Ministerul Educaiei din Republica Moldova Universitatea Liber Internaional din Moldova Facultatea de Drept Catedra Drept Privat

Tema: Delictele

e!ectuat: Lea"u #elea veri!icat: Mi"alac"e Iurie

&( $( '( )( *( +(

C"iinu $%&' Delictele publice si delictele private(((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ' Delictele civile in iuria((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((() Re!ormele dreptului pretorian((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((() Delictele civile: furtum(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((() Delictele civile: damnum in iuria datum(((((((((((((((((((((((((((((((((+ Delictele pretoriene((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+ 6.1 Violenta((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+ 6.2 Dolul((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((, 6.3 Frauda creditorilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-

1. Delictele publice si delictele private Delictele publice erau savarsite impotriva colectivitatii ca entitate distincta de membrii acesteia( .e considera ast!el ca sunt delicte publice: pro!anarea lucrarilor sacre /sacrilegium01 omorul /parricidium01 tradarea /perduellio0( .anctiunile aplicate pentru aceste delicte erau moartea sau bataia 2 in raport cu 3ravitatea lor 2 si erau 4udecate si pedepsite de ma3istrati( In ba5a Le3ii 6aleria de provocatione s7a "otarat ca partea considerata vinovata si pedepsita cu pedeapsa capitala poate !ace apel la adunarea poporului( .pre s!arsitul Republicii1 delictele publice erau 4udecate de tribunale permanente /quaestione perpetuae0 pre5idate de un pretor( In ce priveste delictele private1 cele mai !recvente erau in iuria si damnum in iuria datum( Ele le5au interesele particularilor8 instantele competente sa 4udece aceste !apte erau instantele obisnuite /ordo iudiciorum privatorum0( In perioada de aplicare a vec"iului drept roman era !olosita ca mi4loc de sanctiune pentru delictele private1 asa7numita ra5bunare privata1 care consta in aplicarea sanctiunii direct de victima delictului care isi !acea sin3ura dreptate1 a4utat de membrii 3rupului social din care !acea parte( st!el1 potrivit Le3ii celor 9II Table1 pentru delictul de ranire a unei persoane /membrum ruptum01 daca partile nu se impacau /ni cum eo pacit0 ra5bunarea privata consta in cau5area aceluiasi rau autorului /talio esto0( Mai tar5iu1 delictele private erau pedepsite cu o pedeapsa / poena0 constand intr7o suma !i:a de bani !i:ata de cutuma sau de le3e( Cu trecerea timpului s7a "otarat ca aceasta sanctiune sa !ie apreciata de ma3istrat sau 4udecator( Poena repre5inta ec"ivalentul banesc al iertarii din partea victimei1 inlocuind ra5bunarea privata1 ast!el ca a devenit obli3atorie pentru ambele parti /autor si victima0( Totusi in!luenta ra5bunarii private a persistat si in cadrul noii re3lementari in ce priveste sanctiunile aplicate( st!el1 numai autorul delictului trebuia sa plateasca poena1 iar daca acesta deceda inainte de litis contestatio, mostenitorii nu puteau !i !acuti raspun5atori( Dreptul de ra5bunare apartinea numai victimei1 plecandu7se de la ideea ca impotriva acesteia s7a comis !apta si numai ea are dreptul sa ceara aplicarea unei sanctiuni( C"iar daca autorul !aptei su!erea o capitis deminutio era obli3at sa plateasca suma !i:ata drept despa3ubire /poena0( Ra5bunarea avea loc asupra persoanei !i5ice /noxa caput sequitur0( Era posibil ca !apta sa !ie comisa de mai multi autori si in atare situatie victima avea dreptul sa7i urmareasca pe toti1 primind de la !iecare suma ce se stabilea ca despa3ubire( Dreptul victimei la poena se stin3ea prin impacare /pactum0 2 despre care se aminteste si in Le3ea celor 9II Table /pacere0( ctiunile preva5ute de delictele private se numeau actiuni no:ale1 actiuni penale1 actiuni rei persecutorii si actiuni mi:te( .e numesc penale actiunile prin care se urmareste o poena( Un delict poate da nastere la una sau mai multe actiuni rei persecutorii prin care se urmareste readucerea in patrimoniul victimei a lucrului care a !acut obiectul actiunii sau valoarea lui( In ca5ul !urtului1 e:ista actiunea in revendicare1 actiunea ad exhibendum1 condictio furtiva ca actiuni rei persecutorii( ctiunile penale se cumulau cu actiunile rei persecutorii( st!el1 in ca5ul !urtului1 victima avea actiunea furti nec manifesti1 care ii aducea de doua ori valoarea lucrului !urat cu titlu de pedeapsa( ctiunea ad exhibendum sau condictio furtiva ii aducea1 dupa ca5 lucrul !urat inapoi sau contravaloarea lucrului( La inceput1 actiunile penale priveau numai pe autorul delictului1 dar mai tar5iu s7a admis ca pot !i pornite si impotriva mostenitorilor daca acestia au tras !oloase din !apta comisa de autor( ceeasi situatie s7a petrecut si cu dreptul de a introduce o actiune1 in sensul ca numai victima era indreptatita sa !aca acest lucru1 pentru ca pe parcurs sa se accepte idea ca si mostenitorii victimei au drept la actiune1 cu e:ceptia actiunii in iuria(

'

ctiunile rei persecutorii se transmit atat activ cat si pasiv( 6ictima are conductio furtiva, c"iar daca lucrul !urat a disparut1 dandu7se ca e:emplu ca5ul sclavului !urat care a murit !ie in mana "otului1 !ie in mana unei alte persoane( 2. Delictele civile in iuria Prin Le3ea celor 9II Table erau pedepsite !aptele care aduceau atin3ere persoanei !i5ice: membrum ruptum1 os fractum1 in iuria( 0 membrum ruptum inseamna o rana( Intre victima si in!ractor putea interveni o impacare1 care oprea e:ercitiul ra5bunarii private( Daca partile nu a4un3eau la impacare1 atunci se revenea la re3imul ra5bunarii private si victima putea produce autorului aceeasi rana / talio esto0( ;0 os fractum1 un os !racturat( Pentru acest delict Le3ea celor 9II Table !i:a o amenda de '%% de asi1 cand victima era un om liber si de &*% de asi cand victima era sclav( C0 in iuria propriu75isa consta in violente usoare si era pedepsita cu $* de asi( 3. Reformele dreptului pretorian In momentul cand vec"iul sistem al Le3ii celor 9II Table nu a mai corespuns datorita sc"imbarii conditiilor economice si sociale1 a disparut ra5bunarea privata si sistemul le3al de aplicare a pedepselor1 amenda !iind acum !i:ata de 4udecator1 in raport de 3ravitatea !aptei1 de starea materiala a autorului1 de ran3ul social al victimei etc( ctiunea creata de pretor se numea iniuriarum aestimatoria si se 4udeca de recuperatori( ctiunea atra3ea in!amia condamnatului1 dar nu era data decat timp de un an de la comiterea !aptului1 considerandu7se ca dupa e:pirarea acestui termen1 victima a iertat pe cel ce savarsise delictul( ctiunea nu se transmitea mostenitorilor victimei si nici nu putea !i admisa impotriva mostenitorilor autorului delictului( Pe timpul dictaturii lui Cornelius .<la a !ost votata Le3ea Cornelia de iniuriis cu privire la delictele de loviri1 raniri si violare de domiciliu( Ele au !ost trans!ormate in delicte publice si 4udecate de tribunalele permanente1 quaestiones( 4. Delictele civile: furtum In epoca clasica notiunea de !urt cuprindea nu numai insusirea lucrului1 ci si !aptul de a avea in mana lucrul altuia /fraudulos01 de a lua posesiunea sau !olosinta lucrului de la cel care7l detine le3al( Trebuia sa se dovedeasca intentia autorului de a savarsi !urtul( Luarea in mana /!rauduloasa0 a lucrului altuia1 trebuia sa !ie !acuta cu intentia de casti3 / lucrum, lucri faciendi gratia0( Furtul trebuia comis cu stiinta( #u era considerat !urt daca cineva a cre5ut ca dispune de bunul propriu1 cum este ca5ul mostenitorilor de buna7credinta( Furtum rei este !urtul propriu75is1 luarea unui lucru corporal din proprietatea1 posesia sau detentia cuiva1 cu intentia de a7l insusi pe nedrept( .e considera !urt si !aptul comodatarului sau a depo5itarului de a vinde lucrul depo5itat sau imprumutat( Furtul u5a4ului /furtus usus0 era !apta depo5itarului sau a creditorului 3a4ist de a se !olosi de lucrul depo5itat sau de 3a4( Comodatarul comite un !urt al u5a4ului daca !oloseste lucrul imprumutat contrar destinatiei lui normale sau contrar conventiei cu comodantul( Furtul posesiunii este !apta acelui care ia un lucru de la cel care are posesiunea lui1 de e:emplu1 cu titlu de 3a4 /pignus0( Comite un !urt al posesiunii si debitorul proprietar al lucrului1 care il ia de la creditorul sau1 unde lucrul se 3asea in 3a4( cesta este si ca5ul coproprietarului care sustra3e bunul indivi5ibil a!lat in posesiunea sau in detentiunea altei persoane( ctiunea de !urt este data proprietarului1 posesorului sau detentorului lucrului( Le3ea celor 9II Table distin3ea !urtul !la3rant de !urtul ne!la3rant( Furtul !la3rant /"otul este prins in timp ce comitea !aptul0 putea !i comis in impre4urari a3ravante: noaptea sau de "otul cu mana inarmata( In acest ca5 sclavul "ot prins era omorat pe loc /ra5bunare privata0( Daca )

sclavul !u3ea1 dar era identi!icat1 prins de victima1 el era adus in !ata ma3istratului si aruncat apoi de pe stanca Tarpeia( Fiul de !amilie prins1 era dus in !ata ma3istratului( Pedeapsa era capitala( =mul liber era batut cu ver3i si atribuit de ma3istrati victimei1 devenind sclavul acesteia1 dupa o opinie a unor 4uristi1 iar dupa alta opinie doar o persoana in puterea victimei1 un addictus( Pedepsele corporale se aplicau pentru !urtul !la3rant numai daca partile nu conveneau alt!el( In ca5ul !urtului ne!la3rant1 nu e:ista ra5bunare( In Le3ea celor 9II Table1 "otul era obli3at sa plateasca o amenda1 e3ala cu dublul valorii lucrului( menda era apreciata mai tar5iu de 4udecator in raport de valoarea bunului( Cand "otul dadea bunul in proprietatea1 posesiunea sau cu titlu de detentie unei alte persoane1 victima avea impotriva acesteia o actiune furticomcepti /lucru 3asit1 descoperit0( ctiunea ducea la obli3area tainuitorului de a plati de ' ori valoarea lucrului( Tainuitorul avea la randul lui actiunea furti oblati impotriva autorului /relativa la lucrul o!erit0 pentru a !i obli3at la plata sumei ce o suportase prin aplicarea amen5ii( In epoca clasica victima putea e:ercita impotriva autorului actiunile penale1 cat si actiunile rei persaecutorii1 in locul ra5bunarii private1 care dispare( Pretorul a pedepsit in epoca clasica !urtul !la3rant cu o amenda e3ala cu de ) ori valoarea lucrului !urat( ceeasi amenda se pronunta si impotriva stapanului sclavului1 autor al !urtului( Furtul ne!la3rant este pedepsit cu o amenda e3ala cu de $ ori valoarea lucrului( Pretorul a mentinut actiunea furti concepti si furti oblati si a creat doua actiuni noi1 actiunea furti non exhibiti sifurti prohibiti care conduceau la o amenda e3ala cu de ) ori valoarea obiectului !urat( ctiunea furti exhibiti era data in ca5ul in care se descoperea lucrul cu oca5ia unei perc"e5itii 2 lance licioque( ctiunea furti prohibiti se dadea impotriva celui care se opunea la o perc"e5itie lance licioque( Pretorul Terentius 6arro Lucullus Licianinus a creat in anul -) i( >( actiunea vi bonorum raptorum1 privitoare la bunurile !urate cu violenta /rapina0 sau la !urtul comis in banda( Prin actiune se obtinea o amenda e3ala cu de ) ori valoarea lucrului( La inceput actiunea de !urt a !ost acordata cetateanului roman impotriva paratilor care erau tot cetateni romani1 pentru ca ulterior1 sa !ie recunoscuta si in !avoarea pere3rinilor reclamanti cat si impotriva pere3rinilor parati1 ca actiune utila1 creandu7se !ictiunea ca si acestia erau cetateni romani( 6ictima poate !i proprietarul1 posesorul1 detentorul lucrului /cum ar !i posesorul de buna7credinta1 u5u!ructuarul1 u5uarul1 titularul unei operaes0( .7a recunoscut o ast!el de actiune si persoanelor civile carora li s7a incredintat pa5a lucrului cum ar !i locatarii1 comodatarii1 creditorii 3a4isti( .7a considerat ca depo5itarul nu bene!icia5a de actiunea de !urt( El raspunde pentru dol sau pentru culpa lata( De asemenea1 nu se acorda actiunea de !urt posesorului de rea7credinta /"otul0( E:istau situatii cand se dadea o alta actiune in locul actiunii de !urt( st!el1 sotul 7 victima !urtului 7 are actiunea rerum amotarumimpotriva celuilalt sot( ctiunea de !urt se putea da si impotriva insti3atorilor si a complicilor( 6ictima !urtului are actiuni rei prsecutorii pentru a recupera: revendicarea1 condictio furtiva1 actiunea ad exibendum1 actiunea din comodat1 din depo5it1 din 3a4 etc( ctiunea in revendicare se poate indrepta impotriva "otului1 a mostenitorului "otului1 impotriva oricarui tert dobanditor c"iar de buna7credinta( Revendicarea se indrepta impotriva celui care poseda lucrul1 ori incetase prin dol sa7l posede( ctiunea nu era primita cand lucrul pierise din ca5 !ortuit in mana "otului sau a mostenitorilor acestuia1 ori in mana tertilor care detineau lucrul( ctiunea in revendicare nu se acorda in ca5ul cand paratii erau mostenitorii neposesori( Condictio furtiva1 actiunea in restituire se dadea in ca5urile aratate mai sus1 cand revendicarea nu se putea introduce( 6ictima era considerata creditor al lucrului1 c"iar daca "otul sau mostenitorii sai nu7l posedau1 ori c"iar daca lucrul pierise din ca5 !ortuit( ceasta actiune nu apartine decat proprietarului lucrului1 victima a !urtului( 6ictima poate ale3e intre revendicarea impotriva tertilor detentori si actiunea in restituire impotriva "otului sau a mostenitorilor1 daca era mai avanta4os(

Condamnarea se ridica la o suma care repre5inta cea mai mare valoare pe care a atins7o lucrul din momentul !urtului( Dimpotriva1 revendicarea si actiunea adexibendum nu pot !i e:ercitate decat daca lucrul e:ista in mainile "otului sau ale mostenitorului sau in momentul introducerii actiunii( In revendicare lucrul este inapoiat in starea in care se a!la si paratul este eliberat1 daca deteriorarea nu a provenit din dolul sau culpa debitorului( 5. Delictele civile: damnum in iuria datum Le3ea celor 9II Table pedepsea unele !apte cau5and pre4udicii averii unei persoane: !aptul de a taia arborii unei persoane1 incendiul voluntar1 !aptul de a duce la pascut o turma pe terenul altuia( Le3ea ?uilia crea5a delictul damnum in iuria datum anterior sec( II i( >( si cuprindea ' capitole prin care sunt re3lementate !aptele cau5atoare de pre4udicii particularilor( Primul capitol se re!erea la uciderea unui sclav sau a unui animal traind in turma1 !aptele !iind sanctionate cu o amenda proportional cu valoarea pre4udiciului cau5at( Capitolul al II7lea privea delictul comis de adstipulator in dauna stipulantului1 iar cel de7al III7lea capitol pedepsea ranirea unui sclav sau a unui animal traind in turma( Delictul presupunea un !apt po5itiv( #u se lua in considerare o simpla omisiune1 o lipsa de activitate( Cea mai mica culpa dadea loc la aplicarea le3ii( Pre4udiciul trebuia cau5at de o !apta contrara le3ii /in iuria, in ius0: cel care omoara sclavul altuia1 !iind in le3itima aparare1 nu comite delictul Le3ii ?uilia( #u se considera ilicit !aptul de a omori sau rani un "ot care ataca victima sau un "ot prins asupra !aptului noaptea( In decursul timpului1 e!ectele Le3ii ?uilia au !ost e:tinse introducandu7se si culpa din omisiune( .7a admis e:onerarea autorului cand intervenea culpa victimei sau ca5ul !ortuit( u aparut actiunile in factum pentru !aptele care depaseau cadrul le3ii( La inceput raspunderea era obiectiva1 orice !apt ilicit atra3ea sanctiunea le3ii1 pentru ca mai tar5iu sa se ia in considerare dolul si apoi1 culpa autorului( 6. Delictele pretoriene Pretorul intervenind in materie de delicte a completat1 a cori4at sau a interpretat dreptul civil1 repunand prin actiunea in factum data pentru un an1 un numar de delicte1 care pana atunci nu !usesera sanctionate /delicte pretoriene0( Dupa trecerea anului se considera ca victima a iertat pe autor( .unt mai cunoscute trei delicte: de violenta1 de dol si !rauda creditorilor( 6.1. Violenta Edictul prevedea: ceea ce s7a savarsit din teama sau din violenta nu se va sanctiona( 6iolenta era considerata presiune !i5ica sau morala sub imperiul careia o persoana inc"eia un act 4uridic sau savarseste un act material pe care alt!el nu l7ar !i !acut( In vec"iul drept roman1 nu se cunostea delictul de violenta in actele 4uridice care erau !ormaliste si cereau pre5enta martorilor sau a ma3istratilor cetatii1 ceea ce e:cludea !olosirea violentei( In sec( I i( >(1 situatia s7a modi!icat datorita noilor conditii economice si sociale1 au aparut actele ne!ormaliste care nu cereau pre5enta martorilor ori a ma3istratilor( ctiunea !olosita acum /metus01 care sanctionea5a violenta era in rem scripta1 in sensul ca numele paratului era trecut in partea din !ormula / intentio0 in care reclamantul isi e:prima pretentiile sale( ceasta actiune era o actine penala si amenda aplicata era e3ala cu de ) ori valoarea pre4udiciului su!erit de victima sau de ) ori imbo3atirea obtinuta de tertul care a dobandit !oloase de pe urma savarsirii !aptei( Ea era data pe timp de un an1 dupa care pretorul dadea o actiune in factum care ii permitea victimei sa primeasca o despa3ubire1 care repre5enta pre4udiciul su!erit(

ctiunea metus era arbitrara1 4udecatorul avand posibilitatea ca inainte de condamnare sa pronunte un arbitratus1 invitand pe parat de a restitui sau a despa3ubi pentru a evita plata amen5ii( Restituirea consta !ie in anularea actului 4uridic inc"eiat sub amenintarea violentei1 in retransmiterea posesiunii1 in iertarea de datoria contractata sub amenintare( ctiunea putea !i introdusa si de mostenitorii victimei1 dupa cum putea !i indreptata si impotriva mostenitorilor autorului violentei daca s7au imbo3atit in urma delictului( Exceptio metus sau exceptio metus causa1 era un mi4loc de aparare pus la indemana victimei1 caruia autorul violentei si reclamant in proces1 ii cere sa e:ecute datoria contractata sub amenintare( In integrum restitutio ab metum ducea la ceea ce asta5i numim anularea actului 4uridic( Restituirea sau repunerea in starea anterioara se acorda de pretor dupa anc"eta prealabila1 cognitio1 anc"eta1 cognita causa1 dupa ce ma3istratul acercetat !aptele( De multe ori1 repunerea in situatia anterioara /retitutio0 era mai avanta4oasa decat actiunea metus1 pentru ca prin actiunea metus victima dobandea numai o creanta si intra in concurs cu ceilalti creditori in momentul e:ercitarii si era posibil ca autorul violentei sa !ie insolvabil( Repunerea in situatia anterioara delictului avea drept e!ect ca proprietarul lucrului era din nou considerat proprietar si nu intra in concurs cu nimeni( 6.2. Dolul Delictul de dol a !ost propus de ?uillus @allus1 !ie in calitate de pretor1 !ie in calitate de 4urisconsult si s!atuitor al pretorului1 in 4urul anilor ++ i( >( Continutul edictului era urmatorul: Adaca se a!irma sa s7a comis dol1 daca se pare ca este ca5ul sa !ie sanctionat si nu e:ista o alta actiune1 voi da actiune(B Dolul este manopera !rauduloasa destinata sa induca in eroare o persoana pentru a o determina sa !aca un act material sau 4uridic( Dolul a !ost sanctionat la inceput cu o actiune de dol apoi cu o e:ceptie de dol si cu o restituire sau repunere in situatia anterioara /restitutio in integrum0( ctiunea de dol este o actiune pretoriana in factum si edictala( .e da timp de un an de la savarsirea delictului sau din momentul in care victima a luat cunostinta de dolul comis in dauna ei( ctiunea se indreapta impotriva persoanei care a comis dolul si nu impotriva celor care au pro!itat de pe urma delictului( #umele paratului !i3urea5a in !ormula( Dupa un an de 5ile1 pretorul poate sa dea o actiune in factum( ctiunea de dol este subsidiara8 pretorul da actiunea numai daca nu e:ista o alta actiune( #u se da actiunea de dol in ca5ul in care mostenitorul ucide sclavul care a !ost lasat de de!unct cu titlu de le3at1 pentru ca le3atarul are actiunea din testament( Dar se da actiunea de dol1 ori de cate ori nu e:ista o alta actiune sau e:ista indoiala daca se poate da o alta actiune( Debitorul intr7un contract nu cere actiunea de dol pentru ca el1 atunci cand este dat in 4udecata de creditor1 are e:ceptia de dol pentru a se putea apara( In contractele de buna7credinta1 e:ceptia de dol este sub inteleasa si paratul poate s7o invoce totdeauna in !ata 4udecatorului1 c"iar daca n7a cerut pretorului sa introduca e:ceptia in !ormula( ctiunea de dol nu se da impotriva mostenitorilor autorului1 dar in timpul imperiului s7a admis acest lucru1 in masura in care au avut !oloase /s7au imbo3atit0( ctiunea de dol se acorda persoanelor care au inc"eiat un act 4uridic sub imperiul dolului( E:ceptia se da si mostenitorilor victimei( Ea se opune numai autorului delictului1 nu si celui care a dobandit de la el cu titlu 3ratuit( E:ceptia de dol a devenit mai tar5iu 3enerala si putea inlocui orice e:ceptie ba5ata pe ec"itate( Ea se putea opune si atunci cand dolul se comisese anterior sau posterior actului 4uridic( Pretorul acorda descendentilor contra ascendentilor si libertilor conta patronilor numai o e:ceptie in factum composita( Prin aceasta e:ceptie1 pretorul descrie !aptele care s7au petrecut !ara a le cali!ica drept dol( Repunerea in situatia de dinainte /restitutio0 a !ost introdusa ceva mai tar5iu( Ea permite sa se obtina o satis!actie mai completa in unele ca5uri( ceasta actiune se acorda in ca5uri mai ,

rare intrucat actiunea de dol in procesul extraordinem comporta ius restituendi1 un ordin de a restitui in natura( Ea era necesara cand dolul se comisese in timpul procesului( 6.3. Frauda creditorilor Prin !rauda creditorilor se intele3e activitatea debitorului in ba5a careia acesta isi micsora solvabilitatea in dauna creditorilor( Ea era sanctionata prin interdictul !raudatoriu1 actiunea pauliana si repunerea in situatia anterioara /restitutio in integrum ab fraudem0( Interdictul !raudator este dat creditorului impotriva tertilor care au dobandit !raudulos de la debitor un lucru corporal( El permite creditorului sa readuca lucrul in averea debitorului pentru a se indestula( ctiunea pauliana 2 a !ost introdusa in !avoarea creditorilor atunci cand se putea !olosi interdictul /saracirea se datorase altor cau5e decat instrainarii unui lucru corporal1 spre e:emplu debitorul e!ectuase o plata inte3rala unuia dintre creditori1 punand in !elul acesta pe ceilalti intr7o situatie in!erioara0( ctiunea pauliana era introdusa de curator bonorum1 persoana care repre5enta interesele colective ale creditorilor1 dupa ce avusese loc trimiterea lor in posesia averii debitorului insolvabil( ctiunea se indreapta impotriva unui tert care dobandise de la debitorul insolvabil sau care devenise prin instrainare insolvabil( Pentru ca sa se poata introduce actiunea pauliana se cerea ca instrainarea sa provoace saracirea debitorului( #u erau vi5ate actele prin care debitorul re!u5ase sa se imbo3ateasca1 cum ar !i neacceptarea unei mosteniri1 iar actul de saracire trebuia sa !ie !acut cu intentia de a pre4udicia pe creditori( Tertii contra carora se e:ercita actiunea1 trebuiau sa !ie partasi la !rauda( Conditia priveste numai pe tertii dobanditori cu titlu oneros( Dobanditorii cu titlu 3ratuit nu aveau nimic de pierdut: nu era nevoie sa se dovedeasca participarea lor la !rauda( Creditorii mai aveau la dispo5itie si o repunere in situatia anterioara /restitutio in integrum ab fraudem0( Repunerea opera anularea actului pe cale pretoriana si bunul era reluat de creditor !ara a mai intra in con!lict cu creditorii tertului care primise lucrul(