Fotocompozitia - introducere Multi incepatori in fotografie au impresia ca, daca isi cumpara un aparat fotografic mai scump si cu mai

multe obiective, este suficient pentru a face fotografii bune si care sa fie apreciate de privitori. Incepatorii in fotografie se intereseaza pe forumui, cauta pe Internet si isi aleg aparatul cu performantele cele mai ridicate. Aleg apoi unu - doua obiective scumpe, de calitate ridicata. Citesc in viteza manualul de utilizare al noii lor camere si trec la fotografiat. Dezamagire! Desigur, capacitatea de a putea regla aparatul in functie de conditiile particulare de fotografie este necesara, dar nu suficienta! Aparatul fotografic nu vede la fel ca noi. Acesta vede doar o sectiune din realitate, un cadru din lumea inconjuratoare, careia ii reda toate detaliile, anuleaza tridimensionalitatea mediului si culege doar o farama de timp. oi vedem intreg mediul care ne inconjoara, inconstient selectam doar aspectele care ne intereseaza si ignoram pe majoritatea, observam lumea in trei dimensiuni si percepem evolutia ei in timp. Fotografiile apreciate sunt cele care atrag atentia privitorilor prin ceea ce comunica acestora. Insusirea unor elemente de design visual permite alegerea modului in care acestea sunt evidentiate in cadru. Cunoasterea modului general in care privitorii reactioneaza la diverse simboluri de design vizual si la modul in care aceste simboluri sunt dispuse si interactioneaza in cadrul fotografic este o cale sigura de a obtine fotografii mai bune. !eceptarea mesajelor de catre privitori depinde insa si de educatia vizuala a acestora" de aceea, deseori, aceeasi fotografie primeste critici dintre cele mai variate. Modul in care sunt alese, plasate in cadru si modul in care acestea interactioneaza poarta numele de compozitie sau, pentru ca aici vorbim de fotografie - fotocompozitie. Fotocompozitia este un set de recomandari care ne ajuta sa selectam doar anumite elemente in cadru, sa le organizam si sa le combinam intre ele, pentru ca aceasta se se coreleze intr-un mod armonios. Fotocompozitia s-a inspirat din regulile de compozitie utilizate de pictori. #ictorii insa, au totdeauna posibilitatea sa nu picteze un anumit element din cadru, sa introduca altul sau sa modifice rapoartele dintre ele. Fotograful, insa, nu are acest avantaj " el trebuie sa decida ce elemente intra in cadru, sa vada ung$iul de abordare cel mai corect, lumina cea mai favorabila si sa aleaga cea mai buna e%punere. #rintr-o folosire mestesugita, regulile fotocompozitiei ne ajuta sa recreem scena originiala, adaugandu-i sau accentuind formele, profunzimea, spatiul, miscarea, viata, etc. si realizind fotografii cu impact asupra privitorilor.

Duminica la biserica Calin-Stefan Ragalie Fotocompozitia nu poate fi definita precis. u e%ista legi simple care, urmate, sa asigure un succes garantat. &%ista doar unele recomandari care, aplicate cu talent, realizeaza o fotografie placuta. Cateva dintre aceste principii sunt insirate mai jos ' - centrul de interes, - plasarea subiectului, - simplificarea imaginii, - punctul de vedere asupra subiectului, - ec$ilibrul, - linii si forme, - modele si repetitii, - volume, - lumina,

- te%turi, - contrastul, - primul plan, - fundalul, - perspectiva, etc. Cum deprindem si aplicam aceste principii( - privind' fotografiile unor fotografi reputati, lucrari de pictura in muzee, albume de arta, filme alte lucrari de arta" - studiind te$nica fotografica si cartea te$nica a aparatului si a accesoriilor, pentru ca in momentul fotografiei, aspectele te$nice sa nu ne deturneze atentia de la compozitia cadrului" - practicind, practicind, practicind! #rincipiile fotocompozitiei nu sunt obligatorii. Aplicarea lor in mod mecanic nu va imbunatati fotografiile pe care le realizati, din contra, fiind previzibile, le va face plictisitoare. #uteti oricand incalca regulile fotocompozitiei. Dar, pentru a le incalca, trebuie mai intai sa le cunoasteti. Fotocompozitia - cadrul fotografic.Cadrul fotografic spatiul decupat din realitate prin vizor si redat pe film are, de regula, un format dreptung$iular. &%ista rare e%ceptii' formatul ) % ) *cm+ care are format patrat" sau formatul panoramic, in care raportul laturilor este ,)'- sau mai mare. Intre latura mica si latura mare a cadrului este prestabilit un raport a carui valoare are o lunga istorie... Phidias a aplicat un raport armonios intre laturile unei constructii cand a proiectat #artenonul. .e spune ca Pitagora si ucenicii sai au stabilit ca, pentru ca imartirea in doua parti inegale ale unui segment sa fie intr-o proportie armonioasa, raportul dintre partea mare si partea intreaga trebuie sa fie egal cu cel dintre partea mare si partea mica.

Aceasta proportie a fost prima data e%primata in scris de Euclid, care a denumit-o taietura de aur. Calculat matematic, acest raport este /,),0 si /,121, sau, prin rotunjire, 341 si ,41. Mai tarziu, ar$itectul roman Vitruvius studiaza aceasta problema si aplica in lucrarile sale raportul 341. !enascentistii au cercetat intens acest raport, considerat de inspiratie divina *tratatul 5De Divina #roportione5 de 6uca #acioli+. Fotografia - ale carei radacini isi trag seva din pictura - a preluat acest raport pentru formatele sale de negative si pozitive. In ultimii ani, raspandirea fotografiei digitale a popularizat un nou raport' 1'7. &%istenta formatului de aspect dreptung$iular permite orientarea cu latura lunga pe verticala sau pe orizontala si impune o prima decizie pentru fotograf' cum incadrez( #e

lat sau pe inalt( Deoarece, in pictura, majoritatea artistilor foloseau pentru portrete incadrarea pe verticala *latura mare a tabloului perpendicular pe sol+, iar peisajele erau realizate predominant intr-o incadrare pe orizontala *latura lunga a lucrarii paralela cu solul+, cele doua moduri de incadrare au primit numele de portret si respectiv peisaj. #si$ologic, un cadru cu desfasurare predominant pe orizontala sugereaza stabilitate, liniste, calm, odi$na, siguranta. Din contra, desfasurarea pe verticala a cadrului denota aspiratie, tensiune, dinamism, c$iar dezec$ilibru sau instabilitate.De e%emplu, peisajele care includ linia orizontului, sugereaza incadrarea pe orizontala. In sc$imb, fotografiile unor subiecte cu ampla dezvoltare pe verticala, se incadreaza predominent pe verticala. Aceste incadrari realizeaza o mai buna izolare a subiectului. Majoritatea dintre noi, cand fotografiem, de e%emplu, un zgarie-nori, alegem incadrarea verticala.

La Defense Calin-Stefan Ragalie Dar, ca intotdeauna in fotocompozitie, aceste recomandari pot fi ignorate daca subiectul poate fi mai bine pus in valoare printr-o alta incadrare.

Seara de vara Calin-Stefan Ragalie

imic nu ne impiedica sa incadram pe verticala un peisaj, sau pe orizontala - un portret.

La filmari Calin-Stefan Ragalie

Cum decidem( Incercam incadrarea subiectului in ambele formate si o alegem pe cea mai potrivita. 8n aparat fotografic cu vizor pare cel mai util in luarea deciziei. Cu timpul, vom dobandi e%perienta necesara pentru ca alegerea potrivita sa o facem fara ezitare.

Estetica in Fotografie Partea IV - Cum sa gasesti lumina cea mai buna pentru o anumita imagine 1 - " ' a fie lumina!' i a fost lumina"" 6umina a jucat intotdeauna un rol important in cultura umana si e%istenta. In 9eneza, Dumnezeu creeaza lumina. In &giptul antic, faraonii erau responsabili cu rasaritul .oarelui in fiecare dimineata. Incasii se rugau la .oare iar o eclipsa solara era un semn apocaliptic. &i nu puteau intelege ca .oarele poate fi ascuns vederii noastre in plina zi. Indienii anasazi si pueblo au dezvoltat o intelegere sofisticata a miscarii .oarelui pe cer. Au folosit aceste cunostinte in agricultura si in ceremoniile religioase. 6ouis al :I;lea, regele Frantei, a fost numit 5!egele .oare5 ca urmare a influentei 5luminoase5 pe care ar fi avut-o asupra tuturor oamenilor si regatului sau. In decursul istoriei numeroase societati secrete au fost constituite din 5luminati5 iar revolutii sociale au produs 5iluminarea5. 6umina a fost parte din aspectele cele mai importante ale vietii si a jucat un rol important in e%istenta umana. Astazi inca, viata noastra este condusa de lumina si intuneric, asa cum majoritatea dintre noi se scoala de dimineata si se culca seara. Muncim in timpul zilei si dormim in timpul noptii. Fotografii de peisaj se conformeaza acelorasi orare. 8rmarim .oarele in timpul rotatiei #amintului in timpul unei zile si a unui an. <ilele noastre sint organizate in 37 de ore, iar calendarul anual urmareste rotatia #amintului in jurul .oarelui. .oarele, si mai important, lumina izvorita din el, controleaza viata noastra. # - $esenind cu lumina Fotografia este legata de lumina. umele acestei discipline implica lumina. Compusa din doua cuvinte grecesti' p$otos=lumina si grap$os=a desena4a scrie, fotografia se traduce literal prin 5scriere cu lumina5. Cind a fost descoperita, fotografia a fost numita 5$eliografie5 ceea ce se traduce prin 5scriind4desenind cu .oarele5. 6a inceput se credea ca numai folosind lumina .oarelui se poate crea o fotografie, dat fiind ca sensibilitatea placilor fotografice ale timpului nu permitea o e%punere la lumina artificiala. >data cu avansul te$nologiei, posibilitatea crearii de suporturi mai sensibile si introducerea magneziului ca lumina artificiala, termenul de $eliografie a fost depasit si inlocuit cu fotografie. % - &rei reguli privind lumina ?rei reguli principale guverneaza aparenta si manifestarea luminii pentru scopuri fotografice. Aceste reguli sint cunostinte de baza pentru fotografi. Mai jos in articol vom descrie cum influenteaza aceste reguli crearea peisajelor fotografice.

' - Calitatea luminii( Cu cit sursa de lumina este mai mare, cu atit lumina este mai moale. #entru a sc$imba calitatea luminii trebuie ca suprafata sursei sa se sc$imbe in marime, culoare, reflectanta ori o combinatie a doua dintre aceste elemente. In practica, si pentru peisaje fotografice, acest principiu devine relevant cind .oarele lumineaza direct subiectul, producind o lumina dura, contrasta. .pre deosebire, lumina .oarelui filtrata de nori ori data numai de reflectanta cerului albastru, va produce o lumina moale. > sursa de lumina mica cum este .oarele in raport cu #amintul produce o lumina dura, cu umbre adinci si parti luminoase fara detalii. > sursa de lumina foarte mare, cum este cerul innorat produce in sc$imb o lumina difuza, moale, egala, cu umbre transparente si detalii suficiente in partile luminoase ale subiectului. ) - *umina reflectata( Daca lumina este reflectata, ea va imprumuta culoarea reflectorului. Acest lucru se intimpla de e%emplu in regiunile cu canioane din sud-vestul .tatelor 8nite. Intr-un astfel de canion format de ape de-a lungul mileniilor, lumina reflectata de peretii canionului se rasfringe spre peretii opusi din acelasi canion. In timp ce lumina naturala este in principiu neutra, lumina reflectata din peretii canionului va deveni colorata, imprumutind culoarea peretilor de pe care se reflecta. Aceasta lumina devine in general rosiatica ori portocalie si coloreaza corespunzator peretii nee%pusi direct la .oare. !ezultatul este ca peretele care primeste lumina reflectata va fi mult mai rosu ori portocaliu decit peretele pe care cade lumina directa a .oarelui. C - Intensitatea luminii( Intensitatea luminii pe orice suprafata scade invers proportional cu patratul distantei de la sursa de lumina la subiect. Dublarea distantei de la sursa la subiect este ec$ivalenta cu reducerea cantitatii de lumina cu ,47 din iluminarea initiala. Aceasta lege este foarte importanta in fotografia de studio unde lumina artificiala poate fi astfel modelata. In natura insa, in situatie de lumina naturala, nu putem sa mutam .oarele, norii ori subiectul fotografiat. >ricum, cunoasterea acestei legi fizice este importanta pentru orice fotograf si de aceea o amintim in acest articol. + - Cum poti gasi lumina cea mai favorabila pentru peisaj, In fotografie nu este suficienta lumina. Avem nevoie de lumina 5de calitate5. Dar ce 5calitate5 de lumina ne trebuie pentru fotografia de peisaj( Ansel Adams spunea 5Dumnezeu a creat lumina si a impartit-o in zece zone.5. Declaratia un pic $azlie a lui Adams arata ca lumina nu este suficienta pentru fotografie. Ca fotografi avem nevoie de un anumit tip de lumina. 6umina care are caracteristici artistice, lumina pe care daca nu o putem controla direct, o putem controla macar prin modalitati fotografice. Calitatea luminii pentru fiecare dintre noi este determinata de subiectul pe care dorim sa-l fotografiem. In mod traditional si cind fotografiem peisaje largi, panoramice, lumina cea mai buna o gasim la rasarit sau la apus. Ca sa profiti de aceasta lumina trebuie sa fii la locul fotografierii inainte de rasarit si apus. &c$ipamentul trebuie instalat si pregatit de

fotografiere inainte de aceste evenimente zilnice. &ste de-asemenea recomandabil ca sa vizitezi locul de fotografiere in avans, astfel incit sa gasesti o compozitie care sa merite o deplasare la momentul cel mai favorabil al zilei. #rezenta la locul fotografierii in avans iti da posibilitatea surprinderii subiectului in diverse lumini pe masura ce .oarele urca ori coboara pe cer. Cum lumina se sc$imba foarte repede in aceste momente ale zilei, este recomandabil sa fii pregatit din timp si sa e%pui o serie de imagini, lasind pentru mai tirziu momentul alegerii celei mai bune imagini din serie. !epetind acest mod de lucru, vei capata e%perienta si in viitor va fi mai simplu sa alegi timpul zilei cel mai potrivit pentru o anumita imagine si subiect. Fotografierea cu 1/ de minute inainte de rasarit si 1/ de minute dupa apus da imaginilor o culoare saturata si lipsita de umbre. C$iar daca oc$iul nu inregistreaza aceste nuante, filmul in mod sigur le va inregistra, in special daca folositi film cu saturatie mare cum ar fi Fuji ;elvia. Atentie la cer, care va fi inca foarte iluminat in raport cu peisajul si va necesita probabil o filtrare gradata cu un filtru neutru. - - $e ce este lumina la rasarit si apus cea mai indicata pentru peisaje, #e scurt, lumina la rasarit si apus este cea mai buna pentru ca este aproape orizontala, paralela cu orizontul. In aceste momente lumina atinge subiectul orizontal, dindu-i un aspect tridimensional atit de necesar in redarea plana. Dat fiind ca .oarele este putin deasupra orizontului la rasarit ori apus, lumina este filtrata de straturile de praf atmosferic, picla si poluare, inainte de a atinge subiectul. In timpul acestui proces, marea reducere a intensitatii si difuzia radiatiei produc o lumina moale. Aceasta filtrare produce si eliminarea razelor verzi si albastre din spectru, lasind mai mult razele rosii. Ca rezultat, imaginile la rasarit si apus sint calde, cu nuante rozalii, rosii ori portocalii. Aceasta combinatie de filtrare si difuzie a luminii produce cea mai buna lumina pentru fotografia de peisaj, lasind o impresie placuta oc$iului. Deasemenea, perceptia umana este influentata de portretistica si de intrebuintarea unei iluminari laterale a subiectului, fiind astfel mai placut impresionata decit de o lumina perpediculara pe subiect venita de deasupra. Intrebuintarea unei lumini laterale creeaza parti luminoase si umbrite pe figura umana, care dau adincime, tridimensionalitate subiectului. Acelasi principiu se aplica si fotografiei de peisaj cu rezultate la fel de placute.

6umina .oarelui la amiaza si rasarit' acest desen al Monument ;alle@ arata pozitia .oarelui la amiaza si la rasarit. 6a amiaza .oarele este pozitionat direct deasupra formatiunii stincoase producind umbre mici la baza ei. 6a rasarit .oarele este la nivelul orizontului producind o iluminare laterala cu umbre lungi pe marginea stincii. . - E/ista alte tipuri de lumina buna pentru fotografia de peisaj, Da, e%ista. In timp ce lumina la rasarit ori apus este foarte buna, se pot crea imagini interesante si in restul zilei. Mai departe voi analiza diferite tipuri de iluminare intilnita in natura. ;oi descrie pentru fiecare tip de lumina calitatea, culoarea, contrastul si umbrele generate. ;oi da si recomandari de e%punere pentru film si digital. 0 - &ipuri diferite de lumina naturala ' - *umina reflectata - lumina difu1ata Descriere' acest tip de lumina este creata prin incidenta luminii solare pe o suprafata si reflectarea ei pe subiect. De e%emplu regiunea de canioane descrisa mai sus este orientata ord-.ud, fiind iluminata direct de .oare pe un perete, celalalt perete fiind iluminat prin refle%ie. 6umina reflectata va prezenta un contrast redus si va prelua din culoarea peretelui pe care cade. Ca rezultat, umbrele vor avea un aspect moale, cald, cu o tenta rosiatica. Cu cit canionul devine mai ingust, si efectul de refle%ie va fi mai pregnant. Calitate' moale si uniforma. !efle%ia multipla diminueaza contrastul. Culoarea' tente de culoare. Cu cit suprafata reflectanta este mai saturata, cu atit si lumina reflectata va fi mai colorata. 8mbre' lipsa aproape totala. Contrast' foarte scazut.

.c$ema de alaturi reprezinta o situatie tipica in aceste canioane. 6umina naturala cade pe partea stinga a canionului si este reflectata pe peretele din dreapta. Alte tipuri de lumina sint prezente in acest cadru. Apar umbre date de formatiunile stincoase, suprafete iluminate direct ca si formatiuni iluminate din spate. #osibilitatile de imagine intr-o astfel de situatie sint numeroase si merita investigate.

Antelope Aall of 6ig$t' aceasta imagine a Antelope Can@on in Arizona este numai despre lumina si forma. De notat ca nu e%ista nici o sursa de lumina directa in imagine, in ciuda prezentei de zone luminoase in partea stinga a cadrului. Diversele niveluri de iluminare de la straluciri la intuneric sint create numai de lumina difuza care ajunge in adincul canionului. Cu cit lumina ajunge mai departe, cu atit devine mai moale si colorata. ) - Cer innorat Descriere' in zilele cu cer innorat, acest tip de lumina este moale si albastruie in culoare. #rovine din intregul cer care actioneaza ca un difuzor urias al luminii solare. Calitate' moale, difuza. #eisajul este invaluit in umbra. 8mbrele, care au o tenta albastruie naturala, sint responsabile pentru tenta albastra a imaginilor in aceste ocazii. C$iar daca aceasta tenta nu este perceputa de om, ea apare clar pe film. Culoare' tente de culoare albastruie 8mbre' moi ori ine%istente Contrast' foarte scazut Film recomandat pentru modelarea contrastului' un film de contrast ridicat si cu saturare mare a culorilor, de e%emplu Fuji ;elvia. Daca fotografiati digital, puteti adauga o curba de ajustare a contrastului B.-curverC la fisierul de imagine.

C - 2mbre deschise Descriere' un subiect se gaseste intr-o situatie cu umbre desc$ise cind este localizat intr-o arie umbrita intr-o zi insorita. Astfel de situatii se traduc prin e%puneri pentru zona de umbre, rezultind suprae%puneri in zonele insorite. 8n e%emplu clasic de imagine in zona umbrita desc$isa este un portret in umbra, dar cu zone insorite in fundal. In aceste situatii este recomandabila folosirea unui flas$ frontal care sa desc$ida umbrele si sa micsoreze contrastul intre umbre si partile luminoase din cadru. Cum in peisaj nu se intrebuinteaza flas$ul in mod uzual, incadrarea se face in asa fel incit sa nu apara zone insorite in cadru. Calitate' moale si difuza Culoare' lumina cu tenta albastruie 8mbre' lipsa totala de umbre Contrst' scazut Film recomandat ori ajustare de contrast' film de contrast marit si saturatie marita gen Fuji ;elvia. Digital, ajustarea contrastului printr-o curba de contrast.

8mbrele desc$ise difera de lumina de cer innorat prin lipsa sursei de iluminare din cadru. 6umina este mai calda decit sub un cer innorat si nu prezinta umbre. 8na dintre luminile cele mai interesante pentru fotografie. $ - *umina din spate 3contre-jour4 Descriere' un subiect este iluminat de .oare din spate, iar aparatul este indreptat spre .oare. Intr-o imagine tipica, subiectul este in umbra, cu o aura de lumina in jurul lui. .oarele ca sursa de lumina poate ori nu sa fie prezent in cadru, in functie de pozitia aparatului. Calitate' aura de lumina la marginea subiectului. .oarele apare ca o stea daca este in cadru si diafragma este inc$isa la f,). Culoare' lumina este neutra. Culorile sint slabe si contrastul scazut. 8mbre' sint prezente si sint orientate spre aparat. Contrast' contrast general foarte mare. Film recomandat si ajustarea contrastului' film de contrast moderat, gen Fuji #rovia ori negativ color. Digital, nu este necesara accentuarea contrastului.

6umina din spate creeaza o aura in jurul obiectelor din prim-plan. In aceasta instanta, lumina trece partial prin zapada de pe crengi, creind un efect de aura. Imaginea a fost realizata la citeva minute dupa rasarit, lumina calda combinindu-se cu nuantele de albastru din partile umbrite ale peisajului, creind un amestec de lumina complementara. De notat absenta altor culori decit albastru. Compara culoarea din aceasta imagine cu cea din imaginea urmatoare. E - *umina directa Descriere' lumina naturala directa, apro%imativ , ora dupa rasarit ori inainte de apus. 6umina nu este difuzata ori filtrata de nici un element natural. 6umina este intensa si directa, dind contrast marit si umbre puternice. &ste de evitat in fotografia color, dar poate da rezultate interesante in alb4negru. Calitate' intensa si dura. 8n filtru de polarizare este necesar in multe ocazii, daca ung$iul de fotografiere este la -/ grade de pozitia .oarelui. Culoare' culori neutre. Culorile sint desaturate in cadru. 8mbre' prezente si puternice. Contrast' puternic. Film recomandat si ajustare digitala' film de contrast redus gen Fuji #rovia ori negativ color. Digital nu este nevoie de curbe de ajustare a contrastului. F - *umina ori1ontala de dimineata ori seara Descriere' lumina moale, orizontala. .oarele este putin peste orizont, razele de lumina fiind laterale. &%celenta pentru fotografia de peisaj avind contrast scazut si tenta calda de culoare. Calitate' moale, invaluitoare. #lacuta la privire. Capabila sa scoata in evidenta detaliile peisajului, retinind un pic misterul umbrelor din cadru. > lumina de tranzitie, intre rasarit si apus. .e sc$imba rapid ceea ce necesita e%puneri multiple la fiecare D-,/ minute. Culoare' culoare cu tente calde de rosu-portocaliu. 8mbre' prezente. Moi la rasarit si apus, transparente la inceput, devin mai scurte si dure

odata cu sc$imbarea pozitiei .oarelui pe cer. Contrast' contrast moale cind .oarele este desupra orizontului, creste odata cu ridicarea .oarelui pe cer. Film recomandat ori ajustare digitala' film de contrast si saturatie ridicata gen Fuji ;elvia. Digital, se poate adauga o curba de ajustare a contrastului.

Creata la inceputul diminetii dupa o furtuna de zapada, imaginea prezinta o varietate de tipuri de iluminare' lumina de rasarit, lumina directa, reflectata si cu umbre desc$ise. De notat cum zapada in zonele umbrite este albastra in timp ce in zonele cu lumina directa este alba. 6umina reflectata de peretii canionului des$ide umbrele pe peretii opusi, reducind contrastul general al imaginii. <apada actioneaza si ea ca un reflector, dind o tenta luminoasa intregii imagini. 5 - E/ercitii de fotografiere ' - Fotografia1a in timpul celor . tipuri de lumina descrisa in acest articol" .e pot folosi diverse tipuri de subiecte, fiind dificil de a fotografia un singur subiect in toate situatiile. !ecomandat este insa sa poti fotografia acelasi subiect in toate tipurile de lumina. Compara contrastul si calitatea luminii in aceste imprejurari. #oti scrie caracteristicile de iluminare dupa modelul de mai sus. Ce iti place si ce nu iti place despre fiecare tip de lumina( Care este lumina preferata( Care este lumina pe care ai vrea sa o intrebuintezi mai departe pentru a crea o serie de imagini cu un singur tip de lumina( Care este lumina cea mai defavorabila si cu care nu vrei sa lucrezi alta data( ) - Fotografia1a acelasi subiect inainte de rasarit pina dupa apus" Mergi la un loc preferat si fotografiaza acelasi subiect fara sa sc$imbi locatia aparatului. .copul e%ercitiului este de a observa cum variaza lumina in timpul zilei si efetul ei asupra compozitiei. C - Construieste si foloseste un 6igrometru" igrometru' un dispozitiv pentru observarea culorilor din cadru. &ste in esenta un tub de culoare inc$isa cu o desc$idere mica la ambele capete pentru observatie. >bservind numai o mica parte din cadru, se poate distinge culoarea acelor portiuni mult mai usor decit daca privesti tot cadrul. Cum sa construiesti un nigrometru( .e poate folosi un tub de carton, de 7-Dcm diametru si 3/-3Dcm lungime. Acopera capetele cu capace de plastic ori cu carton. .e gauresc capacele cu o desc$idere de circa /.Dcm la ambele capete. >data instalate aceste capace,

nigrometrul esta gata! #entru ma%ima utilitate, se poate vopsi in interior tubul in negru. Cum sa il folosesti( >rienteaza tubul spre partea din subiect pe care vrei sa o studiezi. 9aseste o portiune partial in umbra si lumina. #riveste la portiunea in umbra si alternativ la cea luminata. ;ei observa culorile din umbra adinci si saturate, in timp ce in lumina, acestea sint desaturate si slabe. Foloseste acelasi procedeu pentru alte zone. Avantajul folosiri unui astfel de dispozitiv consta in observarea culorilor in diverse momente, fara influentarea oc$iului de culorile alaturate unor detalii. In lipsa unui nigrometru, se poate folosi si palma inc$isa, lasind o mica desc$idere la ambele capete. $ - Citeste cartea "*ight and Colors In the 7utdoors" de 8"9":"8innaert" Aceasta carte e%plica multe fenomene vizuale naturale. &%plica lumina inclusiv culoarea cerului, norii, miraje si $alouri, efectele de curcubeu si g$eata in atmosfera. Incurajeaza e%plorarea personala a acestor fenomene, unde si cind sa le observi, care sint cauzele si de ce unele sint foarte rare iar altele comune. ; - eminare de e/ercitiu al ideilor e/puse in articol ;ezi lista curenta de seminare si ateliere pe care le ofera A.Eriot. 1< - Conclu1ii .uccesul nostru in domeniul peisajului fotografic depinde de capacitatea de a alege lumina cea mai buna la fotografiere. atura este cel mai bun educator si nu e%ista o alternativa pentru studiul si e%perimentarea alegerii luminii favorabile. Devenind un maestru al luminii va veti desavirsi ca fotograf de arta. $espre diafragma Diafragma este un subansamblu al obiectivului aparatului de fotografiat, destinat dozarii debitului flu%ului luminos ce patrunde in camera obscura. ?erminologia anglo-sa%ona foloseste termenul 5aperture5 care deriva din latinescul 5apertus5 *gaura, desc$izatura+. #rimele modele de aparate de fotografiat utilizau o paleta in care erau practicate orificii de diferite diametre" culisarea paletei permitea utilizarea unui orificiu sau al altuia, in functie de luminozitatea subiectului.

Modelele ulterioare de aparate de fotografiat au recurs la un disc e%centric fata de a%ul optic al obiectivului, disc in care erau practicate orificii de diferite diametre. Deoarece se asemana ca montaj butoiasului de la prisoale, a fost denumita 5diafragma revolver5. 6a periferia discului se afla un palpator ce patrundea intr-o incizura de pe circumferinta

discului, in scopul de a asigura coa%ialitatea orificiului si a obiectivului si care, totodata, impiedica deplasarea accidentala, de unde si termenul de 5stop5.

Modelele de obiective construite incepind cu secolul :: utilizeaza o diafragma realizata din mai multe lamele metalice *in forma de menisc+ si care se suprapun partial la periferie, in scopul de a lasa un orificiu in centru. #rintr-un sistem de parg$ii si articulatii, diametrul orificiului liber poate fi marit sau micsorat prin manevrarea unui inel e%terior, aflat pe obiectiv si, de aceea, denumit 5inel al diafragmelor5.

Intrucat acest tip de diafragma se comporta in mod asemanator irisului oc$iului uman, acest tip constructiv este numit si 5diafragma iris5.

#entru a micsora distorsiunile in perna sau in butoi ale sistemului optic, diafragma se aseaza intre lentilele obiectivului, ideal in centrul optic. Acest deziderat este irealizabil la obiectivele zoom, la care distanta focala momentana variaza si, o data cu ea, si centrul optic. .pre deosebire de diafragma revolver, diafragma iris se poate inc$ide la orice valoare cuprinsa intre cea ma%ima si minima, motiv pentru care termenul 5stop5 a fost inlocuit cu 5full stop5. Functiile diafragmei 1" !olul major al diafragmei este de a regla debitul flu/ului luminos care patrunde prin obiectiv in camera obscura si impresioneaza substratul fotosensibil in perioada de timp cat obturatorul este desc$is. Diafragma, impreuna cu timpul de e%punere definesc complet e/punerea necesara pentru a impresiona corect un substrat de o sensibilitate data. Intrucat aparatele fotografice utilizeaza obiective de diferite distante focale, pentru a usura determinarea parametrilor de e%punere, s-a introdus parametrul 5indice de diafragma5 si care reprezinta raportul dintre distanta focala *f+ a obiectivului si diametrul irisului *D+ si care se noteaza 5f4D5. De ce s-a introdus acest parametru( .a facem urmatoarea e%perienta' intr-un carton in format AD, decupam un orificiu, in centru, de apro%imativ D/ mm. Ducem la oc$i acest carton, in asa fel incat sa privim prin orificiul practicat si departam si apropiem cartonul de oc$i, intr-un interval de ,D - 1/ cm. Ce observam( Cand cartonul perforat este mai apropiat de oc$i, campul vizibil prin degajarea practicata este mai mare, si invers, cand este indepartat de oc$i, campul vizibil este mai mic. Daca vom evalua acest e%periment luind in considerare doar o celula fotosensbila de la nivelul retinei, constatam ca se poate descrie un con, cu baza la nivelul orificiului decupat in carton si cu varful in celula fotosensibila. Daca deplasam cartonul aproape de oc$i, conul va fi mai larg, iar iluminarea celulei fotosensibile va fi mai mare. In sc$imb, daca incepartam cartonul de oc$i, conul va fi mai subtire iar iluminarea unei celule fotosensibile va fi mai redusa. !evenind la fotografie, sa consideram urmatoarele doua obiective' obiectivul A, cu f = 3// mm si a carui diafragma este desc$isa la D/ mm *in rosu in sc$ema de mai jos+, si obiectivul E, cu f = ,// mm si cu diafragma desc$isa tot la D/ mm *in albastru+.

In cazul obiectivului A, indicele de diafragma va fi 3//4D/ = 7 si se noteaza 5f(+5 *deoarece, in acest caz, f = 3// mm+" in cazul E, indicele de diafragma va fi ,//4D/ = 3 si care se noteaza 5f(#5 *deoarece, in acest caz f = ,// mm+. #entru ca debitele luminoase sa fie identice, la obiectivul E va trebui inc$isa diafragma pana la 3D mm, caz in care indicele de diafragma va deveni ,//43D = f'7. #rin utilizarea aceluiasi indice de diafragma, in conditii identice de iluminare, prin obiectiv trece un debit egal de lumina, indiferent de distanta focala a obiectivului folosit. ;alorile standardizate ale diafragmei Dupa cum mentionam mai sus, rolul esential al diafragmei este de a doza debitul flu%ului luminos ce traverseaza obiectivul si ajunge la receptorul fotosensibil. .e considera ca modificari ca dublarea sau injumatatirea debitului luminos servesc suficient de bine scopurile fotoografului. ?inind cont de faptul ca diafragma are o desc$idere circulara si ca debitul luminos care o traverseaza depinde de suprafata orificiului diafragmei, rezulta ca dublarea debitului este proportionala cu o ratie de ,,7 aplicata diametrului desc$iderii. Invers, injumatatirea debitului luminos este rezultatul micsorarii diametrului diafragmei cu ,4,,7 In lumina acestei dovezi matematice, se utilizeaza un sir de trepte de diafragme, care nu respecta riguros progresia de ,,7 dar care s-au impus in practica si sunt universal folosite' F(1= 1>+= #= #>5= += ->.= 5= 11= 1.= ##= %#= +-= .+ etc. u e%ista nici un obiectiv care sa posede intregul sir de diafragme de mai sus. Imaginativa un teleobiectiv de f = 1// mm, care, pentru a avea indicele de diafragma f', ar trebui sa aiba o lentila frontala cu diametrul de 1// mm! .au un obiectiv al unui aparat digital, cu f=2 mm care, pentru a avea o diafragma de f')7, trebuie sa poata inc$ide lamele diafragmei pana la un orificiu de numai ,3D microni! ?e$nic, aceste performante sunt realizabile, dar comercial lucrurile sunt privite altfel.

6a o privire superficiala, unii ar putea spune ca indicii mai mari ai diafragmelor ar corespunde unor diafragme mai desc$ise. 9resit! #entru a putea include cifrele necesare pe inelul de diafragme, producatorii de obiective renunta la inscriptionarea numaratorului fractiei, asa incat in loc de 5f'25 scriu doar 525. Daca insa scriem corect si comparam f42 cu f4,), devine evident care valoare este mai mare si care este mai mica. Diafragma ma%ima pe care o poate realiza un anumit obiectiv poarta numele de lumino1itate si, impreuna cu distanta focala intra in 5etic$eta5 de prezentare, de e%emplu ?amron f=-/ mm f'3,2. #entru obiectivele zoom se specifica luminozitatea la capetele intervalului focal, de e%emplu' Canon &F-. ,2-DD mm f'1,D-D,). Daca este notata o singura cifra, de e%emplu' Canon &F 0/ - 3// mm f'3,2 inseamna ca luminozitatea este constanta pe intregul interval focal. #" $iafragma si profun1imea de camp ?eoretic, pe o fotografie va fi reprodus perfect clar doar acea regiune a subiectului aflata in planul de focalizare. <onele aflate mai aproape sau mai departe de planul de focalizare vor fi reproduse mai mult sau mai putin difuz, in fuctie de pozitionarea lor in raport cu planul de focalizare. #ractic insa, deoarece capacitatea discriminativa a oc$iului uman este relativ limitata, vom percepe ca fiind suficient de clar reproduse in fotografie si obiectele situate putin in fata planului de ma%ima claritate cat si pe cele situate putin in spatele planului. #rofunzimea de camp reprezinta distanta dintre un plan apropiat si un plan indepartat, de la nivelul subiectului fotografiat, interval in care reproducerea pe copia pozitiva a diverselor detalii este acceptabil de clara. #rofunzimea de camp depinde de o serie de factori' a4 limita considerata acceptabila a petei de difu1iune" pentru formatul ,1D am aratat ca aceasta este, pe negativ, de /,/3D - /,/1 mm, iar pentru formatul lat *,3/+, pata de difuziune acceptabila este considerata /,/D mm" dimensiunea petei de difuzie este direct proportionala cu profunzimea de camp" b4 distanta focala a obiectivului folosit - aflata in relatie invers proportionala cu profunzimea de camp" c4 distanta de fotografiere - aflata in relatie direct proportionala cu profunzimea de camp" d4 indicele de diafragma utili1at - aflata in relatie invers proportionala cu profunzimea de camp" la desc$ideri mari ale diafragmei, profunzimea de camp este redusa iar, pe masura ce se inc$ide diafragma, profunzimea de camp creste" caracterul ondulator al luminii determina insa aparitia difractiei la trecerea prin diafragme foarte inc$ise, fapt care afecteaza reproducerea clara a subiectelor. De aceea, utilizarea de diafragme foarte inc$ise altereaza claritatea detaliilor. 7btinerea diafragmei de lucru #entru aparatele cu vizor lateral, inc$iderea diafragmei la valoarea de lucru se poate efectua in orice moment premergator declansarii. #entru aparatele cu vizare prin obiectiv *.6!+ insa, inc$iderea diafragmei inainte de reglara claritatii pe subiectul ales, determina ca in vizor sa apara o imagine intunecoasa,

ale carei detalii sunt foarte greu observabile. Fotograful trebuia sa regleze claritatea, sa ia aparatul de la oc$i pentru a inc$ide diafragma la valoarea de lucru si apoi sa vizeze din nou. 8n subiect in miscare rapida era de mult pierdut! De aceea a fost nevoie de eforturi de proiectare a unor modele de diafragme automate. > prima incercare de automatizare folosea doua inele pentru diafragma' primul inel, care deplasa un opritor, se ajusta inainte de reglarea claritatii. Fotograful ducea aparatul la oc$i si regla focalizarea observind o imagine luminoasa, data de obiectiv la desc$iderea ma%ima. In momentul in care focalizarea era cea dorita, se rotea 5orb5 un al doilea inel, care inc$idea efectiv diafragma pana la opritorul potrivit din timp. Intrucat utilizatorul facea in prima faza o 5preselectare5 a diafragmei, acest model a fost numit 5diafragma cu preselectie5. Modelele ulterioare au inaintat cu un pas pe calea automatizarii. Inc$iderea diafragmei se realizeaza prin actionarea unei parg$ii prin intermediul butonului declansator al aparatului" aceasta parg$ie apasa o tija ce aduce diafragma la valoarea de lucru cu doar cateva fractiuni de secunda inainte de desc$iderea obturatorului, dupa care un resort desc$ide din nou diafragma la valoarea ma%ima. Aceste modele poarta numele de 5diafragma automata5. > data cu perfectionarea aparatelor fotografice si cu inglobarea e%ponometrului ??6 in aparat, deoarece diafragma era complet desc$isa pana imediat inainte de declansare, s-au aplicat metode de comunicare intre obiectiv si aparat. $iafragma electrica este o diafragma automata care, in plus, transmitea corpului aparatului fotografic valoarea aleasa de utilizator, pentru a se putea calcula timpul de e%punere adecvat subiectului vizat. Acest model de obiective se recunoaste dupa aparitia unor contacte electrice aurite situate pe montura posterioara a obiectivului, care - desigur -, corespund unor contacte similare din montura pentru obiectiv a corpului aparatului.

In ultimii ani, in obiectiv au fost incluse micromotoare de actionare a diafragmei la valoarea de lucru, iar recent, unele modele de obiective au renuntat la inelul de diafragme! Alegerea unei diafragme se face automat sau cu ajutorul unui selector de pe corpul camerei iar valoarea se afiseaza pe un afisor electronic si4sau in vizor. $espre obturator Cuprins' ,. Introducere 3. 7bturatorul central 1. 7bturatorul focal >bturatorul este un subansamblu mecano-electronic care controleaza trecerea luminii de la obiectiv spre suportul fotosensibil, pentru o perioada bine determinata. #erioada de timp cat obturatorul este desc$is poarta numele de timp de e/punere si poate fi ajustat de fotograf *sau de camera fotografica in modurile automate+. 6a primele aparate de fotografiat, obturatorul era un capac ce se punea pe obiectiv. Fotograful il scotea cu mana, numara secundele' 5FGHo-mie-unuFGHo-mie-doiFGHo-mietreiFGH5 in timp ce trasa cercuri prin aer, dupa care il punea la loc pe obiectiv. Cresterea sensibilitatii negativelor a impus realizarea de obturatoare capabile de timpi de e%punere scurti, de ordinul fractiunilor de secunda si foarte bine determinati. .-a realizat un obturator inclus in obiectiv, localizat in apropierea centrului optic al obiectivului *de aceea numit si obturator central+, constituit din mai multe lamele pivotante care, in repaus, se acopera partial una pe alta si inc$id complet orificiul de trecere. In momentul declansarii lamelele pivoteaza si se indeparteaza rapid si complet de a%a optica, raman in aceasta pozitie un timp determinat dupa care efectueaza cursa inversa, de inc$idere.

Aparitia aparatelor fotografice cu obiective intersc$imbabile aducea in fata proiectantilor doua dificultati' a+ fiecare obiectiv trebuia dotat cu obturator, ceea ce le facea scumpe si b+ filmul nee%pus trebuia protejat de lumina ce patrundea in timpul sc$imbarii obiectivelor, adica inca un obturator! Asa s-a ajuns la mutarea obturatorului din obiectiv in corpul camerei, imediat inaintea planului focal *a filmului+ si de aceea denumit obturator focal. 7bturatorul focal este constituit din doua perdele care se deplaseaza pe rand in fata cadrului, descoperind si apoi acoperind cadrul filmului. .e afla in studii de laborator un obturator electronic, constituit dintr-o lama de cristale lic$ide. In repaus, cristalele sunt dispuse aleator si bloc$eaza complet trecerea luminii. .ub actiunea unui curent electric, cristalele se aliniaza instantaneu pe directia a%ei optice iar lumina patrunde pana la suportul fotosensibil. Intreruperea curentului electric readuce cristalele in 5dezordine5 iar obturatorul devine opac. Fiecare dintre cele doua tipuri de obturatoare aflate in prezent in uz, au avantaje si dezavantaje care vor fi discutate in continuare. Aparatele mai recente cupleaza printr-o singura parg$ie transportul filmului si armarea obturatorului. In literatura anglo-sa%ona circula termenul 5s$utter speed5 si care a fost preluat si de fotografii incepatori din !omania, localizindu-l cu sintagma 5viteza de e%punere5. Dupa cum vom arata in continuare, lamelele si respectiv perdelele obturatoarelor au aceeasi viteza de miscare indiferent de timpul de e%punere utilizat, asa incat e%presia 5viteza Bmica sau mareC de e%punere5 nu are nici o legatura cu timpul Bscurt sau lungC de e%punere, este gresita si ar trebui abandonata. 7bturatorul central 3. 7bturatorul central >bturatorul central, situat in imediata vecinatate a centrului optic al obiectivului, este construit dintr-un set de 1 pana la D lamele de forma apro%imativ semicerc si care, in repaus se acopera una pe alta si toate impreuna obtureaza complet tubul obiectivului. #rintr-un sistem de pargii si arcuri, sub actiunea butonului declansator, lamelele pivoteaza in jurul unui a% aflat pe circumferinta tubului obiectivului si desc$id complet calea de trecere a luminii. 6amelele stau in aceasta pozitie un timp presetat de utilizator si care este determinat printr-un mecanism de orologerie. Dupa scurgerea timpului necesar, lamelele parcurg drumul invers si inc$id drumul luminii. Aparatele ieftine folosesc obturatorul si pe post de diafragma" la acestea lamelele obturatorului nu se desc$id complet ci doar partial, lasind un orificiu calibrat automat in functie de gradul de iluminare al subiectului.

8n model celebru de obturator central este cel produs de compania germana DecIel sub numele de 5Compur5. #rimele modele au aparut in ,-,3 iar in ,-32 au fost puse pe piata modele cu autodeclansator. In ,-1D a aparut modelul Compur-?apid, care putea e%pune la ,4D// sec., iar dupa Al Doilea !azboi Mondial a aparut modelul @nchro-Compur, care permitea desc$iderea sincronizata cu blitzurile *M:;+ ?andamentul obturatorului central" 8n obturator teoretic se desc$ide instantaneu, sta desc$is o perioada de timp si se inc$ide instantaneu. In realitate este imposibil ca lamelele obturatorului sa se deplaseze instantaneu din pozitia complet inc$is in pozitia complet desc$is si invers, deoarece acceleratiile ar fi e%trem de mari. 6amelele se desc$id in apro%imativ , milisecunda *,4,/// sec+ si se inc$id in apro%. ,,D milisecunde *,40D/ sec+. De aceea, in mod inevitabil, iluminarea filmului in timpul e%punerii t aleasa, se face in trei fa1e' a+ fa1a de deschidere a obturatorului - iluminarea cadrului creste treptat pana la valoarea ma%ima b+ o perioada de iluminare in platou, cand obturatorul este complet desc$is c+ fa1a de inchidere a obturatorului, in care iluminarea scade treptat pana la inc$idere completa. &%istenta fazelor a+ si c+ demonstreaza ca obturatorul are un randament mai mic decat cel teoretic. 6a timpi relativ lungi de e%punere, ponderea fazelor a si c in timpul total *aJbJc+ este relativ mica, asa incat randamentul obturatorului este mare *peste 2/K+.

Desc$iderea si respectiv inc$iderea lamelelor obturatorului se produc cu aceeasi viteza, indiferent de timpul de e%punere ales. Ca urmare, doar timpul cat obturatorul este complet desc$is *faza b+ este cea care se modifica. Asadar, cat timpul de e%punere ales este mai scurt, cu atat ponderea fazelor a si c devine relativ mai importanta si deci randamentul scade.

incroni1area cu blit1ul a obturatorului central" .incronizarea cu blitzul a obturatorului central este posibila la orice timp de e%punere, deoarece obturatorul central este desc$is complet aproape pe toata durata stabilita. #rimele surse artificale portabile de lumina foloseau becuri cu magneziu sau cu filament fuzibil *acum scoase din uz+ si utilizau contactul sau setarea 5M5. Elitzurile electronice se folosesc in contactul sau cu setarea 5:5. 'vantajele obturatorului central( - constructie simpla - sincronizare cu blitzul la orice timp de e%punere - poate fi folosit la aparatele fotografice de format mediu si mare. $e1avantajele obturatorului central( - randament variabil, in functie de timpul de e%punere utilizat" - pentru a beneficia de posibilitatea sc$imbarii obiectivului este necesar de a avea si un obturator in planul focal" - gama timpilor de e%punere nu coboara sub ,4D// sec. 1. 7bturatorul focal

#entru a putea sc$imba obiectivele de pe aparat, s-a impus necesitatea de a renunta la obturatorul din obiectiv si de a-l muta imediat in fata filmului. #rimele obturatoare focale erau construite din doua perdele de panza cauciucata si opaca la lumina. Fiecare perdea putea culisa pe orizontala, prin fata cadrului, sub actiunea unui resort. In faza initiala, prima perdea este complet desfasurata si acopera cadrul de e%punere, in timp ce a doua perdea este complet rulata pe tamburul ei. &%punerea cu obturatorul focal parcurge patru fa1e de functionare' a+ defilarea primei perdele - sub actiunea butonului declansator, prima perdea este trasa si se infasoara pe tamburul receptor" sensul de deplasare este de regula de la dreapta la stanga *de la mosorul receptor al filmului catre cel debitor+" b+ e/punerea cadrului pentru timpul t ales" c+ defilarea celei de-a doua perdea - dupa scurgerea timpului t masurat de la punerea in miscare a primei perdele, se pune in miscare si a doua perdea" a doua perdea se deruleaza si calatoreste in acelasi sens cu prima, adica tot de la dreapta la stanga. Controlul acestei faze se face prin mecanisme de orologerie sau electronic, cu cristale de cuart. &%punerea s-a inc$eiat. d+ armarea obturatorului consta din deplasarea simultana, fara nici un decalaj temporal, a celor doua perdele, de aceasta data de la stanga la dreapta, pentru o noua e%punere. ;iteza de deplasare a perdelelor in timpul e%punerii este fi%a si constanta' , - 7 m4sec. #entru a obtine diferiti timpi de e%punere s-a luat in considerare timpul de e%punere pentru o granula de bromura de argint si nu pentru intregul cadru, ca la obturatorul central. Acest nou concept a determinat o solutie simpla' nu se modifica viteza de deplasare a perdelelor ci doar timpul dupa care a doua perdea incepe obturarea cadrului. Asa se face ca, la timpi de e%punere mai lungi decat cel necesar derularii complete a unei perdele, e%ista o fractiune de secunda in care cadrul este complet descoperit. In aceasta fractiune de secunda se poate delansa blitzul, pentru a avea o e%punere corecta. ?impul minim de e%punere in care cadrul este, la un moment dat al ciclului, complet descoperit poarta numele de timp de sincroni1are *cu blitzul+. #entru timpi de e%punere mai scurti decat cel de sincronizare, cadrul nu este e%pus in totalitate ci pe fasii, deoarece a doua perdea incepe cursa ei inainte ca prima perdea sa o fi terminat. Intre marginile celor doua perdele se desc$ide astfel o fanta, o fasie, prin care lumina trece spre film. Cu cat timpul de e%punere setat este mai mic, cu atat fanta dintre cele doua perdele este mai ingusta. In aceasta imprejurare, o singura descarcare de blitz, oricand ar fi produsa aceasta, ar permite e%punerea doar a unei portiuni din cadru, prin fanta din momentul descarcarii.

>bturatoarele moderne au perdele construite din mai multe lame metalice iar calatoria acestora se face pe verticala. oul tip constructiv a permis viteze sporite de defilare a perdelelor *pana la ,/ m4sec+ si obtinerea unor timpi si mai scurti de sincronizare *,43D/ sec+. De asemenea au fost atinsi timpi foarte scurti de e%punere. ?andamentul obturatoarelor este foarte bun, pentru orice timp de e%punere.In anumite imprejurari, obturatorul focal este vinovat de introducerea unor deformari ale obiectelor in miscare. .a luam in considerare urmatoarea ocazie foto' un ve$icul se deplaseaza perpendicular pe a%a optica a aparatului *cadrul 1+" imaginea proiectata de obiectiv se va deplasa in sens invers. #entru a reda clar un subiect in miscare, fotograful alege un timp scurt de e%punere. Dupa cum aratam mai sus, timpii scurti se obtin prin e%punerea filmului printr-o fanta care se deplaseaza in fata filmului. Avem de a face cu doi vectori de miscare' unul al imaginii subiectului, cel de-al doilea al fantei obturatorului.

Daca cei doi vectori au sens opus, imaginea pe film va apare mai scurta decat in realitate *cadrul #+. Daca cei doi vectori de miscare au acelasi sens, imaginea rezultata pe film va apare alungita in comparatie cu originalul *cadrul %+. Daca perdelele obturatorului se deplaseaza pe verticala, imaginea inregistrata pe film va fi deformata in paralelogram. 'vantajele obturatorului focal' - poate fi folosit la toate aparatele fotografice, inclusiv la cele cu vizare prin obiectiv - gama larga a timpilor de e%punere, pana la ,47./// sec *sau c$iar mai scurt+. $e1avantajele obturatorului focal' - mecanism complicat, cu multe piese in miscare si care pot induce miscari parazite in cutia aparatului - sincronizarea cu blitzul posibila doar la timpi relativ lungi de e%punere - practic imposibil de folosit la aparatele foto de format mare. Despre !AA Cuprins( 1" Ce sunt fisierele ?'A" $iferente intre ?'A si :PE9 #" Ce sa alegem> ?aB sau :PE9, %" 7btinerea si descarcarea fisierelor ?'A +" 'justarea balansului de alb> a e/punerii> a saturariei culorilor si reducerea 1gomotului -" Corectarea distorsiunilor optice> ajustarea microcontrastului" Conclu1ii 1" Introducere >dinioara, cand se lucra pe film, fotograful avea la dispozitie mai multe puncte decisive pe parcursul obtinerii fotografiei, in care putea interveni si ajusta unele erori. De e%emplu, filmul negativ putea fi developat mai mult, pentru a suplini absenta unui film mai sensibil, sau putea folosi revelatoare compensatoare daca subiectul era foarte contrast, ori, din contra, revelatoare contrast pentru subiectele mai terne. Apoi, la marirea negativului, putea folosi $artie contrast sau moale, pentru a reproduce in copia finala subiectul asa cum ar fi dorit fotograful. De asemenea, negativul putea la fel de bine sa fie prelucrat si marit oriunde, fara a fi nevoie de a respecta riguros un anumit revelator, un anumit aparat de marit, un anumit sortiment de $artie, etc. Acum, o data cu trecerea la fotografia digitala, lucrurile s-au mai complicat. Fiecare producator de aparat foto digital produce un fisier brut de imagine in format proprietar *!AA+ si care trebuie prelucrat cu un softLare dedicat pentru a putea fi e%ploatat. Fisierele !AA produse de aparatele firmei : nu pot fi prelucrate cu programul elaborat de firma M! De ce( #entru ca fiecare producator codifica intr-un mod propriu datele de imagine, iar sc$ema codificarii nu este totdeauna cunoscuta. Ea c$iar si ma mult! Acelasi

producator modifica uneori modul de inscriere al informatiei in fisierul de imagine, prin lansarea de noi modele. &ste de notorietate actiunea firmei iIon care a refuzat sa faca publice metodele de decodificare a informatiei din fisierele !AA * &F+ ale modelului lor D3:" ca rezultat, fisierele acestui model de camera trebuie prelucrate obligatoriu cu programul elaborat de iIon. > prima incercare de a se 5vorbi aceeasi limba5 a fost elaborata de un grup de e%perti fotografi *Noint #$otograp$ic &%perts 9roup sau prescurtat N#&9+, care au elaborat un set de norme referitoare la structura fisierelor *norme intitulate NFIF+ si la modul de comprimare al imaginilor *N#&9+. Aceste norme au fost facute publice si rapid, toata lumea a aderat la ele, in sensul ca, pe de o parte, toate camerele foto digitale pot transforma si comprima imagini in format N#&9, iar, pe de alta parte, toate programele de prelucrare a imagini sunt compatibile cu formatul N#&9. #rincipala problema care apare la compresia N#&9 este aceea ca reducerea ponderei fisierului se face cu pierdere de date. &%pertii N#&9 au dorit sa reduca cat mai mult posibil dimensiunile fisierelor si au pus la punct un algoritm care permite eliminarea diferentelor foarte mici intre pi%elii invecinati din fisierul de imagine si pe care marea majoritate a privitorilor nu le percepe. Asadar, formatul N#&9 nu curpinde toate informatiile pe care le poate furniza captatorul camerei foto digitale. #entru a putea oferi totusi imagini de calitate, toti producatorii au adaugat *cel putin la camerele digitale cu oarecari pretentii+ si posibilitatea salvarii de fisiere brute, !AA. #" Ce este de fapt fisierul ?'A, .pre deosebire de N#&9, !AA nu reprezinta vre-un acronim misterios ci are originea in cuvantul englezesc 5raL5 care inseamna 5materie prima5. &ste binecunoscut faptul ca fotoelementele componente ale captatorului digital nu inregistreaza decat date de luminanta. Informatiile de crominanta sunt obtinute printr-o cale mai ocolita' in fata fotoelementului este asezat un filtru colorat *in general rosu, verde, sau albastru+. Filtrul lasa sa treaca doar lumina de culoarea proprie si bloc$eaza celelalte culori. #rin urmare, fotoelementul va inregistra intensitatea luminii colorate in culoarea filtrului suprajacent. #rin imediata invecinare a fotositurilor cu filtre rosu, verde si albastru, se poate interpola informatia de culoare in asa fel incat sa se poata apro%ima cu o buna precizie, informatia de cromianta pe intreg spectul si pentru fiecare pi%el din imagine. Asezarea filtrelor rosu, verde si albastru ca si raportul dintre ele respecta *la majoritatea camerelor foto digitale+ standardul propus de Ea@er. &%pus la lumina, fiecare fotosit inregistreaza o anumita cantitate de lumina, pe care o transpune intr-un semnal electric *tensiune+. In continuare, convertorul analog-digital trasforma semnalul analogic intr-un semnal discret, sub forma unui numar, de regula de pana la ,3 biti. #rin urmare, fiecare fotosit al unei camere foto digitale obisnuite poate genera 3O,3 = 7./-) nivele diferite de semnal. Aparatele foto de inalta performanta convertesc informatia pe ,7 biti. Datele sunt apoi asamblate sub forma unui fisiser in care

sunt introduse informatii referitoare la pozitionarea fiecarui fotosit, ca si date referitoare la parametrii de e%punere, modelul camerei folosite, etc. Acest fisier poate fi transferat pe cartela de memorie sub forma de fisier !AA sau poate fi prelucrat in continuare, in camera foto digitala. .unt acum aplicate setarile' balansul de alb, contrastul, ajustarea acutantei, eventuale filtre digitale, etc. ivelul de semnal per pi%el este redus la 2 biti. Daca fotocamera permite *si utilizatorul prefera acest format+, imaginea poate fi salvata in acest moment ca fisier ?IFF. In final se face transformarea in fisier N#&9, prin indeprtarea datelor considerate prea 5asemanatoare5 in scopul reducerii dimensiunilor fisierului de imagine. Prelucrari fisier .emnal captator, ?ransformare analog - digital #opulare $eader fisier Aplicare setari camera' - balans de alb - contrast - acutanta - saturatia culorilor - aplicare filtre digitale - redimensionare la rezolutia presetata Conversie ,3 -P 2 biti Comprimare N#&9 &ip fisier !AA

?IFF

N#&9

Ce este intervalul dinamic, otiunea de interval dinamic a fost introdusa in electronica audio si se refera la raportul dintre cel mai puternic semnal *nedistorsionat+ si zgomotul de fond, la un amplificator. &ste e%primat in dE *deciEeli+ si are o progresie logaritmica in baza ,/. 8lterior a fost preluat si in fotografie, sub forma raportului dintre densitatea ma%ima *Dma%+ a unei zone comparativ cu densitatea minima *Dmin deasupra zonei de voal+. De e%emplu, daca un film are Dma% = 1,1 iar Dmin = /,1 intervalul dinamic este 1,1 - /,1 = 1. In termeni de e%punere, un indice de e%punere *I&+ ec$ivaleaza cu o crestere a densitatii de /,1. Continuind cu e%emplul anterior, un interval dinamic de 1 ec$ivaleaza cu ,/ trepte de e%punere. Filmele alb-negru uzuale au intervalul dinamic 3,7 - 3,0 *adica 2 - - I&+, filmul diapozitiv color in jur de 3 *) - 0 I&+, scannerele de uz casnic 1,) - 7 *,3 - ,7 I&+ iar oc$iul uman 3,, *ec$ivalent 0 I&, fara modificarea diametrului pupilei+. Intervalul dinamic ma%im perceput de oc$iul uman este ec$ivalent cu 37 I&!

In cazul imaginilor digitale, intervalul dinamic ma%im teoretic al unui fisier pe 2 biti este de' 3 O 2 = 3D) biti" log*,/+ 3D) = 3,7 In sc$imb, un fisier pe ,3 biti' 3O,3 = 7/-)" log*,/+ 7/-) = 1,) Care ar fi diferentele intre ?'A si :PE9, Fiecare dintre aceste tipuri de fisiere prezinta avantaje si dezavantaje pentru utilizator. > prima diferenta este data de informatia stocata in fiecare pi%el. Fisierul !AA stoc$eaza informatia pe ,3 biti, ceea ce creeaza o diferenta ma%ima teoretica de semnal de la / la 7/-D sau, sub forma de raport' , ' 7/-). In cazul fisierului !AA, intervalul dinamic este de 1,) *pentru fisierele pe ,3 biti+ sau 7,3 *pentru fisierele pe ,7 biti+. Fisierele N#&9 sunt codificate pe 2 biti4canal de culoare. Intervalul dinamic scade in cazul acestora, neputind depasi 3,7! 'vantaje :PE9 Fisiere de dimensiuni mai mici, mai economice .unt manipulate mai rapid in camera #ot fi imediat imprimate pe $artie 'vantaje ?'A Fisierul contine intreaga informatie furnizata de captator #ermit modificarea ulterioara a unor parametrii de e%punere dar mai ales' temperatura de culoare si I& Fisierul poate fi convertit in imagini ?IFF de ,) biti4canal #relucrarile sunt aplicate doar in momentul salvarii in format ?IFF sau N#&9 si nu afecteaza fisierul !AA > a doua diferenta majora intre cele doua tipuri de fisiere este aceea data de standardul lor' fisierul N#&9 utilizeaza un standard desc$is si deci imaginea poate fi vizualizata cu orice progam capabil sa manipuleze imaginile" in sc$imb, fisierele !AA utilizeaza standarde proprietare fiecarui producator, ba c$iar si mai mult! Acelasi producator introduce modificari de la un model de camera la altul. De e%emplu Canon a sc$imbat modul de codificare, o data cu introducere modelului Canon &>. 3/D, sau iIon la modelul D3:. $e1vantaje :PE9 u permit decat procesari de mica amploare $e1vantaje ?'A #rocesarea fisierului este consumatoare de timp

#rocesarile si salvarile repetate u e%ista un standard general altereaza rapid calitatea imaginii valabil. Fiecare producator are propriul format, unii producatori

c$iar mai multe! Calitate uneori nesatisfacatoare pentru imprimari de inalta calitate. u e%ista nici o garantie ca producatorul va pastra pe viitor compatibilitatea cu vec$ile formate ecesita programe dedicate" unii producatori le vand separat de camera. In fine, diferenta cea mai importanta pentru utilizatorul neprofesionist este dat de timpul consumat pentru pregatirea pentru imprimare *postprocesarea+. Daca in cazul fisierelor N#&9 sunt necesare doar putine prelucrari, deci un timp scurt de lucru asupra fisierului de imagine, in cazul fisierelor !AA timpul consumat este mult mai mare. Majoritatea camerelor foto digitale cu 5pretentii5 pot produce fisiere N#&9, !AA si asocierea !AAJN#&9. Fisierele N#&9 au dimensiuni mici astfel incat putem efectua mai multe fotografii pana cand va fi nevoie sa sc$imbam cartela sau sa descarcam imaginile. Fisierele !AA sunt de doua ori pana la de trei ori mai voluminoase, prin urmare numarul de imagini care poate fi stocat pe o cartela scade drastic. Combinatia !AAJN#&9 este, evident, si mai mare. Ce sa alegem( &%ista cam tot atatea opinii cati fotografi! De ce( #entru ca fiecare are un stil propriu de lucru si un anumit domeniu de interes, unde un anumit tip de fisier si un anumit flu% de prelucrare este cel mai potrivit. u cred ca in cazul dvs. se poate aplica vreo formula general valabila. Ce parametrii putem modifica in faza de prelucrare a imaginilor( Aproape majoritatea parametrilor de e%punere! ?oate programele de procesare a fisierelor !AA permit cel putin modificarea' .i totusi, ce sa alegem( 'legeti :PE9 daca( - faceti fotografii de familie, in e%cursii, etc., a caror valoare esentiala este rememorarea persoanelor sau locurilor, - faceti fotografie de presa, caz in care rapiditatea e%pedierii imaginilor este capitala, 'legeti ?'A daca( - va place sa prelucrati intensiv fisierele de imagine - conditiile de iluminare sau contrastul nu au fost in limite acceptabile - vreti sa obtineti ma%imum din imaginea initiala

- doriti sa utilizati un anumit set de parametrii de e%punere *contrast, temperatura de culoare, acutanta, etc+ iar camera dvs. nu il poseda presetat. In modul 5A8?>5 sau 5#!>9!AM5, camerele foto digitale actuale pot efectua fotografii foarte bune in majoritatea situatiilor. Intr-adevar, in cele mai multe imprejurari' - subiectul este luminat suficient si apro%imativ uniform, cu - un contrast normal, fara a fi e%cesiv, - de catre o sursa de lumina suficient de puternica si care permite o sensibilitate I.> mica, - sursa de lumina este unica si nu apar probleme legate de temperatura de culoare. De aceea procesorul camerei digitale se ac$ita onorabil de sarcinile sale' determinarea e%punerii, a sensibilitatii I.> si a balansului de alb. Ce se intampla insa in cazuri deosebite( 6umini cu temperatura de culoare diferite, lumina in cantitate insuficienta, subiecte in contralumina, etc( Indiferent insa de tipul subiectului, fotografierea in modul !AA re-aduce la indemana fotografului controlul complet asupra procesului de realizare al fotografiei. #ana nu de mult, majoritatea fotografilor *si mai ales amatorii+, puteau decide asupra subiectului fotografiat, modului de incadrare, momentului optim al declansarii, dupa care filmul e%pus era preluat de o masina care efectua totul automat, eventual 5corecta5 unele 5greseli5 ale fotografului in conformitate cu ce se credea a fi o fotografie 5frumoasa5 si 5colorata5. Acum insa, c$iar si prelucrarea imaginii revine in sarcina fotografului, care poate astfel controla intregul proces, de la declansare pana la imprimarea pe $artie. Astfel fotograful poate ajusta diversi parametrii pe intreg flu%ul de lucru, iar imaginea finala sa reflecte cat mai e%act intentia lui. Fluxul de prelucrare al fisierelor digitale RAW #!>C&.&

&?A#&

.etarea camerei foto digitale Descarcarea fisierelor de imagine Interpolarea color Aplicarea profilului camerei Corectarea e%punerii Ajustarea contrastului si a stralucirii Ajustarea saturatiei culorilor !educerea zgomotului Decupare, redimensionare

#relucrarea fisiderelor !AA

.alvarea imaginilor prelucrate 1" 7btinerea imaginilor in formatul ?'A Majoritatea camerelor foto digitale avansate permit salvarea fisierelor de imagine in mod !AA, in mod N#&9 sau combinat *!AA J N#&9+.

#entru a putea inregistra fisierele in modul !AA se acceseaza meniul camerei, se intra in pagina dedicata imaginii si se selecteaza modul !AA sau !AAJN#&9.

Daca spatiul de stocare pe cartela nu este o problema, va recomand utilizarea modului !AAJN#&9. In acest fel puteti beneficia atat de avantajele utilizarii universale a formatului N#&9 dar si de calitatea crescuta a celor !AA. Camera foto va salva pe cartela doua fisiere de tipul AECQ%%%% unul cu e%tensia 5!AA5 si altul cu e%tensia 5jpeg5. ?erminologia fisierului !AA depinde de producator si arata lipsa consensului in privinta formatului. Deseori, fisierul !AA contine imbricat si un fisier N#&9 de mica rezolutie, destinat e%clusiv posibilitatii de vizionare directa cu broLserele de imagine. #" $escarcarea fisierelor de imagine> selectia si marcarea Imaginile de pe cartela flas$ pot fi descarcate in computer in doua moduri' a+ fie prin racordarea camerei foto digitale la un port 8.E si prin utilizarea programelor dedicate ale modelului de camera b+ fie, mai simplu, prin conectarea cartelei flas$ intr-un cititor de cartele.

&u prefer ultima varianta, deoarece nu uzez portul 8.E al camerei foto si imi permite citirea tuturor tipurilor de cartele pe care le utilizez. > data descarcate, pot sa vizualizez imaginile si sa le evaluez. Majoritatea programelor de conversie !AA poseda un broLser de imagini ca si posibilitatea de a ierar$iza, marca si clasifica imaginile. Cu aceasta ocazie, atasez imaginilor cuvinte c$eie, care usureaza ulterior procesul de selectie si de regasire. Cuvintele c$eie sunt inscrise ca meta-date si ar fi bine sa fie inglobate in &:IF-ul imaginii. " Conversia fisierului ?'A Intrucat in fisierul !AA informatia stocata este cea furnizata de captator, valorile inregistrate pentru fiecare pi%el sunt direct proportionale cu cantitatea de lumina incidenta. >c$iul uman percepe luminanta in mod diferit, adica este mai sensibil la variatii mici ale luminozitatii in zonele mai intunecoase si proportional mai putin sensibil la variatii similare ale intensitatii in zonele luminoase. Modul in care sunt inregistrate sau percepute variatii ale luminozitatii unui subiect este definit ca 5gamma5" fisierul !AA este inregistrat in mod nativ cu gamma ,, pe cand oc$iul uman are gamma 3,3. #ractic toate converterele !AA lucreaza cu gamma 3,3

!econstituirea crominantei se efectueaza o data cu desc$iderea fisierului !AA. Deoarece fotositurile sunt acromate, pentru a putea reprezenta culorile, in fata fiecarui fotosit a fost

asezat un filtru de o anumita culoare, ca un mozaic" mozaicul Ea@er reproduce crominanta prin utilizarea de filtre colorate in rosu, verde sau albastru. #entru ca in imaginea finala, fiecare pi%el sa reproduca toate nuantele de culori, semnalul unui fotosit, de e%emplu verde, este completat prin interpolarea informatiei furnizate de fotositurile invecinate, colorate in rosu si respectiv albastru. #rocesul de interpolare a crominantei este numit in literatura anglo-sa%ona' 5demozaicare5. #" 1" tabilirea balansului de alb Ealansul de alb este o functie automata a camerelor foto digitale prin care procesorul acesteia determina proportia necesara din fiecare culoare fundamentala *rosu, verde si albastru+ in asa fel incat albul subiectului sa fie reprodus tot alb in imagine. Ajustarea balansului de alb este efectiv realizata doar in cazul conversiei fisierelor brute in N#&9 sau ?IFF" in cazul in care fotograful alege salvarea in format !AA, balansul de alb este doar estimat si inregistrat ca date de intrare in $eader-ul &:IF al imaginii. Din aceasta locatie este apoi citit si aplicat imaginii in momentul in care se realizeaza conversia.

De regula nu apar probleme deosebite la redarea culorilor. In practica apar doua situatii particulare. #rima dintre ele, cel mai frecvent intalnita este aceea in care fotograful doreste modificarea intentionata a reproducerii corecte a culorilor, pentru a pastra atmosfera unui apus de soare, de e%emplu. Daca fotograful lasa procesorul camerei sa determine in mod automat balansul de alb, imaginea isi va pierde practic orice dominanta de culoare iar fotografia orice interes. > solutie posibila ar fi

setarea camerei in modul de fotografiere presetat 5apus de soare5 sau al balansului de alb in modul 5umbra5 *s$adoL+. > a doua situatie in care reproducera corecta a culorilor este mai dificila, este intalnita in cazul scenelor iluminate cu multiple surse de lumina, cum ar fi, de e%emplu, interioarele iluminate atat de lumina solara cat si de becuri fluorescente, sau alte combinatii de surse de lumina cu temperaturi de culoare diferite. In aceasta ultima imprejurare, determinatea balansului de alb se recomanda a fi facuta inainte de fotografie, prin etalonare pe mostre gri ,2K Deoarece fisierele !AA nu au aplicat balansul de alb, ele pot fi afisate cu orice mod al balansului de alb posibil in camera. #rofilul de culoare defineste modul in care sunt reproduse culorile, dupa ce balansul de alb a fost stabilit. #rofilul de culoare este specific fiecarui dispozitiv care intervine in lantul de captura si reproducere a imaginii, de e%emplu' camera foto digitala, monitor, imprimanta, etc. 8n anumit profil de culoare poate reproduce mai multe nuante de culori decat altul *de e%emplu un monitor C!? reproduce mai multe culori comparativ cu o imprimanta+. .patiul de culoare este o reprezentare grafica a culorilor si a nuantelor ce poate fi reprodus de un sistem etalonat.

In practica sunt utilizate mai frecvent doua spatii de culoare' a+ s!9E - util in prezentarea imaginii pe displa@-urile calculatoarelor si in imprimarea cu

ajutorul imprimantelor uzuale cu jet sau laser si b+ Adobe !9E - un spatiu mai larg, ce il include pe precedentul si care este utilizat in prelucarea si tiparirea imaginilor in mediul industrial. > data stabilit blanasul corect de alb si utilizind profilul specific de culoare, toate culorile subiectului vor fi reproduse in mod corect in imagine, inclusv sub aspectul saturatiei *intensitatii+. ?otusi fotograful poate modifica saturatia culorilor, prin amplificare sau prin reducere, pana la cazul e%trem - fotografie alb-negru. #rima prelucrare pe care o efectuez se adreseaza stabilirii punctului de alb. In mod implicit, majoritatea convertoarelor citesc setarea din camera si o propun utilizatorului, care o poate accepta sau poate alege alta setare.

#entru o etalonare precisa, se recomanda utilizarea unui etalon alb sau gri ,2K In lipsa unui astfel de etalon, putem estima balansul de alb cu ajutorul pipetei, prin preluarea unui esantion dintr-o zona despre care stim sigur ca a fost alba in scena fotografiata. #"#" Corectarea e/punerii In functie de subiectul fotografiat, de multe ori este nevoie de modificarea e%punerii, in scopul de a pune mai bine in evidenta zona de interes din imagine.

Convertoarele !AA permit corectarea cu pana la J 4 - 3 indici de e%punere, desi rareori este nevoie de mai mult de , I& in plus sau in minus, cel mai frecvent doar fractiuni de unitate. !educerea e%punerii intr-o fotografie suprae%pusa va duce la pierderea detaliilor in lumini, iar amplificarea e%punerii la o imagine sube%pusa va atrage dupa sine sporirea zgomotului in umbre.

Contrastul

In practica, nivelul curentului inregistrat de fiecare fotosit, in mod proportional cu lumina incidenta, este transpus in imagine sub forma unui punt mai luminos sau mai intunecos. Deoarece oc$iul uman nu percepe in mod linear variatiile de intensitate luminosa ci pe o scala logaritmica, a fost necesara introducerea unei functii de conversie neliniara tensiune - luminozitate si care poarta numele de gamma *discutat mai sus+. Calculatoarele tip #C folosesc un gamma de 3,3 iar cele de tip Mac de ,,2. In absenta acestei corectii, imaginile provenite din fisiere !AA vor fi foarte intunecoase, aparent puternic sube%puse. Contrastul imaginii reprezinta distanta dintre zonele cele mai intunecoase ale imaginii si cele mai luminoase, cu toate nuantele intermediare. > imagine cu alb pur, negru profund si numeroase nuante intermediare reprezinta o imagine cu contrast normal. Daca numarul de nuante de gri este redus, imaginea are un contrast mare. Daca numarul de nuante de gri este suficient de mare dar nu e%ista alb pur si negru profund, contrastul imaginii este mic. !eprezentarea grafica a intensitatii si a ponderei diferitelor nivele de luminozitate poarta numele de $istograma. #entru modificarea contrastului, convertorul !AA pune la dispozitia utilizatorului mai multe cai si mijloace. > prima cale ar fi modificarea globala a contrastului prin comanda omonima. Daca modificarea contrastului se face prin comanda 56evels5, fotograful poate modifica intr-o masura grosolana contrastul in zonele intunecoase, ale griului mijlociu sau in zona de lumini.

Curbe 8n pas mai departe in ajustarea fina a contrastului este reprezentat de comanda 5Curbe5 *Curves+, prin care pot fi ajustate nivelele pe domenii mult mai inguste. Aceasta permite recuperarea detaliilor in 8mbre si in 6umini. 8tilizind ajustarea pe curbe e%tindem intervalul dinamic reprodus in imagine.

Modelarea curbei de e%punere poate ameliora zgomotul in zonele intunecoase ale imaginii. #"%" ?educerea 1gomotului <gomotul din imaginea digitala apare datorita imperfectiunilor circuitelor electronice si este ec$ivalentul granulatiei din fotografia argentica. Cresterea sensibilitatii la lumina a captatorilor este realizata de fapt prin amplificarea mai puternica a semnalului furnizat" o data cu semnalul util este amplificat si zgomotul, ceea ce se traduce prin sporirea granularitatii imaginii. !educerea zgomotului din imagine poate fi realizata prin aplicarea de filtre dedicate in

programele de prelucrare a imaginii sau prin utilizarea de programe specializate antizgomot. +" 'justarea saturatiei culorilor De multe ori, mai ales daca fotografiile urmeaza a fi e%puse pe A&E, este nevoie de accentuarea saturatiei culorilor, dar aceasta operatiune trebuie facuta cu moderatie. Accentuarea cu ,D - 3/ K este suficienta in majoritatea cazurilor.

In cazul in care in imagine apar si persoane, cresterea saturatiei culorilor poate duce la culori prea puternice ale pielii asa incat este nevoie de multa atentie. ?ot acum se poate face conversia in alb-negru daca aceasta este intentia fotografului. "+" Corectarea distorsiunilor optice Majoritatea obiectivelor zoom deformeaza 5in butoi5 la capatul superangular si 5in perna5 la capatul teleobiectiv. ;ignetarea *scaderea intensitatii luminii transmise prin obiectiv de la centrul cadrului spre periferie+ este mai evidenta la diafragmele larg desc$ise si la superangulare. Aberatiile cromatice sunt determinate de proprietatile luminii' capacitatea de refractie este dependenta, printre altele si de lungimea de unda a luminii incidente. Asa se face ca in planul de proiectie, razele luminoase de culoare albastra sunt focalizate intr-un plan situat mai aproape de centrul optic in comparatie cu radiatia rosie, altfel spus, o sursa de lumina va fi reprodusa ca o pata alba inconjurata de un $alou rosiatic spre periferia cadrului si unul de culoare albastra spre centrul cadrului.

Converterul !AA trebuie sa posede subrutine prin care sa se corecteze si aceste aberatii optice. #"-" 'justarea microcontrastului .porirea microcontrastului se poate realiza prin e%ploatarea capacitatii oc$iului uman de a fi foarte sensibil la diferentele de contrast ce apar la limita dintre doua suprafete. In principiu, aceste filtre sporesc densitatea de gri pe o latime de , - 3 pi%eli in zonele mai intunecoase si cresc luminozitatea in cele mai luminoase, realizind un efect similar cu cel de 5margine5 de care sunt capabile unele revelatoare ale filmelor argentice. .porirea microcontrastului poate duce la cresterea zgomotului in imagine.

.e recomanda a fi ultima prelucrare aplicata fisierului de imagine. #rogramele de conversie !AA permit doar ajustarea globala, in sc$imb, programele de prelucrare a fotografiilor pot ajusta microcontrastul pe zone selectate in prealabil. #"." $ecuparea imaginii si salvarea fisierului Daca este nevoie, se poate decupa din fotografie zona sau zonele care nu contribuie la mesajul fotografiei si se alege locatia pentru fisierul de imagine prelucrat.

Fisierul !AA inmagazineaza informatia pe ,3 biti *unele modele de camere foto digitale pot furniza informatia pe ,7 biti+ ceea ce permite reproducerea a peste 7./// nuante. Dupa reconstituirea crominantei, fisierul poate fi salvat in format ?IFF cu 2 sau cu ,) biti 4 culoare. Desi nu toate programele pot prelucra fisiere cu ,) biti 4 culoare, acestea poseda suficienta informatie, atat in umbre cat si in lumini, pentru a putea fi supuse la prelucrari intensive, fara alterarea calitatii imaginii *posterizare+. In sc$imb, fisierele care stoc$eaza informatia de culoare doar pe 2 biti 4 canal se altereaza vizibil daca sufera modificari de amploare. %" Prelucrarea pe loturi Daca au fost luate mai multe imagini in aceeasi locatie, ajustarile efectuate asupra unei imagini pot fi salvate si aplicate asupra unui intreg lot. #relucrarea imaginilor pe loturi este foarte utila daca avem de prelucrat mai multe fotografii efectuate in aceleasi conditii *de e%emplu o sesiune de fotografii in studio+. Conclu1ii #relucrarile fisierelor in convertoarele !AA sunt aplicate doar in momentul convesiei in fisierul N#&9 sau ?IFF, de aceea este recomandabil de a efectua cat mai multe ajustari in aceasta etapa si a lasa pentru prelucrare in #$otos$op, de e%emplu, doar ajustarile zonale, filtraje, etc. &fectuarea ajustarilor asupra fisierului !AA permite interventii multiple si precise. De cele mai multe ori, convertoarele dispun atat de cursoare, pentru ajustari ample si rapide, dar si de casete numerice, in care se pot face modificari de finete.

#entru a obtine rezultate optime si repetabile, este obligatorie etalonarea $ardLare a intregului lant care intervine in preluarea, prelucrarea si imprimarea imaginilor. Care sunt caracteristicile esentiale ale unui convertor !AA( - interfata simpla si intuitiva - suport pentru profile de culoare ale camerei foto si monitorului - afisarea $istogramei fisierului rezultat - previeL al principalelor functiuni' corectie balans de alb, e%punere, etc. - posibilitatea de a salva si reutiliza setari - posibilitate de a prelucra fisiere in loturi - posibilitatea de a salva fisiere ?IFF pe ,) biti Despre sensibilitatea I.> .tratul fotosensibil al filmului fotografic contine cristale de bromura de argint dispersate intr-o masa de gelatina. 6a nivelul unui de cristal de bromura lovit de un foton are loc un transfer de electroni care are ca efect aparitia unui atom liber de argint. Atomul de argint liber serveste drept catalizator in reactia redo% in timpul developarii. #entru a reduce intregul cristal in argint metalic, sunt suficienti 3 - 7 atomi liberi de argint. Cu cat cristalul are un volum mai mare, cu atat cresc sansele ca, in timpul e%punerii la lumina, sa fie lovit de un foton. Cu alte cuvinte, un cristal de mari dimensiuni va dobandi mai rapid un atom de argint metalic, comparativ cu unul mai mic, daca ambele sunt supuse la actiunea aceluiasi flu% de fotoni. Ca atare, un film fotografic in care se afla

granule de mari dimensiuni va fi impresionat mai rapid dacat filmul in carui structura se afla cristale de dimensiuni mai mici. Deci filmul cu cristale mai mari va avea nevoie de un timp de e%punere la lumina mai mic adica va avea sensibilitate mai mare decat unul cu cristale mai mici. Filmele cu sensibilitate mica, dupa developare, produc granule fine de argint metalic. .e spune despre ele ca sunt filme de granulatie fina si rezolutie ridicata. egativele cu granulatie fina pot fi marite mult. Din contra, filmele cu sensibilitate ridicata, dupa developare produc granule mari de argint metalic si au deci o rezolutie mai scazuta. 6a mariri mari, granulatia devine vizibila. RodaI a pus la punct o te$nologie de cristalizare a bromurii de argint in urma careia se obtin cristale foarte plate *asa numitele cristale 5?5+" acestea au avantajul ca e%pun la lumina o suprafata considerabil marita in raport cu masa. #rezinta deci avantajul sensibilitatii unor cristale de mari dimensiuni dar, avind masa mica, granulatia se pastreaza fina. Filmele moderne utilizeaza metode comple%e de crestere a sensibilitatii, cum ar fi' maturatia in conditii speciale a cristalelor de bromura de argint, adaosul de substante sensibilizante, etc. Masurarea sensibilitatii filmului se face in conformitate cu normele I.> *International >rganization for .tandardization I.> D2//',-20+ si a intrat in vocabularul curent sintagma 5sensibilitate I.>5. .andardul I.> are in prezent acceptate doua scale' - una liniara, in care dublarea sensibilitatii filmului este marcata prin dublarea valorii I.> - una logaritmica' dublarea sensibilitatii filmului este marcata prin cresterea cu 1 unitati I.> .ensibilitatea I.> este marcata pe ambalajul filmelor, de e%emplu I.> ,//43," pentru film de doua ori mai sensibil la lumina, marcajul va fi' I.> 3//437. .cala liniara I.> corespunde vec$ii scale americane A.A *American .tandard Association+, iar cea logaritmica este ec$ivalentul scarii germane de sensibilitate DI *Deutsc$es Institut fur ormung+. Echivalentele sensibilitatii filmelor I 7 liniar I 7 logaritmic 97 & 3fostul ' '4 3fostul $I64 3sovietic4 ,3 3D D/ )7 2/ ,3 ,D ,2 ,3/ ,, 33 7D 7D )D

,// 3// 13/ 7// 2// ,)// 13// )7//

3, 37 3) 30 1/ 11 1) 1-

-/ ,2/ 3D/ 1D/ 0// ,77/ 322/ -

Inregistrarea sub forma unui grafic a innegririi *densitatii optice+ a filmului in raport cu lumina incidenta duce la obtinerea unei curbe in forma de 5.5 pe care se disting regiuni' - pentru nivele mici de iluminare *1ona '+, filmul nu reactioneaza" innegrirea este data de voalul general si de pierderile prin absorbtia luminii ce traverseaza suportul din poliester - a doua regiune *1ona )+ apar primele urme de innegrire, dar corelarea dintre iluminare si innegrire se face dupa o ecuatie de grad superior si caracterizeaza sube%punerile severe.

- a treia regiune *1ona C+ se caracterizeaza prin innegrire proportionala cu iluminarea si este practic dreapta" la filmele uzuale aceasta zona se intinde pe 2 - ,/ indecsi de e%punere. .ubiectele uzuale au, intre zonele umbrelor si zonele luminilor un interval de D

- ) trepte de e%punere si se pot incadra in intervalul amintit. 8soara suprae%punere sau usoara sube%punere nu duce la alterarea raportului dintre umbre si lumini de pe filmul negativ. Capacitatea filmului de a suporta sub sau supra-e%puneri poarta numele de toleranta la e/punere. C$iar daca filmul este mai transparent sau mai opac, copierea pe $artie poate fi ajustata in asa fel incat rezultatul final sa fie corect. #anta dreptei *cunoscuta si ca gamma+ caracterizeaza contrastul sau gradatia filmului analizat. > panta lenta *film cu contrast redus, gamma mic+ suporta contraste mai mari la nivelul subiectului, comparativ cu un film cu panta abrupta *film cu contrast si gamma mare,+. #anta abrupta determina si o reducere a tolerantei la e%punere. In general filmele de sensibilitate mica au panta abrupta, deci sunt filme contrast si cu toleranta mai mica la e%punere" filmele cu sensibilitate mare au panta mai lenta, deci au contrast mai redus si poseda o toleranta crescuta la e%punere. - a patra regiune a graficului *1ona $+ se caracterizeaza prin diminuarea sporului de innegrire in raport cu cresterea iluminarii *curba dupa o ecuatie de grad superior+ si caracterizeaza suprae%punerile severe" - a cincea regiune *1ona E+este din nou dreapta si arata ca filmul nu se mai innegreste suplimentar, in ciuda cresterii iluminarii" a ajuns la limita ma%ima de innegrire. Corelatia dintre innegrire si iluminare poarta numele de curba Curter-$riffield si raporteaza densitatea optica a negativului la logaritmul e%punerii masurata in lucsi 4 sec. Daca un film de o sensibilitate data, este e%pus in zona C, fotograful poate folosi aproape orice combinatie de timpi de e%punere si diafragme care sa produca indicele de e%punere necesar scenei. > scurtare a timpului de e%punere va trebui compensata cu o crestere a diafragmei de lucru si invers. De e%emplu daca pentru un subiect anume, indicele de e%punere determinat de e%ponometru este de ,, I.&., fotograful poate utiliza, cu rezultate similare in ceea ce priveste gradul de innegrire al negativului, perec$ile' f'2 cu ,41/ sec sau f'D,) cu ,4)/ sec, etc. 8tilizarea unor perec$i ec$ivalente de timpi de e%punere si diafragme poarta numele de legea reciprocitatii. Daca insa iluminarea este foarte redusa, numarul de fotoni care traverseaza obiectivul si penetreaza in stratul fotosensibil este foarte mic. #entru desfasurarea corecta a proceselor electroc$imice descrise in paragrafele de mai sus, este nevoie de un un anumit debit minim de fotoni in unitatea de timp. Debite mai mici de fotoni conduc la incetinirea reactiilor electroc$imice si au drept rezultat scaderea gradului de innegire. Aceasta situatie este cunoscuta ca 5abatere de la legerea reciprocitatii5. > situatie similara apare si in cazul unor iluminari foarte puternice, care impun timpi scurti de e%punere, de ordinul zecimilor de miimi de secunda. In general sensibilitatea filmului este fi%a, data de producator. &%ista insa filme, de e%. Ilford Delta 13// care are o sensibilitate reala de I.> ,///, dar care poate fi folosit ca avind sensibilitati mai mari, de pana la I.> 13// dar trebuie developat un timp mai lung *pus$ proces+ pentru a obtine rezultate corecte.

ensibilitatea I 7 la captatorii digitali Captatorii digitali au o sensibilitate fi%a, dependenta de tipul constructiv si de procesul te$nologic. #entru a veni in sprijinul fotografilor, producatorii au inclus proceduri speciale prin care sa poata fi amplificat semnalul brut, furnizat de fiecare fotosit din captator. Amplificarea se poate realiza asupra semnalului analogic, furnizat direct din fotosit, sau poate fi amplificat semnalul digital, obtinut dupa conversia semnalului analog in semnal digitala. Fiecare producator stabileste o anumita procedura si o anumita proportie intre cele doua modalitati de amplificare a sensibilitatii. .pre deosebire de filme, unde cresterea sensibilitatii se asocia cu o granulatie marita, la camerele foto digitale, cresterea sensibilitatii se insoteste de o crestere a zgomotului din imagine, cu innecarea detaliilor fine. Determinarea sensibilitatii camerelor digitale se face conform normelor International >rganization for .tandardization I.> ,3313',--2. In linii mari, sensibilitatea I.> a camerele foto digitale corespunde cu cea a filmelor ec$ivalente. *ectii de fotografie *ectia 1 D Cum se fotografia1a o fereastra deschisa Ferestrele desc$ise pot fi reprezentate pe $artie e%act ca niste ferestre desc$ise. In acest fel Si vei face fericiti pe multi privitori. .e vor uita la poza ta si vor e%clama in gandT U8ite o fereastra . Ce frumosssssV. 6ungimea s-ului o sa depinda de se%ul si de varsta privitorului. Daca in fereastra va sta o baba zbarcit- ganditoare, o pisica, sau un g$iveci cu muscate, ii vei castiga pe vecie. Amin. Ca sa aprinzi o tigara de obicei trebuie sa ti-o bagi intre buze, daca ai, si apoi trebuie sa aprinzi bric$eta sau c$ibritul. 6a fel, daca vrei sa pozezi o fereastra desc$isa trebuie sa ai una, si un aparat foto. De oricare. ?e ajuta sa ai atarnat de gat un aparat performant. .a nu te iei dupa fotografii profesionisti care spun ca fotografii bune se pot face si cu conserve de plastic si filme ieftine. Au dreptate, dar totusi nu ar strica sa observi ca ei nu lucreaza cu sapuniere din piata si nici cu .mena. Alege o zi in care ti-e le$amite de toti si de toate, in special de oameni. u pentru ca oamenii ar fi rai, ci doar pentru ca sunt oameni. ?ine aparatul la indemana si priveste cu atentie c$ipurile trecatorilor. In mod inevitabil piela ta va capata o tenta verzuie si din stomac spre gat Sti va urca un gust nu tocmai placut. Ai atins starea perfecta pentru fotografierea ferestrelor. 8rca-ti oc$ii pe ziduri si fara indoiala ca o sa dai peste ceea ce cauti. 6a anumite ore din zi soarele pica in asa fel incat obiectele lasa umbre perfecte pe ziduri, trotuare, iarba, strazi, fabrici, transformatoare electrice, gradinite, blocuri gri, cofetarii roz. Daca vrei sa mergi la sigur nu ar strica sa-ti faci o $arta cu umbrele din orasul tau. ?imp de un an iti notezi pe un carnetel sc$eme precise cu strazile si cladirile cele mai interesante, si in functie de ore si anotimpuri, cum pica umbrele si petele de lumina. Ma rog, cine e ocupat, poate sa dea un anunt la Mica #ublicitate, in ziare, ca de

e%emplu' UCaut $arta umbrelor din Erasov. !og seriozitate. ?el. /07/. 21)./D) V. Dupa ora ,D.1/, umbrele unei ferestre se vor labarta pe zid, se vor lungi mult de tot cu fiecare minut ce va trece. .tai acolo, in fata casei, si urmareste cu rabdare. Fotografiaza cand umbrele iti vor parea perfecte. Daca stai sa te gandesti intens la compozitie, lumina, amestecul culorilor, proportia umbrelor, o sa apuna soarele si o sa te doara capul. Asa ca n-ar strica sa iei la tine si aspirine. .au ai putea sa te gandesti doar la tine si sa pozezi fereastra afurisita asa cum iti va arde la un moment dat.

Alina Andrei - ianuarie 3//D

*ectia #( 8otanul impresionist > foarte mare importanta o are alegerea modelului, in cazul acesta un motan. Cei ambitiosi din fire isi pot incerca puterile cu o pisica, dar nu-ti recomand. #isicile sunt modele dificile, neascultatoare. Motanii in general sed asa cum ii pui, nu fug din fata obiectivului datorita unei lene e%istentiale. Wti vei recruta modelul cu mare grija, cautand pe la rude, prieteni, colegi, tomberoane, sub masini si pe acoperisuri. & de preferat un model viu. In nici un caz nu se va folosi motanul familiei, din motive ce tin de sanatatea psi$ica a acestuia. Motanii supraponderali se vor evita, deoarece cu greu pot fi tinuti cu mana stanga. & foarte importanta comunicarea dintre model si fotograf, ambianta prietenoasa, si muzica de fundal. Motanii negrii prefera U;araV de ;ivaldi, iar cei galbeni jazz-ul. Dupa ce ii comunici cum anume vrei sa-l pozezi, il iei delicat de ceafa sau cu bratul pe

sub burta, si il tii in fatza unei oglinzi. Aparatul se tine bine cu mana dreapta. Cu mana stanga se misca motanul de la stanga la dreapta, la inceput incet, apoi din ce in ce mai repede. .e vor folosi diferiti timpi de e%punere' 1/, 2 sau 7. ?rebuie sa ignori protestele modelului, arta cere sacrificii. Daca vrei ca limba motanului sa fie scoasa din al lui bot, inainte de a-l poza, manjeste-l discret pe mustati cu lapte, mustar, pireu, sau oricum, ceva comestibil. Fireste ca se poate e%perimenta pe aceasta tema. De e%emplu motanul se poate roti usor, in sensul acelor de ceas, sau invers, se poate misca pe diagonala sau pe verticala, atata timp cat pot sa-l tii de ceafa. .ucces.

Alina Andrei - ianuarie 3//D *ectia %( cum se fotografia1a norii .unt relativ usor de gasit, e suficient sa te uiti pe cer in zilele fara soare, si o sa dai de multi ingramaditi deasupra capului tau. In zilele frumoase de vara sunt c$iar fotogenici, pufosi ca in reclamele la branza topita. Intr-o astfel de zi tranteste-te pe iarba si urmareste-i cu atentie. Fireste ca o sa ti se para ca cerul se invarte incetisor si ca norii au forme bizare de clovni, inorogi, locomotive, crocodili, si o sa-ti vina sa rupi de ei sa verifici daca nu cumva au gust de vata de za$ar. -au, crede-ma. orii de furtuna sunt si mai spectaculosi. Dramatici ca in U6a rascruce de vanturiV. & de preferat sa nu te trantesti pe spatiul verde dintre strazi, din cauza galagiei si poluarii. #leaca din oras, arunca-te pe o iarba frumos mirositoare. 8n nor e un subiect destul de banal si in acelasi timp foarte dificil. Daca n-ai filtre speciale, c$ef de parasit orasul, confisca de la copiii din fatza blocului niste creta, si deseneaza-ti niste nori cat se poate de realisti. Avantaje' iti ia putin timp, poti sa-i

desenezi in fatza blocului sau in fatza biroului unde lucrezi, aproape de magazinul de paineT .au unde ai c$ef! ?oamna e anotimpul perfect, pentru ca atunci s-ar putea sa ai sansa sa-ti pice pe ei o frunza galbena dintr-un copac relativ c$el. #entru a inlatura orice dubiu, noteaza acolo ce reprezinta desenul. De preferat in engleza, sa priceapa si strainii. u insinuez deloc faptul ca n-ai avea talent la desen.

Alina Andrei - ianuarie 3//D *ectia +( cum sa fotografie1i un nud pe masina C$iar daca niciodata nu ti-ai dorit sa pozezi o masina sport cu o femeie superba la volan, precis ca prietenii ti-au aratat reviste cu asemenea imagini, au impuns cu degetul paginile, fi% pe sanii respectivei, si te-au intrebat mustrator de ce nu faci si tu asa ceva. Eineinteles ca rostul intrebarii lor ascunde speranta ca ii vei angaja pe post de asistenti foto, facatori de cafea, $amali sau modele masculine de asezat undeva in fundal, in spatele modelului feminin. De ce sa le ignori dorintele cand ai puterea sa le satisfaci si in acelasi timp sa-ti imbogatesti portofoliul. .cule necesare' aparat foto cu ob. ,//, Naguar rosu imprumutat, model feminin roscat posesor de picioare lungi, esarfa de matase, prietenii fosti mustratori, actuali posesori de ranjete prietenos libidinoase. -o sa functioneze! Daca unul dintre asistenti va sta la volan, pe post de accesoriu al modelului feminin, acesta va incerca sa te convinga ca ai nevoie de o imagine dinamica, si va apasa pe pedala de acceleratie tocmai cand obiectivul tau va fi indreptat aiurea si nu spre masina. Din fericire, in acest caz vei avea ocazia sa tragi cadre minunate cu prietenul tau atarnat gratios de-un pom, cu picioarele rupte ale modelului feminin *asezate frumos pe papadiile de la marginea drumului+, si desigur cu capota masinii imprumutate, pliata ca un evantai de $artie. !enunta la aceasta idee daca nu vrei sa faci astfel de fotografii. De asta nu e bine sa te folosesti de amatori. 8n asistent profesionist nu se tulbura atat de usor si de obicei isi pastreaza comentariile porcoase si sarcastice pentru atunci cand modelul nu le poate auzi. 6a fel si fotografii profesionisti. & mult mai usor sa-ti iei prietenii pe strada, prin oras, si sa-i postezi langa vitrina potrivita. In acest caz vitrina potrivita trebuie sa posede un nud feminin de plastic.

Avantaje' poti sa pozezi in liniste, fara teama ca modelul feminin va fi accidentat sau lezat de anumite comentarii, in geam se vor reflecta multe masini *deci vei avea toate ingredientele+. Dezavantaje' anumiti trecatori se vor uita ciudat la tine. Ignora-i. #rietenii se vor simti pacaliti si frustrati. Ignora-i sau da-le o bere. .au sc$imba-ti prietenii.

*ectii de fotografie 3lectia -4 *ectia -( Cum se pozeaza actorii buni

In primul rand, daca iti place atat de mult teatrul, nu lua aparatul cu tine! Fiind absorbit de compozitie, timpi de e%punere, diafragme, reflectoare si alte dracii, replicile actorilor vor trece molcom pe langa urec$ile tale, ca un suierat de mierla, intr-o intersectie aglomerata, pe care nu esti sigur ca l-ai auzit. 6a final, in timpul aplauzelor, vei ramane cu senzatia confuza ca tocmai ai vazut un spectacol minunat, sau unul dezastruos, dupa caz, dar nu iti vei aduce aminte cine a jucat si despre ce a fost vorba in piesa. In acele clipe, in capul tau EecIett se plimba in 6ivada cu ;isini, iar clovnii lui ;isniec faceau ;ariatiuni &nigmatice pe o #laja. ?otusi, daca insisti sa faci fotografii la teatru, tine cont de cateva lucruri. Alege-ti piese moderne cu decoruri cat se poate de simple si actori imbracati in $aine de strada. Din cate te cunosc, nu vrei sa ai in portofoliul tau un !ic$ard al III-lea cu guler de carton sau o contesa cu pene de gasca in decolteu. & indicat sa mergi la premiere, pentru ca atunci e si presa invitata si nimeni nu se va mira ca faci poze, unde mai pui ca vei putea sa intri moca. Atarna-ti aparatul de gat, iar daca cei de la intrare te vor intreba de invitatie, ranjeste politicos si spune-le ca te asteapta reporterul in sala. Ajuns acolo, gaseste-ti un loc strategic, langa scena, in partea dreapta sau stanga, cat mai aproape de perete. > zona intunecata, prin urmare esti relativ pitit. Daca nu poti sa-i eviti pe fotoreporteri, incearca totusi sa te porti civilizat. 9andeste-te ca nu e vina lor ca sunt acolo. 6a ora aia mai toti si-ar dori sa fie la bere, dar ce sa-i faci daca sefii i-au trimis pe teren. #artea buna e ca nu vor sta pana in final, ci doar cateva minute, pentru cateva cadre. Eun. In cazul in care vei fi nevoit sa faci conversatie, lauda-le obiectivele mari si groase. Imbujorati de mandrie, si totusi modesti, vor polemiza intre ei despre calitatile diferitelor aparate, si nu va trebui decat sa dai din cand in cand din cap, sau sa rostesti un XXda((PP vag admirativ sau neincrezator, in timp ce te gandesti la alte tale. Incepe piesa. u uita ca nu esti angajatul regizorului, nu iti trebuie imagini pentru pliante publicitare, poze pentru mamicile actorilor sau pentru albumul bunicului tau. u ai de ce

sa te simti obligat sa fotocopiezi toate gesturile actorilor. Foarte bine poti sa pozezi doar bocancii lor, doar un sfert din decor, petele de lumina de pe scena, c$ipurile spectatorilor. ?e priveste. .per ca ai un aparat selentios. Mai ai nevoie de trepied si filme de 7//. u e indicat sa folosesti un #raItica vec$i, deoarece la declasare, cu sunetele de RalasniIov pe care le scuipa, iti garantez ca ii vei trezi pana si pe spectatorii din ultimele randuri. Daca n-ai trepied, aseaza aparatul pe scena. Fiind in semiintuneric, nimeni nu o sa bage de seama. .i daca da, treaba lor. 6a un moment dat, absorbit de imaginile din capul tau, ti se va nazari ca actorii nu se misca cum trebuie. Ca vezi doamne ar da prea repede sau prea incet din maini, ca stau prea aproape sau prea departe de obiectiv. Ea c$iar o sa ajungi la concluzia ca ar trebui sa se apropie cam la cinci metri de aparat, sa ridice piciorul drept si sa stea cu mainile la spate. Eun. #astreaza-ti concluziile pentru tine. 8! u ai voie sa ii rogi in timpul spectacolului sa se dea cas mai la dreapta sau cas mai la stanga. u! u ai voie sa strigi sa-ti stinga reflectorul care-ti intra in oc$iul stang. Daca esti uituc, scrie-ti cu carioca pe bratul stang XX u .unt &u !egizorul! PP. In acest fel vei evita o serie de incidente neplacute. 6a anumite piese numite neconventionale sa te pregatesti' cel putin doi actori o sa apara din public, alti trei o sa coboare de pe scena printre spectatori, printr-o trapa o sa se iteasca baloane colorate sau marionete. Dupa buget sau inspiratia scenografului. Cel mai bine pentru tine ar fi sa prinzi o piesa in care niste dansatori vor sta atarnati de funii cu capul in jos, plutind deasupra scenei pana cand sangele li se va scurge din picioare in frunte si urec$i. u conteaza dramaturgul sau numele regizorului. Ai mari sanse sa prinzi astfel de spectacole, si implicit, fotografii suprarealiste. Din pacate s-ar putea ivi si situatii nefericite, jenante c$iar. De e%emplu, dupa zece minute de la inceperea spectacolului, cand abia ai apucat sa te incalzesti, s-ar putea, tip til, tip til, sa vina regizorul la urec$ea ta. In acel moment te poti astepta la orice, mai putin la lucruri bune. Am presentimentul ca iti va sopti ferm la urec$e' XXDomnisorule, sunt regizorul si te rog sa nu mai pozeziPP. .per ca ti-e clar ce ai de facut. Dai din cap, te asezi cuminte pe un scaun din primele randuri, si de acolo faci poze pe furis. 8nele cretine. u, nu e vina regizorului. & dreptul lui sa-ti interzica. 8nul' poate e si el fotograf. Doi' poate ca a semnat un contract de e%clusivitate cu un alt fotograf. ?rei' poate ca e ciufut. #atru' poate ca e posedat de martieni. Cinci' poate ca ai o mutra antipatica. .ase' poate ca toate variantele sunt valabile. In pauza o sa ai nevoie de tutun, mare nevoie. ?igarile te vor impiedica sa te comporti irational. Daca, doamne fereste, ajungand in dreptul regizorului, blitzul se va declansa fi% la cinci centimetri de retinele dansului. Ar fi un accident foarte neplacut. .per macar ca o sa-ti ceri scuze, asa e politicos. #... Cele mai bune imagini se fac in culise, dupa spectacol, cand se strang decorurile, actorii se dezbraca de roluri si se scot sticlele din sertare. *ectii de fotografie 3lectia .4 Cum sa-l fotografie1i corect pe )ugs )unn@ ?rebuie sa te avertizez ca un asemenea subiect e destul de dificil pentru un invatacel. Iti trebuie sange rece, musc$i bine formati, oc$i ageri de viezure montan, morcovi pentru momeala, si, desigur, c$ibrite suedeze. Inainte de a purcede la drum, studiaza bine subiectul si fotografiile inaintasilor. ?i se poate intampla sa te inverzesti pe la colturile

urec$ilor, ba c$iar o sa-ti treaca prin minte sa renunti la subiect, din moment ce altii inaintea ta, l-au fotografiat atat de frumos. &i si ce! Eugs Eunn@ nu apartine nimanui, nici lor, nici tie! Daca esti $apsan si vrei sa ai e%clusivitate asupra lui, dupa ce o sa-l pozezi, lipeste-i cu scuipat o etic$eta pe frunte, sa stie toata lumea cine e stapanul lui Eugs Eunn@. Mi-ai vorbit laudativ despre anumiti fotografi, insa asta nu inseamna ca ai motive sa-i imiti pas cu pas. 9augain se intreba la betie de ce trebuie sa-i urmeze pe maestrii, ca doar ei au fost apreciati *la un moment dat, de obicei dupa ce si-au dat du$ul+, tocmai pentru ca n-au urmat pe nimeni. De aici rezulta ca adevarul se afla in vin si ca nu trebuie sa-i contrazici pe betivi, mai ales daca stau cuminti in fatza obiectivului si te lasa sa-i pozezi. Eetivii care se uita urat la aparatul tau sunt de soi rau si nu ai de ce sa le faci pe plac. In cazul in care ti se prind de brat, isi lasa balele pe alt tau umar incercand sa-ti smulga aparatul pentru a poza decolteul barmanitei, eu nu pot sa-ti sugerez sa le trosnesti o sticla in cap, pentru ca asta aduce a instigare la violenta. Iar eu nu comit asemenea impoliteturi, sa fie clar. .a ne intoarcem la subiect. Cauta-l pretutindeni, nu se stie niciodata de unde o sa-ti apara in fatza. #e strada, in cofetarie, pe plaja sau in statia de autobuz, pe treptele Academiei !omane, in #arlament, in gara sau la circ. Iepurii de soiul lui stau de obicei in tovarasia copiilor, din motive lesne de inteles. Cand ai dat de el, nu te tupila ca vanatorul dupa copaci sau stalpi, ba c$iar n-ai de ce sa mergi pas$, pas$, sa nu creada lumea ca esti dus.

?otusi, te$nica prin invaluire nu e de lepadat. De e%emplu, daca il gasesti intr-o piata publica, intr-o $aita de copii, sa nu te repezi sa-l pozezi fatza, spate, profil. .per sa ai bafta sa-l prinzi la un spectacol de teatru de marionete, acolo nu mai are scapare.

Ar fi indicat sa folosesti un film alb negru, pentru ca dupa o vreme o sa ti se acreasca de atatea culori. #entru incalzire pozeaza copiii din jur, spectatorii, cerul, porumbeii, c$istoacele de tigari, bocancii *pentru astfel de situatii e bine sa-i cureti in fiecare dimineata cu peria+. .ubiectul se va obisnui cu prezenta ta si se va comporta natural. Atat Eugs Eunn@ cat si copiii nu se vor ascunde dupa fustele mamelor sau nu se vor alinia ca la #olitie, pentru pozele de buletin. ?ot pentru astfel de cazuri ar fi intelept sa adopti o fizionomie prietenoasa, sau macar neutra, abtine-te de la grimase agonizante, pentru ca prezenta ta sa nu provoace insomnii. #oate ca vei fi surprins de cat de tristi sunt unii, c$iar si la teatrul de papusi. 9ravi, seriosi de parca tocmai ar fi recitit 5.ilogismele amaraciunii5 sau un tratat despre bolile de ficat, se vor aseza singuri in fatza aparatului tau, se vor incadra de buna voie, instinctiv, pregatiti sa-si lase siluetele imortalizate pe pelicula.

Foarte rar imi place sa pozez c$ipuri. #refer siluete care zac intepenite in strada de parca ar astepta ceva, oamenii care intorc spatele la obiectiv, sau trupuri care alearga dezlanat, fara convingere, corpuri de oameni care la un moment dat au uitat unde se grabesc si de ce anume. Ma privesc motivele, asa cum si pe tine te priveste de ce iti place sa pozezi animale dupa gratii. Fotografiaza-l cu blandete pe domnul iepure, in asa fel incat sa-ti faca placere sa te uiti la poze si peste cativa ani. De fapt sper ca peste o vreme sa ti se faca rusine de astfel de portrete cumintele, dupa ce iti vor reusi cateva fotografii adevarate, dar asta e alta poveste. Daca vei fi prins asupra faptului, adica pozandu-l pe Eugs Eunn@ pe ascuns, in nici un caz sa nu spui adevarul. imeni nu o sa te creada ca fotografiezi doar pentru tine, ca nu esti de la ziar sau de la un post de televiziune. Foloseste-ti imaginatia. #oti sa spui ca esti de la Centrul de !ecensamant al Iepurilor de >ras. u m-as mira sa fi crezut. Asa cum spunea adar la mijlocul secolului al :I:-lea, 5Inainte de toate, trebuie sa avem credinta neclintita ca niciodata n-am ajuns si nu vom ajunge la fundul sacului naivitatii omenesti5. De obicei oamenii cred mai usor in prezicerile apocaliptice ale lui Yancu sau in leacurile vrajitoarei >mida, decat in e%plicatia de bun simt 5fac fotografiile pentru mine5. Dupa ce vei da filmele la developat, sa nu te sperii daca o sa simti o acreala nelinistita in stomac. u va fi un sfarsit de lume daca portrelele nu au iesit asa cum ti-ai dorit, adica ale naibii de bune. Mai grav ar fi sa treaca anii, sa fi mereu in e%taz mistic in privinta inc$ipuitelor capodopere, sa te crezi un geniu persecutat de confratii invidiosi, sa-ti lasi posteriorul lins de tot felul de aratari, si pe pat de moarte sa constientizezi ca toata viata ai fost doar o mediocritate.

&stetica in Fotografie - #artea ;I - Cum sa determini e%punerea cea mai buna Cuprinsul acestei sectiuni' ,. Prima parte 3. ' doua parte ------------Estetica in fotografie 3cuprins general4

1" Introducere &%punere... cuvintul contine o anumita doza de risc si de decizie irevocabila. > data ce e%punerea a fost stabilita pe aparat si imaginea realizata, nu e%ista o cale fizica de a o sc$imba. u poti decit sa speri ca e%punerea a fost corecta si imaginea contine toate detaliile necesare. Dar ce se intimpla daca imaginea nu are toate detaliile pe care le dorim( Ce se intimpla daca e%punerea nu este ,//K corecta( &%ista vreo posibilitate de a obtine o imagine buna desi e%punerea a fost ratata( Multe intrebari, putine raspunsuri. &%punerea este un capitol putin discutat in literatura de specialitate. .i asta pentru ca e%punerea nu este o 5stiinta5 care presupune cunostiinte superioare, ci se supune unui anumit nivel de interpretare artistica. #" Importanta e/punerii corecte Indiferent de mediul folosit - film ori digital - o imagine bine e%pusa trebuie sa contina toate informatiile necesare despre subiectul respectiv. Ansel Adams, care a fost initial

inclinat spre o cariera de pianist, facea mereu comparatii intre fotografie si muzica. In legatura cu e%punerea, compara negativul cu partitura muzicala, iar imaginea tiparita cu un concert. Astazi putem e%tinde aceste comparatii la fisierele !AA si diapozitive. #artea de concert insa, nu s-a sc$imbat. .i nici ideea de baza a lui Adams, cu cit partitura va fi mai buna, cu atit si concertul va fi mai bun. In mod ideal, o imagine buna trebuie sa contina detalii in toate aspectele. Atit in umbre, cit si in lumini. #roblema este insa ca obtinerea acestor detalii este de multe ori dificila. 9ama de contrast pe care un anumit film ori sensor digital poate sa o inregistreze este limitata. &a variaza de la film la film si de la sensor la sensor. De aici putem trage prima conclu1ie' daca dorim o e%punere corecta, trebuie sa cunoastem gama de contrast pe care filmul ori sensorul digital sint in stare sa le reproduca. %" Carduri gri> suprae/punere si sube/punere 8n card gri *practic, un carton colorat intr-o culoare gris mediu+ este produs de firme diverse precum RodaI. Ce este important este faptul ca aceste carduri reflecta e%act ,2K din lumina incidenta. Aceasta valoare nu este intimplatoare si este in linie cu calibrarea tuturor e%ponometrelor *de mana, ori incorporate in aparate+. Daca se fotografiaza o suprafata uniforma fara sa se ajusteze e%punerea conform unui e%ponometru, aceasta imagine va apare ca un gri cu reflectanta ,2K in imaginea tiparita. Ca sa obti o fotografie mai inc$isa in tonuri, ori mai desc$isa, trebuie sa suprae%pui, ori sa sube%pui. Camerele moderne de astazi calculeaza e%punerea si apoi o compara cu mii de alte imagini asemanatoare inmagazinate in memoria lor digitala. Astfel de aparate nu urmeaza orbeste ce dicteaza e%ponometrul intern, ci o compara cu alte e%puneri asemanatoare din baza de date interna. Apoi, ajusteaza e%punerea finala corespunzator. #rocentul final de imagini e%puse corect va fi mult mai mare decit cel obtinut prin mijloace mai simple. >ricum, in anumite situatii e%treme, e%punerea finala trebuie corectata manual. uprae/punere' este procesul prin care o imagine se e%pune mai mult decit indica e%ponometrul. Imaginea rezultata va avea tonuri mai desc$ise decit normal. ube/punerea' daca se e%pune mai putin decit indica aparatul, se obtine o imagine cu tonuri mai intunecate.

?ear Drop Arc$ Moonrise, Monument ;alle@, 8ta$ 6in$of Master ?eInica 7%D, !odenstocI 3,/mm, Fuji #rovia F

Aceasta imagine putea fi suprae%pusa daca as fi folosit recomandarea aparatului. Ca sa obtin detalii la 6una si la nori, a trebuit sa sube%pun prim-planul format de stinci. In realitate, sint ceva detalii si in formatiunea de roca, dar am preferat sa tiparesc imaginea in asa fel incit sa elimin aceste detalii. In afara de triung$iul luminos din coltul stinga-sus pt. a accentua contrastul puternic din cadru. +" Cum sa determini gama de contrast specifica unui film ori a sensorului digital #entru acest e%cercitiu trebue sa gasim un subiect uniform iluminat si fara te%tura e%cesiva. 8n perete in umbra desc$isa, vopsit pe cit posibil intr-o nuanta de gris, ori cit mai apropiat ar fi ideal. Incadrarea se face in asa fel incit sa nu intre nimic altceva in cadru in afara de peretele respectiv. In continuare' - realizeaza o imagine conform cu e%punerea calculata de aparat.

- urmatoarea imagine se e%pune cu , treapta de diafragma mai inc$isa, urmatoarea cu 3, urmatoarea cu 1, 7, si D trepte mai inc$ise. ?oate aceste imagini vor fi mai inc$ise in tonuri decat cea realizata conform masurarii corecte. - aceleasi trepte pentru suprae%punere, dar desc$izind diafragma cu , pana la D valori. - daca intrebuintezi film, developeaza-l normal" - daca intrebuintezi un aparat digital, importa fisierele raL in programul de conversie fara sa ajustezi e%punerea. Fara nici o manipulare, desc$ide imaginile in programul de editare. - priveste filmul - negativ ori diapozitiv - pe o masa de lumina *cutie cu geam mat, iluminat din interior+, iar fisierele raL pe un monitor bine calibrat. - cele ,, imagini vor varia de la foarte luminoase, pana la foarte intunecate comparativ cu imaginea e%pusa corect" numara imaginile intr-un sens si celalalt care prezinta inca detali, in afara imaginii e%puse corect. - daca sunt ) imagini cu detalii, in afara celei corect e%puse, inseamna ca filmul ori sensorul digital este capabil sa inregistreze ) nivele de e%punere" rezultatele vor varia de la film la film, ori de la sensor la sensor. De e%emplu, eu folosesc cu precadere filmul Fuji #rovia ,//F. Din e%perimentul descris mai sus, stiu ca pot inregistra D trepte de e%punere' 1 sub si 3 supra e%punerii corecte. .tiind gama de e%punere posibila cu un anumit tip de film ori sensor digital, este mai usor sa determini e%punerea corecta pentru un subiect specific. #entru acest calcul, incearca modul de lucru urmator' - masoara mai intai partea cea mai intunecata si luminoasa din cadru - calculeaza cite trepte de diafragma sint intre partile cele mai intunecate si cele mai luminoase" de e%emplu, daca umbrele dau o masura de f43.2 la ,4)/ sec. si partile luminoase dau f4,) la ,4)/ sec., ai D trepte de e%punere care vor reda gama de contrast din cadru. 9ama obisnuita de diafragme variaza intre' f, - f,.7 - f3 - f3.2 - f7 - fD.) - f2 - f,, - f,) - f33 - f13 - f7D - f)7 iar gama de timpi de e%punere, intre' ,4D// - ,43D/ - ,4,3D - ,4)/ - ,41/ - ,4,D - ,42 - ,47 - ,43 - ,sec - 3sec - 7sec - 2sec ,)sec etc. Fiecare treapta *stop+ pe ambele scale reprezinta , treapta de e%punere. Mergind in sus ori in jos pe scale, treapta urmatoare va reprezenta o sube%punere ori suprae%punere cu , treapta. #e scala diafragmelor, mergind in sus , treapta inseamna o sube%punere, in jos , treapta, o suprae%punere *tinind timpul de e%punere constant+. #e scala timpilor de e%punere, un numar mai mic inseamna suprae%punere, un numar mai mare, sube%punere *tinind diafragma constanta+ *vezi nota de subsol+.

6omaIi !uin, AutpaIi ational Monument 6in$of Master ?eInica 7%D, !odenstocI ,D/mm, Fuji #rovia ,//F Imaginea reprezinta o gama e%trema de contrast de la partea umbrita a ruinelor, pana la munti si cer. Ca sa obtin detalii in ruine, aproape ca a trebuit sa suprae%pun muntele. Daca nu cunoasteam plaja de contraste a filmului, e%punerea nu ar fi fost corecta. -" Cistograma &%punerea digitala a introdus o solutie noua in determinarea e%punerii corecte' histograma. Cu o $istograma vizibila pe aparat, avem rezultatul e%punerii intr-o anumita situatie. Yistograma arata si ne spune' - ce o sa se intimple cu plaja de contrast cind imaginea va fi inregistrata digital - cum sint distribuite valorile de e%punere in cadru - daca vom avea detalii in toate elementele din cadru Yistograma nu inlocuieste un e%ponometru. Aceasta nu ne da e%punerea corecta, dar ne arata cum va fi inregistrata imaginea finala inainte de a ajunge in laborator ori la imprimanta foto. Yistogramele sint prezente in doua variante' monocrome *arata luminozitatea in cadru+, ori tricolore *luminozitatea fiecarui canal de culoare - rosu, verde si albastru+. ." E/punerea in trepte #ractica fotografica a folosit intotdeauna o metoda simpla de a inregistra e%punerea optima' e%punerea in trepte. .e fotografiaza subiectul cu diverse valori de diafragma si viteza Bmentinand unul dintre acesti parametrii constant, deobicei vitezaC sperand ca

undeva intre aceste e%puneri sa se gaseasca e%punerea ideala. In contrast cu masurarea data de e%ponometru si ajustata cu ajutorul $istogramei, folosirea e%punerii in trepte este o metoda empirica, dar care este inca folosita in cazul e%punerilor dificile.

Ainter .unrise, <ion ational #arI, 8ta$ Yasselblad D/1CA, <eiss ,D/mm, Fuji #rovia ,//F 8n subiect ca cel de mai sus poate fi foarte greu de e%pus corect. In acest caz, am efectuat o singura e%punere, masurind partea umbrita a zapezii, apropiata de un gris mediu. Am folosit un e%ponometru spot si masurat partea din stinga-sus a cadrului. Acest subiect ar fi fost un candidat serios pt. e%punerea in trepte daca nu esti sigur care este e%punerea ideala. #ersonal folosesc e%punerea in trepte atit pe film, cit si digital. Costul suplimentar pe film este neglijabil, iar pe digital nu e%ista practic. 8n pret mic pt. a obtine o e%punere ideala! In practica folosesc trepte de e%punere cuprinse intre J, -, valori de diafragma fata de e%punerea masurata de aparat ori e%ponometru. De e%. daca am masurat e%punerea ca fiind f433 la ,47sec. o sa fac o e%punere la f433 si ,43sec si o e%punere la f433 si ,42sec. In majoritatea cazurilor aceste e%puneri suplimentare imi vor da o imagine ideala. In cazul e%punerii digitale este recomandata metoda de 5e%punere la dreapta5 descris de Mic$ael !eic$mann B$ttp'44luminous-landscape.comC. Aceasta metoda rezulta din faptul ca aparatele digitale tind sa inregistreze mai multa informatii *detalii+ in partile luminoase ale cadrului decat in partile intunecate.

&%punand la dreapta inseamna sa suprae%pui. Cit de mult( Atit cit este necesar ca sa plasezi valorile cele mai luminoase din cadru la marginea din dreapta a $istogramei, dar fara sa iesi din ea. De asemenea, aceasta metoda impune reasezarea e%punerii in spatiul normal in timpul conversiei !AA. !ezultatul este o imagine cu mai multe detalii mai ales in partile umbrite si mediu iluminate. Cind e%punem la dreapta, este necesar sa tinem cont de faptul ca imaginea este compusa din trei canale *!9E+ si luminozitatea este diferita in fiecare canal. Daca aparatul Dstra are un singur canal monocrom in $istograma, trebuie atentie marita in cazul e%punerii la dreapta, e%istind pericolul ca unul dintre aceste canale sa fie suprae%pus in afara marginii din dreapta. Din cauza acestei limitari, atunci cind folosesc un aparat cu o $istograma monocroma, obisnuiesc sa e%pun un cadru in trepte, o sube%punere cu , treapta si citeodata c$iar cu 3 trepte. De ce( In primul rind pt. ca asta imi da siguranta ca nu voi taia accidental unul dintre canalele !9E individuale si ca voi avea o imagine completa, cu informatii suficiente in toate canalele. In al doilea rand, nu costa nimic in plus, in al treilea rand, nu consuma timp in plus, si in ultimul rand pt. ca imi da posibilitatea de a vedea o imagine e%pusa corect pe ecranul 6CD al aparatului, in loc de una suprae%pusa.

<ion .noL .unrise, <ion ational #arI, 8ta$ Yasselblad .ACM-CF, dedicated <eiss Eiogon 12mm, Fuji #rovia ,//F

> alta situatie complicata din punct de vedere al e%punerii. ivelul de iluminare era in permanenta sc$imbare, necesitand o masurare periodica. In acelasi timp, contrastul era foarte puternic avind in cadru zapada iluminata de .oare si umbre adanci. A trebuit sa iau o decizie in ce priveste gradul de intunecare dorit in zapada umbrita. u am avut timp sa e%pun in trepte deoarece norii au disparut rapid dupa ce am efectuat e%punerea de fata. Cadrul are totusi detalii in toata plaja de iluminari totusi. <apada umbrita are tonuri albastre pe film, deoarece este iluminata numai de partea albastra a cerului *umbre desc$ise+. &stetica in Fotografie - #artea ;I - Cum sa determini e%punerea cea mai buna continuare Cuprinsul acestei sectiuni' ,. Prima parte 3. ' doua parte ------------Estetica in fotografie 3cuprins general4

0" tudia1a subiectul pe care il fotografie1i .e disting trei situatii care trebuie luate in consideratie' a+ obiecte foarte luminoase - e%punerea masurata poate fi puternic influentata de aceste obiecte si poate duce la sube%puneri accentuate. &%plicatia sta in faptul ca e%ponometrul incearca sa aplice acelasi nivel de ,2K la tot cadrul. Daca obiectul din cadru este alb, si il doresti sa apara alb pe film, o sa trebuiasca sa suprae%pui ca sa balansezi tendinta e%ponometrului de a il reda gris ,2K. > alta situatie tipica in fotografia de peisaj este zapada. <apada este alba, foarte reflectanta si duce in majoritatea cazurilor la sube%punerea imaginilor. Cu majoritatea aparatelor este necesara o suprae%punere de , - 3 trepte, daca se doreste ca zapada sa apara alba in imagine. Daca zapada este in umbra, nu este nevoie de suprae%punere insa, decit daca se doreste ca aceasta sa apara mai luminoasa in imagine. >biectele si suprafetele reflectante constituie alte situatii in care poate apare o sube%punere. !efle%ii pe apa, obiecte metalice iluminate direct de .oare, sau c$iar unii pereti de munti direct iluminati, trebuie suprae%pusi cu , - 3 trepte de e%punere. b+ obiecte foarte intunecate - acest gen de obiecte duc la suprae%puneri" o situatie tipica este o scena in contrejour, la rasarit de .oare, cu un profil de munti, copaci, etc. &ste recomandabil sa lasam aceste elemente cit mai inc$ise ca tonuri, deoarece este foarte

dificil sa obtinem detalii si in cer si in aceste obiecte de relief. In aceste cazuri se recomanda o sube%punere cu , - 3 trepte de e%punere, pentru a obtine detalii corecte in partile luminoase. c+ nivele de iluminare care se schimba rapid - iluminarea unui subiect trebuie monitorizata continuu" ore critice sant rasaritul, apusul si vreme sc$imbatoare cu nori in miscare rapida. 5" ?emedierea contrastului e/cesiv Ce se intampla cind nu poti obtine o e%punere corecta, cu detalii atat in lumini cat si in in umbre( In primul rand, acest lucru este foarte comun. Din fericire, e%ista cateva solutii' a+ folosirea de filtre split gri-neutru' aceste filtre sant impartite in doua' o parte transparenta la baza si una gris neutru la partea superioara. #artea clara este deobicei mai mare decat cea gri in raport de ,'3 ori ,'1. ?ranzitia intre partea clara si cea gri este graduala. Aceste filtre se gasesc in diverse densitati de gri, recomandate fiind cele cu , 3 trepte de e%punere. &le se plaseaza intr-o rama in fata obiectivelor si se culiseaza in sus sau in jos pana tranzitia vizibila in vizorul aparatului este la locul potrivit. > folosire tipica este cea in cazul unui cadru cu cer foarte luminos, cum e%ista la rasarit ori apus.

Aceste 1 imagini sunt un e%emplu perfect de 5sandLic$5 digital. Am facut o singura imagine a acestui subiect si, cand am prelucrat-o in converterul !AA, am observat ca nu pot obtine detalii atat in lumini cat si in umbre in acelasi timp. Am $otarat atunci sa fac 3 conversii, una pentru lumini si una pentru umbre. Apoi am combinat cele doua fisiere in #$otos$op. Aceasta procedura nu ia mai mult de cateva minute si produce rezultate foarte bune. Imaginea din dreapta este rezultatul final. b+ conversia ?'A pentru lumini si umbre. In momentul fotografierii nu e%ista multe posibilitati de a compensa e%punerea pentru o gama larga de contraste in afara de folosirea unui filtru gradual neutru. #oti fotografia subiecte cu contraste mai slabe, care nu depasesc posibilitatile aparatului ori ale filmului intrebuintat, dar aceasta abordare limiteaza substantial gama de subiecte interesante. Dar daca inregistrezi o imagine in care

gama de contrast este peste capacitatea aparatului ori filmului, pasul urmator este compensarea acestui contrast in laborator. > procedura foarte eficienta pentru imaginile digitale este de a face o conversie !AA separata pentru lumini si umbre. Aceasta te$nica este foarte utila cind nu poti obtine toate detaliile intr-o singura imagine convertita din !AA. #entru inceput, ajusteaza luminile cu ajutorul optiunilor de control al e%punerii din programul de conversie. In mod normal, o sa trebuiasca sa reduci e%punerea imaginii originale. Apoi, termina conversia si salveaza imaginea. 8rmatorul pas este asemanator, folosind fisierul original, pentru ajustarea umbrelor. Aici o sa fie necesara o crestere a e%punerii pt. a obtine ceva detalii in umbre. In final, faci conversia si salvezi un al doilea fisier. 8rmatorul pas este desc$iderea celor doua imagini in programul de editat. #oti suprapune una dintre imagini peste cealalta intr-un canal separat, avand grija ca alinierea celor doua imagini sa fie perfecta. .e adauga un nivel de mascare B6a@er masIC la acest canal si folosind pensula de stergere B&raser brus$C, cu un setting moale si larg, stergi partile din imaginea superioara pe care doresti sa le elimini. De e%emplu, daca imaginea superioara este cea ajustata pentru lumini, stergi partile umbrite din ea. Ce ramane este partea umbrita corect din imaginea inferioara. c+ scanare pentru lumini si umbre. 8n procedeu similar se foloseste si in cazul scanarii unui diapozitiv ori negativ. .e scaneaza de doua ori suportul, o data pentru lumini, si o data pentru umbre. .e desc$id ambele imagini in programul de editare si se urmeaza procesul descris mai sus. Atentie marita la scanare, pt. ca filmul poate sa se miste intre scanari si apar imagini nealiniate perfect in 5sandLic$-ul5 final! > intrebare frecventa este' 5de ce nu se converteste normal din !AA ori nu se scaneaza o singura data o imagine, si apoi poate fi ajustata in programul de editare folosind optiunile de 5curves5, 5dodging5, ori 5burn-in5(5 Desigur, se pot aplica si aceste metode pentru imagini cu necesitati de corectie mici, dar pentru imagini cu necesitati mari, procedeul descris mai sus este cel mai indicat. d+ sandBich-uri digitale. In unele cazuri, procedeul descris nu este suficient pentru a obtine o imagine finala buna din simplul motiv ca imaginea originala nu contine suficiente informatii *detalii+ atat in lumini cat si in umbre. Dar, folosind diverse trepte de e%punere, in mod sigur o sa aveti imaginile necesare pentru a produce in final o imagine combinata ideala. Cateodata, una dintre imagini contine toate detaliile necesare, conversia separata a unui singur cadru ne mai fiind necesara. Folosind doua imagini separate, acestea se pot suprapune in programul de editare si obtine imaginea corecta finala. Cum alinierea celor doau imagini trebuie sa fie perfecta, este necesara folosirea unui trepied la fotografiere. Mai greu este de obtinut aceasta aliniere in cazul filmului, care c$iar daca aparatul este performant si se foloseste un trepied solid, pot apare diferente de aliniere. Desigur, este mult mai eficient sa ai rabdare si e%perienta in momentul inregistrari imaginilor, decit sa petreci mai mult timp in post-procesare.

6oLer !uin, ?onto ational Monument, Arizona 6in$of Master ?eInica 7%D, .c$neider 0Dmm, Fuji #rovia ,//F Aceasta imagine a fost produsa prin combinarea a doua imagini scanate separat dupa doua diapozitive. Avand de a face cu un contrast e%cesiv in cadru, am $otarat sa folosesc doua e%puneri diferite pentru a capta detalii atat in cer cat si in primul plan. Am combinat cele doua imagini in #$otos$op prin suprapunere si cu o masca de ajustare. Am sters apoi partile din imaginea superioara care nu doream sa le salvez, dar am lasat peretele din dreapta complet negru si fara detalii, pentru a accentua contrastul din cadru. ;" 2tili1area unui e/ponometru de mana Cateva e%ponometre si modul lor de folosire puteti gasi in aceasta pagina. 1<" Cateva e/ercitii utile a+ determinarea contrastului general intr-un cadru 8n e%ercitiu simplu de masurare a partilor celor mai intunecate si luminoase din cadru. 8n spotmetru este foarte util in acest caz, dar se poate incerca si cu e%ponometrul intern al aparatului sau un e%ponometru manual. Daca folositi aparatul, trebuie sa va apropiati de aria care trebuie masurata in asa fel incat sa nu intre in cadru si alte elemente mai luminoase ori mai intunecate. 8n teleobiectiv ajuta in acest caz, avand ung$iul de incadrare mai mic. 8nele aparate moderne au si masurare spot pe care o puteti folosi in acest e%ercitiu. >data masurate cele doua suprafete, numarati cite trepte de e%punere

e%ista intre ele. Aceasta este plaja de contraste din cadrul dumneavoastra. b+ masoara suprafetele importante din cadru si noteaza-le pe o sc$ita a cadrului Cand am inceput sa folosesc aparate de studio, obisnuiam sa desenez cu ajutorul geamului mat al aparatului, o sc$ita a subiectului. Apoi, folosind un spotmetru, masuram suprafetele importante din cadru si notam pe sc$ita valorile corespunzatoare. Comparand mai tarziu imaginile marite cu aceste sc$ite, m-au ajutat sa inteleg relatia intre lumina si film si cum aceste valori sunt transpuse pe $artia fotografica. Daca folositi un aparat de format 1Dmm, ori un aparat de format mediu, se poate sc$ita subiectul separat. Calitatea finala a desenului nu este importanta, dar e important sa notati valorile de e%punere corect. Mai jos este un e%emplu de sc$ita si subiectul respectiv. Cum spotmetrul folosit reda luminozitatea din cadru in valori de e%punere B&;=e%posure valueC, numerele reprezinta diferenta de luminozitate intre diverse arii din cadru, fara sa faca referire e%acta la un cuplu de diafragmaJviteza de obturare. Ca sa puteti folosi astfel de valori de e%punere, trebuie ca sa asociati aceste valori cu o sensibilitate de film si o desc$idere de diafragma ori viteza de obturare. Desigur, nu este necesar sa folositi &;, puteti nota direct combinatia de f si ? Bdesc$idere de diafragma si viteza de obturareC pt. filmul ori sensibilitatea folosita in acel moment. ?rebuie insa sa mentineti unul dintre parametrii constanti. De e%emplu daca mentineti un timp de e%punere de ,4,3D sec si variati diafragma in functie de aria masurata, veti avea diverse valori in cadru de genul f4,)J,4,3D, f42J,4,3D, f43.2J,4,3D, etc. #laja de contrast va fi data de diferenta intre f4,) si f43.2, adica va fi de D trepte de e%punere Bori &;C.

Eridge Mountain, <ion ational #arI, 8ta$ Arca .Liss 7%D monorail vieL camera, !odenstocI 3,/mm, #olaroid ?@pe D3 EZA film c+ fotografiati un subiect cu diverse trepte de e/punere Fotografiati cu JD si -D trepte de e%punere peste4sub e%punerea corecta data de aparat. Ideea este de a va acomoda cu plaja de contraste pe care poate sa o redea aparatul ori filmul dumneavoastra. d+ memorati plajele de diafragme si vite1e. Ajuta in situatii cand variatia de iluminare este foarte rapida, ca in cazul rasaritului si apusului. e+ determinati toleranta la contrast specifica aparatului ori filmului folosit Cititi sectiunea 7 de mai sus.

?$e Yoodoos at .unset, 6aIe #oLell Area, Arizona 6in$of 7%D Master ?eInica, !odenstocI ,D/mm, Fuji #rovia ,//F

11" Conclu1ii In cazul imaginilor de tip rasarit, apus, contrastul intre cer si subiect este e%trem. Diapozitivul original are detalii suficiente in toate partile luminoase si intunecate, dar a trebuit sa folosesc mai multe masti de transformare pt. a obtine imaginea finala pe $artie la o calitate buna. Am 5desc$is5 umbrele si am 5inc$is5 luminozitatea e%cesiva din nori. .copul invatarii e%punerii nu se reduce numai la stabilirea 5e%punerii corecte5. Majoritatea aparatelor realizeaza acest lucru automat si dau rezultate bune in majoritatea cazurilor. Avand acces la functia de $istograma, putem vizualiza cum va apare imaginea finala cand va fi e%pusa. Cunoasterea aprofundata a e%punerii duce la un control marit asupra imaginii finale si ne da posibilitatea de a realiza o imagine asa cum ne-o inc$ipuim noi, si mai putin cum ne recomanda aparatul. #entru a ajunge la acest punct, trebuie mai intai sa invatam sa masuram plaja de contraste din cadru. ici un aparat nu face acest lucru in mod automat. Deasemenea, trebuie sa determinam cum dorim sa redam in imaginea finala obiectele din cadru. Cum am vazut mai sus, subiectele cu contrast e%trem vor rezulta in e%puneri incorecte. Dar avand la indemana informatii privind modul de reactie al filmului ori sensorului la o anumita plaja de contraste, putem e%pune in asa fel incat sa obtinem imagini finale care se pot post-procesa cu rezultate foarte bune. Dar, obtinerea unei imagini finale bune pentru tipar nu este suficient. Alte variabile trebuie luate in consideratie. Care sunt aceste 5alte variabile5( Cum decidem ce imagini trebuie pastrate si care nu( Cititi in partea a ;II a acestor articole. ?I#. and ?!IR. Fotografie de e/terior Cum sa fotografiem vantul! De fapt, efectul vantului asupra copacilor sau pomilor *de preferat infloriti+' folositi un aparat foto digital, montat pe trepied, iar pe obiectiv aplicati un filtru gri-neutru, de polarizare sau ambele, pentru a obtine un timp de e%punere cat mai lung. #rindeti in cadru si trunc$iul copacului, care va iesi clar, nemiscat. Fotografiati in rafala. 8nele fotografii vor fi fara valoare dar cateva pot sa arate spectaculos! - Cristian Apetrei Filtru de polari1are si parasolarul Folosirea filtrelor de polarizare implica accesul la inelul sau anterior, pentru rotire in pozitia corecta. #arasolarele actuale, in forma de petale sunt deseori destul de adanci pentru a face dificil accesul la filtrul de polarizare. .olutia( #racticati un orificiu, rotund sau dreptung$iular, la baza parasolarului, ca sa puteti avea acces cu inde%ul stang la filtrul de polarizare. Cel mai bine, acest orificiu este pozitionat in stanga jos *in coltul opus butonului declansator+, pentru a nu intra prea multa lumina nici in incadrarea peisaj, nici in cea portret. - CSR

Fotografia de peisaj 5Fotografia de peisaj este testul suprem pentru un fotograf, si deseori cea mai mare dezamagire!5 *Ansel Adams+ - CSR Cum e/punem cerul la asfintit u e%ista o reteta universal valabila! Ca punct de pornire pentru determinarea e%punerii, masurati pe o zona de cer aflata in apropierea .oarelui care asfinteste, dar aveti grija sa nu includeti si soarele in aria de masura. Aceasta regiune va deveni e%punerea pentru griul mediu. Daca vreti sa obtineti un cer mai dramatic, sube%puneti cu o treapta. In continuare, e%perimentati! - Marian Gadea Condensul pe aparatul foto Daca dupa ce ati umblat cu aparatul pe afara, prin frig, si il aduceti in casa, la caldura, e%ista riscul aparitiei condensului. #entru a diminua acest risc, puneti aparatul intr-o punga etansa si apoi intrati in casa. In cateva ore aparatul ajunge la temperatura din camera si nu mai e%ista risc de condens. Daca totusi acesta a aparut, desc$ideti compartimentele cardului si bateriei, scoateti bateria si cardul si lasati aparatul departe de sursele de caldura pentru evaporarea condensului. In nici un caz nu iesiti inapoi afara, daca aparatul prezinta condens" condensul poate ing$eta si functionarea lui va fi aleatorie. - Calin-Stefan Ragalie Prtret in e/terior cu blit1 8na dintre cele mai bune si mai simple cai de a obtine portrete in e%terior este de a folosi si blitzul. 6umina blitzului va desc$ide zonele umbrite de pe fata personajului. Daca blitzul nu declanseaza *din cauza luminii puternice a .oarelui+, treceti-l in modul 5Force on5, iar aparatul pe orice alt program decat 5Auto5. !amane doar sa reduceti putin din puterea blitzului *-, sau - 3, de la caz la caz+. - CSR Eterna problema a ori1ontului ;reti sa faceti o fotografie in care orizontul sa fie... orizontal, dar nu aveti un reper dupa care sa va orientati( Incadrati asa cum credeti ca ar fi cel mai corect" inclinati usor spre stanga si declansati" reveniti la pozitia anterioara si declansati inca o data" repetati fotografia inclinind acum usor la dreapta. Din trei imagini, aveti mai multe sanse ca una sa fie corect incadrata. - CSR Cum sa fotografiem un peisaj #entru a fotografia cu succes peisajele, incercati urmatoarea metoda' pregatiti-va minutios -P mergeti in locuri deosebite -P acomodati-va -P priviti -P identificati trasaturile definitorii ale locatiei -P alegeti-o pe cea care vi se pare cea mai semnificativa -P gasiti modalitatea de a o transpune intr-o imagine -P declansati! - CSR

'nimale salbatice ;isati la calatorii lungi, in tari e%otice, pentru a fotografia animale salbatice( #uteti incepe printr-o vizita la... cea mai apropiata gradina zoologica. #uneti pe aparat obiectivul cu focala cea mai lunga si e%ersati 5calatoria5 dvs. in primele ore ale zilei, cand vizitatorii sunt mai putini iar animalele mai active. Cautati sa eliminati din imagine atat prim-planul - gratiile custilor, cat si fundalul - adaposturile animalelor. ?repiedul este obligatoriu! CSR Portretul in e/terior 8na dintre cele mai frecvente greseli la fotografia de portret in e%terior este neglijarea fundalului. &%emplul deja intrat in legenda este cel cu florile care 5cresc din capul subiectului5. #entru a evita aceasta eroare, e%aminati cu atentie prin vizor, rapoartele ce se stabilesc intre portret si obiectele din fundal. .olutii' modificati punctul de statie al persoanei sau c$iar al fotografului" utilizati o diafragma cat mai desc$isa" folositi un obiectiv cu distanta focala cat mai lunga. - Dragos Bora Panorame Daca doriti sa obtineti panorame cat mai corecte, stabiliti parametrii de e%punere si apoi pastrati valorile determinate pentru intreaga serie. 8tilizarea autoe%punerii determina obtinerea de fotografii ale caror margini sunt e%puse diferit si deci dificil de suprapus. Calin-Stefan Ragalie Efectele de lumina in macrofotografierea florilor A fotografia flori a devenit banal. #entru ca imaginea ta 5despre o floare5, totusi, sa sara in oc$ii privitorului, e bine sa utilizezi diferite efecte de lumina *poate c$iar o lanterna cu bec $alogen+. .ecretul unei macrofotografii reusite este o iluminare perfecta si o profunzine de camp cat mai mare. 6umina care poate oferi cele mai multe satisfactii este contralumina *naturala sau artificiala nu conteaza+, care, uneori, poate fi partial compensata cu lumina dirijata de pe o oglinda *ovala sau ,/ % ,/ cm+ sau de pe o suprafata de refle%ie *foaie alba de $artie sau altceva+ spre centrul de interes vizual al imaginii. 9anditi-va cat de bine arata cromatic nervurile unei petale de floare in contralumina, la care se observa atat structura sa interna dar si suprafata e%terna. Din punct de vedere compozitional e bine daca lumina nu aplatizeaza imaginea ci o inc$eaga pe mai multe planuri de iluminare. - Vasile Gheorghe 6u aveti gra@-card, 8n truc aflat totdeauna la 5indemana5 pentru determinarea e%punerii' masurati lumina reflectata de palma si suprae%puneti cu o treapta. ;ariatiile de la o persoana la alta sunt sub o diafragma. - CSR &repied instabil - e/puneri cu timp lung #entru e%puneri mai mari de cateva secunde pe un trepied instabil se poate utiliza

urmatoarea smec$erie' acoperiti fata obiectivului cu mana *fara a-l atinge dar cu grija sa nu intre ceva lumina pe langa+, apasati declansatorul si-l blocati. Dupa stabilizarea aparatului, descoperiti obiectivul, numarati timpul de e%punere si-l acoperiti din nou deblocand apoi declansatorul. - Marcel Ere ia Imagini neclare sau miscate Cauza' ;iteza de declansare prea lenta .olutie' #entru imagini cu subiecte fi%e, foloseste o viteza de declansare nu mai mare de ,41/ daca aparatul este tinut in mina. #tentru subiecte in miscare, foloseste viteza cea mai mica posibila, nu mai mare de ,43D/. Cauza' .ustinere incorecta a aparatului in mina .olutie' Aparatul se sustine cu o mina, cealalta sustinind obiectivul. Mina care tine obiectivul trebuie sa fie sub obiectiv, obiectivul sa se sprijine in palma. !eglarea distantei focale sau4si a diafragmei se face cu unul-doua degete, fara sa misti mina de sub obiectiv. Apasa incet si continuu pe butonul de declansare. Cauza' !eglare incorecta a distantei .olutie' !eglarea distantei se face in general urmarind imaginea in vizor, folosind prisma de ajutor din centrul vizorului, ori diversele automatisme oferite de aparat. #t. purtatorii de oc$elari, este necesara adaugarea de lentile corectoare pe vizor daca aparatul permite aceasta optiune. Cauza' >biective murdare .olutie' 8n obiectiv cu pete de grasime, plin de praf, nu va oferi o imagine la posibilitatile sale optime" curatirea obiectivului periodic, folosind numai $irtie ori materiale specific destinate acestui scop, ca si folosirea unui filtru incolor 8; atasat permanent, va elimina aceasta problema. - Ara G! Fulgerele Fulgerele se pot fotografia cu usurinta daca aveti pe aparat timp de e%punere E sau ?. 8n stativ si un declansator fle%ibil cad bine. &ste recomandat ca timpul de e%punere sa fie destul de lung ca fundalul sa se e%puna corect *arata bine un oras iluminat sau un cer cu nori de o nuanta inc$isa de albastru+. u va mai ramane decat sa apasati, sa asteptati sa intre ,-3 fulgere si sa va luati degetul. Atentie! Imaginile cu mai mult de 1 fulgere pot fi foarte incarcate, evitati-le! - "fo tropi de apa cu 1ahar 6a fotografierea florilor sau a diferitelor obiecte arata mai bine daca sunt stropiti cu apa. Daca amestecam putin za$ar in apa, avem doua avantaje' ,. .tropii stau mai bine, nu curg, lic$idul fiind mai vascos. 3. Insectele 5par5 mai interesate de floare. - "fo Florile

?rei trucuri utile pe care le puteti folosi atunci cand fotografiati flori. ,. Folositi un camp de profunzime cat mai mic 3. #ozitionati florile pe un fundal inc$is *pentru asta puteti folosi o $aina+ 1. Fotografiati in contra-lumina. - #ucian Brandus 8omentul 1ilei Cele mai bune momente de fotografiat sunt dimineata si seara atunci cand lumina cade lateral fata de subiect si lasa umbre lungi. ?oamna tarziu, iarna si primavara se poate totusi fotografia si in timpul zilei. #entru o fotografie nocturna de oras cel mai bun moment este seara dupa ce soarele a apus si incep sa se aprinda luminile. Atunci cerul inca este luminat iar lumina strazii compenseaza lumina cerului. - #ucian Brandus Compo1itie $espre fotografie > fotografie nu este un accident, este un concept! *Ansel Adams+. - CSR &repiedul va ajuta la compo1itia imaginii Mai ales in fotografia de peisaj, trepiedul va permite timpul necesar pentru a analiza pe indelete compozitia cadrului' este orizontul orizontal( Daca scoatem din cadru piatra aceea din stanga e mai bine( #rofunzimea de camp trebuie marita sau micsorata( Marian Gadea 7ptiuni de compo1itie Desi nu dureaza mai mult de ,41/ secunde sa e%puna o fotografie, unora le trebuie o viata intreaga sa o e%plice. *ErooIs Nensen+ - CSR *inii in cadru 6iniile din cadru pot conduce privitorul spre subiectul de interes. 6iniile diagonale sunt foarte dinamice, pe cand cele serpuitoare - serene. #ot fi folosite ca linii conducatoare' un drum, o poteca sau c$iar o umbra! - Marian Gadea Peisaj sau portret, In fotografia de e%terior, regula este ca subiectele inalte cum ar fi cladiri sau cascade sa fie incadrate in modul portret, iar fotografiile de grup sau peisajele de e%emplu, sa fie incadrate 5pe lat5. Dar nici o regula nu este scrosanta! Cel mai bine realizati cateva cadre in fiecare dintre incadrari. - Marian Gadea E/ercitii fara aparat .e pot face e%ercitii de incadrare-compozitie fara aparat. 8n e%emplu simplu' formati un dreptung$i cu degetele mari si aratatoarele de la ambele maini in raportul *apro%.+ 341 si priviti subiectul prin el cu un oc$i ca la fotografiere. #rin apropierea si departarea acestui 5cadru5 de oc$i se simuleaza zoom-ul iar prin deplasarea laterala se fac e%ercitiile de incadrare-comopzitie. - Viorel Capruciu

$espre educatie #entru educarea simtului artistic, orice vizita intr-un muzeu sau colectie de lucrari de pictura este bine-venita! Analizati cele mai valoroase lucrari si incercati sa intelegeti de ce pictorul a ales acea compozitie si nu alta. Albumele despre pictura va pot ajuta, desi reprezinta un 5oc$i secund5. - Dragos Bora Compo1itia imaginii in fotografie Fotografia are un limbaj vizual propriu. #entru a stii care ii sunt elementele e bine sa cunosti 5o definitie5 a fotografiei. Astfel, &adLeard Mu@bridge, unul din pionierii cinematografiei, spune ca fotografia se ocupa de calitatea si cantitatea de lumina si nu de 5e%primarea formelor5, care apartin altor genuri de arte vizuale. & bine sa tii cont de aceasta definitie pentru ca grafia cu lumina, adica fotografia, conspecteaza 5realitatea5 sau mai bine definit -fotografia se subordoneaza luminii. 6egat de unealta de lucru, adica aparatul de fotografiat, acesta este doar un instrument docil aflat la indemana atat in mana fotografului cat si al pictorului. Diferenta dintre fotografiile unui grafician si al unui fotograf sunt, de cele mai multe ori, de ordin plastic. 8n artist plastic isi va proiecta viziunea in fotografiile realizate iar un fotograf va observa, in primul rand, lumina si jocul infinit de nuante al refle%iilor si al refractiilor. Decizia iti apartine! - Vasile Gheorghe Compo1itie Atunci cand cuvantul regula este folosit, inlocuieste-l cu ne-regula, intrucat nu e%ista nici o regula, ci doar consideratii. - E anuel ?eusita 8n cadru reusit la o rola de film reprezinta un rezultat bun. - E anuel *inia ori1ontului > fotografie facuta c$iar si la un ung$i foarte mic fata de linia orizontului va parea dezec$ilibrata, precum un tablou atarnat stramb pe perete. 8itat-te prin vizor si intreabate daca linia orizontului este paralela cu latura de sus sau de jos a vizorului. Daca nu vei proceda asa, in -/K din cazuri linia orizontului va fi inclinata. - E anuel Centrul &%ista o tendinta fireasca de a plasa orice subiect in centrul imaginii, cunoscuta sub numele de sindromul de tinta4colimator. Incearca sa plasezi subiectul oriunde, dar nu in centru. Centrul este o zona e%trem de importanta intr-o imagine" totusi, cand subiectul este plasat in centru, devine atat de puternic incat nimic altceva nu poate concura cu el. E anuel 1# fotografii ,3 fotografii semnificative intr-un an reprezinta o recolta buna *Ansel Adams+ -

E anuel Incadrarea stransa Fa o plimbare in jurul vizorului uita-te in partea de sus, in partea de jos, in stanga si in dreapta vizorului. .ubiectul tau trebuie aproape sa atinga aceste margini. Daca lucrurile nu stau asa, apropie-te de subiect. - E anuel Fotografie de studio Cum sa eliminam refle/iile nedorite ale ochelarilor Cand fotografiati in studio persoane care poarta oc$elari, aveti toate sansele ca luminile din studio sa determine refle%ii parazite in lentilele oc$elarilor, daca persoana se uita fi% in obiectiv. !emediul' rugati persoana sa aplece sau sa roteasca usor capul dar sa pastreze contactul vizual cu dvs. In acest mod, refle%iile parazite vor fi proiectate in alta parte, nu in obiectiv. - Cristian Apetrei Focali1are precisa pentru autoportret Daca doriti sa realizati singuri o fotografie autoportret, focalizarea poate fi uneori o problema. #entru solutionarea ei, montati aparatul foto pe trepied si plasati in locul unde va veti aseza dvs., vertical, o carte. !ealizati manual punerea la punct iar, daca lucrati digital, faceti o fotografie de proba si verificati focalizarea corecta. 6egati o sfoara de trepied si marcati cu un semn distanta pana la carte. .etati aparatul pe autodeclansare *,/ sec+, ca sa aveti timp sa va asezati in locul subiectului - test, e%act la distanta marcata pe sfoara. - CSR E/ercitii foto portret Daca vreti sa va perfectionati in fotografia portret de studio, e%ersati folosind ca model o persoana cunoscuta sau c$iar apropiata. Ii stiti deja 5plusurile5 si 5minusurile5 iar comunicarea este mult mai usoara. - CSR Ciorapi de dama pentru o imagine mai "moale" Daca doriti sa aveti o imagine mai moale dar n-aveti bani pentru filtre, incercati sa puneti un ciorap de dama negru pe obiectiv. #uteti sa il prindeti cu un elastic folosit la legarea borcanelor. .ingura problema' functioneaza bine numai la diafragme mari. #uterea efectului se poate modifica intinzand mai mult sau mai putin ciorapul. - "fo )roboane de apa Cu siguranta ati vazut fotografii publicitare cu sticle sau pa$are pline de broboane si in momentul in care ati incercat sa realizati si dumneavoastra ati constatat ca este foarte greu sau aproape imposibil. .ecretul este utilizarea unor 5accesorii5 care permit 5broboanelor5 sa ramana pe sticla destul de mult timp cat sa ne permita fotografierea in ti$na a produsului. Aceste 5accesorii5 sunt destul de scumpe si mai dificil de procurat insa e%ista si o metoda mai 5casnica5 cu rezultate destul de bune. 6uati sticla sau pa$arul si lustruitil bine cu o crema pe baza de silicon apoi cu ajutorul unui pulverizator, utilizat la solutile pentru spalat geamuri, pulverizati un strat fin de alpa pe toata suprafata

obiectului. - #ucian Brandus Camp de profun1ime Ati dorit uneori sa realizati fotografii in care subiectul sa fie clar iar funalul sa fie blurat( .olutia este manipularea campului de profunzime. #rofunzimea depinde de doi parametrii' diafragma folosita si distanta focala a obiectivului. Daca doriti un camp de profunzime cat mai redus folositi o diafragma desc$isa si o focala lunga. Daca din contra doriti un camp de profunzime ma%im folositi diafagma inc$isa si focala scurta. - #ucian Brandus Eliminarea umbrelor nedorite Ati constatat probabil ca atunci cand fotografiati un obiect folosind mai multe surse de lumina pe masa pe care este asezat obiectul apar o gramada de umbre tradand pozitionarea luminilor. #entru a scapa de acestea asezati obiectul pe o masa de sticla peste care puneti fundalul. .ub masa pozitionati o sursa de lumina cat mai puternica astfel incat umbrele sa se atenueze sau c$iar sa dispara. - #ucian Brandus Fotografie digitala "Cop@right" in familie #entru a evita dezbaterile de genul' 5eu am facut poza asta... ba eu!5, cand e%ista doi utilizatori *e%' sotul si sotia+ pentru o singura camera digitala, utilizati fie carduri diferite, fie trageti un cadru de identificare a fotografului *de e%emplu mana+. - Daniel Si ionescu Vreti o camera foto digitala mai buna, Doriti sa obtineti fotografii digitale de calitate cat mai buna, desigur, si vreti o noua camera foto( u va lasati pacaliti de numarul mare de Mega#i%eli, uitati-va in primul rand la dimensiunile senzorului *diagonala - masurata in inc$ sau laturile sale - masurate in mm+ si care apar in specificatiile te$nice ale modelului dorit. - Marian Gadea Cum fotografiem notitele de pe tabla Daca, stiindu-va fotograf, la sfarsitul unei sedinte importante, seful va cere sa copiati notitele si sc$emele de pe tabla, le puteti fotografia! ?rebuie doar sa tineti cont ca' - ajustati corect balansul de alb" - suprae%puneti cu , I&" - daca nu aveti lumina suficienta, cresteti I.> pentru a nu obtine fotografii miscate" - vizati in centrul tablei si tineti camera paralela cu planul tablei" - daca tabla este prea lunga si nu incape intr-un singur cadru, faceti mai multe imagini si le compuneti intr-o panorama. - Marian Gadea Cum resetam contorul aparatelor foto digitale Daca imprumutam carduri de memorie la prietenii cu acelasi aparat foto digital, vom avea

surpriza sa constatam ca inde%ul referitor la numarul de fotografii efectuate cu aparatul nostru va fi dat peste cap. u este o catastrofa, caci poate fi remediata. Cand au de salvat un fisier, camerele foto digitale cauta cel mai recent creat director de pe card si ultima imagine din acel director, augumenteaza cu 5,5 si salveaza fotografia curenta cu acest nume. 8etoda 1" .coateti bateria 4 acumulatorii camerei, inclusiv bateria au%iliara pentru ceas si data. Dupa cateva ore, data si ceasul camerei vor fi cele din firmLare. Dupa montarea celor doua surse de energie, totul revine la 5>5. Copiati pe cardul de memorie ultimul dvs. director si ultima fotografie pe care ati efecuat-o, iar aparatul va porni numaratoarea de la aceasta. 8etoda #" Daca metoda , nu functioneaza, va recomandam ca cautati in cartea de utilizare a camerei dvs. numarul ma%im de directoare si de fisiere pe care le permite. De e%emplu' 5--- directoare5 si 5--- fisiere in fiecare director5. !edenumiti directorul de pe card ca fiind 5---5 iar cel mai recent fisier din acest director 5...--).jpg5. #atru fotografii sunt suficiente pentru a reseta contorul camerei. Copiati pe cardul de memorie ultimul dvs. director si ultima fotografie pe care ati efecuat-o, iar aparatul va porni numaratoarea de la acestea. - CSR$ Marcel %eag Pentru imagini mai corecte C$iar daca nu dispuneti de posibilitatea etalonarii $ardLare a redarii culorilor pe monitor, e%ista cateva metode la indemana oricui pentru a obtine imagini cat mai corecte' ,. plasati monitorul in asa fel incat sa nu bata lumina solara directa pe el" 3. e%ecutati o descarcare electrostatica *degaus+ cel putin saptamanal" 1. curatati ecranul monitorului, tot saptamanal, de praful atras electrostatic" 7. renuntati la imaginile din desItop, frumoase, colorate, dar care, in timp, altereaza reproducerea culorilor. - Dragos Bora Economisiti energia din baterii Daca intentionati sa faceti mai multe fotografii in timp scurt, este mai economic sa lasati camera foto digitala pornita, decat sa o porniti si sa o opriti de fiecare data. In acest fel nu veti mai consuma curent cu retragerea si respectiv e%tinderea obiectivului. - Calin-Stefan Ragalie Efecte speciale din camera Multe aparate foto digitale va ofera posibilitatea de a obtine efecte speciale direct din camera *sepia, tonari, etc.+. Ca oriunde, e%ista avantaje si dezavantaje... Avantaje' vedeti imediat efectul dorit si fotografiile ocupa mai putin loc pe cartela de memorie. Dezavantaje' daca ulterior doriti sa reveniti, nu veti avea date despre informatia color, si *rareori, dar se mai intampla!+ daca uitati sa treceti inapoi in modul color, va veti trezi acasa cu o cartela plina cu poze monocrome. - Calin-Stefan Ragalie Formatul ma/im de copie po1itiva Daca doriti sa stiti care ar fi formatul ma%im *in inc$+ pe carel puteti obtine cu o camera digitala, impartiti definitia in pi%eli la 3//. De e%emplu 1/// % 3/// pi%eli va permite sa

obtineti un print de ,D % ,/ inc$. #entru imprimari de calitate ma%ima, factorul de demultiplicare este 3D/ *in cazul nostru, ar rezulta un print de ,3 % 2 inc$+. - CalinStefan Ragalie 'ccesorii utile Cele mai utile accesorii pentru aparatul dvs. digital sunt' o cartela flas$ suplimentara si un set de acumulatori de rezerva. Ar fi pacat ca tocmai cand apare un subiect ce ar putea constitui 5fotografia vietii dvs.5, sa ramaneti in pana de curent sau sa nu mai aveti spatiu pe cartela. - Calin-Stefan Ragalie Eoom digital, 8itati ca aparatul dvs. digital dispune de zoom digital. C$iar si programele 5freeLare5 de prelucrare a imaginii realizeaza o decupare a fotografiei de o calitate mai buna. - CalinStefan Ragalie Comprimarea fotografiilor digitale C$iar daca dispuneti de o cartela flas$ de capacitate mica, rezistati tentatiei de a comprima prea mult fisierele .jpg. #uteti economisi spatiul de pe cartela facind 5risipa5 de gandire fotografica. - Calin-Stefan Ragalie ?e1olutia aparatului Folositi aparatul dvs. digital la rezolutia sa ma%ima. 8tilizarea unei rezolultii inferioare nu e%ploateaza toate calitatile pe care producatorul s-a straduit sa le implementeze in 5jucaria5 dvs., calitati pe care insa le-ati platit! - Calin-Stefan Ragalie Idee pentru aparatele""" energofage Cand aveti asa ceva pe mana, nu uitati ca e%ista si acumulatori *miniacumulatori, sigilati+ cu plumb. .e gasesc la unele magazine de produse electrice si electronice. #ana la capacitatea de *apro%imativ+ ,/ A4ora au dimensiuni si mase rezonabile. #este capacitatea asta... arta cere sacrificii ... Ca pret, de e%emplu, unul la o tensiune de ); si capacitate de 7 A4ora costa apro%imativ 3//./// lei. - Dragos Bora ensibilitatea aparatului Majoritatea aparatelor digitale permit selectarea sensibilitatii insa calitatea imaginii obtinute scade odata cu cresterea acesteia. De aceea atunci can doriti obtinerea unei imagini de calitate ma%ima, cu un zgomot in imagine cat mai redus, folositi cea mai putin sensibila setare si utilizati daca este cazul un trepied. - #ucian Brandus declansator fle/ibil Aparatele digitale nu mai permit utilizarea declansatoarelor fle%ibile. Daca totusi doriti sa utilizati un timp lung de e%punere iar trepiedul dumneavoastra nu va ofera cea mai buna stabilitate puteti folosi cu succes declansarea temporizata care este prezenta pe majoritatea aparatelor digitale. - #ucian Brandus

canarea obiectelor mici 8neori aveti repede nevoie de o te%tura a unui material sau de imaginea unui obiect foarte mic. Cea mai buna metoda ar fi utilizarea unui aparat de fotografiat digital insa nu aveti asa ceva. Daca aveti insa un scanner sunteti salvat. #uteti folosi cu succes scannerul pentru a captura te%turi ale unor materiale sau ale unor obiecte' fire de nisip, boabe de cafea, agrafe, frunze uscate, etc... >biectele metalice 5dau5 foarte bine scanate. #uteti incerca cu cateva ace de gamalie, monezi, bijuterii, etc... si veti obtine rezultate surprinzatoare. Deasemenea puteti folosi scanner-ul ca pe un 5microscop electronic5 ca sa studiati diferite structuri sau defecte de material. - #ucian Brandus