Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Facultatea de Management



PLAN DE AFACERI







Anul III universitar


Autori:
Andreescu Andreea
Calenic Ana-Maria
Corcodel Lorena
Negura Andreea


Bucuresti
2013



Sesiunea - M312 2/9 15.12.2013





AXA 1
MASURA 312
Sprijin pentru crearea i dezvoltarea
de micro-ntreprinderi

INFIINTARE RESTAURANT CU SPECIFIC ROMANESC


BENEFICIAR: S.C. LAGUNA PARC--- S.R.L.
Amplasament: ----Crevedia-----






I.Date de identificare a societatii:

Numele solicitantului : S.C. LAGUNA PARCS.R.L.
Sediul social :
SAT MANASTIREA, COMUNA
CREVEDIA, STR. BUCURESTI,
TARGOVISTE, NR. 240K, JUDET
DAMBOVITA
Nr de inregistrare la Registrul
Comertului :
J15/508/2013
Cod unic de inregistrare : RO 25833588
Capital privat : 100%
Activitate principala : 5610 - Restaurante
Activitate secundara
5520 Facilitti de cazare pentru vacane
i perioade de scurt durata
Telefon/Fax :
0733.271.165
Cont lei BRD-
SUC.TARGOVISTE
RO 80BRDE441SV92002454410
Responsabil Proiect :
Negulescu Felicia


2.Obiectul de activitate ale solicitantului

Conform certificatului de inregistrare,obiectul principal de activitate este Restaurante
activitate ce corespunde codului CAEN - 5610 . Aceasta va fi activitatea proiectului, respectiv
activitatea ce va fi desfasurata in mod curent de catre societate.

3. Natura capitalului social:
Valoarea capitalului subscris nevarsat de 20.000,00 impatit in 100 parti
sociale,fiecare in valoare de 200 de lei fiecare.
Natura capitalului social (%) Privat
Romn 100%


Principalii actionari ai societatii sunt:
Numele i
prenumele/Denumire
Domiciliu / sediul
societii
Pondere n Capital
social %
Corcodel Lorena SAT MANASTIREA,
COMUNA CREVEDIA, STR.
BUCURESTI, TARGOVISTE,
NR. 240K, JUDET
DAMBOVITA
40%
Calenic Ana Maria SAT MANASTIREA, 30%
COMUNA CREVEDIA, STR.
BUCURESTI, TARGOVISTE,
NR. 240K, JUDET
DAMBOVITA
Negura Andreea SAT MANASTIREA,
COMUNA CREVEDIA, STR.
BUCURESTI, TARGOVISTE,
NR. 240K, JUDET
DAMBOVITA
30%

4.Produsul afacerii

Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alimentatie
public, acesta satisfcnd nu doar necesitti vitale dar si morale. Punctele de atractie
care pot influenta decizia potentialilor clienti n vederea cumprarii iciului sunt: calitatea
deosebit a preparatelor, comportamentul plcut si amabil al personalului, curtenia, lumina si
designul interior, atmosfera aparte.
Specialittile culinare si buturile oferite se individualizeaz prin calitate si mod de
prezentare. Asocierea serviciului oferit cu decoratiuniile interioare, atmosfera si profesionalismul
personalului constituie un portofoliu de avantaje n raport cu restaurantele deja existente n
Bucuresti si zonele limitrofe.







II . OBIECTIVE, VIZIUNE, STRATEGIE
Serviciile de alimentatie public au fost si vor fi ntotdeauna o afacere permisiv si
permeabil, deci usor de imitat si deschis competitiei sustinute.
n acest gen de activitate influentele generate de sistemul politic, politicile
macroeconomice si sistemul juridic nu au o important major. Ceea ce conteaz cel mai mult
sunt abilittile managementului de a anticipa si percepe tendintele pietei, de a satisface dorintele
clientilor si de ai fideliza.
Industria de restauraie reprezint o ramur complex a unei economii naionale, fiind
generatoare de locuri de munc, produse oferite i servicii prestate populaiei, contribuii la
bugetul de stat, precum i fiind un susintor al turismului receptor i promotor al imaginii rii.
Proiectul RESTAURANT CU SPECIFIC LOCAL COMUNA CREVEDIA, JUDET
DAMBOVITA este necesar i oportun din urmtoarele considerente:
- Permite promovarea valorilor naionale: istorie, folclor, preparate gastronomice
tradiionale,
- Ofer la un pre accesibil i n condiii de confort servicii de cea mai bun calitate, avand
in vedere faptul ca in unltimii ani zona s-a dezvoltat puternic din punct de vedere turistic,
construindu-se foarte multe locuri de cazare dar fara oferirea mesei.
- Valorizarea produselor locale si instalarea unui standard de calitate al produselor
- Realizarea unui echilibru intre conservarea specificului si peisajului motiv pentru care
zona este deosebit de atractiva si tendintele noi de dezvoltare intensive pentru turism;
- Crearea de noi locuri de munca.

Numarul redus al structurilor de alimentatie publica care sa ofere un grad de confort
ridicat precum si servicii de calitate, in zona Comunei Crevedia, precum si cererea crescanda
pentru servicii de acest gen de calitate a condus la ideea constructiei acestui restaurant.
In acest context investitia in restaurant reprezinta o necesitate in vederea promovarii unui
turism competitiv in spatiul rural, reprezentand astfel o alternativa ocupationala pentru forta de
munca rurala, o modalitate de diversificare a activitatilor economice din mediul rural si un factor
de stabilizare a populatiei rurale.
Constructia restaurantului va contribui la atenuarea dezechilibrelor sociale si economice
din zona, constituind si o sursa de crestere a veniturilor populatiei rurale din Comuna Crevedia si
din zonele limitrofe.
Realizarea acestui proiect de investitii va avea un impact semnificativ asupra zonei si a
mediului de afaceri local, generand efecte economice pozitive asupra intregii comunitati locale.
Avantajele aduse clientilor de pe urma realizarii acestui proiect se refera in primul rand la
o mai buna satisfacere a nevoii lor de a beneficia de servicii de cea mai buna calitate.
De asemenea construirea restaurantului va imbunatati mediul concurential de profil din
zona, astfel incat pentru mentinerea pe piata, concurentii vor fi stimulati sa ofere servicii de
calitate, comparabile cu cele ale S.C LAGUNA PARC S.R.L, ceea ce va conduce la o
S.C. LAGUNA PARC SRL. s-a infiintat cu scopul de a activa n sectorul tertiar
(servicii), respectiv un restaurant. Acesta se doreste a fi deschis n comuna CREVEDIA, judet
DAMBOVITA si va oferi servicii de o calitate deosebit. La atmosfera restaurantului, unul din
punctele de atractie, va concura designul interior distingndu-se prin mobilerul deosebit si modul
de decorare.
Preturile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va distinge meniul
vor fi specialittile casei. Ele vor contine ingrediente naturale si de cea mai bun calitate.
O alt caracteristic proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta evidentiindu-se prin
comportament, tinut sietichet.
Toate acestea vor conduce la formarea unei imagini pozitive despre afacerea firmei,
concretizndu-se n cstigarea unei clientele fidele, dac nu frecvente, dispus s cheltuiasc
pentru a-si oferi un serviciu diferentiat.
Frecventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul su va da clientilor
si certitudinea unui serviciu deosebit.
Suprafetele de depozitare propuse sunt considerate a fi suficiente pentru desfasurarea
normal a activittii restaurantului.



III. MANAGEMENT SI RESURSE UMANE
PERSONALUL
Personalul necesar va fi identificat si recrutat de la agentiile de recrutare-plasare a fortei
de munc, sau prin intermediul anunturilor de mic publicitate. n cazul ajutorilor de
buctar si a osptarilor, ei vor fi identificati dintre absolventii cei mai bine pregtiti ai
liceelor Economice .
Este necesar a se evidentia c managerul de restaurant va fi primul angajat..
mpreun cu acesta initiatorii afacerii vor urma a recruta buctarul-sef, ajutorul de bucatar si
seful de sala. n continuare se va recurge la selectionarea candidatilor pentru celelalte posturi:
personalului de curatenie, electromecanici, etc
Testarea solicitantilor se va face cu scopul msurrii abilittii si cunostinselor acestora
prin demonstrarea practic a capacittii ndeplinirii sarcinilor. Pe lng testul de
performant, candidatii vor tebui s ndeplineasc si conditii de comportare, tact, tinut si
nftisare fizic. Candidatii vor fi supusi unor examinri medicale amnuntite pentru a se verifica
daca sunt apti pentru munca solicitat si pentru a se asigura protectia celorlalti angajati, a
clientilor si a produselor realizate n cadrul restaurantului.
Instruirea personalului admis, dac este necesar, va fi efectuat de fiecare dintre
responsabilii de sectie, respectiv buctarul-sef si osptarul-sef.
ndatoririle si responsabilittile fiecruia dintre angajati vor fi prevzute n fisa postului
astfel:
-managerul:
execut aprovizionarea;
primeste si receptioneaz mrfurile;
pune la punct cu buctarul-sef planul-meniu;
initiaz introducerea unor sortimente noi;
execut prezenta si efectueaz instructajul profesional;
verific tinuta zilnic si vestimentatia;
controleaz zilnic aparatele de cas, obiectele de inventar;
ntretine discutii cu consumatorii, recomand unele preparate;
solicit prerea acestora asupra calittii preparatelor;
serveste personal n unele cazuri consumatorii.
-buctar-sef
ndrum, supravegheaz si controleaz ntreaga activitate profesional;
organizeaz activitatea de productie culinar n baza planului de productie
culinar;
rspunde de calitatea si cantittile preparate;
supravegheaz modul n care se monteaz preparatele n vesela de servire;
verific personalul din sectia de productie;
livreaz preparatele culinare.
-sef sala
organizeaz si rspunde de ntreaga activitate din procesul de servire;
verific prezenta si tinuta personalului;
verific starea de curtenie si de igien a salonului de servire;
verific si ntocmeste meniul cu administratorul si buctarul-sef;
primeste consumatorii la intrarea n sal si i conduce la mas;
primeste comanda si serveste consumatorii mai importanti;
supraveghez modul n care osptarii si barmanul si execut serviciul;
efectueaz demonstratii de pregtire, prezentare si servire a diferitelor
specialitti culinare;
rezolv operativ sesizrile clientilor;
instruieste personalul
-chelneri
execut activitatea de pregtire a salonului de deservire;
verific starea de curtenie a salonului;
execut aranjarea meselor;
serveste consumatorii.
efectueaz operatiile de servire a clientilor cu buturi specifice sectiei;
verific stocul zilnic si valoric al gestiunii;
se aprovizioneaz cu toate sortimentele de buturi;
se doteaz cu toate tipurile de pahare.


Numr de locuri de munc ce urmeaz a fi create n urma implementrii proiectului:
Nr. Crt. Categorie Nr. Angajati
Salariul lunar
brut
Cheltuieli anuale
1
Manager
restaurant
1 2.500 30.000
2 Bucatar Sef 1 1.800 21.600
3 Ajutor de bucatar 1 1.500 18.000
4 Sef de sala 1 1.100 13.200
5 Chelner 2 800 19.200
6 Picoll 1 1.200 14.400
7 Personal curatenie 1 700 8.400
8 Electromecanic 1 1.300 15.600
9 10.900 140.400 Total



IV. PREZENTAREA PROIECTULUI
4.1 Descrierea proiectului de investiii/servicii
Aprovizionarea va fi previzionat si se va realiza n functie de fluctuatiile si diferentierile
anuale ce apar n preferintele consumatorilor. n trimestrul I sI IV primeaz meniurile ce au n
component materii prime consistente. ncepnd cu trimestrul II preparatele vor avea la baz
ingrediente proaspete, usoare. Sub aspect valoric(al pretului meniurile ieftine vor fi cel mai mult
cerute n lunile iulie, august(minim al ncasrilor) si ianuarie.
Motivele sunt diverse:
n perioada cald segmentul de piat cruia i se adreseaz restaurantul se va micsora
prin plecarea consumatorilor n alte zone ale trii pentru petrecerea concediilor.
Luna ianuarie nregistreaz o diminuare a vnzrilor datorit micsorrii
disponibilittilor bnesti acestea fiind destinate, n mare parte, cheltuielilor ocazionate de
srbtorile de iarn.
Imobilul a fost conceput astfel incat sa cuprinda spatiile necesare functionarii obiectivului,
respectandu-se criteriile de clasificare specifice structurilor de alimentatie.
4.2. Locatie proiect si utilitati
Terenul este proprietatea lui S.C. LAGUNA PARC S.R.L. si este liber de
constructii.Terenul ce face obiectul prezentei documentatii are numarul cadastral 12827, si este
situat in TARLA 3, Parcelele 9/3/14,15,16,17, Lot 2, Comuna Crevedia, Judet Dambovita,
avand o suprafata totala de 1973,00 mp . Terenul pe care este amplasata cladirea nu prezinta
panta. Terenul nu este inscris in categoria terenurilor cu pericol de inundatii sau alunecari de
teren, in conformitate cu istoricul hidrologic si geomorfologic al zonei.
Constructia va avea regimul P+E, si va avea urmatoarea schema functionala :
1. PARTER :
-hol acces, garderoba, grup sanitar femei, grup sanitar barbati, sala de mese, casa scarii acces
etaj, bucatarie cu anexe: oficiu ospatari, servire bauturi, spalator vesela, spalator vase, bucatarie
calda, bucatarie rece, depozit alimente, camara de zi, depozit legume, depozit, depozit coloniale,
preparari carne, preparari peste, preparari legume, ,vestiar filtru barbati, vestiar filtru femei,
centrala termica, circulatie;
2. ETAJ:
-sala mese, sala mese fumatori, sas, grup sanitar femei, grup sanitar barbati, casa scarii acces
parter;
Viaa modern, specializarea indivizilor ct i creterea veniturilor unei anume pri a
populaiei, ca i tot mai accentuata criz de timp face ca cel puin n vacan i n timpul
cltoriilor tot mai multe persoane s apeleze la servicii de alimentaie specializate, mai mult sau
mai puin pretenioase.
Statisticile confirm, din acest punct de vedere, c astzi, n lume, fiecare a treia mas se ia n
afara domiciliului. Este de la sine neles c n afara motivaiilor turistice sau colaterale
acestora, restauraia este motivat i de alte patru funcii ale consumului n uniti de alimentaie,
respectiv cea de:
- hrnire;
- loisir;
- convivialitate;
- afaceri.
Este evident c alimentaia public se ncadreaz n sfera general a serviciilor, definite ca
orice activitate sau avantaj pe care o parte l ofer alteia i care are n esen un caracter
intangibil, neavnd drept rezultat transferul proprietii asupra vreunui obiect.
4.3. Necesarul de cladiri/ echipamente si investitie
Structura constructiv
STRUCTURA, INCHIDERI, COMPARTIMENTARI
- Structura constructiei va fi realizata din fundatii, centuri, stalpi si plansee din beton armat
turnate monolit.
- Constructia va avea inchideri din zidarie de caramida de 30 cm grosime, termoizolate cu
polistiren de 5 cm grosime si tamplarie din lemn stratificat si cu geam termopan.
- Compartimentarile interioare vor fi realizate cu zidarie de caramida si cu pereti usori din
gips-carton pe structura metalica, cu izolatie din vata minerala.
- Structura in detaliu face obiectul documentatiei de rezistenta.

FINISAJE
- La cererea beneficiarului, finisajele prevazute sunt de standard calitativ si estetic ridicat,
generand o imagine de calitate superioara.
- Astfel, la interior sunt propuse pardoseli din gresie ceramica antiderapanta la toate
spatiile interioare : sala de mese, holuri acces, depozite, centrala termica, bucatarie cu
anexe, grupuri sanitare, etc. Peretii si tavanele se vor finisa prin tencuire si zugraveli
lavabile in culori de apa.
- Peretii exteriori se vor finisa prin placare partiala cu piatra, tencuiala si vopsitorie de
fatada, culoare alb si crem deschis.
- Tamplaria exterioara va fi din profile de aluminiu, cu geam termopan. Tamplaria
interioara va fi din lemn. Usile pentru spatiile tehnice vor fi metalice.

IMPREJMUIRI
- Vor fi din parapet din beton armat placat cu piatra pana la cota de 50 cm, si din sipci din
lemn dispuse orizontal, pentru restul de inaltime pana la cota de 1,50 m pentru laturile
laterale si din spate.
- Pentru latura dinspre strada, nu se va prevede imprejmuire, pentru a permite accesul
masinilor in parcarea amenajata.
- Ziduri de sprijin generate de amenajarea terenului vor fi placate cu piatra naturala, iar
aleile vor fi placate partial cu piatra si partial cu pavele din beton gri deschis.

Aria construita totala etaj = 189,00 mp
Nr.
crt.
DESTINATIA
Suprafata
mp
PARTER
01. HOL ACCES 19.70
02. GARDEROBA 6.70
03. GRUP SANITAR FEMEI 17.18
04. GRUP SANITAR BARBATI 14.40
05. SALA DE MESE 292.40
06. CASA SCARII 16.10
07. OFICIU OSPATARI 5.70
08. SERVIRE BAUTURI 6.00
09. DEPOZIT COLONIALE 2.90
10. SPALATOR VESELA 4.30
11. SPALATOR VASE 4.60
12. BUCATARIE RECE 12.00
13. BUCATARIE CALDA 27.00
14. CAMARA DE ZI 8.60
15. DEPOZIT 3.60
16. PREPARARI 1.50
17. CIRCULATIE 7.20
18. VESTIAR BARBATI 12.50
19. VESTIAR FEMEI 12.30
20. CENTRALA TERMICA 10.30
21. DEPOZIT ALIMENTE 10.60
22. CIRCULATIE 7.35
23. DEPOZIT LEGUME 4.30
ETAJ
01. CASA SCARII 16.10
02. SALA DE MESE 63.00
03. SALA DE MESE FUMATORI 67.00
04. SAS 5.20
05. GRUP SANITAR FEMEI 8.40
06. GRUP SANITAR BARBATI 10.00


Situaia existent a utilitilor i analiza acestora
Alimentarea cu apa: va fi asigurata dintr-un put forat. Bransamentul de la putul forat va
fi realizat cu conducta de polietilena cu De 32mm amplasat intr-un camin. De la caminul de
bransare va pleca catre constructie conducta de alimentare realizata din polietilena de inalta
densitate HPDE cu De 32mm.
Necesarul de apa : Qzilnic maxim = 6.240 m/zi ; Qzilnic mediu = 5.425 m/zi.
Apa pentru stingerea incendiilor : va fi asigurata din reteaua de alimentare cu apa.
Evacuare ape uzate : apele uzate provenite de la grupurile sanitare si bucatarie vor fi
colectate de o retea exterioara de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 160 mm cu descarcare
intr-o ministatie de epurare biologica. Pe traseul exterior al retelei de canalizare, la racorduri si la
schimbarea de directie vor fi amplasate camine cu rol de vizitare/curatere. Apele provenite de la
bucataria restaurantului vor fi trecute inainte de descarcare in reteaua de canalizare printr-un
separator de grasimi.
Apele epurate de statia de epurare vor fi evacuate printr-o conducta de evacuare realizata
din tuburi PVC in lungime de L=150m cu descarcare intr-un afluent necedastral al paraului
Valea Prapastiilor.
Volume de apa uzate evacuate: Vzi max. Ev=4.991 m ; Vzi max. = 4.340 m
Apele pluviale provenite de pe constructie vor fi colectate prin jgheaburi si burlane si vor
fi evacuate liber la nivelul solului. Parcajele si accesele vor fi amenajate prin impietruire si
pavare cu dale.
Instalatii de preepurare : statia de epurare va fi o constructie monobloc ce va functiona
pe principiul alimentarii secventiale si va realiza tratarea apelor in urmatoarea succesiune de
operatii: alimentare secventiala, nitrificare, denitrificare, decantare, evacuare ape epurate,
recirculare namol.
Flux de tratare: apele reziduale sunt preluate in cantitati prestabilite din bazinul de
decantare cu ajutorul unui air-lift si se introduce la bazinul de aerare unde se amesteca namolul
activ ramas din ciclul precedent. In acest bioreactor sunt supuse unui proces continuu de aerare
unde se amesteca namolul activ ramas din ciclul precedent. In acest bioreactor sunt supuse unui
proces continuu de aerare cu o durata prestabilita prin intermediul unui aerator submersibil cu
membrana de cauciuc. Aeratorul disipa bule fine si asigura alimentarea cu oxigen pentru
dezvoltarea microorganismelor. Prin oprirea si pornirea aerarii au loc procesele de nitrificare,
denitrificare ce va duce la eliminarea compusilor organici ai azotului. Microorganismele se
hranesc cu substante organice pe care le contin apele reziduale si se dezvolta namol biologic,
care se depune pe fundul rezervorului se aduna apa tratata, care este apoi pompata cu ajutorul
unei pompe aer-lift spre evacuare. Parte din namolul activat este recirculat si se reincepe
procesul de tratare.
Separatorul de grasimi va fi amplasat pe reteaua de evacuare ape de la bucatarie.
Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu energie electric a obiectivului se va realiza din postul de transformare
cel mai apropiat. Puterea instalat va fi de 37 Kw/h, iar puterea absorbit de 18,5 Kw/h. Soluia
definitiv va fi stabilit dup ntocmirea studiului de soluie realizat de Electrica SA.
Instalaii de iluminat i prize
Cladirea va fi prevazuta cu instalatii electrice pentru iluminat si prize, instalatii de curenti slabi,
instalatii de forta, instalatii de avertizare si instalatie de protectie.
Toate spatiile sunt prevazute cu instalatii de iluminat si prize. Instalatia de curenti slabi prevede
circuite pentru telefonie si o instalatie de receptie RTV. Instalatia de protectie prevede legarea
separata la nulurile de protectie ale tablourilor electrice, a contactelor de protectie ale prizelor, a
armaturilor metalice si a stelajelor tablourilor electrice de distridutie la priza exterioara de
pamant.
Comanda circuitelor de lumin se va face cu ntreruptoare de construcie normal, ce se vor
monta la h=1,6 m de la nivelul pardoselii finite. Dotarea cu prize se va face n conformitate cu
prevederile Normativului I 7 pentru astfel de obiective. Instalaiile de iluminat i prize se vor
executa cu cabluri din cupru (Cyy), montate ngropat n pereii din interior.
Instalaii de for i distribuie a energiei electrice
Dotrile de uz casnic vor fi alimentate la 220 V, 50 Hz. Cablurile de alimentare vor fi din cupru
(Cyy) montate ngropat.
Instalaii de protecie
mpmntarea se va lega la priza de pmnt, prin piese de separaie. Priza de mpmntare este
construit din elemente din eav OL.Zn 3x2,5 m, astfel nct rezistena de dispersie sa fie sub 1
ohm.
Energia termic este asigurat de centrala termic pe combustibil solid lemn ce va
asigura att apa cald menajer ct i nclzirea. Combustibilul folosit va fi solid-lemn ce va fi
asigurat din depozitul aferent. Spaiul centralei termice este amplasat la deemisol.

Temperaturile asigurate n spaiile cu diverse funciuni vor fi dup cum urmeaz:
In spatii, precum si in grupurile sanitare se va asigura in sezonul rece o
temperatura min de 18
o
C si in sezonul cald de maxim 25
o
C.
Furnizarea apei calde i reci
La grupurile sanitare si bucatarie se va asigura in permanenta apa calda si rece.




Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipament
Numar
bucati
Valoare
fara TVA
-ron
TVA -
ron-
Total cu
TVA -
ron-
1 SPALARE VESELA 1 13,127.39 2,494.20 15,621.60
2 RECEPTIE DEPOZITARE 1 3,245.15 616.58 3,861.73
3 PREPARARE LEGUME 1 7,350.57 1,396.61 8,747.18
4 DESINFECTARE OUA 1 2,774.77 527.21 3,301.97
5 PREPARARE CARNE 1 3,700.32 703.06 4,403.38
6 BUCATARIE CALDA 1 37,090.08 7,047.12 44,137.20
7 SPALARE VASE 1 4,521.36 859.06 5,380.42
8 FINISARE LEGUME 1 1,972.03 374.69 2,346.72
9 BUCATARIE RECE 1 6,089.49 1,157.00 7,246.49
10 FINISARE PESTE 1 5,097.54 968.53 6,066.08
11 OFICIU 1 4,414.19 838.70 5,252.88
12 MOBILIER RESTAURANT 1 34,378.40 6,531.90 40,910.30
TOTAL 123,761.29 23,514.65 147,275.94


Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipament
Numar
bucati
Valoare
fara TVA -
RON-
TVA -
RON-
Total cu
TVA -
RON-
SPALARE VESELA
1 Carucior servire otel inox cu 2 polite 1

882.15

167.61

1,049.76
2 Dedurizator manual 8 l 1

575.49

109.34

684.84
3 Dozator detergent 1

645.24

122.60

767.84
4 Masina spalat vase 1

6,480.76

1,231.34

7,712.10
5 Pompa scurgere 1

531.79

101.04

632.83
6 Pubela cu roti 1

631.70

120.02

751.73
7 Rastel inox 1100mm 1

1,397.48

265.52

1,663.00
8
Spalator 1400mm 1 cuva, picurator st. si
rebord
1

1,982.77

376.73

2,359.50
TOTAL SPALARE VESELA 13,127.39 2,494.20 15,621.60



Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipament
Numar
bucati
Valoare
fara TVA -
RON-
TVA -
RON-
Total cu
TVA -
RON-
RECEPTIE DEPOZITARE
1 Masa de lucru demontabila 1 920.48

174.89

1,095.37
2 Rastel inox 2000mm SS2046 1 2,324.67

441.69

2,766.35
TOTAL RECEPTIE DEPOZITARE 3,245.15

616.58

3,861.73





Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipament
Numar
bucati
Valoare
fara TVA -
RON-
TVA -
RON-
Total cu
TVA -
RON-
BUCATARIE CALDA
1 Bain-marie simpla 1

3,457.61

656.95

4,114.55
2 Capac container din inox 1

53.76

10.21

63.97
3 Container inox 1

113.49

21.56

135.06
4 Friteuiza dubla 1

9,256.38

1,758.71

11,015.10
5 Hota centrala 1

3,716.99

706.23

4,423.22
6 1 usa 1

371.29

70.54

441.83
7 Masina de gatit cu 6 focuri 1

9,411.09

1,788.11

11,199.19
8 Motor extractie casonat 1

2,810.52

534.00

3,344.52
9 Plita dubla neteda+striata, 4000cm2 1

6,794.03

1,290.87

8,084.90
10 2 usi 1

732.26

139.13

871.39
11 Variator de viteza electronic digital 1

372.66

70.81

443.47
TOTAL BUCATARIE CALDA 37,090.08 7,047.12 44,137.20


Nr.crt Denumire/Tip utilaj/echipament
Numar
bucati
Valoare
fara TVA -
RON-
TVA -
RON-
Total cu
TVA -
RON-
BUCATARIE RECE
1 Dulap suspendat cu 2 usi glisante 1600mm 1

1,585.70

301.28

1,886.99
2 Feliator 1

1,971.82

374.65

2,346.46
3 Masa de lucru demontabila 1400mm 1

1,085.50

206.24

1,291.74
4 Set 2 roti cu frana 2

278.47

52.91

331.37
5 Spalator 600mm 1 cuva, cu rebord 1

1,168.01

221.92

1,389.93
TOTAL BUCATARIE RECE

6,089.49

1,157.00

7,246.49



5.ANALIZA PIEEI
Romnia este n momentul de fata afectat de criz economic financiar, observndu-se
o scdere a interesului romanilor pentru anumite peroduse si serviciise. Previziunile privind
evoluia economiei , sunt n continuare incerte, chiar contradictorii. Dei condiiile economice
actuale, incertitudinea locului de munc, precum i ingreunarea accesului la creditare vor
conduce la o scdere a consumului, comparativ cu alte domenii, romanii prefera totui
socializarea n afara casei ca metoda de relaxare i ieire din stresul zilnic. Consumul alimentelor
i al buturilor, acas sau n afara casei, este previzionat s fie mai puin afectat de turbulenele
economice i n perioada urmtoare.
Pentru viabilitatea i succesul afacerii , foarte importante sunt locaia amplasrii
restaurantului precum i calitatea produselor i serviciilor oferite.

Principalii clienti
Printre clientii nostri un numar insemnat provin din randul pescarilor sportivi care sunt
foarte importantii pentru noi, deoarece acestia campeaza pe malul lacului pe durata weekend
ului, apeland de multe ori la serviciile noastre , organizand de multe ori petreceri in cadrul
restaurantului nostru. Numrul persoanelor care prefer s ias n natura este din ce n ce mai
mare n ultimii ani. Romanii au nceput s aib o via social mai activ, prefernd s se
ntlneasc cu prietenii n afara casei, ns a crescut i numrul ntlnirilor de afaceri care s-au
mutat din birouri n cafenele i restaurante. Afacerea nu este supus vreunei influene majore din
punct de vedere politic, macroeconomic sau juridic. Ceea ce conteaz cel mai mult sunt
abilitile managementului de a anticipa i percepe tendinele pieei, de a satisface dorinele
clienilor i de a-i fideliza. Este posibil ca n situaia economic actuala s existe o tendin de
scdere a consumului n ceea ce privete frecventa , ct i cantitatea. Totui, nota de plat medie
dintr-un restaurant nu este deosebit de ridicat, ceea ce transforma ieitul la un restaurant ntr-un
mod de recreere puin costisitor pentru consumatori. Provocarea va fi atragerea de clieni i mai
ales fidelizarea acestora prin oferirea de produse de calitate la preuri rezonabile.

Concureni :
Principalul nostru concurent este Restaurant Casa Domneasca, care este situat la o distant
de cincisprezece kilometri de locatia noastra. Acesta detine o cota de piata de aproximativ 40%.

Piaa i promovarea noului produs/serviciu
Segmentul de pia
Segmentul de piata vizat il reprezinta clientii din Bucuresti si imprejurimi, dar si cei care
tranziteaza capitala in drumul spre Valea Prahovei in perioada de iarna dar si cei care merg spre
litoral in sezonul estival.

S.C. LAGUNA PARC SRL. s-a infiintat cu scopul de a activa n sectorul tertiar
(servicii), respectiv un restaurant. Acesta se doreste a fi deschis n comuna Crevedia, judet
Dambovita si va oferi servicii de o calitate deosebit. La atmosfera restaurantului, unul din
punctele de atractie, va concura designul interior distingndu-se prin mobilerul deosebit si modul
de decorare.
Preturile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va distinge meniul
vor fi specialittile casei. Ele vor contine ingrediente naturale si de cea mai bun calitate.
O alt caracteristic proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta evidentiindu-se
prin comportament, tinut sietichet.
Toate acestea vor conduce la formarea unei imagini pozitive despre afacerea firmei,
concretizndu-se n cstigarea unei clientele fidele, dac nu frecvente, dispus s cheltuiasc
pentru a-si oferi un serviciu diferentiat.
Frecventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul su va da
clientilor si certitudinea unui serviciu deosebit.
Terenul este proprietatea lui S.C. LAGUNA PARC S.R.L. si este liber de constructii.
Terenul este situat in Comuna Crevedia, Judet Dambovita, avand o suprafata totala de
1973,00 mp .
Tendinta actuala a pietei in domeniul serviciilor respective in domeniul restaurantelor din
zona rurala este de stagnare.
Cererea in domeniul in care ne dorim sa activam este in principal in sezonul estival
datorita numarului mare de pescari sportivi ce frecventeaza zona.
Riscuri
Asupra desfsurrii normale aafacerii pot interveni factori de destabilizare, influentnd
negativ mrimea ncasrilor sichiar imaginea firmei. Pe parcursul anului se anticip fluctuatii ale
cererii, date de numrul variabil de consumatori.
Ponderea principal o vor detine clientii cu disponibilitti bnesti nu foarte ridicate.
pierdere temporar pentru afacere si realizarea unor profituri mai mici.
Inflatia ar influenta afacerea, dar nu reprezint un factor prea important, datorit
segmentului cruia i se adreseaz oferta acestui restaurant. Inflatia va avea o influenta
destul de redus asupra profitului(cresterea costurilor de productie) si nu si asupra
numrului de clienti.
Actualmente sistemul politic din Romnia, concretizat prin reglementrile sale
guvernamentale si legislative, nu este un factor de risc. Dimpotriv, anticiparea unor
msuri favorabile, cum ar fi facilittile acordate ntreprinztorilor mici si mijlocii sunt
factori pozitivi care ar putea ajuta din plin la desfsurarea normal si la dezvoltarea
rapid a afacerii.
Pe lng toate acestea se va ncerca, permanent, o mbunttire a activittii de
management, ridicarea profesionalismului personalului si executarea, la intervale
regulate, a instructajului de protectia muncii.
O alt grup de riscuri, cum sunt: incendii, inundatii se vor evita prin asigurarea
mijloacelor fixe si a utilajelor din cadrul firmei.
Clieni poteniali
Clientii vizati de afacere au vrsta de peste 18 ani, o pondere ridicat detinnd-o cei cu
vrsta cuprins ntre 30-40 de ani.Si cei de 20-30 ani formeaz o parte importanat, dar mai ales
pe termen lung acestia fcnd parte dintr-un segment de consumatori n formare,care n viitor pot
deveni fideli.
Consumatorii vizati de afacere se deosebesc prin comportament si ocupatie acestia
provenind in mod special din categoria celor cu veniturii medii si peste mediu. Calitatea acestor
clienti potentiali este dat de posibilittile lor financiare si de disponibilitatea lor de a cheltui
pentru a-si oferi unserviciu de bun calitate.
Motivatiile cumprrii serviciului-produs oferit de restaurantul nostru ar putea fi
urmtoarele:
- Petrecerea unei seri plcute n compania persoanei/persoanelor care i nsotesc;
- Servirea unei mese bune ntr-o atmosfer linistit;
- Discutii/ntlniri ntre oameni de afaceri;
- Oferirea unei seri romantice persoanei iubite.
- Cosul de picnic la pachet

Concureni poteniali
Prezentati concurentii pe grupe de produse/servicii si caracteristicile pe care le cunoatei
ale acestora (mrimea cantitativ-valoric, numr personal, caracteristicile produsului/serviciului
lor, reputaia, modaliti de valorificare, mrimea segmentului lor de pia etc).


Desfacerea produselor
Produse/grupe de
produse
Pondere n
cifra de afaceri( % )
Forme de desfacere(%)
Cina romantica 10%
Intalniri de afaceri 25%
Petrecerea unei serii
in compania unei personae
dragi
20%
Cosul de picnic la
pachet

35%
Alte forme de
comercializare:
10%

5.3 Strategia de comercializare
Principalii pasi pe care ii va parcurge strategia noastra de comercializare vor fi:
- analiza diagnostic al potenialului intern i configuraia mediului extern al
firmei.
- identificarea cilor de cretere a pieii produsului.
- formularea obiectivelor strategiei generale.
- poziionarea produsului n piata.
- formularea i evaluarea strategiilor de produs n cadrul mixului de marketing.
- controlul permanent al derulrilor operaiunilor de implementare a strategiei i
eventualele intervenii corective asupra acesteia.

Orice opiune strategic n domeniu este n fapt o decizie de importan
covritoare ce solicit o evaluare corect a raportului dintre potenialul firmei i cerinele pieii,
precum i o estimare a avantajelor i dezavantajelor ce apar n urma aplicrii ei n practic.
Politica de preuri
Principalele obiective de prt

1. Maximizarea profiturilor este obiectivul cel mai atractiv urmarit de o ntreprindere, dar ridica
si unele probleme, cum ar fi faptul ca neglijeaza rezultatele financiare pe termen lung n favoarea
celor curente;

2. Realizarea unui indice de randament al investitiilor - prin care se urmareste utilizarea ct mai
buna a capitalului;
3.Obtinerea unei cote anume de piata. Multe din cele mai importante companii din lume
considera acest obiectiv ca fiind primul pe lista lor de prioritati sau unul din cel mai importante.
Uneori aceasta strategie este riscanta deoarece urmarind numai cresterea cotei de piata se pot
pierde din vedere numeroase alte oportunitati.
4. Stabilizarea preturilor - se urmareste deoarece cele mai multe ntreprinderi nu agreaza
variatiile bruste ale preturilor. Variatiile preturilor au efecte negative asupra tuturor
competitorilor doar daca nu cumva curba cererii este foarte elastica iar piata pentru produsul
respectiv se poate modifica cu repeziciune, ceea ce este putin probabil;
5. Descurajarea concurentei - prin practicarea unor preturi mici sau chiar foarte mici ,
obiectiv ce nu-si atinge ntotdeauna scopul deoarece si concurentii au investit n uzine,
echipamente, personal si deci nu au nici un interes sa se retraga de pe piata.
Pretul produselor intr-un restaurant se face prin adaos de 300% din pretul achizitionarii
materiei prime.Modul de distributie al produselor noastre se va face in mod direct catre clienti.
Principiul promovrii vnzrilor. Preurile oferite prin listele de preparate i buturi pot
constitui un mijloc important de promovare dac sortimentele propuse se nscriu i sunt apropiate
preului mediu cerut. A promova preparate i buturi nseamn a oferi clienilor sortimentele care
corespund ateptrilor lor. Evident, acest lucru nu se poate face ntmpltor, ci pe baza unei
analize serioase a sortimentelor din fiecare grup, a zonei medii de preuri i a elementelor de
baz ale meniului.
Politica promoional sau de promovare, pe care o va folosi societatea const n
urmtoarele aciuni:
publicitate,
promovarea vnzrilor,
relaiile publice,
utilizarea mrcilor,
manifestrile promoionale,
forele de vnzare.

Ultimii ani au adugat celor de mai sus i activitile reunite sub titulatura marketingului
pe Internet.
La rndul lor, fiecare din aceste componente beneficiaz de procedee, tehnici i mijloace
specifice de aciune. Ele se deosebesc prin modul particular n care particip la atingerea
obiectivelor strategice ale ntreprinderii. Astfel, publicitatea este o variabil calitativ, de natur
psihologic, cu aciune pe termen lung i care n general este greu msurabil n privina
efectelor economice pe care le genereaz.




VI. Descrierea #activitatii propuse prin proiect (activitate non-agricola/activitatea
mestegugareasca/servicii pentru populatia rurala). Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin
proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie/servicii, etc. Se va preciza capacitatea
existenta (daca e cazul) si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei
Serviciile de alimentatie public au fost si vor fi ntotdeauna o afacere permisiv si
permeabil, deci usor de imitat si deschis competitiei sustinute.
n acest gen de activitate influentele generate de sistemul politic, politicile
macroeconomice si sistemul juridic nu au o important major. Ceea ce conteaz cel mai mult
sunt abilittile managementului de a anticipa si percepe tendintele pietei, de a satisface dorintele
clientilor si de ai fideliza.
S.C. LAGUNA PARC SRL. s-a infiintat cu scopul de a activa n sectorul tertiar
(servicii), respectiv un restaurant. Acesta se doreste a fi deschis n comuna CREVEDIA, judet
DAMBOVITAsi va oferi servicii de o calitate deosebit. La atmosfera restaurantului, unul din
punctele de atractie, va concura designul interior distingndu-se prin mobilerul deosebit si modul
de decorare.
Preturile practicate vor fi similare cu cele ale competitorilor. Ceea ce va distinge meniul
vor fi specialittile casei. Ele vor contine ingrediente naturale si de cea mai bun calitate.
O alt caracteristic proprie afacerii va fi personalul de deservire, acesta evidentiindu-se
prin comportament, tinut sietichet.

Toate acestea vor conduce la formarea unei imagini pozitive despre afacerea firmei,
concretizndu-se n cstigarea unei clientele fidele, dac nu frecvente, dispus s cheltuiasc
pentru a-si oferi un serviciu diferentiat.

Frecventarea acestui restaurant distinct prin atmosfera, meniul si personalul su va da
clientilor si certitudinea unui serviciu deosebit.
Suprafetele de depozitare propuse sunt considerate a fi suficiente pentru desfasurarea
normal a activittii restaurantului.
Aprovizionarea va fi previzionat si se va realiza n functie de fluctuatiile si diferentierile
anuale ce apar n preferintele consumatorilor. n trimestrul I sI IV primeaz meniurile ce au n
component materii prime consistente. ncepnd cu trimestrul II preparatele vor avea la baz
ingrediente proaspete, usoare. Sub aspect valoric(al pretului meniurile ieftine vor fi cel mai mult
cerute n lunile iulie, august(minim al ncasrilor) si ianuarie.
Motivele sunt diverse:
n perioada cald segmentul de piat cruia i se adreseaz restaurantul se va micsora
prin plecarea consumatorilor n alte zone ale trii pentru petrecerea concediilor.
Luna ianuarie nregistreaz o diminuare a vnzrilor datorit micsorrii
disponibilittilor bnesti acestea fiind destinate, n mare parte, cheltuielilor ocazionate de
srbtorile de iarn.
Proiectul INFIINTARE RESTAURANT CU SPECIFIC LOCAL COMUNA
CREVEDIA, JUDET DAMBOVITA este necesar i oportun din urmtoarele
considerente:
- Permite promovarea valorilor naionale: istorie, folclor, preparate gastronomice
tradiionale,
- Ofer la un pre accesibil i n condiii de confort servicii de cea mai bun calitate, avand
in vedere faptul ca in unltimii ani zona s-a dezvoltat puternic din punct de vedere turistic,
construindu-se foarte multe locuri de cazare dar fara oferirea mesei.
- Valorizarea produselor locale si instalarea unui standard de calitate al produselor
- Realizarea unui echilibru intre conservarea specificului si peisajului motiv pentru care
zona este deosebit de atractiva si tendintele noi de dezvoltare intensive pentru turism;
- Crearea de noi locuri de munca.

Numarul redus al structurilor de alimentatie publica care sa ofere un grad de confort
ridicat precum si servicii de calitate, in zona Comunei Crevedia, precum si cererea crescanda
pentru servicii de acest gen de calitate a condus la ideea constructiei acestui restaurant.

In acest context investitia in restaurant reprezinta o necesitate in vederea promovarii unui
turism competitiv in spatiul rural, reprezentand astfel o alternativa ocupationala pentru forta de
munca rurala, o modalitate de diversificare a activitatilor economice din mediul rural si un factor
de stabilizare a populatiei rurale.

Constructia restaurantului va contribui la atenuarea dezechilibrelor sociale si economice
din zona, constituind si o sursa de crestere a veniturilor populatiei rurale din Comuna Crevedia si
din zonele limitrofe.

Realizarea acestui proiect de investitii va avea un impact semnificativ asupra zonei si a
mediului de afaceri local, generand efecte economice pozitive asupra intregii comunitati locale.

Avantajele aduse clientilor de pe urma realizarii acestui proiect se refera in primul rand la
o mai buna satisfacere a nevoii lor de a beneficia de servicii de cea mai buna calitate.

De asemenea construirea restaurantului va imbunatati mediul concurential de profil din
zona, astfel incat pentru mentinerea pe piata, concurentii vor fi stimulati sa ofere servicii de
calitate, comparabile cu cele ale S.C LAGUNA PARC S.R.L, ceea ce va conduce la o dezvoltare
in crestere a comunei Crevedia, precum si a zonelor limitrofe cu potential turistic.

Dac nainte de 1989 numrul restaurantelor i al unitilor similare din ara noastr se
cifra undeva la 35000 uniti (independente sau n cadrul structurilor hoteliere), n prezent
numrul acestora depete cteva sute de mii. Aceast situaie se explic prin faptul c foarte
muli romni, entuziasmai de posibilitile oferite de perioada urmtoare Revoluiei s-au orientat
ctre sectorul comercial doar cu dorina de a ntreprinde ceva, i mai ales nspre alimentaie.

n marile orae ca i n localitile rurale, pe arterele intens circulate au aprut sute de
uniti din cele mai diverse tipuri: restaurante, baruri, cafenele, snackuri, uniti fast-food,
pizzerii, restaurante etnice, pensiuni de familie, popasuri, chiocuri, tonete i altele.
Entuziasmaii au fost mulumii la nceput de ctigurile realizate, care se situau n mod evident
peste media veniturilor destul de reduse ale angajailor acestui sector. Marea majoritate a
ntreprinztorilor au folosit fora de munc din familie fr ca acetia s aib calitatea de angajai
i fr o calificare de profil, corespunztoare.

Greutile nceputului au fost evidente: echipamente n dotare insuficiente i depite din
punct de vedere tehnologic, oferte de produse limitate, servicii sub aspect calitativ foarte
modeste, necorespunztoare preurilor pltite de clieni, acumulri pentru investiii nensemnate
sau pierderi, ceea ce a fcut ca aceste uniti s nu fie profitabile.

Un prim element pentru a asigura succesul este amenajarea tehnologic a restaurantului.
Acesta trebuie s asigure condiiile desfurrii unei activiti normale, eficiente i prin care s se
ncurajeze pregtirea, prezentarea i servirea sortimentelor de preparate i buturi ntr-o manier
modern. Dotarea cu echipamente (mobilier, utilaje, inventar de lucru i servire) este o alt
problem complex, mai ales cnd avem de a face cu utilarea unei suprafee nude i nu cu
retehnologizarea unor utilaje deja existente.
ns mai important dect orice este politica resurselor umane. Calitatea acestora
determin proporional succesul unei afaceri, deoarece servirea clienilor mprii pe diverse
tipologii presupune multiple exigene crora cei angajai n acest sector trebuie s le fac fa;
clienii se ateapt s gseasc n restaurante amabilitate, ambian plcut, discreie, o atmosfer
de destindere i reconfortare, pe fondul evident al unei solicitudini i promptitudini desvrite
din partea personalului. Stabilirea corect a necesarului de personal, a structurii acestuia trebuie
completat de o formare profesional corespunztoare i mai ales de cunoaterea sarcinilor pe
care le are de ndeplinit fiecare, trasate efectiv n fia fiecrui post din restaurant.

Obiectivul principal al oricrei afaceri trebuie s fie producerea de profit, ceea ce
presupune implicit atragerea unui numr ct mai mare de clieni care s consume, dac se poate
n mod regulat, o mas sau chiar mai multe ntr-un restaurant. Atragerea clienilor dar mai ales
fidelizarea lor face obiectul politicii de marketing a restaurantului. ns poate cea mai eficient
tactic de marketing crearea unei imagini atractive a unei uniti de alimentaie public, este
constituit de serviciile prestate i de calitatea preparatelor oferite. De altfel activitate
preponderent ataat serviciului este producia de preparate i gsirea acelor buturi care s se
potriveasc. Iat de ce cartea de vizit, cu cel mai mare impact asupra consumatorilor, o
constituie meniul restaurantului, care trebuie ntocmit astfel nct s satisfac ct mai multe
gusturi ale unui anumit tip de clientel.

CONSIDERAII GEOMORFOLOGICE, GEOLOGICE I METEOCLIMATICE
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul localitii Crevedia se integreaz n marea
unitate geomorfologic, Cmpia Romn, subdiviziunea Cmpul Otopeni - Cernica ce se
dezvolt n partea de NE a Municipiului Bucureti.
Cmpul Otopeni - Cernica este delimitat de vile Pasrea, n nord i Colentina n sud .
Cotele terenului n zona amplasamentului variaz ntre 106 i 108 m MB.

Consideraii geologice
Din punct de vedere geologic, zona studiat face parte din unitatea structural cunoscut
sub numele de Platforma Moesic.
Formaiunile care iau parte la alctuirea geologic a acestei uniti aparin Paleozoicului,
Mezozoicului i Neozoicului, depuse peste un fundament cutat, constituit probabil din isturi
verzi. Dintre aceste formaiuni, prezint interes, din punct de vedere hidrogeologic, depozitele
cuaternare (pleistocene i holocene), ce au grosimi cuprinse ntre 70 i 350 m.
Pleistocenul este reprezentat prin toate cele trei etaje: Pleistocenul inferior, mediu i
superior.

Pleistocenul inferior este dispus peste depozitele levantine, depozitele sale fiind
cunoscute n literatura de specialitate sub numele de "Stratele de Frteti".
Acestea sunt constituite n partea lor superioar din nisipuri mrunte i fine, uneori
grosiere, micacee, ctre baz predominnd pietriurile alctuite din cuarite, micaisturi, gresii,
calcare, silexuri i tufuri calcaroase, separate prin strate de argile.
Acest complex este mprit la rndul su n trei strate notate de sus n jos cu A, B i C cu
grosimi de 30,00 - 50,00 m fiecare, separate prin strate impermeabile de argile nisipoase cu
grosimi de 5,00 - 25,00 m.

Pleistocenul mediu este reprezentat printr-o alternan de marne i argile cenuii i
cenuii - vineii, cu rare intercalaii subiri de nisipuri fine, cunoscut sub numele de "Complexul
Marnos". n zona Municipiului Bucureti "Complexul Marnos" atinge grosimi de 100 -120 m, n
cadrul sau intercalndu-se 2-3 straturi de nisipuri fine, acvifere, care nu prezint ns o
continuitate n dezvoltare.

Pleistocenul superior este reprezentat n baz printr-un orizont de nisipuri fine, medii cu
grosimi de 8,00 - 20,00 m, cu intercalaii subiri grezoase, calcaroase cunoscute sub numele de
Nisipurile de Mostitea. Acestea au n zon o grosime de cca. 8,00 10,00 m.
Deasupra acestor nisipuri se ntlnesc o serie de depozite de argile, argile nisipoase
uneori cu aspect leossoid de 5,00 - 10,00 m grosime, denumite "Depozite Intermediare".
Peste acestea i uneori direct peste Nisipurile de Mostitea se dezvolt un orizont de
pietriuri i nisipuri cu grosimi de 4,00 - 8,00 m, cunoscut sub numele de "Pietriuri de
Colentina", care apar la zi n carierele de pe valea Colentina i pe versantul drept al vii
Dmbovia.

Holocenul este constituit din depozite argiloase - prfoase loessoide de 2,00 - 14,00m
grosime i depuneri de lunc i de teras.



Consideraii meteoclimatice
Din punct de vedere climatic, zona studiat se caracterizeaz printr-o clim temperat
continental, cu temperaturi medii anuale de 11C, maxima depind uneori + 40C, n luna iulie,
iar minima poate ajunge la 30C, n luna februarie.
Precipitaiile medii anuale sunt de 570 mm; n anii ploioi se pot atinge 950 mm/an, iar n
cei secetoi n jur de 350 mm/an.
Adcimea medie de nghe este cuprins ntre 80 - 90 cm, de la suprafaa terenului.

DATE PRIVIND AMPLASAMENTUL
La data execuiei forajului de studiu amplasamentul era liber de orice construcie, nu
prezenta urme ale unor lucrri ascunse (canalizare, conducte), destinaia anterioar fiind agricol.

CERCETRI GEOTEHNICE
Cercetarea terenului din amplasament s-a realizat printr-un foraj geotehnic executat pn
la adncimea de 6,00 m. Din foraj au fost prelevate probe de teren pentru determinri de
laborator geotehnic.
Prin ncercrile de laborator s-a urmrit evidenierea urmtoarelor aspecte:
- identificare, caracterizarea i clasificarea pmnturilor prin granulozitate, plasticitate
(STAS 1913/5-85);
- starea pmnturilor prin determinarea umiditilor, gradului de saturaie, greuti
volumice, poroziti (STAS 1913/1-82);
- comportarea pmnturilor prin ncercri de compresibilitate n edometru (STAS 8942/1-
89);
- rezistena la forfecare (STAS 9842/2-82);

Din analiza datelor obinute la execuia lucrrilor de studii rezult:
Stratificaia
Conform datelor obinute din forajele de studiu, ncepnd de la suprafa spre adncime,
stratificaia terenului, prezentat n detaliu n fiele complexe ale forajelor (planele nr. 4 i 5)
are urmtoarea succesiune:

Forajul F1
- 0,00 0,30 m pmnt vegetal;
- 0,30 1,20 m argil, cafenie, plastic vrtoas;
- 1,20 3,20 m argil prfoas, cafenie - cenuie, plastic vrtoas, cu concreii
calcaroase;
- 3,20 4,00 m argil prfoas, glbuie - cafenie, plastic consistent, cu concreii
calcaroase
- 4,00 6,00 m argil, glbuie, plastic vartoasa, cu concreiuni i diseminaii calcaroase.
Nh = 3,70 m

Caracteristicile fizico-mecanice ale stratelor
Principalele caracteristici geotehnice ale pmnturilor coezive interceptate, exprimate ca
valori extreme, sunt prezentate n tabelul nr. 1. Simbolurile i unitile de msur sunt prezentate
conform prevederilor STAS 1243-88.
Tabel nr. 1
Caracteristica geotehnic Argil i argil prfoas
Indicele de plasticitate, Ip 28,4 34,5
Umiditatea natural, w (%) 18,1 24,6
Indicele de consisten, Ic 0,70 0,96
Greutatea volumic, (kN/m
3
) 19,6
Greutatea volumic n stare uscat,
d
(kN/m
3
) 16,0
Indicele porilor, e 0,69
Gradul de saturaie, Sr 0,80
Porozitatea, n (%) 40,8
Modulul de deformaie edometric, M
2-3
(kPa) 11700
Tasarea specific,
2
(%) 2,7
Unghiul de frecare interioar,
uu
() 15
o
12
Coeziunea, c
uu
(kPa) 43

Pe baza datelor ntabelate se poate formula urmtoarea interpretare :
- orizontul coeziv constituit din argile i argile prfoase are plasticitatea mare i
compresibilitatea medie; consistena este n domeniul plastic vrtos plastic consistent, iar
gradul de saturaie foarte umed.
Apa subteran
Apa subteran a fost ntlnit la adncimea de 3,70 m.
Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru
valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire
furnizor de materii
prime / materiale
auxiliare / produse
/ servicii
Adresa
Produs furnizat
si cantitate
aproximativa
Valoa
re
aproximativa
-
RON -
%
din totalul
achizitii
Necunoscuti la momentul depunerii proiectului

Aprovizionarea restaurantelor este procesul prin care se asigur necesarul de mrfuri,
materiale i alte produse de care un restaurant are nevoie pentru o funcionare normal.
Importana acesteia este dat de numrul de articole cu care un restaurant trebuie s se
aprovizioneze (circa 500-600).
Ansamblul sarcinilor de aprovizionare poate fi ndeplinit prin mprirea n patru
categorii de funcii, respectiv:
cumprarea (achiziia) propriu-zis,
recepia,
stocajul,
distribuia.


VII. ANALIZA SWOT
Puncte tari: - zona este un mare avantaj deoarece restaurantul este amplasat langa lac si
padure
-alaturi de activitatile secundare de pescuit, concursuri, parcul de distractii din
padure pt amatorii de senzatii tari dar si alte sporturi ne vom atrage atat clientii din zona cat si pe
cei din orasele aglomerate care fug de agitatia orasului
-servirea mancarurilor cu specific romanesc, atat romanii cat si turistii vor savura
cele mai gustoase si proaspete alimente
Puncte slabe: -distanta poate fi un punct slab
-in sezonul rece nu se vor mai putea intretine toate activitatile secundare





VIII.PROIECTII FINANCIARE
8.1 Venituri din vanzare
Previzionarea veniturilor si cheltuielilor are la baza urmatoarele ipoteze :
- Se considera un orizont de previziune de 5 ani de la data finalizarii implementarii
proiectului propus;
- Previzionarea veniturilor si cheltuielilor se face in costuri / preturi constante
neactualizate pe intregul orizont de previziune ;

Prognoza veniturilor
Pentru calculul vanzarilor fizice previzionate si gradului de incarcare a restaurantului s-a
considerat durata medie a unei luni calendaristice de 29 zile respectiv 348 zile / an cu urmatorul
grad de incarcare / zi avand acelasi comportament specific pietei de alimentatie publica la nivelul
intregului an astfel:
An I - V L M M J V S D
An I 40% 40% 55% 55% 75% 80% 75% 60%
An II 45% 45% 60% 60% 80% 85% 80% 65%
An III 50% 50% 65% 65% 85% 90% 85% 70%
An IV 50% 55% 75% 75% 90% 95% 85% 75%
An V 50% 55% 80% 80% 100% 100% 95% 80%
Grad de incarcare/ zi / saptamana / ani prognoza
Grad mediu de
incarcare / AN

An 2013
GRUPE DE PREPARATE Total ron/zi Total ron/luna Total ron/an Total Porti/an
Pret mediu/Portie
Ron
GUSTARI
Gustare rece traditionala
Gustare calda romaneasca
Bulz
CIORBE
Ciorba de burta
Ciorba de gaina
Ciorba de vacuta
Supa de taitei ca la bunica
Crema de legume
GRATAR
Ceafa la gratar
Frigaruie mixta
Ficat
Mititei
Muschi de vita
Piept de pui
Pastrav
Carnati de casa
PREPARATE GATITE TRADITIONALE
Ostropel
Sarmale
Ardei umpluti
Tochitura
Pomana porcului
Saramura de crap
Chiftelute marinate
GARNITURI
Cartofi taranesti
Orez
Iahnie de fasole
Varza calita
Legume
SALATE
Salata mixta
Salata taraneasca
Salata de Muraturi
Salata de bureti
DESERT
Papanasi
Clatite Brasovene
Mar copt
Placinta cu branza
Placinta cu mere
BAUTURI TRADITIONALE ROMANESTI
Tuica
Palinca
Visinata
Afinata
VINUL CASEI
Alb
R osu
APA MINERALA SI DIVERSE RACORITOARE
Apa minerala
Diverse racoritoare produse naturale
TOTAL AN I 4.508,70 130.752,30 1.569.027,60 171.633,60 9,14
VENITURI AN I
25.682,40 5,13
20,25
4,07 9.604,80
14,25
25.473,60 6,4
17,83
521,40 15.120,60 181.447,20 12.736,80
471,60 13.676,40 164.116,80
492,00
499,2 14476,8 173.721,60
1.311,90 38.045,10 456.541,20
131.752,80
112,20 3.253,80 39.045,60
14.268,00 171.216,00 9.604,80
22.550,40
32.155 5,40
10,31
181,80 5.272,20 63.266,40 11.066,40 5,72
198,00 5.742,00
7,40
68.904,00 6.681,60
378,60 10.979,40
342 9918 119.016,00 16.078

An 2014
GRUPE DE PREPARATE Total ron/zi Total ron/luna Total ron/an Total Porti/an
Pret mediu/Portie
Ron
GUSTARI
Gustare rece traditionala
Gustare calda romaneasca
Bulz
CIORBE
Ciorba de burta
Ciorba de gaina
Ciorba de vacuta
Supa de taitei ca la bunica
Crema de legume
GRATAR
Ceafa la gratar
Frigaruie mixta
Ficat
Mititei
Muschi de vita
Piept de pui
Pastrav
Carnati de casa
PREPARATE GATITE TRADITIONALE
Ostropel
Sarmale
Ardei umpluti
Tochitura
Pomana porcului
Saramura de crap
Chiftelute marinate
GARNITURI
Cartofi taranesti
Orez
Iahnie de fasole
Varza calita
Legume
SALATE
Salata mixta
Salata taraneasca
Salata de Muraturi
Salata de bureti
DESERT
Papanasi
Clatite Brasovene
Mar copt
Placinta cu branza
Placinta cu mere
BAUTURI TRADITIONALE ROMANESTI
Tuica
Palinca
Visinata
Afinata
VINUL CASEI
Alb
R osu
APA MINERALA SI DIVERSE RACORITOARE
Apa minerala
Diverse racoritoare produse naturale
TOTAL AN II 4.884,43 141.648,33 1.699.779,90 185.936,40 9,14
VENITURI AN II
564,85 16.380,65 196.567,80 13.798,20 14,25
510,90 14.816,10 177.793,20 27.596,40 6,4
533,00 15.457,00 185.484,00 10.405,20 17,83
1.421,23 41.215,53 494.586,30 24.429,60 20,25
121,55 3.524,95 42.299,40 10.405,20 4,07
410,15 11.894,35 142.732,20 27.822,60 5,13
214,50 6.220,50 74.646,00 7.238,40 10,31
196,95 5.711,55 68.538,60 11.988,60 5,72
370,5 10744,5 128.934,00 17.417 7,40
540,8 15683,2 188.198,40 34.835 5,40

An 2015
GRUPE DE PREPARATE Total ron/zi Total ron/luna Total ron/an Total Porti/an
Pret mediu/Portie
Ron
GUSTARI
Gustare rece traditionala
Gustare calda romaneasca
Bulz
CIORBE
Ciorba de burta
Ciorba de gaina
Ciorba de vacuta
Supa de taitei ca la bunica
Crema de legume
GRATAR
Ceafa la gratar
Frigaruie mixta
Ficat
Mititei
Muschi de vita
Piept de pui
Pastrav
Carnati de casa
PREPARATE GATITE TRADITIONALE
Ostropel
Sarmale
Ardei umpluti
Tochitura
Pomana porcului
Saramura de crap
Chiftelute marinate
GARNITURI
Cartofi taranesti
Orez
Iahnie de fasole
Varza calita
Legume
SALATE
Salata mixta
Salata taraneasca
Salata de Muraturi
Salata de bureti
DESERT
Papanasi
Clatite Brasovene
Mar copt
Placinta cu branza
Placinta cu mere
BAUTURI TRADITIONALE ROMANESTI
Tuica
Palinca
Visinata
Afinata
VINUL CASEI
Alb
R osu
APA MINERALA SI DIVERSE RACORITOARE
Apa minerala
Diverse racoritoare produse naturale
TOTAL AN III 5.260,15 152.544,35 1.830.532,20 200.239,20 9,14
VENITURI AN III
608,30 17.640,70 211.688,40 14.859,60 14,25
550,20 15.955,80 191.469,60 29.719,20 6,4
574,00 16.646,00 199.752,00 11.205,60 17,83
1.530,55 44.385,95 532.631,40 26.308,80 20,25
130,90 3.796,10 45.553,20 11.205,60 4,07
441,70 12.809,30 153.711,60 29.962,80 5,13
231,00 6.699,00 80.388,00 7.795,20 10,31
212,10 6.150,90 73.810,80 12.910,80 5,72
399 11571 138.852,00 18.757 7,40
5,40 582,4 16889,6 202.675,20 37.514


An 2016
GRUPE DE PREPARATE Total ron/zi Total ron/luna Total ron/an Total Porti/an
Pret mediu/Portie
Ron
GUSTARI
Gustare rece traditionala
Gustare calda romaneasca
Bulz
CIORBE
Ciorba de burta
Ciorba de gaina
Ciorba de vacuta
Supa de taitei ca la bunica
Crema de legume
GRATAR
Ceafa la gratar
Frigaruie mixta
Ficat
Mititei
Muschi de vita
Piept de pui
Pastrav
Carnati de casa
PREPARATE GATITE TRADITIONALE
Ostropel
Sarmale
Ardei umpluti
Tochitura
Pomana porcului
Saramura de crap
Chiftelute marinate
GARNITURI
Cartofi taranesti
Orez
Iahnie de fasole
Varza calita
Legume
SALATE
Salata mixta
Salata taraneasca
Salata de Muraturi
Salata de bureti
DESERT
Papanasi
Clatite Brasovene
Mar copt
Placinta cu branza
Placinta cu mere
BAUTURI TRADITIONALE ROMANESTI
Tuica
Palinca
Visinata
Afinata
VINUL CASEI
Alb
R osu
APA MINERALA SI DIVERSE RACORITOARE
Apa minerala
Diverse racoritoare produse naturale
TOTAL AN IV 5.635,88 163.440,38 1.961.284,50 214.542,00 9,14
624 18096 217.152,00 40.194 5,40
427,5 12397,5 148.770,00 20.097 7,40
227,25 6.590,25 79.083,00 13.833,00 5,72
247,50 7.177,50 86.130,00 8.352,00 10,31
473,25 13.724,25 164.691,00 32.103,00 5,13
140,25 4.067,25 48.807,00 12.006,00 4,07
1.639,88 47.556,38 570.676,50 28.188,00 20,25
615,00 17.835,00 214.020,00 12.006,00 17,83
6,4 589,50 17.095,50 205.146,00 31.842,00
VENITURI AN IV
651,75 18.900,75 226.809,00 15.921,00 14,25

An 2017
GRUPE DE PREPARATE Total ron/zi Total ron/luna Total ron/an Total Porti/an
Pret mediu/Portie
Ron
GUSTARI
Gustare rece traditionala
Gustare calda romaneasca
Bulz
CIORBE
Ciorba de burta
Ciorba de gaina
Ciorba de vacuta
Supa de taitei ca la bunica
Crema de legume
GRATAR
Ceafa la gratar
Frigaruie mixta
Ficat
Mititei
Muschi de vita
Piept de pui
Pastrav
Carnati de casa
PREPARATE GATITE TRADITIONALE
Ostropel
Sarmale
Ardei umpluti
Tochitura
Pomana porcului
Saramura de crap
Chiftelute marinate
GARNITURI
Cartofi taranesti
Orez
Iahnie de fasole
Varza calita
Legume
SALATE
Salata mixta
Salata taraneasca
Salata de Muraturi
Salata de bureti
DESERT
Papanasi
Clatite Brasovene
Mar copt
Placinta cu branza
Placinta cu mere
BAUTURI TRADITIONALE ROMANESTI
Tuica
Palinca
Visinata
Afinata
VINUL CASEI
Alb
R osu
APA MINERALA SI DIVERSE RACORITOARE
Apa minerala
Diverse racoritoare produse naturale
TOTAL AN V 7.514,50 217.920,50 2.615.046,00 228.844,80 11,43
832 24128 289.536,00 42.874 6,75
570 16530 198.360,00 21.437 9,25
303,00 8.787,00 105.444,00 14.755,20 7,15
330,00 9.570,00 114.840,00 8.908,80 12,89
631,00 18.299,00 219.588,00 34.243,20 6,41
187,00 5.423,00 65.076,00 12.806,40 5,08
2.186,50 63.408,50 760.902,00 30.067,20 25,31
820,00 23.780,00 285.360,00 12.806,40 22,28
786,00 22.794,00 273.528,00 33.964,80 8,1
16.982,40 17,81 869,00 25.201,00 302.412,00
VENITURI AN V

8.2. Fluxul de numerar
S-a completat fluxul de numerar pentru <Activitatea de investitii si finantare> prin
corelarea cu perioada de implementare a investitiei pentru anul 1 si 2 de previziune conform
graficului de executie a investitiei si celor 5 transe de plata previzionate. Cele 5 transe sunt in
luna a 7-a si a 10-a a primului an de implementare respectiv luna 1, 8 si 12 anul doi de
implementare.
Fluxul de numerar anii 1-5, s-a corelat cu veniturile si cheltuielile de exploatare aferente
activitatii cu proiect conform veniturilor si cheltuielilor previzionate anexa B1 si anexa B2.
Indicatori financiari
INDICATORI FINANCIARI
Anul UM Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5
Nr.c
rt.
Specificatie Valoare
1 Valoare
investitie(Vi)=
valoarea totala a
proiectului fara
TVA
RO
N
1,268,032
2 Veniturile din
exploatare (Ve)
= veniturile
realizate din
activitatea
curenta, conform
obiectului de
activitate al
solicitantului.

RO
N
1,614,928 1,745,680 1,876,432 2,007,184 2,137,937
3 Cheltuieli de
exploatare (Ce)=
cheltuielile
generate de
derularea
activitatii curente

RO
N
881,791 932,535 1,003,185 1,055,532 1,299,971
4 Rata
rezultatului din
exploatare (rRe)
- trebuie sa fie
minim 10%
% 45.40% 46.58% 46.54% 47.41% 39.20%
5 Durata de
recuperare a
investitiei (Dr) -

ANI
1.9091
maxim 12 ani
6 Rata
rentabilitatii
capitalului
investit (rRc) -
trebuie sa fie
minim 5%
% 50.28% 55.58% 59.56% 64.75% 57.22%
7 Rata acoperirii
prin fluxul de
numerar
(RAFN) - trebuie
sa fie mai mare
sau egal cu 1.2

Nu
meri
c
Nu este
cazul !
Nu este
cazul !
Nu este
cazul !
Nu este
cazul !
Nu este
cazul !
8 Rata indatorarii
pe termen mediu
si lung (rI) -
maxim 60%
% 32.33% 24.81% 19.84% 16.26% 14.05%
9 Rata de
actualizare
8%
10 Valoare
actualizata neta
(VAN) - trebuie
sa fie pozitiva
RO
N
4,194,368
11 Disponibil de
numerar la
sfarsitul
perioadei -
trebuie sa fie
pozitiv
RO
N
902,52
9
1,607,267 2,362,492 3,183,577 3,909,165

Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:
Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, a fost preluata din
bugetul poiectului, respectiv 1.268.032 Ron.
Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform
obiectelor de activitate al solicitantului. Aceste valori se preiau automat din sheet-ul prognoza
veniturilor.
Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activitii curente.
Aceste valori se preiau automat din sheet-ul prognoza cheltuielilor.
Rata rezultatului din exploatare (r
Re
) este pentru anul 1 de dupa implementare
45.40 %, pentru anul 2 de dupa implementare este 46.58%, pentru anul 3 de dupa implementare
este 46.54%, pentru anul 4 de dupa implementare este 47.41%, pentru anul 5 de dupa
implementare este 39.20%, in consecinta este indeplinita conditia ca rata rezultatului de
exploatare sa fie minim 10%.
Rata rezultatului din exploatare (r
Re
) s-a calculat dupa formula :
100
Re
Re
=
Ve
r
Durata de recuperare a investitiei (Dr) este de 1,9091 ani indeplinind conditia de
maxim 12 ani de recuperare a investitiei;
Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat n ani).
S-a calculat astfel :
mediu actualizat loatare flow Cash
VI
Dr
_ _ exp _
=

Rata rentabilitatii capitalului investit (r
Rc
) - pentru primul an de dupa implementare
50.28%, pentru al doilea an de dupa implementare este de 55.58%, pentru al treilea an de dupa
implementare este 59.56%, pentru al patrulea an de dupa implementare este de 64.75 % si pentru
al cincilea an de dupa implementare este 57.22 %. In consecinta este indeplinita conditia ca rata
rentabilitatii capitalului investit sa minim 5%.
S-a calculat astfel :
100
exp _ _
=
VI
loatare flow Cash
r
Rc
Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - nefiind cazul pentru nici un an de
dupa implementare, in consecinta este indeplinita conditia ca acoperirii prin fluxul de numerar sa
fie mai mare sau egal cu 1,2.
Rata indatorarii pe termen mediu si lung (r
I
) nu este cazul in nici un an de dupa
implementare, in consecinta este indeplinita conditia ca rata indatorarii pe termen mediu si lung
sa fie maxim 60 %.
A fost calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.
100 =
i
i
I
TA
TD
r
unde :
TD
i
=total datorii pe termen mediu si lung in anul i ;
TA
i
=total active in anul i ;
Rata de actualizare este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar
viitoare.
Rata de actualizare este compusa din rata dobanzii de refinantare BCE(4%) + Marja de risc de
tara(4%) evluata de Agentie ca valoare medie.

8.3. Indicatori de cost eficienta
Valoarea actualizata neta (VAN)
A fost calculata astfel:
( )
VI
r
lt FN
r
FN
VAN
i
i
i
i
i
i

+
+
+
=

= =
) 1 (
exp
1
12
6
5
1



unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobnzii de refinanare BCE (4%) + marja de risc
pe ar (4%) evaluat de ctre Agenie ca valoare medie i care va fi reevaluat pe msur ce
condiiile pietei monetare europene se schimb, se impune introducerea unei aproximri unitare)
FN
i
= flux de lichiditati net din anul i;
FN
i
explt
=
flux de lichiditati din exploatare din anul i
VI = valoarea investitiei ;
Valoarea actualizata neta a acestui proiect este 10.385.964 Ron, indeplinindu-se conditia ca
aceasta valoare sa fie pozitiva.