Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ion 2013 Arh Publica

Ion 2013 Arh Publica

Ratings: (0)|Views: 1|Likes:
Published by Alin Diaconu

More info:

Published by: Alin Diaconu on Feb 23, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/23/2014

pdf

text

original

 
Studii de Preistorie 10, 2013, p. 255-261.
De ce avem nevoie de Arheologie public
ă
  în România?
 Alexandra ION*
 Abstract:
This article intends to introduce in the current Romanian archaeological debate the concept of Public Archaeology. It is my intention to draw attention to the necessity of re-thinking the archaeological endeavour, of opening it up to the public in order to bridge the gap between science and society. From the archaeologist as public intellectual, to Archaeology understood as political action, from community projects to heritage conservation, there are multiple ways of embracing the principles of Public Archaeology. This paper is a brief outline of the main themes of Public Archaeology, their assumptions, as well as the reasons for which Romanian Archaeology needs Public Archaeology.
Rezumat:
Prin acest articol inten 
 ț 
ionez s 
ă 
 introduc conceptul de arheologie public 
ă 
 în cadrul dezbaterilor contemporane din cadrul arheologiei din România. Consider c 
ă 
 este necesar 
ă 
 o regândire a disciplinei, o deschidere a ei c 
ă 
tre public pentru a crea o punte de leg 
ă 
tur 
ă 
 între
ș 
tiin 
 ță 
 
ș 
i societate. Exist 
ă 
 o multitudine de probleme subsumate conceptului de arheologie public 
ă 
: de la arheologul ca intelectual public, la arheologia în 
 ț 
eleas 
ă 
 ca ac 
 ț 
iune politic 
ă 
 , de la proiecte pentru comunitate, la protec 
 ț 
ia patrimoniului. Pe parcursul acestei lucr 
ă 
ri, voi realiza o scurt 
ă 
 trecere în revist 
ă 
 a acestor teme principale ale arheologiei publice, a  presupozi 
 ț 
iilor lor , precum
ș 
i a motivelor pentru care arheologia din România are nevoie de arheologie public 
ă 
.
Keywords 
: Public Archaeology, Romania, public, society, responsibility.
Cuvinte cheie: 
 
 Arheologie public 
ă 
 , România, public, societate, responsabilitate.
Probabil c
ă
 arheologia
ș
i rezultatele cercet
ă
rilor arheologilor nu au fost niciodat
ă
 atât de prezente în spa
ț
iul media din România ultimilor ani a
ș
a cum s-a întâmplat în ultima lun
ă
1
, pe fondul controverselor din jurul proiectului minier de exploatare de la Ro
ș
ia Montan
ă
. Cu aceast
ă
 ocazie, a ap
ă
rut contextul potrivit pentru a vedea în ce fel în
ț
elege publicul ne-specialist (jurnali
ș
ti, factori de decizie, oameni obi
ș
nui
ț
i) arheologia. În aceste dezbateri, a ap
ă
rut de mai multe ori termenul de patrimoniu arheologic, descoperire sau cercetare arheologic
ă
, termeni invoca
ț
i de ambele p
ă
r
ț
i pentru a-
ș
i înt
ă
ri argumenta
ț
ia pentru/împotriva exploat
ă
rii. Cum au fost îns
ă
 defini
ț
i ace
ș
ti termeni, sau mai precis spus, în ce fel este în
ț
eleas
ă
 arheologia în spa
ț
iul public din România (a
ș
a cum a reie
ș
it
ș
i în cazul acestui exemplu)?
2
 
 
Publicul
ș
i arheologia
Spre exemplu, în cadrul unei conferin
ț
e de pres
ă
 organizate de Ordinul Arhitec
ț
ilor din România
3
, o persoan
ă
 din audien
ță
 (din afara domeniului arheologiei) a subliniat c
ă
 descoperirile arheologice care sunt unice prin materialitatea lor (la nivel na
ț
ional/european etc.) trebuie conservate. O asemenea afirma
ț
ie este ilustrativ
ă
 pentru percep
ț
ia arheologiei ca o disciplin
ă
 care dezgroap
ă
 elemente deosebite, unice din trecut. Aceasta nu este nici pe departe o viziune singular
ă
: câ
ț
i dintre noi, ca arheologi, nu ne-am confruntat cu întrebarea: "
Ș
i, ce ai descoperit?", prin aceast
ă
 întrebare de cele mai multe ori interlocutorul a
ș
teptîndu-se la un r
ă
spuns cel pu
ț
in la fel de spectaculos ca aventurile lui Indiana Jones: obiecte de aur, ora
ș
e ascunse, cea mai veche a
ș
ezare uman
ă
 etc. (evident în cazurile fericite în care interlocutorul are o idee despre ce înseamn
ă
 arheologia- a se vedea
* Institutul de Antropologie "Francisc I. Rainer" (Departamentul de Antropologie Cultural
ă
), Eroii Sanitari nr. 8, sect. 5, Bucure
ş
ti, ialex20@yahoo.com
1
 Aceasta este situa
ț
ia când scriu acest text, la sfâr
ș
itul lunii septembrie 2013.
 
2
 În lipsa unui studiu dedicat acestei teme, a percep
ț
iei publicului din România asupra arheologiei, cazurile intens mediatizate reprezint
ă
 oportunitatea de a cunoa
ș
te într-o anumit
ă
 m
ă
sur
ă
 aceast
ă
 percep
ț
ie.
 
3
 Conferin
ț
a "Adev
ă
rul despre patrimoniul istoric de la Ro
ș
ia Montan
ă
: ce nu spun Daniel Barbu, ministrul Culturii
ș
i Gold Corporation", http://www.privesc.eu/Arhiva/18160/Conferinta-de-presa-cu-tema--Adevarul-despre-patrimoniul-istoric-de-la-Rosia-Montana--ce-nu-spun-Daniel-Barbu--ministrul-Culturii-si-Gold-Corporation- (Accesat 23.09.2013).
 
 
 Alexandra ION
 
256una dintre pu
ț
inele analize axate pe percep
ț
ia publicului asupra disciplinei arheologiei, M. Ramos
ș
i D. Duganne 2000). În al doilea rând, ceea ce a mai pus în eviden
ță
 aceast
ă
 întrebare este în
ț
elegerea arheologiei ca o
ș
tiin
ță
 care se rezum
ă
 la a dezgropa, cataloga
ș
i data obiecte, descoperiri de natur
ă
 material
ă
 (pe de o parte este patrimoniul arheologic, rezultatele materiale scoase la lumin
ă
 în urma cercet
ă
rilor, iar pe de alt
ă
 parte sunt elementele care
ț
in de tradi
ț
ii, activit
ăț
i umane etc.
ș
i care ies din sfera de interes a arheologiei, conform inclusiv unei distinc
ț
ii implicite f 
ă
cute în cadrul mai sus amintitei conferin
ț
e). Îns
ă
, aceast
ă
 în
ț
elegere a arheologiei este departe de modul în care ea îns
ăș
i î 
ș
i în
ț
elege obiectul de studiu. Pentru a-i cita pe H. Johnson
ș
i B. Olsen (1992, p. 423), "Arheologia poate fi definit
ă
 ca o disciplin
ă
 în cadrul c
ă
reia arheologii interpreteaz
ă
 societ
ăț
ile trecute, citind "urmele" sau "expresiile vie
ț
ii" l
ă
sate în urm
ă
 de acele societ
ăț
i". Mergând chiar mai departe, în contextul demersurilor post-procesualiste, au ap
ă
rut voci care s
ă
 considere arheologia ca pe un demers reflexiv, preocupat de întreb
ă
ri ontologice, o medita
ț
ie la natura fiin
ț
ei, materialit
ăț
ii
ș
i fiin
ță
rii (a se vedea B.  Albert
 et alii
2011, M. Burström 2004, H. Karlsson 2005). De asemenea, o serie de lucr
ă
ri din ultimii ani au explorat dimensiunea arheologiei ca practic
ă
 socio-cultural
ă
 relevant
ă
 pentru prezent (B. J. Little 2002, L. Meskell 2002a, G. Moshenska
ș
i P. Burtenshaw 2010, M. Rockman
ș
i J. Flatman 2012, J. Sabloff 2008, articolele grupate în num
ă
rul 16 (2) din
 Archaeological Dialogues 
): "Arheologia nu este doar o practic
ă
 academic
ă
 
ș
i
ș
tiin
ț
ific
ă
 specific
ă
, ci este în mod fundamental o practic
ă
 cultural
ă
 
ș
i social
ă
 distinct
ă
 în prezent" (C. Holtorf 2013, p. 13), sau "Meta-istorisirile arheologice exploreaz
ă
 modul în care interac
ț
ion
ă
m cu lumea: ce investiga
ț
ii
ș
i ce aventuri urm
ă
rim în vie
ț
ile noastre?" (C. Holtorf 2013, p. 15). Prin urmare, pentru a reveni la exemplul de mai sus, arheologia nu se rezum
ă
 doar la scoaterea din p
ă
mânt a obiectelor deosebite, în acest caz o min
ă
 roman
ă
 de exploatare a aurului, ci poate explora un mod de a fi în lume, de a medita la rela
ț
ia prezent-trecut, etc. Din p
ă
cate îns
ă
, acest caracter dinamic
ș
i profund relevant al arheologiei pentru societatea contemporan
ă
 nu trece dincolo de grani
ț
ele comunit
ăț
ii academice (de altfel, de multe ori nu este f 
ă
cut explicit nici în cadrul acesteia). Astfel, se creeaz
ă
 o ruptur
ă
 între cercet
ă
rile arheologilor
ș
i imaginea pe care publicul
ș
i-o formeaz
ă
 despre arheologie. Principalul motiv pentru aceast
ă
 situa
ț
ie o reprezint
ă
 neimplicarea arheologilor în rela
ț
ia cu publicul, astfel încât acesta ajunge s
ă
-
ș
i formeze o impresie bazat
ă
 în principal pe materialele promovate de media: filme de aventuri în care apar arheologi sau programe TV care de multe ori perpetueaz
ă
 aceast
ă
 imagine a arheologului în c
ă
utarea senza
ț
ionalului (senza
ț
ional definit în termeni materiali
ș
ti, cantitativi etc.) (a se vedea articole care analizeaz
ă
 rolul media în popularizarea arheologiei: T. Clack
ș
i M. Brittain 2007, C. Holtorf 2007). Efectele sunt imediate: ignoran
ț
a publicului în privin
ț
a cercet
ă
rilor arheologice din România
ș
i ruptura dintre
ș
tiin
ță
 
ș
i societate. Aceste aspecte devin cu atât mai importante în contextul crizei economice
ș
i a finan
ță
rii cercet
ă
rii în societatea contemporan
ă
 în func
ț
ie de "relevan
ț
a pentru societate" (cel pu
ț
in la nivel declarativ)- atâta timp cât rezultatele
ș
i natura cercet
ă
rilor arheologice r
ă
mân strict între speciali
ș
ti, nu va exista un sprijin sau justificare din afara disciplinei pentru continuarea existen
ț
ei acesteia. Din aceste motive, consider c
ă
 
ș
i în România este necesar
ă
 apari
ț
ia arheologiei publice, ca demers concertat, sus
ț
inut
ș
i generalizat. Ce este îns
ă
 arheologia public
ă
? Termenul a fost folosit pentru prima dat
ă
 în lucrarea lui McGimsey din 1972,
Public Archaeology 
 (N. Merriman 2004, p. 3).  Arheologia public
ă
 a ap
ă
rut ca o subdisciplin
ă
 a arheologiei, definit
ă
 ca "orice arie a activit
ăț
ii arheologice care a interac
ț
ionat sau a avut poten
ț
ialul de a interac
ț
iona cu publicul" (T. Schadla-Hall 1999, p. 147). O alt
ă
 încercare de a defini subdisciplina, în termeni mai preci
ș
i, îi apar
ț
ine editorului
ș
ef al jurnalului
Public Archaeology 
, Neal Ascherson, în editorialul primului num
ă
r al acestui jurnal: "[arheologia public
ă
 este preocupat
ă
 de] probleme care apar când arheologia se mut
ă
 în lumea real
ă
 a conflictelor economice
ș
i a luptelor politice …[ea este prin urmare] despre etic
ă
" (N. Ascherson 2000, p. 2). În aceea
ș
i linie a venit
ș
i propunerea lui J. Almansa (2010, 1): "Arheologia public
ă
 este studiul rela
ț
iilor dintre aceast
ă
 Arheologie
ș
i Societate în ficerea aspect al vie
ț
ii cotidiene (social, economic
ș
i politic)". De la acea prim
ă
 men
ț
iune din 1972, arheologia public
ă
 a ajuns în ziua de ast
ă
zi un domeniu bine constituit: de la jurnale dedicate cercet
ă
rilor, precum
Public Archaeology 
,
Present Pasts, Journal of Community Archaeology and Heritage 
,
 AP: Online Journal in Public Archaeology 
, la cursuri academice sau proiecte de cercetare (
e.g.
 "Archaeology in the Public Realm" http://www.york.ac.uk/ipup/projects/packaging/archaeology/). Se poate observa îns
ă
 c
ă
 cele mai multe cercet
ă
ri din domeniu vin din Marea Britanie sau SUA, de
ș
i în ultimii ani a început s
ă
 fie treptat introdus
ă
 
ș
i în Grecia (A. Sakellariadi 2010), Italia (C. Bonacchi 2009), Spania (J.S. Almansa 2008),  America latin
ă
 (P. Funari 2001). Interesul crescând pentru arheologia public
ă
 se reflect
ă
 
ș
i în
 
De ce avem nevoie de Arheologie public
ă
 în România?
257 înfiin
ț
area recent
ă
 în cadrul Asocia
ț
iei Europene a Arheologilor a unui grup de lucru pe aceast
ă
 tem
ă
, Grupul de arheologie public
ă
 (The Public Archaeology Group; a se vedea blogul
ș
i lista de mailuri asociat
ă
: http://centralpag.blogspot.ro/).
 
 Arheologia public
ă
: de la arheologul ca intelectual în spa
ț
iul public, la arheologia ca ac
ț
iune politic
ă
 
În primul rând, arheologia public
ă
 a ap
ă
rut ca o contrapondere la arheologia academic
ă
 axat
ă
 pe cercetare, în dorin
ț
a de a "examina rela
ț
ia arheologiei cu societatea contemporan
ă
"
ș
i de a lua not
ă
 de faptul c
ă
 rela
ț
iile de putere existente la nivelul societ
ăț
ii "influen
ț
eaz
ă
 inevitabil metodele
ș
i obiectivele activit
ăț
ii arheologice
ș
i vice versa" (A. Matsouda 2004, 67). În esen
ță
, este vorba de o dezvoltare a arheologiei ca disciplin
ă
 integrat
ă
 activ societ
ăț
ii
ș
i nevoilor, problemelor, provoc
ă
rilor de natur
ă
 economic
ă
, scoial
ă
, politic
ă
 ale acesteia etc.. În acest
ă
 direc
ț
ie au ap
ă
rut îns
ă
 mai multe abord
ă
ri
4
. Pe de o parte, a fost propus
ă
 implicarea arheologului în via
ț
a public
ă
 a cet
ăț
ii. Spre exemplu, ultimul num
ă
r din revista
 Archaeological Dialogues 
 este pus sub semnul întreb
ă
rii "Poate un arheolog s
ă
 fie un intelectual public?"
5
 (S. Tarlow
ș
i L. N. Stutz 2013). Aceast
ă
 întrebare vine în contextul în care de-a lungul timpului mai mul
ț
i arheologi au ridicat întreb
ă
ri precum "cum pot arheologii s
ă
 contribuie în mod util la decizii de politici publice în leg
ă
tur
ă
 cu viitorul acestei planete?’" (J. A. Sabloff 2009, p. 169). Alte voci au propus ca arheologia s
ă
 contribuie la dezvoltarea comunit
ăț
ilor
ș
i la rezolvarea unor probleme sociale care dep
ăș
esc grani
ț
ele patrimoniului cultural (B. J. Little
ș
i P. A. Shackel 2007). Spre exemplu, "The Hampden Community Archaeology Project" (R. C. Chidester
ș
i D.  A. Gadsby 2007) a încercat s
ă
 recreeze, prin intermediul patrimoniului arheologic, sentimentul de coeziune social
ă
 într-o comunitate marcat
ă
 începând cu anii 1990 de procesul de gentrificare
ș
i divizat
ă
 pe criterii socio-economice. O alt
ă
 dimensiune prive
ș
te în
ț
elegerea arheologiei publice ca mod de ac
ț
iune
ș
i implicare politic
ă
. În acest caz, "arheologia public
ă
 este în
ț
eleas
ă
 ca o investiga
ț
ie:
cui bono 
, “cine este beneficiarul” practicii
ș
i teoriei arheologice, al discursului arheologic?" (P. Funari 2001, p. 239). În aceast
ă
 categorie intr
ă
 studii în care arheologia a fost folosit
ă
 pentru "a oferi o voce" comunit
ăț
ilor/grupurilor etnice/rasiale excluse din marile nara
ț
iuni istorice sau care lupt
ă
 pentru drepturi/împotriva abuzurilor politice (P. Funari 2000, P.L. Kohl
ș
i C. Fawcett 1995, P. Stone
ș
i R. MacKenzie 1994). Nu în ultimul rând, o serie de proiecte s-au axat pe probleme care
ț
in de comunicarea rezultatelor cercet
ă
rii c
ă
tre public
ș
i implicarea lui activ
ă
 în descoperirea, înregistrarea
ș
i protejarea patrimoniului (C. Holtorf 2007, A. Matsouda 2004). În acest context, arheologii devin "mesageri pentru
ș
i ai arheologiei" (F. P. Mc-Manamon 2000, p. 16). Astfel, au fost dezvoltate o serie de proiecte, de la evenimente educa
ț
ionale, zile ale por
ț
ilor deschise, tururi informative
ș
i festivaluri, la cercet
ă
ri arheologice sau de patrimoniu dedicate neprofesioni
ș
tilor. În varianta mai radical
ă
, publicul devine chiar participant la producerea cunoa
ș
terii despre trecut, în cadrul a
ș
a numitei "arheologiei de jos" ("archaeology from below") (N. Faulkner 2000, 30-33). Aceast
ă
 perspectiv
ă
 a devenit cu prec
ă
dere parte a ceea ce a ajuns s
ă
 fie cunoscut sub numele de "community archaeology", arheologie comunitar
ă
. Aceasta s-a îndreptat c
ă
tre "cedarea cel pu
ț
in par
ț
ial
ă
 a controlului proiectului c
ă
tre comunitatea local
ă
" (Y. Marshall 2002), în încercarea de a "diversifica vocile implicate în interpretarea trecutului"
ș
i de a construi sentimentul de identitate a comunit
ăț
ii în jurul patrimoniului local (G. Tully 2007). Spre exemplu, proiectul "Know Your Place" (Cunoa
ș
te-
ț
i spa
ț
iul), coordonat de
City
 
Design
 
Group
 
de
 
la
 
Bristol
 
City
 
Council
 (www.bristol.gov.uk/knowyourplace)
ș
i-a propus s
ă
 fac
ă
 accesibil sub forma unor h
ă
r
ț
i on-line patrimoniul ora
ș
ului, spre a invita cet
ăț
enii s
ă
: îl descopere, dar
ș
i s
ă
-
ș
i  împ
ă
rt
ăș
easc
ă
 propriile pove
ș
ti, memorii
ș
i experien
ț
e despre locul în care tr
ă
iesc (
ș
i s
ă
 î 
ș
i spun
ă
 propriul punct de vedere despre ceea ce consider
ă
 a fi patrimoniu relevant
ș
i de ce). Un alt proiect, la fel de interesant, a fost cel coordonat de doi cercet
ă
tori de la University of York (R. Kiddey
ș
i J.
4
 Sub numele de arheologie public
ă
 se reg
ă
sesc o gam
ă
 foarte larg
ă
 de teme. Inten
ț
ia mea este doar aceea de a puncta principalele direc
ț
ii. În plus, termenul de "public" este definit în mod diferit, în func
ț
ie de realit
ăț
ile politice, economice, culturale (public versus privat, speciali
ș
ti versus nespeciali
ș
ti, stat versus arheologi
ș
.a.). Prin urmare,  în cazul României este necesar
ă
 o adaptare la realit
ăț
ile locale a modelelor de practic
ă
 realizate pân
ă
 în prezent în alte
ță
ri.
 
5
 Îi mul
ț
umesc lui Alexandru Dragoman pentru informa
ț
ie.
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->