Professional Documents
Culture Documents
Catedra T.C.M.
Tema de proiect.
Brosa rotunda .
CAPITOLUL 1
CAPITOLUL 2
Alegerea schemei de prelucrare.
CAPITOLUL 3
Stabilirea parametrilor geometrici funcţionali optimi ai sculei.
Burghiul elicoidal.
Fig.1
a. Unghiul ω al canalelor elicoidale se execută pentru a
imprima tăişurilor
aşchietoare valori pozitive unghiului de degajare, precum şi a
permite evacuarea uşoară a aşchiilor. Valoarea sa diferă de la
un punct la altul de pe tăiş, fiind maximă la exterior şi minimă
la nivelul diametrului miezului burghiului.
Fig.2
, pentru diametrul mediu;
(1)
, pentru diametrul exterior;
(2)
(3)
Unghiul de degajare , măsurat într-un plan paralel cu axa
burghiului şi care cuprinde direcţia mişcării principale de
aşchiere, este egal cu ω în acelaşi punct, rezultând relaţia:
(4)
Rezultă că valoarea lui diferă de la un punct la altul de pe
tăiş, fiind maximă la exterior şi minimă spre centru.
b. Unghiul de atac K
Din triunghiul TMS1, rezultă relaţia:
(5)
Pentru un punct M1 aflat pe raza R exterioară a burghiului,
rezultă relaţia, în care reprezintă unghiul pe care-l face
planul de bază constructiv axial al punctului exterior M cu
proiecţia tăişului principal pe planul frontal.
(6)
(7)
Din triunghiul dreptunghic OQM rezultă relaţiile (8) şi (9), în
care este raza miezului burghiului, iar R este raza punctului M.
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
Rezultă că unghiul de atac scade de la valoarea K la exterior, la
o valoare minimă în punctul T1 de intersecţie a tăişului principal
cu cel transversal, în care Rm şi KM sunt date de relaţiile (13),
respectiv (14).
(13)
(14)
c. Unghiul λ de înclinare a tăişului
(15)
(16)
Din relaţiile (15) şi (16) rezultă relaţia (17).
(17)
(19)
d. Unghiul de degajare
(20)
(21)
Ţinând cont că este egal cu unghiul elicei , conform
relaţiei (22),se obţine relaţia (23).
(22)
(23)
e. Unghiul de aşezare,
(24)
(25)
Unghiul β este dat de relaţia (26).
(26)
Ţinând cont de relaţiile (27), cunoscute, rezultă relaţiile (28).
;
(27)
sau ×
(28)
În punctul M avem relaţiile (29).
(29)
Înlocuind relaţiile (28), (29) în relaţia (26), rezultă relaţiile (30)
şi
(31).
(30)
(31)
Semiaxele elipsei au valorile date de relaţiile (32).
; ;
(32)
(33)
Analiza relaţiei (33) arată că nu este constant, si primeşte
valori din ce
în ce mai mari către centrul burghiului (curba 1). Dacă vârful
conului imaginar este orientat ca în Fig.4, valoarea unghiului
este descrescătoare
către centrul burghiului (curba 2). Fig.4
t= [mm]
t= =4 mm
Material nv Cv CF CM
OLC cu HB<155 0.9 0.30 1.50 0.80
Oteluri aliate 0.9 252 1.80 0.96
OCS cu HB=155-340 0.9 270 1.65 0.87
OCS inalt aliate si 0.9 1.15 100 40
austenitice
Raportul Lg/D 3 4 5 6 7 8 9 10
Coeficientul Kv 0.9 0.8 0.7 0.6 0.6 0.5 0.5 0.5
5 6 3
Diametrul burghiului m
Diametrul burghiului m
D ≤ 10 mm 0.2 0 0.8 2.0 0.70
D > 10 mm 0.2 0 0.8 2.0 0.70
v= = =0.12m/min
Momentul de rasucire
unde:
, , , , , , , -sunt coeficienti tabelati
care se aleg in functie de
materialul de prelucrat,
materialul burghiului si
diametrul acestuia.
HB-duritatea materialului prelucrat;
a) In cazul nostru:
=1.8
=1.65
=0.75
=0.75
=1.8× × × =688.1
b) In cazul nostru
=0.96
=2
=0.8
=0.7
s [mm/rot]
in care:
0.13
in care:
-forta la flambaj;
=17.61
0.7×156 109.2 mm
=305.76
0.13
Calculul constructiv al burghiului.
Adopt ω=25˚
Valori recomandate ale unghiului la varf 2κ
Materialu Oteluri si Oteluri si Cupru Alam Aluminiu Tabla de
l fonte fonte si a si aluminiu
de normale dure tabla de si babit in
prelucr otel bron pachete
at in z
pachete
2κ 116…120 130… 125 130 130… 100…110
135 140
În Fig. 6 se prezintă profilul frezei, în care
elementul constructiv capătă valori
conform
relaţiilor (35) – (37), în care coeficientul
Ck1
determină influenţa unghiului K asupra
profilului
frezei, coeficientul Cd ţine seama de
influenţa
diametrului miezului burghiului, relaţia
(38), iar
coeficientul Cf indică influenţa exercitată de
diametrul frezei asupra profilului acesteia, relaţia
(39).
mm
(35)
mm
(36)
Coeficientii , , se determina cu expresiile:
(37)
Din tabele se aleg in functie de materialul de prelucrat: =
, �=
mm
mm
mm
(38)
(39)
-diametrul frezei in mm;
-diametrul burghiului in mm;
-diametrul miezului burghiului in mm.
Raza R2 se determină cu relaţia (14.40), în care CK2 este dat de
relaţia (14,41)
mm
0.075
Lăţimea frezei este dată de relaţia (14.42), în care ϕ 10°.
unde:
N-forta normala rezultata pe suprafata conica;
�- coeficientul de frecare, otel pe otel (�=0.096)
-diametrul maxim al conului;
-diametrul minim;
-diametrul mediu.
= = =10.6 mm
Proiectand fortele pe directie axiala rezulta:
sau
N=
Facand inlocuirile se obtine:
Deoarece intre coada conica a sculei si alezajul conic de fixare
nu exista un contact perfect, in relatia de calcul a momentului
de frecare se introduce o corectie, care tine seama de abaterile
uzuale dintre unghiul cozii si al locasului astfel relatia devine:
Rmax 4 5 6 7 8 10 13
r 1 1,2 1,6 2 2,5 3 4
unde:
Stabilirea schemei de ascutire la burghiele elicoidale.
3.2.1 Brose
Figura 3.2.1.1
Avansul este realizat prin suprainaltarea dintilor cu o
distanta “a” fiind necesara numai o miscare principala, rectilinie
alternative, procesul de brosare este foarte simplu.
peste 100 8 – 10
peste 150 4
Aluminiu 12 - 15
Bronz 0–5
Cupru 15
Alama moale 6
fragila 2
Fig. 3.3.
Fig. 3.3.1.1
Fig. 3.3.1.2
Constructia si dimensiunile cozilor cilindrice in dispozitive
cu falci sunt standardizate in STAS 7991 – 83.
In figura 3.3.1.2. este reprezentata partea de prindere
cilindrica, cu asigurare
de rotire, pentru d1 = 4…..18 mm si care este folosita pentru
masinile de brosat orizontal.
Dimensiunile constructiei din figura 3.3.1.3 sunt date in
tabelul 3.3.I
Fig. 3.3.1.3
Ta
bel 3.3.I
α
20 30 30 30 30 30
19 25 32 40 52 56
0 0
12 16 20 25 32 36 40
l6
32 40 50 63 70 80 10
l5
0
25 32 40 50 63 70 80
l4
0 0
180 200 220 250 280 32 36
l1
0 0
c
AL
17
18.75
21.5
24
27.5
31
34.5
39
43.5
48.6
53
61
69.5
78.5
87
0 0
d4
AL
-1 -2
N
20
22
25
28
32
36
40
45
50
56
63
70
80
90
100
d3
19.7
21.7
24.7
27.6
31.6
35.6
39.5
44.5
49.5
55.5
62.5
69.4
79.4
89.2
99.2
AL
1 1 1 2 24 2 3 34 38 4 48 5 60 68 75
5 6 9 1 7 0 2 3
AL
0 6 0 6 0
N- nominal
Fig. 3.3.1.4
Dimensiuni ale partii de prindere
Tabel 3.3.II
d1 d3 d4 a b1 l1 l2 l4 l5
N AL N AL N AL
16 15. 16 10 - 15.
7 0.09 5
Cs xs Cs xs Cs xs
Tabel 3.4.I
Ft = Fz · zc · KF [daN]; (G)
In care Fz – forta de aschiere pe un dinte sau pe o centura (la
brose rotunde sau canelate);
zc - numarul dintilor (centurilor)brosei, aflati simultan in
contact cu materialul pelucrat
Kf – coeficientul global de corectie.
Forta Fz este data de relatiile:
Brose rotunde: Fz = CF· D· Sd xF [daN]; (H)
xF
Brose de canelat: Fz = CF· b· n· Sd (I)
xF
Brose pentru canal pana: Fz = CF· b· Sd (J).
Valoarea coeficientilor si exponentilor CF , x F se aleg din
tabelul 3.4.III
Tab
el 3.4.III
Materialul Rezistenta Brose Brose Brose Exponentul
de la cilindrice pentru pentru avansului
prelucrat rupere caneluri canale de
pana
CF CF CF xF
OLC 45 45-50 700 212 177 0.85
recopt
OLC 45 51-60
normalizat
40Cr10 45-55 762 230 202 0.85
Recopt
13CrNi30
recopt
OLC 45 61-72
laminat
40Cr10 si 842 284 250 0.85
13CrNi30 56-64
normalizat
OLC 45 80-92
laminat
40Cr10 si 1000 315 282 0.85
13CrNi30
imbunatati
t
Fonta 160-180 300 152 115 0.75
Tabel 3.4.V
Fig 3.4.1
Tabel 3.4.VII
Valorile coeficientilor K4 si K5 pentru :
δ/D otel fonta si aliaje neferoase
K4 K5 K4 K5
pana la 1 1 1 1
0.003
0.003… 1.2 1.1 1.1 1.05
0.005
0.005… 1.3 1.2 1.2 1.1
0.007
Viteza de brosare si lichidele de aschiere nu influenteaza
practic forta de brosare.
In figura 3.4.1se arata diametrele care intra in calcul, in
cazul brosei de tasare, iar in figura 3.4.2 sunt date elementele
constructive ale dintilor brosei de tasare, care asigura atat
evitarea taisului de depunere cat si o deformatie de tasare
minima care duce la obtinerea unei calitati impuse a suprafetei.
Fig. 3.4.2.a
Fig. 3.4.2.b
h s r H g h s r R g h s r R g
Kc = la+lc / la (Q)
K1 = v+v1 / v1 ; (R).
in care : v -este viteza cursei de lucru a brosei – viteza de
aschiere in m/min;
v1 – este viteza cursei de intoarcere a brosei in
m/min;
Pentru majoritatea masinilor de brosat existente, K1=
1,14…..1,50.