa a V5&aI ;lan"a $lasa a V5&aI <epublica Mol"ova $lasa a V5&aI >ulgaria $lasa a V5&aI Ungaria $lasa a V5&aI 9pania 8i #ortugalia $lasa a V5&aI #olonia $lasa a V5&aI $e6ia $lasa a V55&aI Egiptul $lasa a V55&aI Laponia ,REDAREAL:%-*AREA 'EMEI ,,RI/(URILE %A'URALEM (U ,R!$RAMUL !I8!/ (stoc epuiNate) !.Multime"ia =n pre"area geografiei !.!.5maginile !.!.!.$onceptul "e imagine !.!.2.Utilizarea imaginilor "igitale =n activitatea "i"actic !.2.7arta "igital !.2.!.Utilizarea 6r0ilor "igitale =n activitatea "i"actic !.1.*ilmul !.1.!. $onceptul "e film !.1.2. Utilizarea filmelor =n activitatea "i"actic !.+.Anima0ia computerizat !.+.!.$onceptul "e anima0ie !.+.2. Utilizarea anima0iei computerizate =n activitatea "i"actic

!...Me"ii electronice "e =nv0are 2.#ortalul e"uca0ional ;5S;9 2.!.5nternetul =n pre"area geografiei 2.!.!.NiKipe"ia 2.!.2.4oogleMap 2.!.1.459 2.!.+.4oogleEart6 2.!...]ouAube 2.2.Descrierea portalului ;5S;9 2.2.!.9tructura site&ului 2.2.2.9imulri 2.2.1.Locul 1.Activit0i "e pre"are3=nv0are a temei ,,<iscurile naturaleG cu a%utorul portalului e"uca0ional ;5S;9 >ibliografie DULAM MARIA ELIZA, 000, ELEME%'E DE DIDA('I(. 'E!RIE )I A,LI(A*II $artea este "estinat stu"en0ilor 8i profesorilor "ebutan0i. $6iar "ac =n lucrare sunt cuprinse cursuri 8i seminarii "e (idactica geografiei, atEt aspectele teoretice, cEt 8i cele practice constituie repere meto"ice 8i pentru alte "iscipline "e =nv0mEnt "atorit accesibilit0ii con0inuturilor prezentate. $e a"uce nou aceast lucrareC Multe aspecte sunt cunoscute "in lucrrile "e pe"agogie, iar mo"elele "e structurare ale lec0iilor sunt regsite 8i =n lucrrile .etodologii didactice acti#i%ante 8i (idactica geografiei, "e acea8i autoare. ; interesant lectur v va prile%ui cursul referitor la situa0iile "e =nv0are, curs care v va a%uta s sistematiza0i teoretic 8i practic situa0iile "e =nv0are =n care =i implica0i pe elevi =n lec0ii. $u siguran0 c v va fi util citirea cursului "espre Mo"elul =nv0rii secven0iale a cuno8tin0elor =n lec0ie ,59$-, propus "e 4agnP, mo"el pentru care, =n general, sunt cunoscute numai evenimentele instruirii ,,,"iri%area =nv0rii, intensificarea reten0iei, asigurarea fee"&bacK&ului F etc.-, fr a fi prezentate =n alte lucrri semnifica0ia acestora ori mo"ele "e proiecte "e lec0ie, care pot fi transpuse =n practic. 5nforma0ii noi 8i e?emplificri ve0i gsi =n cursul nr. !+, ,,5 nstruirea cu a%utorul computeruluiG. Mult cuprinztoare fa0 "e alte lucrri este, "e asemenea, tipologia itemilor utiliza0i =n testele scrise "e cuno8tin0e, tipologie =n care se completeaz 8i se re"efinesc unele tipuri consi"erate ,,consacrateG. Dn lucrare se asigur o aten0ie "eosebit tipurilor "e cuno8tin0e, selectrii 8i organizrii con0inuturilor =n scopul pre"rii 8i =nv0rii lor 8i se insist pe utilizarea organizatorilor cognitivi ,pre"ominant grafici- =n construirea cuno8tin0elor elevilor. Dn seminarii sunt propuse situa0ii "e =nv0are construite pornin" "e la obiective opera0ionale 8i =n care stu"en0ii lucreaz in"ivi"ual sau =n grupuri mici pentru a realiza sarcina "e lucru "etaliat. Aceste situa0ii "e =nv0are pot fi consi"erate mo"ele pentru =nv0mEntul preuniversitar. La fiecare seminar se propun situa0ii "e =nv0are "iversificate =n a8a fel ca stu"en0ii 8i profesorii "ebutan0i s con8tientizeze c, =n ca"rul unei meto"e, se pot utiliza mai multe proce"ee "i"actice ori te6nici, alturi "e materiale "i"actice variate. De asemenea, ei ar trebui s sesizeze c, =n utilizarea fiecrui mi%loc "e =nv0mEnt, pot fi folosite strategii, meto"e, proce"ee sau te6nici "i"actice "iverse. *olosirea mi%loacelor "e =nv0mEnt nu se limiteaz la un nivel "escriptivist, ci se promoveaz construirea cuno8tin0elor elevilor la nivelul analizei, al interpretrii, al sistematizrii 8i sintezei, al evalurii informa0iilor. 9&ar putea cre"e c aceast lucrare este util numai ,,=nceptorilorG, "ar, =n realitate, ea este util tuturor profesorilor 8i =nv0torilor, care "oresc s a%ung la un =nalt nivel "e competen0 "i"actic. $u siguran0 c, =n aceast lucrare, vor gsi informa0ii noi 8i e?emple "e bun practic 8i profesorii e?per0i, fle?ibili 8i "esc6i8i spre nou. Cursul nr. 7 *inalit0ile 8i obiectivele actuale ale stu"ierii geografiei =n 8coal Cursul nr. 8 $on0inutul =nv0mEntului "e geografie Cursul nr. 9 #roiectarea activit0ii "i"actice la geografie Cursul nr. : #roiectarea lec0iei Cursul nr. ; ;rganizarea con0inutului lec0iei Cursul nr. < 9itua0ii "e =nv0are Cursul nr. = Utilizarea meto"elor 8i mi%loacelor "e =nv0mEnt =n lec0ie Cursul nr. > Mo"ele "e structurare a lec0iei. Mo"elul tra"i0ional Cursul nr. ? E?plicarea fenomenelor 8i proceselor. Mo"elul =nv0rii secven0iale a cuno8tin0elor =n lec0ie ,59$Cursul nr. 7@ #roiectarea secven0elor "e =nv0are in"ivi"ual, prin cooperare 8i prin competi0ie. Mo"elul Fevocare H realizarea sensului H reflec0ieG ,E<<Cursul nr. 77 Mo"elul F@tiu H Vreau s 8tiu H Am =nv0atG ,9Vs5Cursul nr. 78 #roblematizarea 8i =nv0area prin "escoperire. Mo"elul F=nv0rii prin e?plorare 8i "escoperireG ,5ED-. Mo"elul F=nv0rii "irecte sau e?pliciteG ,5DECursul nr. 79 Evaluarea rezultatelor elevilor Cursul nr. 7: 5nstruirea cu a%utorul computerului Aeminarul nr. 7 *inalit0ile 8i obiectivele stu"ierii geografiei =n 8coal Aeminarul nr. 8 $on0inutul lec0iei Aeminarul nr. 9Utilizarea meto"elor e?pozitive =n lec0ii Aeminarul nr. : #relucrarea informa0iei scrise Aeminarul nr. ; Utilizarea imaginilor =n lec0ii Aeminarul nr. < Utilizarea 6r0ilor =n lec0ie Aeminarul nr. = Utilizarea "esenelor sc6ematice =n lec0ii Aeminarul nr. > Utilizarea "iagramelor =n lec0ie Aeminarul nr. ? #roiectarea 8i organizarea unor situa0ii "e =nv0are Aeminarul nr. 7@ Elaborarea unui poster 8i a unui proiect Aeminarul nr. 77;rganizarea unor e?perimente Aeminarul nr. 78 <ealizarea unei lec0ii Aeminarul nr. 79 Evaluarea rezultatelor elevilor Aeminarul nr. 7: Evaluarea unui manual 8colar DULAM, MARIA ELIZA, 00+, ME'!D!L!$IE DIDA('I(. EDI*IA 1, (LU5-%A,!(A, EDI'URA (LU/IUM, 1+ ,A$I%I Dn lucrrile "e specialitate, =n general, o meto" "i"actic este prezentat =n cEteva paragrafe. #e baza e?perien0ei acumulat =n activitatea cu elevii 8i cu stu"en0ii 8i a stu"iului unei bibliografii e?tinse, =n lucrare, fiecare meto" este prezentat =ntr&un mo" e?tins, "etaliat. Meto"ele "i"actice sunt prezentate "in trei perspectiveI cEn" profesorul este cel care ac0ioneaz ,e?pune, e?plic, "eomstreaz etc.-, cEn" elevul este actorul principal 8i cum anume poate fi folosit meto"a =n evaluare. Deoarece =n utilizarea fiecrei meto"e se pot folosi proce"ee, te6nici "i"actice 8i mi%loace "e =nv0mEnt "iverse, =n lucrare se prezint pentru fiecare meto" aspecte teoretice 8i e?emple "e situa0ii "e =nv0are, care pot constitui mo"ele "e bun practic pentru =nv0tori 8i profesori "e "iferite specialit0i, c6iar "ac elementele "e con0inut abor"ate sunt "in "omeniul geografiei.

Meto"ele "i"actice sunt prezentate "in trei perspectiveI cEn" profesorul este cel care ac0ioneaz ,e?pune, e?plic, "emostreaz etc.-, meto"a fiin" ,,centrat pe profesorGJ cEn" elevul este actorul principal, meto"a fiin" ,,centrat pe elevG ,aceast perspectiv asupra meto"elor ,,tra"i0ionaleG fiin" nouJ cum anume poate fi folosit meto"a =n evaluare. Deoarece =n utilizarea fiecrei meto"e se pot folosi proce"ee, te6nici "i"actice 8i mi%loace "e =nv0mEnt "iverse, =n lucrare se prezint pentru fiecare meto" mai multe proce"ee "i"actice a"ecvate, aspecte teoretice 8i e?emple "e situa0ii "e =nv0are, care pot constitui mo"ele "e bun practic. #entru a facilita sistematizarea informa0iilor "espre meto"ologia "i"actic, =n lucrare e?ist multe clasificri, "iferite "e cele e?istente =n alte lucrri "e specialitate. $u siguran0 c mul0i profesori 8i =nv0tori consi"er c sunt e?per0i =n folosirea meto"elor ,,tra"i0ionaleG, =ns informa0iile actuale "in psi6ologia cognitiv permit reconsi"erarea lor. Unii profesori manifest ten"in0a "e a utiliza la clasa =n special meto"e ,,mo"erneG, centrate pe elev, =ns, consi"erm c nu este alegerea cea mai bun "eoarece fiecare meto" are valoarea ei 8i poate avea ma?im eficien0 =ntr&o anumit situa0ia "e =nv0are. #rofesorii "ebutan0i vor gsi =n carte sugestii "espre utilizarea conversa0iei euristice, pe care o consi"erm ca fiin" cel mai "ificil "e aplicat 8i care necesit miestrie "in partea profesorului 8i competen0 =n specialitate. Dn concluzie, profesorii competen0i ar trebui s utilizeze la clas atEt meto"e tra"i0ionale, cEt 8i meto"e activizante. 5ntro"ucere =n meto"ologia "i"actic $apitolul ! MEA;D;L;455 EV#;:5A5V&#E<$E#A5VE DE #<EDA<E&D'VBA<E !.!.E?punerea 3 !+ !.!.2. E?punerea con0inutului =n lec0ie !.!.1.$alitatea e?punerii !.!.+.Aipuri "e e?puneri !.!...9itua0ii "e =nv0are bazate pe mo"elul e?pozitiv&receptiv !.2. #ovestirea 3 1. !.2.!.#regtirea povestirii !.2.2.5ntegrarea povestirilor =n lec0ii !.2.1. 9itua0ii "e =nv0are bazate pe mo"elul narativ&receptiv !.1.Descrierea 3 +1 !.1.!.Aipuri "e "escrieri geografice !.1.2.#regtirea "escrierii !.1.1.5ntegrarea "escrierilor =n lec0ii !.1.+.9itua0ii "e =nv0are bazate pe mo"elul "escriptiv&perceptiv !.+.E?plica0ia "i"actic 3 .. !.+.!.*un"amente conceptuale !.+.2.Aipuri "e e?plica0ii "i"actice !.+... 9itua0ii "e =nv0are bazate pe mo"elul e?plicativ&perceptiv !...#relegerea 3 /1 !...!.Delimitri conceptuale !...2.Aipuri "e prelegeri !...1.Mo"alit0i "e eficientizare a prelegerii !...+.#relegerea cu "iscu0ii !.....#relegerea activizant !.).Demonstra0ia 8i argumentarea 3 2+ !.).!.9emnifica0ia =ntemeierii sus0inerilor !.).2.Demonstra0ia !.).1.Argumentarea $apitolul 2 MEA;D;L;455 D5AL;4ALE @5 D5AL;45$E DE #<EDA<E&D'VBA<E 2.!.$onversa0ia 3 !22 2.!.!.<olul =ntrebrilor =n lec0ie 2.!.2.9ugestii privin" comunicarea verbal =n lec0ie 2.!.1. $lasificarea =ntrebrilor 2.!.+. Aipuri "e conversa0ie 2.!... #roce"ee "i"actice bazate pe conversa0ie 2.2.>rainstoming&ul 3 !+/ 2.2.!. #rincipiile brainstorming&ului 2.2.2.$on"i0ii 8i reguli =n brainstoming 2.21.Aplicarea braistorming&ului =n lec0ii 2.1.#roblematizarea 3 !.2 2.1.!.$onceptul "e problematizare 2.1.2. $onceptul "e situa0ie&problem 2.1.1. #regtirea problematizrii pentru lec0ie 2.1.+. 5ntegrarea problematizrii =n lec0ie 2.1... 9itua0ii&problem cu scop "i"actic 2.+.Dezbaterea 3 !)1 2.+.!.*un"amentele "ezbaterii 2.+.2. #rincipiile etice ale "ezbaterilor e"uca0ionale 2.+.1. Dezbaterea Sarl #opper 2.+.+.Dezbaterea #olicM 2.+...Dezbaterea *orum 2.+.). Discu0ia "e tip panel. 2.+.(.Discu0ia "e tip ,,broasc&0estoasG 2.+./.$ontroversa constructiv 2.+.2.$ontroversa aca"emic. 2.+.! . Linia valorilor 2.+.!!.$ol0urile 2.+.!2.<e0eaua "e "iscu0ii 2.+.!1.Argumente pe cartona8e. 2.+.!+.Aabelul A 2.+.!..Argumente H $ontraargumente. 2.+.!).Argumente pentru 8i argumente contra. 2.+.!(.9us0inerea pozi0iei pr0ii a"verse >ibliografie 3 2!1