Coordonatorul coleciei: prof. univ. dr.

Remus Rus Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN

ALEXAN ER !C"MEMANN

POSTUL
CEL

MARE
#raducere de Andreea !troe $i Laurentiu Constantin

I!%N &'()&*&+&)&)&

. ) ,,
-

Univers enciclopedic
%ucure$ti. /&&0

Coperta reproduce: detaliu din 12 ECA#A E A34I. pictur5 din pridvorul M5n5stirii "umor

C23RIN!

Ale6ander !c7memann Great Lent !t. Vladimir8s !eminar9 3ress. /&':

/

Cuvnt nainte................................................................ ........& Introducere 34!#2L: C?L?#4RIA C?#RE 3A@#E............................././ Capitolul I 3reA5tirea pentru 3ostul 3a$telui...................... ..../' B/C orina B uminica lui Da7euC.......................................... ./' BEC!merenia B uminica Vame$ului $i a FariseuluiC................/& B(C;ntoarcerea din e6il B uminica Fiului RisipitorC................E/ B:CInfricos5toarea 1udecat5 B uminica L5satului sec de carneCE: B0CIertarea B uminica L5satului sec de <r=n>5C.....................E+ Capitolul II

#oate drepturile pentru traducerea ;n lim<a rom=n5 sunt re>ervate Editurii 2NIVER! ENCICL43E IC

!L21%ELE 34!#2L2I.................................................... ...(E

B/CG#risteea str5lucitoareH.................................... ................(E BECRuA5ciunea !f=ntului Efrem @irul....................... ..............(0 B(C!f=nta !criptur5............................................. ...................:I

B:C#riodul............................................................................ .:( Capitolul III LI#2RJ"IA AR2RIL4R MAI KNAIN#E !FINLI#E .....:+ B/C Cele dou5 sensuri ale !fintei ;mp5rt5$anii........................:+ 5

BECCele dou5 sensuri ale postirii.......................................... ...0E B(C!f=nta ;mp5rt5$anie de sear5..................... .......................0* B:C#ipicul.............8.............................................. ..................0&

Capitolul IV C?L?#4RIA 34!#2L2I.......................... .........................*' B/C;nceputul: Canonul cel Mare........................ ....................*' BEC!=m<etele 3ostului Mare....................................... ...........'/ B(C uminicile 3ostului Mare ........................ .......................'+ B:C;nMum5t5irea 3ostului: !f=nta Cruce....................... ..........+E B0C3e drumul c5tre %etania $i Ierusalim............................. ....+0 Capitolul V 34!#2L KN VIALA N4A!#R?........................ ..................&( B/CGLu=ndu)/ ;n serios...H........................................ ..............&( BEC3articiparea la sluM<ele 3ostului........................................ &+ B(CG...numai cu post $i cu ruA5ciuneH........................... ......../II B:CG!tilul de via5H ai 3ostului...................... ....................../I' Ane65: !FIN#ELE !FINLIL4R.................................... .....//: B/C4 pro<lem5 urAent5 $i esenial5.....................................//: BECGReliAia f5r5 de reliAieH.................................... ..............//' B(C e ce !fintele #aineN............................................... .......//+ B:CReAula......................................................................... .../E/ B0C ec5derea: cau>ele $i motivaiile ei................................/E( B*C!ensul ;mp5rt5$aniei............................... ......................./E' B'C!emnificaia preA5tirii pentru ;mp5rt5$anie...................../(E B+C!f=nta !povedanie $i !f=nta ;mp5rt5$anie......................./(* B&C4 redescoperire total5................................................ ...../:/ Note i referine........................................................... ......./:0

Cu bucurie s primim credincioilor vestirea postului, cea insuflat de umne!eu, precum mai nainte ninivitenii i apoi desfrnatele i vameii vestirea pocinei de la Ioan" #rin n frnare s ne $tim spre mprtirea stpnetii sfinenii celei din %ion& cu lacrimi s ne curim mai nainte spre dumne!eiasca splare, cea printr'nsul& s ne ru$m a vedea

svrirea #atelui celor ce se nc(ipuiesc aicea, i artarea celor adevrate& s ne $tim spre nc(inarea Crucii i a nvierii lui )ristos umne!eu, stri$nd ctre nsul* Nu ne ruina pe noi din nd+duirea noastr, lubitorule de oameni"
B!5pt5m=na L5satului sec de <r=n>5. Vecernia >ilei de MariC

C2VON# KNAIN#E

Aceast5 sumar5 t=lcuire a 3ostului 3a$telui este scris5 pentru aceia P $i sunt muli ast5>i P care doresc o mai <un5 ;neleAere a tradiiei liturAice a %isericii $i o mai con$tient5 participare la viaa acesteia. up5 cum citim. poc5ina este ;nceputul $i condiia pentru o adev5rat5 via5 cre$tin5. 3rimul cuv=nt al lui "ristos c=nd a ;nceput s5 propov5duiasc5 a fost: G3oc5ii)v5QHBMatei. IV. /'C. ar ce este poc5inaN ;n Ara<a vieii noastre cotidiene nu avem timp s5 ne A=ndim la aceasta ci. pur $i simplu. socotim c5 tot ce avem de f5cut de)a lunAul 3ostului este s5 ne a<inem de la consumarea anumitor m=nc5ruri. s5 renun5m la GdistraciiH. s5 ne spovedim. s5 lu5m de>leAarea de la du7ovnic. s5 primim Bo dat5 ;n tot anulQC !f=nta ;mp5rt5$anie. iar apoi s5 ne consider5m ;n perfect5 Gr=nduial5H p=n5 anul viitor. Cu toate acestea. tre<uie s5 e6iste un motiv pentru care %iserica a r=nduit $apte s5pt5m=ni ca o vreme aparte pentru poc5in5 $i pentru care ne c7eam5 la un lunA $i susinut efort du7ovnicesc. F5r5 ;ndoial5 c5 toate acestea m5 privesc pe mine, credina mea, viaa mea, apartenena mea la %iseric5. Nu este atunci prima mea datorie s5 ;ncerc s5 ;neleA ;nv55tura %isericii mele despre 3ost. s5 ;ncerc s5 fiu un cre$tin ortodo6 nu numai cu numele ci $i prin ;ns5$i viaa meaN &

ALEXAN ER !C"MEMANN

La ;ntre<5rile: Ce este poc5inaN e ce avem nevoie de eaN Cum ne putem poc5iN 3ostul 3a$telui ne ofer5 r5spunsurile. Acesta este cu adev5rat o $coal5 a poc5inei la care fiecare cre$tin tre<uie s5 mearA5 an de an pentru a)$i ad=nci credina. a)$i reconsidera $i. dac5 este posi<il. a)$i sc7im<a viaa. Este un minunat pelerinaM c5tre i>voarele credinei ortodo6e P o redescoperire a felului ortodo6 de a fi. %iserica ne ;mp5rt5$e$te sensul acestei perioade unice prin intermediul structurii $i atmosferei sluM<elor 3ostului. e aceea. aceast5 sumar5 t=lcuire a 3ostului se <a>ea>5 ;ndeose<i P dar nu e6clusiv P pe sluM<ele din timpul 3ostului. Am n5deMdea c5 cititorul poate descoperi faptul c5 ;n aceast5 lume nimic nu este at=t de frumos $i ad=nc. at=t de inspirat $i inspirator precum acelea pe care %iserica. Maica noastr5. ni le descoper5 $i ni le d5ruie$te ;ndat5 ce p5$im ;n <inecuv=ntata vreme a Gprim5verii 3ostuluiH.

IN#R4 2CERE

34!#2L: C?L?#4RIA C?#RE 3A!#E i

*

C=nd un om purcede ;ntr)o c5l5torie tre<uie s5 cunoasc5 ;ncotro se ;ndreapt5. La fel se ;nt=mpl5 $i cu 3ostul. Mai presus de orice. 3ostul este o c5l5torie du7ovniceasc5. iar destinaia sa este 3astele. G3ra>nic al pra>nicelorH. El este preA5tirea pentru Gplinirea 3a$telui. descoperirea cea adev5rat5H. e aceea. tre<uie s5 ;ncepem prin a ;ncerca s5 ;neleAem leA5tura dintre 3ost $i 3a$te. pentru c5 aceasta descoper5 ceva esenial. ceva funda) mental referitor la credina $i viaa noastr5 cre$tin5. Este oare necesar s5 e6plic5m c5 3astele este mult mai mult dec=t una dintre s5r<5tori. mult mai mult dec=t o comemorare anual5 a unui eveniment trecutN 4ricine a luat parte. c7iar $i o sinAur5 dat5. la acea noapte care este Gmai luminoas5 dec=t >iuaH. care a Austat din acea unic5 <ucurie. cunoa$te acest lucru. ar ce este aceast5 <ucurieN e ce putem c=nta a$a cum o facem ;n timpul LiturA7iei pascale: GAst5>i toate s)au umplut de lumin5. cerul $i p5m=ntul $i cele de su< p5m=ntHN Cu ce ;neles pr5>nuim. a$a cum o afirm5m c5 o facem: Gmoartea morii. >dro<irea iadului. ;nceputul unei noi $i nesf=r$ite viei...HN R5spunsul la toate aceste ;ntre<5ri este: noua via, care cu aproape dou5 mii de ani ;n urm5 a r5s5rit din morm=nt. ne)a fost d5ruit5 nou5. tuturor celor care credem ;n "ristos. @i ne)a fost dat5 ;n >iua //

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

%ote>ului nostru. ;n care a$a cum !f=ntul Apostol 3avel spune: Gne)am ;nAropat cu El. ;n moarte. prin <ote>. pentru ca. precum "ristos a ;nviat din mori. prin slava #at5lui. a$a s5 um<l5m $i noi ;ntru ;nnoirea vieiiHBRomani. VI. :C. Astfel. de 3a$te pr5>nuim ;nvierea lui "ristos ca pe ceva ce s)a petrecut $i ;nc5 se mai petrece cu noi" 3entru c5 fiecare am c5p5tat darul acestei viei noi. puterea de a o primi ;n5untrul nostru $i de a tr5i dup5 r=nduielile ei. Este un dar care sc7im<5 total atitudinea noastr5 fa5 de orice ;n aceast5 lume. inclusiv fa5 de moarte. 3rin acest dar putem s5 afirm5m cu <ucurie: GMoartea nu mai e6ist5QH 4. dar moartea este ;nc5 acolo. s5 fim siAuri. ;nc5 o ;nfrunt5m. iar ;ntr)o >i va veni s5 ne ia. C5ci ;n aceasta st5 ;ntreaAa noastr5 credin5: prin propria !a moarte. "ristos a sc7im<at natura intim5 a morii. a transformat)o ;ntr)o punte P o GtrecereH. un G3a$teH P c5tre ;mp5r5ia lui umne>eu. sc7im<=nd traAedia traAediilor ;ntr)o <iruin5 capital5. GCu moartea pe moarte c5lc=ndH. ne)a f5cut p5rta$i la ;nvierea !a. Acesta este motivul pentru care. la sf=r$itul 2treniei 3a$telui spunem: G"ristos a ;nviat $i viaa st5p=ne$teQ "ristos a ;nviat $i nici un mort nu r5m=ne ;n morm=ntQH Aceasta este credina %isericii m5rturisit5 $i v5dit5 de nenum5raii s5i sfini. 4are nu ni se confirm5 >ilnic c5 aceast5 credin5 o avem foarte rar. c5 tot timpul risipim $i ;n$el5m Gviaa cea nou5H pe care am primit)o ca pe un dar. $i c5 de fapt noi tr5im ca $i cum "ristos n)ar fi ;nviat din mori. ca $i cum acest unic eveniment nu ar avea nici un sens pentru noiN #oate acestea se petrec din cau>a sl5<iciunii noastre. din cau>a imposi<ilit5ii noastre de a tr5i statornic ;n Gcredin5. n5deMde $i draAosteH. la acel nivel c5tre care "ristos ne)a ridicat c=nd a spus: GC5utai mai ;nt=i ;mp5r5ia lui umne>eu $i dreptatea !aH. 3ur $i simplu uit5m toate acestea P at=t de ocupai. at=t de ad=ncii suntem ;n pro<lemele noastre cotidiene P. $i pentru c5 uit5m. c5dem. Iar din cau>a acestei uit5ri totale. din cau>a acestei c5deri $i a acestui p5cat. viaa noastr5 devine din nou cea Gvec7eH P ne;nsemnat5. mo7or=t5 $i ;n cele din urm5 >adarnic5 P o pereArinare lipsit5 de sens care este calea c5tre un sf=r$it f5r5 sens. Reu$im s5 uit5m

c7iar $i moartea. iar atunci. pe nea$teptate. ;n miMlocul vieii noastre GfericiteH se apropie: ;nfrico$5toare. implaca<il5. a<surd5. I8iitcm. din c=nd ;n c=nd. s5 recunoa$tem $i s5 m5rturisim Icluritele noastre Gp5cateH. ne;ncet=nd totu$i s5 raport5m viaa noastr5 la acea via5 nou5 pe care "ristos a descoperit)o $i ne)a d5ruit)o. Cu adev5rat. tr5im ca $i c=nd El nu ar fi venit niciodat5. Acesta este sinAurul p5cat adev5rat. p5catul p5catelor. nesf=r$ita li istee $i traAedie a cre$tin5t5ii noastre. ac5 pricepem aceasta. atunci putem ;neleAe ce este 3astele. de ce este nevoie de 3ost $i ce implic5 acesta. 3entru c5 a<ia atunci ;neleAem c5 tradiiile liturAice ale %isericii. toate perioadele $i sluM<ele sale. e6ist5. ;nt=i de toate. cu scopul de a ne RiMuta s5 rec5p5t5m vederea $i Austul acestei viefi noi pe care noi at=t de u$or o risipim $i o ;n$el5m. pentru a face poc5in5 $i a ne ;ntoarce la ea. Cum putem iu<i $i dori ceea ce nu cunoa$temN Cum putem a$e>a mai presus de orice altceva ;n viaa noastr5. ceva ce nu am v5>ut $i de care nu ne)am <ucuratN 3e scurt: cum putem c5uta o ;mp5r5ie despre care nu $tim nimicN !luM<ele %isericii au fost de la ;nceput $i ;nc5 sunt intrarea noastr5 ;n5untru. comuniunea noastr5 cu viaa nou a mpriei" %iserica ne descoper5 prin viaa sa liturAic5 ceva despre care Gurec7ea nu a au>it. oc7iul nu a v5>ut $i ceva ce ;nc5 nu a intrat ;n inima omului. dar umne>eu /)a preA5tit pentru cei ce)L iu<esc pe ElH. Iar ;n centrul acestei viei liturAice. ca inim5 $i apoAeu al s5u. precum soarele care r5s5rind p5trunde ;n tot locul. st5 3astele. Acesta este u$a desc7is5 ;n fiecare an c5tre neAr5ita frumusee a ;mp5r5iei lui "ristos. este preAustarea <ucuriei ve$nice care ne a$teapt5. slava <iruinei care. de$i nev5>ut5. umple deMa ;ntreaAa Creaie: GMoartea nu mai e6ist5QH !luM<ele %isericii. ;n totalitatea lor. Aravitea>5 ;n Murul 3a$telui $i. prin urmare. anul liturAic. adic5 succesiunea timpurilor liturAice $i a pra>nicelor. devine o c5l5torie. un pelerinaM c5tre 3a$te. %fritul care este ;n acela$i timp $i nceputul* sf=r$itul tuturor celor Gvec7iH. ;nceputul vieii celei noi. puntea statornic5 ce leaA5 aceast5 lume cu ;mp5r5ia deMa descoperit5 prin "ristos.

/E

/(

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

@i totu$i viaa Gvec7eH. aceea a p5catului $i a mesc7in5riei nu este u$or de <iruit $i de sc7im<at. EvanA7elia a$teapt5 $i cen de la om un efort de care. ;n starea sa actual5. este practiS incapa<il. !untem ispitii cu o priveli$te. un el. un fel de via5 care sunt at=t de mult peste posi<ilit5ile noastreQ C7iar $i apostolii. c=nd au au>it ;nv55turile omnului lor. L)au ;ntre<at cu de>n5deMde: G ar cum poate fi posi<il5 aceastaNH ;ntr)adev5r. nu este u$or s5 respinAem un m5runt ideal de via5. construit pe AriMile >ilnice. ale c5ut5rii <unurilor materiale. siAuranei $i pl5cerii. pentru un ideal de via5 ;n care des5v=r$irea este scopul ultim: GFii des5v=r$ii precum #at5l vostru din ceruri des5v=r$it esteH. Lumea aceasta prin toate miMloacele sale de comunicare ne ;ndeamn5: Fii fericit. ia)o domol. urmea>5 calea cea mai simpl5Q "ristos spune ;n EvanA7elie: GAleAe calea cea str=mt5. lupt5 $i p5time$te. pentru c5 aceasta este calea c5tre sinAura fericire adev5rat5H. ar f5r5 aMutorul %isericii cum putem face aceast5 teri<il5 aleAere. cum putem s5 ne pocim $i s5 ne ntoarcem la neAr5ita f5A5duin5 d5ruit5 nou5 ;n fiecare an de 3a$teN Aici intervine 3ostul 3a$telui. Acesta este aMutorul pe care %iserica ni)/ ;ntinde nou5R $coala poc5inei. sinAura care va face posi<il5 primirea 3a$telui nu ca pe o simpl5 de>leAare de a m=nca. a <ea $i a ne rela6a. ci ;ntr)adev5r ca pe sf=r$itul Gcelor vec7iH din noi. ca pe intrarea noastr5 ;ntru Gcele noiH. ;n %iserica primar5 scopul principal al 3ostului era s5 preA5teasc5 Gcate7umenulH. adic5 pe cre$tinul nou convertit pentru %ote>. care. ;n acea vreme. se s5v=r$ea ;n timpul LiturA7iei pascaleE. ar c7iar $i atunci c=nd %iserica arareori mai <ote>a aduli iar instituia cate7umenatului disp5ruse. scopul funda) mental al 3ostului a r5mas nesc7im<at. Cu toate c5 noi suntem <ote>ai. risipim $i ;n$el5m permanent e6act ceea ce am primit la %ote>. e aceea. 3astele este ;ntoarcerea noastr5 anual5 la propriul nostru <ote>. pe c=nd 3ostul este preA5tirea noastr5 pentru efortul ;ncet $i susinut. pentru a reali>a. la sf=r$it. propria noastr5 GtrecereH sau ,pasc(a- BGpa$teHC c5tre viaa cea nou5 ;n "ristos. ac5. a$a cum vom vedea. sluM<ele 3ostului p5strea>5

C7iar $i ast5>i caracterul lor cate7etic $i <aptismal. acestea nu repre>int5 r5m5$ie ar7eoloAice ale trecutului. ci repre>int5 ceva iictual $i esenial pentru noi. 3entru fiecare an 3ostul $i 3astele sunt. o dat5 ;n plus. redescoperirea $i refacerea de c5tre noi a M5rii la care am fost adu$i prin propria noastr5 moarte $i ;nviere. ;n %ote>. 4 c5l5torie. un pelerinaMQ #otu$i. ;ndat5 ce ;ncepem acest pelerinaM. ;ndat5 ce facem primul pas ;n Gtristeea str5lucitoareH Ri Costului vedem P foarte. foarte departe P destinaia. Aceasta este <ucuria 3a$telui. este intrarea ;ntru slava ;mp5r5iei. @i este aceast5 vedere preAustarea 3a$telui. care face tristeea 3ostului str5lucitoare $i ostenelile noastre postitoare o Gprim5var5 du7ovniceasc5H. Noaptea poate fi ;ntunecoas5 $i lunA5. dar de)a lunAul pelerinaMului o ra>5 tainic5 $i str5lucitoare pare c5 luminea>5 la ori>ont. GNu ne ru$ina pe noi din n5d5Mduirea noastr5. Iu<itorule de oameniQH

/:

CAPITOLUL I

PREGTIREA PENTRU POSTUL PATELUI

." orina / uminica lui 0a(eu1

Cu mult ;nainte de ;nceputul propriu)>is al 3ostului. %iserica face cunoscut5 apropierea acestuia $i ne invit5 s5 p5$im ;n perioada de preA5tire de dinainte de 3ost. Este o tr5s5tur5 caracteristic5 a tradiiei liturAice ortodo6e aceea c5 fiecare s5r<5toare sau perioad5 important5 P3a$te. Cr5ciun. 3ostul 3a$telui etcP este anunat5 $i GpreA5tit5H;nainte. e ceN in cau>a unei profunde cunoa$teri psi7oloAice a firii omene$ti de c5tre %iseric5. Cunosc=nd superficialitatea $i ;nsp5im=nt5toarea laici>are a vieii noastre. %iserica cunoa$te neputina noastr5 de a ne sc7im<a rapid. de a trece <rusc de la o stare du7ovniceasc5 sau intelectual5 la alta. Astfel. cu mult ;nainte ca ostenelile actuale ale 3ostului s5 ;nceap5. %iserica ne atraAe atenia asupra serio>it5ii acestora $i ne invit5 s5 reflect5m asupra semnificaiei lor. ;nainte de a putea GpracticaH 3ostul. ni se d5 t=lcul s5u. Aceast5 preA5tire include cinci uminici consecutive ce preced 3ostul. fiecare din acestea P prin pericopele sale <i<lice specifice P fiind dedicat5 unor aspecte fundamentale ale poc5inei. 3rima ;n$tiinare referitoare la 3ost /'

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

este f5cut5 ;n uminica ;n care se cite$te pericopa evanA7elic5 despre Da7eu BLuca. XIX. / P /IC. Aceasta este istoria unui om care era prea mic de statur5 pentru a)/ vedea pe lisus. dar care dorea at=t de mult s5)/ vad5 ;nc=t s)a urcat ;ntr)un copac. lisus a r5spuns dorinei acestuia $i a mers ;n casa lui. Astfel. tema acestei prime vestiri este dorina" 4mul urmea>5 dorinei sale. !e poate spune c7iar c5 omul este dorin5. iar acest adev5r psi7oloAic fundamental despre firea omeneasc5 este m5rturisit de EvanA7elie: G2nde este comoara taH. spune "ristos. Gacolo este $i inima taH. 4 dorin5 puternic5 ;nfr=nAe limit5rile fire$ti ale omuluiR c=nd cu pasiune dore$te ceva. reali>ea>5 lucruri pe care GfirescH nu le poate s5v=r$i. Fiind GscundH el se <iruie $i se transcende pe sine. !inAura pro<lem5 este totu$i dac5 noi ne dorim lucrurile <une. dac5 puterea dorinei din noi este orientat5 c5tre scopuri <une sau dac5 P;n cuvintele unui ateu e6isten) ialist. 1ean 3aul !artre P omul este o Gmistuire >adarnic5H. Da7eu $i)a dorit Glucrul <unH. el a dorit s5 vad5 $i s5 se apropie de "ristos. El este primul sim<ol al poc5inei. pentru c5 poc5ina ;ncepe ca o redescoperire a naturii profunde a tuturor dorinelorR dorina dup5 umne>eu $i dup5 dreptatea Lui. dup5 viaa adev5rat5. Da7eu este GscundH P ne;nsemnat. p5c5tos $i m5rAinit P totu$i dorina lui a <iruit peste toate acestea. El a GforatH atenia lui "ristosR L)a adus pe "ristos ;n casa lui. Aceasta este deci prima vestire. prima invitaie: al nostru este a dori ceea ce avem cel mai profund $i adev5rat ;n noi. a con$tienti>a setea $i foamea pentru A<solutul din noi. c7iar dac5 $tim sau nu. $i care. atunci c=nd ne a<atem de la el $i p5r5sim dorinele noastre. ne transform5. ;ntr)adev5r. ;ntr)o Gmistuire >adarnic5H. @i dac5 dorim ;ndeaMuns de profund. ;ndeaMuns de puternic. "ristos va r5spunde.

2" %merenia / uminica Vameului i a 3ariseului1

2rm5toarea uminic5 este numit5 G uminica Vame$ului $i a FariseuluiH. ;n aMunul acestei >ile. !=m<5ta. la Vecernie. cartea liturAic5 folosit5 de)a lunAul 3ostului 3a$telui P 4riodu# P ;$i face prima sa apariie. iar te6te din el sunt ad5uAate la imnurile $i ruA5ciunile de r=nd ale sluM<elor s5pt5m=nale de ;nviere. Acestea de>volt5 urm5torul aspect maMor al poc5inei: smerenia" 3ericopa evanA7elic5 BLuca. XVIII. /IP/:C ne ;nf5i$ea>5 un om satisf5cut ;ntotdeauna de sine $i care consider5 c5 se supune tuturor cerinelor reliAiei. El este siAur pe sine $i m=ndru de el. ;n realitate. totu$i. el a falsificat sensul reliAiei. El o reduce astfel la o<servaii e6terne $i ;$i m5soar5 cucernicia prin prisma >eciuielii pe care o d5dea la templu. ;ns5 vame$ul se smere$te pe sine $i smerenia sa ;l ;ndrept5e$te pe el ;n faa lui umne>eu. ac5 e6ist5 o calitate moral5 aproape desconsiderat5 $i c7iar neAat5 ast5>i. aceea. ;ntr)adev5r. este smerenia. Cultura ;n care tr5im ne insufl5 permanent sensul m=ndriei. al m5ririi de sine. al ;ndrept5irii de sine. Aceasta se <a>ea>5 pe faptul c5 omul nu poate reali>a nimic prin el ;nsu$i $i c7iar ni)/ ;nf5i$ea>5 pe umne>eu ca 2nul Care tot timpul Gacord5 creditH pentru reali>5rile $i faptele <une ale omului. !merenia P fie individual5 sau comun5. etnic5 sau naional5 P este privit5 ca un sim<ol al sl5<iciunii. ca ceva deAradant pentru un om adev5rat. C7iar $i <isericile noastre. nu sunt ele ;m<i<ate cu acela$i spirit al fariseuluiN Nu dorim noi ca orice contri<uie. orice Gfapt5 <un5H. tot ceea ce facem pentru %iseric5 s5 fie cunoscut. l5udat. s5 fie mediati>atN ar ce este atunci smereniaN R5spunsul la aceast5 ;ntre<are pare a fi unul parado6al. pentru c5 ;$i are r5d5cinile ;ntr)o afirmaie aparent neo<i$nuit5: umne!eu nsui este smerit5 /&

/+

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MATL

#otu$i. pentru acela care)L cercetea>5 pe umne>eu $i)L contempl5 ;n Creaia !a $i ;n lucr5rile !ale de m=ntuire. este evident c5 smerenia este. ;ntr)adev5r. o virtute divin5. adev5ratul coninut $i str5lucirea acelei slave care. a$a cum c=nt5m ;n timpul !fintei LiturA7ii. umple cerul $i p5m=ntul. ;n mentalitatea noastr5 omeneasc5 avem tendina de a opune GslavaH $i GsmereniaH P ultima fiind pentru noi un semn de sl5<iciune. 3entru noi iAnorana $i incompetena sunt cei doi factori ce ne determin5 sau ar tre<ui s5 ne determine s5 ne simim smerii. Aproape c5 este imposi<il s5 Gtraduci ;n faptH omului modern. 7r5nit din pu<licitate. din afirmarea de sine $i dintr)o nesf=r$it5 laud5 de sine. c5 tot ceea ce este ;ntr)adev5r perfect. frumos $i <un este ;n acela$i timp n mod firesc smerit& datorit5 perfeciunii sale nu necesit5 ;n nici un fel Gpu<licitateH. slav5 e6terioar5 sau GadulareH. umne>eu este smerit pentru c5 este perfectR smerenia Lui este slava !a $i sursa adev5ratei frumusei. perfeciuni $i <un5t5i. $i oricine se apropie de umne>eu $i)L cunoa$te devine imediat p5rta$ la smerenia divin5 $i este ;nfrumuseat prin ea. Aceasta este taina Fecioarei M5ria. Maica lui "ristos. a c5rei smerenie a f5cut)o <ucuria ;ntreAii Creaii $i cea mai mare revelaie a frumuseii pe p5m=nt. taina tuturor sfinilor $i taina fiec5rei fiine umane din timpul puinelor momente ale apropierii sale de umne>eu. Cum poate deveni cineva smeritN R5spunsul. pentru un cre$tin. este simpluR contempl=ndu)L pe "ristos. smerenia divin5 ;ntrupat5. Cel prin Care umne>eu a descoperit o dat5 pentru totdeauna slava !a ca smerenie $i smerenia !a ca slav5. GAst5>iH a spus "ristos ;n noaptea supremei !ale smerenii. GFiul 4mului se preasl5ve$te $i umne>eu se preasl5ve$te ;n ElH. !merenia se ;nva5 contempl=ndu)/ pe "ristos. Care a spus: G;nv5ai de la Mine. pentru c5 sunt <l=nd $i smerit cu inimaH. In cele din urm5 smerenia se ;nva5 m5sur=nd totul prin El. raport=nd totul la El. F5r5 "ristos. adev5rata smerenie este imposi<il5. pe c=nd cu fariseul reliAia ;ns5$i devine un act de m=ndrie al reali>5rilor umane. alt5 form5 de m5rire de sine fariseic5.
20

3erioada de post ;ncepe astfel printr)o c5utare. o ruA5ciune de smerenie. care este ;nceputul adev5ratei poc5ine. 3entru c5 poc5ina. mai presus de orice. este o rentoarcere la adevrata rnduial a lucrurilor, refacerea vederii limpe>i asupra lucr5rilor divine. Ea este deci ;nr5d5cinat5 ;n smerenie $i smerenia P dumne>eiasca $i minunata smerenie P este rodul $i sf=r$itul poc5inei. G!5 fuAim... de vor<a cea ;nalt5 a fariseuluiH. spune Condacul acestei >ile. ,i s nvm nlimea Araiurilor celor smerite ale vame$ului...H !untem la u$ile poc5inei $i la cel mai solemn moment al priveA7erii de uminic5: dup5 ce ;nvierea $i ar5tarea lui "ristos au fost vestite P G;nvierea lui "ristos v5>=nd...H P. c=nt5m pentru prima dat5 troparele ce ne vor ;nsoi ;n ;ntreAul 3ost: G2$ile poc5inei desc7ide)mi mie. 5t5torule de via5R c5 m=nec5 du7ul meu la %iserica #a cea sf=nt5. purt=nd loca$ al trupului cu totul spurcat. Ci ca un ;ndurat cur5e$te)/ cu mila milostivirii #ale. ;n c5r5rile m=ntuirii ;ndreptea>5)m5. N5sc5toare de umne>eu. c5ci cu p5cate Aro>ave mi)am spurcat sufletul $i cu lenevire mi)am c7eltuit toat5 viaa meaR ci cu ruA5ciunile #ale spal5)m5 de toat5 necur5ia. La mulimea p5catelor mele celor rele. cuAet=nd eu. tic5losul. m5 cutremur de ;nfrico$ata >i a Mudec5ii. ci ;ndr5>nind spre mila milostivirii #ale. ca avid striA Lie: Miluie$te)m5 umne>eule dup5 mare mila #aH.

6" ntoarcerea din e7il / uminica 3iului 8isipitor1

;n a treia uminic5 din perioada preA5tirii pentru 3ost. au>im para<ola Fiului Risipitor BLuca. XV. //)(EC. ;mpreun5 cu imnurile c=ntate ;n aceast5 >i. para<ola ne de>v5luie timpul E/

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

poc5inei ca fiind ntoarcerea omului din e7il" Fiul risipitor. ni se spune. a plecat ;ntr)o ar5 ;ndep5rtat5. c7eltuind toi <anii pe care ;i avea. 4 ar5 ;ndep5rtat5Q Aceast5 definiie a condiiei noastre umane. pe care tre<uie s5 ne)o asum5m $i s5 ne)o impropriem atunci c=nd ;ncepem s5 ne apropiem de umne>eu. este unic5. 2n om care nu a trecut niciodat5 prin aceast5 e6perien5. fie ea c7iar $i foarte scurt5. care nu a simit niciodat5 c5 este ;nstr5inat de umne>eu $i de adev5rata via5. nu va ;neleAe niciodat5 care este esena cre$tinismului. @i acela care se simte perfect Gacas5H ;n aceast5 lume $i ;n viaa ei. care niciodat5 nu a fost atins de dorina dup5 alt5 Realitate. nu va ;neleAe ce este poc5ina. 3oc5ina este adesea identificat5 cu o ;n$iruire rece $i Go<iectiv5H a p5catelor $i a Are$elilor. ca un act de pledoarie pentru vinov5ie ;n faa unei acu>aii Muridice. !povedania $i de>leAarea de p5cate sunt privite ca fiind de natur5 Muridic5. dar ceva esenial este omis. ceva f5r5 de care nici spovedania $i nici de>leAarea de p5cate nu au nici o semnificaie sau putere real5. Acest GcevaH este c7iar sentimentul de nstrinare de umne!eu, de <ucuria comuniunii 7arice cu El. de la adev5rata via5 creat5 $i dat5 de umne>eu. Este u$or. ;ntr)adev5r. s5 m5 spovedesc c5 nu am postit ;n >ilele r=nduite. c5 nu mi)am f5cut ruA5ciunile sau c5 m)am m=niat. Este un lucru diferit. totu$i. acela de a reali>a dintr)o dat5 c5 am p=nA5rit $i c5 mi)am pierdut frumuseea sufleteasc5. c5 sunt departe de adev5rata mea cas5. de adev5rata mea via5. $i c5 ceva preios. curat $i frumos a fost rupt f5r5 speran5 ;n structura intim5 a e6istenei mele. Aceasta $i numai aceasta este poc5ina. dorina ad=nc5 de a te rentoarce, de a te ;napoia. de a rec5p5ta c5minul pierdut. Eu am primit de la umne>eu <oA5ii minunate: ;nt=i de toate viaa $i posi<ilitatea de a m5 <ucura de ea. de a o umple de sens. de draAoste $i cunoa$tereR apoi P ;n %ote> P noua via5 a lui "ristos ;nsu$iR darul !f=ntului u7. pacea $i <ucuria ;mp5r5iei ve$nice. Am primit cunoa$terea lui umne>eu $i prin El cunoa$terea ;ntreAii Creaii $i puterea de a fi Fiul lui umne>eu. @i toate acestea le)am pierdut. toate acestea

Ic risipesc ;n tot timpul. nu numai prin Gp5cateleH $i GAre$elileH personale. ci prin p5catul p5catelor: ;ndep5rtarea draAostei mele de la umne>eu. prefer=nd Gara ;ndep5rtat5H ;n locul minunatei Case a #at5lui. ar %iserica este aici ca s5)mi aminteasc5 de ceea ce am p5r5sit $i am pierdut. @i a$a cum ea ;mi reaminte$te. ;mi amintesc $i eu: G e la p5rinteasc5 slava #a dep5rt=ndu)m5 ne;nelepe$teH. spune Condacul acestei >ile. G;ntru r5ut5i am risipit <oA5ia care mi)ai dat. 3entru aceasta Alasul desfr=natului aduc Lie: Jre$it)am ;naintea #a. 35rinte ;ndurateQ 3rime$te)m5 pe mine. cel ce m5 poc5iesc. $i m5 f5 ca pe unul din sluMitorii #5iH. @i atunci. c=nd mi amintesc, A5sesc ;n mine dorina $i puterea de a m5 re;ntoarceR G...m5 voi ;ntoarce la #at5l Meu pl=nA=nd cu lacrimi: prime$te)m5 ca pe unul din sluMitorii #5iH. 4 particularitate liturAic5 a acestei G uminici a Fiului RisipitorH tre<uie menionat5 aici ;n mod special. La 2trenia de uminic5. dup5 solemnul $i veselul 3salm al #olieleului, c=nt5m tristul $i nostalAicul 3salm /(*: GLa r=ul %a<ilonului. acolo am $e>ut $i am pl=ns c=nd ne)am adus aminte de !ion... Cum s5 c=nt5m c=ntarea omnului ;n p5m=nt str5inN e te voi uita. Ierusalime. uitat5 s5 fie dreapta meaQ !5 se lipeasc5 lim<a mea de Aruma>ul meu. de nu)mi voi aduce aminte de tine. de nu voi pune ;nainte Ierusalimul. ca ;nceput al <ucuriei mele.H Acesta este 3salmul ;nstr5in5rii. El era c=ntat de evrei ;n captivitatea lor <a<ilonic5. pe c=nd se A=ndeau la ora$ul sf=nt al Ierusalimului. El a devenit pentru totdeauna c=ntecul omului atunci c=nd reali>ea>5 ;ndep5rtarea sa de umne>eu $i. reali>=nd aceasta. devine om din nou: ca unul ce nu poate fi niciodat5 deplin satisf5cut de nimic ;n aceast5 lume dec5>ut5. care prin structur5 $i vocaie este un pelerin al A<solutului.

22

23

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

Acest 3salm va fi c=ntat ;nc5 de dou5 ori. ;n ultimele dou5 uminici. ;nainte de ;nceperea 3ostului. El ne ;nf5i$ea>5 3ostul ;nsu$i ca pelerinaM $i poc5in5 P ca rentoarcere"
/0

9" nfricotoarea :udecat / uminica Lsatului sec de carne1

2rm5toarea uminic5 este numit5 G uminica l5satului sec de carneH pentru c5 de)a lunAul s5pt5m=nii ce urmea>5 este I r=nduit5 de c5tre %iseric5 o postire parial5 P a<inerea de la consumul de carne. Aceast5 r=nduial5 urmea>5 a fi ;neleas5 ;n lumina a ceea ce s)a spus mai ;nainte despre sensul preA5tirii ;nainte de 3ost. %iserica ;ncepe acum s5 ne Gacomode>eH cu efortul du7ovnicesc pe care)/ va a$tepta de la noi $apte >ile mai t=r>iu. #reptat. ea ne poart5 ;ntru acest efort P cunosc=nd neputina noastr5. anticip=nd sl5<iciunea noastr5 sufleteasc5. ;n aMunul acestei >ile B!=m<5ta l5satului sec de carneC. %iserica ne invit5 la o pomenire Aeneral5 a celor ce Gau adormit . ;ntru n5deMdea ;nvierii $i vieii ve$niceH. Aceasta este. ;ntr)ade) v5r. >iua cea mare de ruA5ciune a %isericii pentru cei mori. 3entru a ;neleAe sensul leA5turii dintre 3ostul 3a$telui $i ruA5ciunea pentru cei adormii. tre<uie s5 ne amintim c5 cre$tinismul este reliAia iubirii" "ristos le)a l5sat apostolilor nu o doctrin5 a m=ntuirii individuale. ci o nou5 porunc5 P Gs5 se iu<easc5 unul pe altulH. ad5uA=nd: G;ntru aceasta vor cunoa$te toi c5 suntei ucenicii Mei. dac5 vei avea draAoste unul c5tre altulH. Iu<irea este. deci. fundamentul. adev5rata via5 a %isericii. care este. ;n cuvintele !f=ntului IAnatie al Antio7iei. Gunitate de credin5 $i iu<ireH. 35catul este ;ntotdeauna lipsa draAostei $i. deci. separarea. i>olarea. r5><oiul tuturor ;mpotriva tuturor. Noua via5 d5ruit5 prin "ristos si transmis5 nou5 de c5tre %iseric5 este.
24

mai ;nt=i de toate. o via5 a ;mp5c5rii. a Gadun5rii ;n unitate a celor care sunt ;mpr5$tiaiH. restaurarea iu<irii distruse prin p5cat. ar cum putem ;ncepe ;ntoarcerea noastr5 c5tre umne>eu. ;mp5carea noastr5 cu umne>eu. dac5 ;n5untrul nostru noi nu ne ;ntoarcem la porunca cea mare a iu<iriiN RuA5ciunea pentru cei mori este e6presia fundamental5 a %isericii ca iubire" Ne ruA5m lui umne>eu s5)i pomeneasc5 pe cei pe care noi ;i pomenim $i facem aceasta tocmai pentru c5 ;i iu<im. RuA=ndu)ne pentru ei. ne ;nt=lnim cu ei ;n "ristos. care este draAoste $i care. pentru c5 este draAoste. ;nfr=nAe moartea. care este ultima <iruin5 asupra ;nstr5in5rii $i lipsei de draAoste. ;n "ristos nu este diferen5 ;ntre cei vii $i cei mori. El este Viaa $i aceast5 Via5 este lumina omului. Iu<indu)L pe "ristos. ;i iu<im pe cei ce sunt ;n ElR iu<ind pe cei ce sunt ;n El. ;l iu<im pe "ristos: aceasta este leAea %isericii $i motivaia pentru care se s5v=r$esc ruA5ciuni pentru cei adormii. Ceea ce ;i ine pe ace$tia vii este draAostea noastr5 adev5rat5 pentru "ristos. pentru c5 ;i ine G;n "ristosH. $i c=t de mult Are$esc acei cre$tini apuseni care ori reduc ruA5ciunea pentru cei mori la o doctrin5 Muridic5 a GmeritelorH $i a GcompensaiilorH ori pur $i simplu o respinA. consider=nd)o nefolositoare. Marele priveA7i al uminicii l5satului sec de carne pentru cei adormii serve$te ca model pentru toate pomenirile celor plecai dintre noi $i se repet5 a doua, a treia $i a patra !=m<5t5 din 3ostul 3a$telui. ra$ostea constituie din nou tema evanA7eliei din , uminica lsatului sec de came-" 3ericopa evanA7elic5 pentru aceast5 >i ne pre>int5 para<ola lui "ristos despre ;nfrico$5toarea 1udecat5 BMatei. XXV. (/ ):*C. C=nd "ristos va veni s5 ne Mudece. care va fi criteriul Mudec5ii LuiN 3ara<ola ne r5spunde: iu<irea P nu numai o simpl5 preocupare umanitar5 pentru o Mustiie a<stract5 $i pentru Gs5raciiH anonimi. ci iu<irea concret5 $i personal5 pentru cel de l=nA5 mine. oricine ar fi. pe care umne>eu a f5cut s5)/ ;nt=lnesc ;n viaa mea. Aceast5 preci>are este important5. pentru c5 ast5>i din ce ;n ce mai mult cre$tinii tind s5 identifice iu<irea cre$tin5 cu AriMile politice economice $i
25

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

socialeR cu alte cuvinte. ei mut5 centrul de Areutate de la persoan $i evoluia sa unic5 la entit5i anonime precum: Gclas5 social5H. Gras5H etc. Nu spunem c5 aceste preocup5ri sunt Are$ite. Este limpede c5 pe c5r5rile vieii lor. ;n responsa<ilit5ile lor cet5ene$ti. profesionale etc. cre$tinii sunt c7emai s5 se ;nAriMeasc5. s5 fac5 ce este cel mai <ine dup5 posi<ilitatea $i ;neleAerea lor. pentru o societate dreapt5. eAal5 $i ;n Aeneral mai uman5. Cu siAuran5 c5 toate acestea i>vor5sc din cre$tinism $i pot fi insuflate prin iu<irea cre$tin5. Ca atare. iu<irea cre$tin5 este ceva diferit $i aceast5 diferen5 poate fi ;neleas5 $i meninut5 dac5 %iserica ;$i va p5stra misiunea sa unic5 $i dac5 nu va deveni o simpl5 GaAenie social5H. fiind limpede c5 %iserica nu poate fi considerat5 astfel. Iu<irea cre$tin5 este Gimposi<ilitatea posi<il5H de a)L vedea pe "ristos ;n cel5lalt. oricine ar fi. $i pe care umne>eu. ;n iconomia !a ve$nic5 $i tainic5. a 7ot5r=t s5)L aduc5 ;n viaa mea. fie c7iar $i numai pentru c=teva momente. nu ca pe un prileM de a face o Gfapt5 <un5H sau ca pe un e6erciiu de caritate. ci ca ;nce) putul unei ve$nice ;nsoiri ;n umne>eu ;nsu$i. 3entru c5. ;ntr)ade) v5r. ce este draAostea dac5 nu acea putere tainic5 ce transcende ;nt=mpl5torul $i e6teriorul din Gcel5laltH P pre>ena sa fi>ic5. treapta social5. oriAinea etnic5. capacitatea intelectual5 P $i aMunAe la suflet, unica Gr5d5cin5H personal5 a fiinei umane. partea divin5 din elN ac5 umne>eu iu<e$te fiecare om. aceasta se ;nt=mpl5 pentru c5 El cunoa$te comoara nepreuit5 $i a<solut unic5. GsufletulH sau G$ineleH pe care El le)a d5ruit fiec5ruia ;n parte. Iu<irea cre$tin5 este atunci participarea la acea cunoa$tere divin5 $i darul acelei iu<iri divine. Nu e6ist5 iu<ire Gimpersonal5H. pentru c5 iu<irea este minunata descoperire a GpersoaneiH ;n GomH. a unicului $i personalului ;n comun $i AeneraU. Este descoperirea a ceea ce este Gde iu<itH ;n fiecare om. a ceea ce este de la umne>eu. in acest punct de vedere. iu<irea cre$tin5 este uneori opusul Gactivismului socialH cu care at=t de adesea se identific5 cre$tinismul ast5>i. 3entru un Gactivist socialH o<iectul iu<irii nu

este GpersoanaHci individul, o unitate a<stract5 a unei la fel de a<stracte Gumanit5iH. ar pentru cre$tin5tate omul este Gdemn de a fi iu<itH pentru c5 el este persoan" VWcolo persoana este minimali>at5 la noiunea de GindividHR aici individul este v5>ut numai ca persoan5. GActivistul socialH nu are nici un interes pentru persoan5 $i cu u$urin5 o sacrific5 pentru Ginteresul comunH. Cre$tinismul pare s5 fie. $i ;n anumite privine de fapt este. mai deAra<5 sceptic despre acea GumanitateH a<stract5. $i comite un p5cat de moarte ;mpotriva sa de fiecare dat5 c=nd renun5 la AriMa $i la draAostea sa pentru persoan5. Activistul social este ;ntotdeauna GfuturisticH ;n a<ord5rile saleR el ;ntotdeauna acionea>5 ;n numele drept5ii. al ordinii. al fericirii $i pentru reali>area lor. Cre$tinismul se preocup5 mai puin de aceast5 pro<lematic5 a viitorului $i pune tot accentul pe acum ; sinAurul timp 7ot5r=tor pentru iu<ire. Cele dou5 atitudini nu se e6clud reciproc. dar nici nu tre<uie s5 fie confundate. Cre$tinismul. cu siAuran5. are responsa<ilit5i c5tre aceast5 lume $i tre<uie s5 le ;ndeplineasc5. Acesta este domeniul Gactivismului socialH. care aparine ;n totalitate Gacestei lumiH. Iu<irea cre$tin5 inte$te. totu$i dincolo de Gaceast5 lumeH. Ea ;ns5$i este o ra>5. o manifestare a ;mp5r5iei lui umne>euR ea transcende $i ;nvinAe toate m5rAinirile. toate Gcondiion5rileH acestei lumi. pentru c5 motivaia sa. scopul $i arderea sa. toate acestea sunt ;n umne>eu. @i noi $tim c5 totu$i. c7iar ;n aceast5 lume care e G;nvec7it5 ;n cele releH. sinAurele <iruine netrec5toare $i transformatoare sunt cele ale iu<irii. .!5 ne amintim de omul acestei iu<iri $i vocaii personale. s5 umplem lumea p5c5toas5 cu aceast5 iu<ire P aici este adev5rata misiune a %isericii. 3ara<ola 1udec5ii de Apoi ne vor<e$te despre iu<irea cre$tin5. Nu toi suntem c7emai s5 lucr5m pentru GumanitateH. cu toate acestea fiecare dintre noi a primit darul $i 7arul iu<irii lui "ristos. @tim c5 toi oamenii au nevoie ;n cele din urm5 de aceast5 iubire personal ; recunoa$terea sufletului unic din ea. ;n care frumuseea ;ntreAii Creaii se reflect5 ;ntr)un mod unic. @tim. de asemenea. c5 oamenii sunt ;n temni5. c5 sunt <olnavi $i

26

27

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

;nsetai. $i ;nfometai pentru c5 acea iu<ire personal5 i)a neAat. @i ;n cele din urm5 $tim c5 totu$i. oric=t de ;nAust $i de limitat este cadrul e6istenei noastre personale. fiecare dintre noi s)a f5cut responsa<il de o mic5 parte din ;mp5r5ia lui umne>eu. s)a f5cut responsa<il de acest dar al iu<irii lui "ristos. Astfel. c7iar dac5 am acceptat sau nu aceast5 responsa<ilitate. c7iar dac5 am iu<it sau am refu>at s5 iu<im. vom fi Mudecai. 3entru c5 G;ntruc=t unuia dintre ace$ti prea mici frai ai Mei ai f5cut. Mie mi)ai f5cut...H

GMulimile c5luA5rilor. pe voi ;ndrept5torilor p5rini cuvio$i. v5 cinstimR c5 prin voi. pe c5rarea cea dreapt5. cu adev5rat a um<la am cunoscutH ;n cele din urm5 vine ultima >i. numit5 de o<iceiG uminica Iert5riiH dar al c5rei nume liturAic tre<uie de asemenea menionat: ,I!$onirea lui =dam din 8ai-" Aceast5 denumire totali>ea>5. ;ntr)adev5r. ;ntreaAa preA5tire pentru 3ost. Acum $tim c5 omul a fost creat pentru Rai. pentru cunoa$terea lui umne>eu $i pentru comuniunea 7aric5 cu El. 35catul omului /)a lipsit pe om de acea via5 <inecuv=ntat5 iar e6istena lui pe p5m=nt s)a transformat ;ntr)un e6il. "ristos. M=ntuitorul lumii. desc7ide u$a raiului celui ce)L urmea>5 iar %iserica. prin de>v5luirea frumuseii ;mp5r5iei lui umne>eu prin viaa noastr5. un pelerinaM c5tre patria noastr5 cereasc5. Astfel. la ;nceputul 3ostului suntem ca $i Adam: G!cosu)s)a Adam din Rai pentru m=ncareR pentru aceasta $i $e>=nd ;n preaMma lui pl=nAea t=nAuindu)se $i cu Alas de umilin5 >icea: Vai mie ce am p5timit cu tic5losul. 4 porunc5 am c5lcat a !t5p=nului meu $i de tot <inele m)am lipsit. Raiule preasfinte. cel ce e$ti pentru mine s5dit $i pentru Eva ;ncuiat. roaA5 pe Cela ce te)a f5cut pe tine $i pe mine m)a >idit ca s5 m5 satur de florile tale. 3entru aceasta $i M=ntuitorul c5tre d=nsul a >is: Didirea mea nu voi s5 piar5 ci voi s5 se m=ntuiasc5 $i la cuno$tina adev5rului s5 vin5. C5 pe cel ce vine la Mine nu ;l voi Aoni afar5.H 3ostul este eli<erarea de su< ro<ia noastr5 fa5 de p5cat. din temnia Gacestei lumiH. Iar pericopa evanA7elic5 a acestei ultime uminici BMatei. VI. /:PE/C sta<ile$te condiiile acestei eli<er5ri. 3rima este postirea ; refu>ul de a accepta dorinele $i ;ndemnurile firii noastre dec5>ute. ca fiind normale. efortul de a ne desc5tu$a din st5p=nirea c5rnii asupra du7ului. 3entru a fi eficace. totu$i. postul nostru nu tre<uie s5 fie fariseic. nu tre<uie s5 ne Gf5limH ;ntru acesta. Nu tre<uie Gs5 ne ar5t5m oamenilor c5 postim. ci #at5lui nostru Care este ;n ascunsH. Cea de)a doua condiie este iertarea ; Gc5 de vei ierta oamenilor Are$alele lor. ierta)va $i vou5 #at5l vostru Cel cerescH. %iruina p5catului.

<" Iertarea / uminica Lsatului sec de brn!1

Iat5)ne aMun$i la ultimele >ile dinaintea 3ostului. eMa din timpul s5pt5m=nii l5satului sec de carne. care precede G uminica Iert5riiH. dou5 >ile P Miercurea $i Vinerea P au fost re>ervate spre o GpostireH deplin5: !f=nta LiturA7ie nu se va oficia. iar ;ntreaAa r=nduial5 $i tipicul sluM<elor poart5 caracteristicile liturAice ale 3ostului. Miercurea. la Vecernie. ne <ucur5m de venirea 3ostului prin acest imn minunat: GR5s5rit)a prim5vara postului $i floarea poc5inei. eci s5 ne cur5im pe noi frailor de toate spurc5ciunea $i 5t5torului de lumin5 s5)I >icem: !lav5 Lie. 2nule Iu<itorule de oameni.H %iserica pomene$te apoi. ;n !=m<5ta l5satului sec de <r=n>5. pe toi <5r<aii $i femeile care au fost Gluminai prin postireH: sfinii. care sunt modelele pe care tre<uie s5 le urm5m. c5l5u>itori ;n dificila Gart5H a postirii $i a poc5inei. ;n nevointa la care suntem Aata s5 purcedem nu suntem sinAuri: GVenii toi credincio$ii s5 l5ud5m cetele cuvio$ilor p5rini: pe Antonie c5petenia. pe luminatul EftimieR pe fiecare deose<i $i pe toi ;mpreun5 $i vieile acestor ca un alt Rai al desf5t5rii cu A=ndul socotindu)le...H Avem spriMinitori $i pilde:

2X

E&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

principalul semn al st5p=nirii sale asupra lumii. este dispersarea. i>olarea. ura. A$adar. prima ;ncercare de a sparAe aceast5 fort5rea5 a p5catului este iertarea: re;ntoarcerea la unitate. la solidaritate. la iu<ire. A ierta este a pune ;ntre mine $i Gvr5Mma$ulH meu iertarea lui umne>eu ;nsu$i. A ierta este dep5$irea Gpunctului mortH ;n relaiile umane $i raportarea lor la "ristos. Iertarea este Gcr5p5turaH ;mp5r5iei cere$ti desc7is5 c5tre aceast5 lume p5c5toas5 $i dec5>ut5. 3ostul 3a$telui ;ncepe. de fapt. de la Vecernia din aceast5 uminic5. Aceast5 sluM<5 unic5. at=t de ad=nc5 $i frumoas5. lipse$te din at=t de multe <iserici ale noastre. #otu$i nimic nu dest5inuie mai <ine GtonalitateaH 3ostului Mare ;n %iserica 4rtodo65R nic5ieri nu se manifest5 mai <ine c7emarea sa profund5 c5tre om. !luM<a ;ncepe cu o vecernie solemn5. cu sluMitori ;m<r5cai ;n ve$minte luminoase. !ti7urile care urmea>5 3salmului G oamne striAat)am c5tre #ine...H anun5 venirea 3a$telui $i. dincolo de 3ost. apropierea 3a$teluiQ GVremea postului s5 o ;ncepem luminat. supun=ndu)ne pe noi nevoinelor celor du7ovnice$ti. !5 ne l5murim sufletul. s5 ne cur5im trupul. !5 postim precum de <ucate a$a $i de toat5 patima. desf5t=ndu)ne cu <un5t5ile u7ului. ;ntru care petrec=nd cu draAoste. s5 ne ;nvrednicim toi a vedea prea cinstita patim5 a lui "ristos. umne>eu $i !fintele 3a$ti. du7ovnice$te <ucur=ndu)neH. 2rmea>5. apoi. Vo7odul cu c=ntarea: GLumin5 lin5 a !fintei slaveH. 3reotul sluMitor ;naintea>5 c5tre Glocul cel ;naltH din spatele altarului pentru a vesti 3roc7imenul de sear5. care ;ntotdeauna anun5 sf=r$itul unei >ile $i ;nceputul alteia. #roc(imenul cel >are al acestei >ile veste$te ;nceputul 3ostuluiR G!5 nu ;ntorci faa #a de la sluAa #aR C=nd m5 nec5Mesc deAra< m5 au>i Ia aminte spre sulfetul meu. $i)/ m=ntuie$te pre elH

Ascult5 melodia unic5 a acestui sti7 P aceast5 striAare care dintr)o dat5 umple <iserica: Gc=nd m5 nec5Mesc deAra< m5 au>iH P $i vei ;neleAe acest moment de ;nceput al 3ostului Mare: tainica ;ntrep5trundere dintre de>n5deMde $i n5deMde. dintre ;ntuneric $i lumin5. #oat5 preA5tirea se apropie acum de sf=r$it. !tau ;n faa lui umne>eu. ;n faa slavei $i a frumuseii ;mp5r5iei !ale. Reali>e> c5 aparin acesteia. c5 nu am alt c5min. nici o alt5 <ucurie. nici un alt elR reali>e>. de asemenea. c5 sunt e6ilat din acest c5min ;n ;ntunericul $i tristeea p5catului. Gc=nd m5 nec5MescQH. Iar ;n cele din urm5 ;mi dau seama c5 numai umne>eu m5 poate aMuta ;n aceast5 durere. c5 numai El poate GAriMi de sufletul meuH. 3oc5ina este. mai presus de orice. o c7emare disperat5 c5tre acel aMutor divin. Repet5m de cinci ori 3roc7imenul $i iat5 c5 3ostul a sositQ Ve$mintele luminate sunt puse deoparteR luminile sunt stinse. C=nd preotul sluMitor roste$te cererile pentru ectenia de sear5. strana r5spunde cu ceea ce se consider5 a fi Gc7eia 3ostuluiH .!e cite$te pentru prima oar5 ruA5ciunea de post a !f=ntului Efrem @irul. ;nsoit5 de metanii. La sf=r$itul sluM<ei credincio$ii se apropie de preot. cer=nd unii altora iertare. ;n timp ce ei s5v=r$esc acest ritual de ;mp5care. pentru c5 3ostul Mare ;ncepe prin aceste mi$c5ri ce e6prim5 draAostea. reuniunea. fr5ia. strana intonea>5 c=nt5rile pascale. Vom r5t5ci patru>eci de >ile prin de$ertul 3ostului. dar la cap5t str5luce$te deMa lumina 3a$telui. lumina ;mp5r5iei lui umne>eu.

30

34!#2L CEL MARE

CA3I#4L2L II

!L21%ELE 34!#2L2I

." ,4risteea strlucitoare3entru muli. dac5 nu pentru maMoritatea cre$tinilor orto) doc$i. 3ostul 3a$telui const5 dintr)un num5r limitat de reAuli $i prescripii formale predominant neAative: a<inerea de la anumite m=nc5ruri. dansuri $i c7iar filme. Acesta repre>int5 Aradul nostru de ;nstr5inare fa5 de adev5ratul du7 al %isericii. care ne este aproape imposi<il de ;neles. $i anume c5 3ostul ;nseamn5 $i GaltcevaH P ceva f5r5 de care toate aceste r=nduieli ;$i pierd ;n mare parte semnificaia. Acest GaltcevaH poate fi cel mai <ine descris ca o Gatmosfer5H. Gun climatH ;n care fiecare din noi intr5. ca fiind mai ;nt=i o stare a minii. a sufletului. un du7 care timp de $apte s5pt5m=ni p5trunde ;ntreaAa noastr5 e6isten5. !5 su<liniem ;nc5 o dat5 c5 scopul 3ostului nu este acela de a ne sili s5 accept5m c=teva o<liAaii formale. ci acela de a ne Gu$uraH inima. ;nc=t aceasta s5 se poat5 desc7ide c5tre realit5ile du7ovnice$ti. s5 cunoasc5 tainica Gsete $i foameH dup5 comuniunea 7aric5 cu umne>eu. Aceast5 Gatmosfer5H de post. aceast5 unic5 Gstare a miniiH. este determinat5 ;n mare m5sur5 de sluM<e. de o multitudine de 32

sc7im<5ri ce intervin ;n viaa liturAic5:. ;n aceast5 perioad5. Lu=ndu)le separat. aceste sc7im<5ri pot ap5rea ca fiind Gr=nduieliH de ne;neles. reAuli formale la care s5 se consimt5 lormalR dar ;nelese ca un ;ntreA. ele descoper5 $i comunic5 du7ul 3ostului. ne fac s5 vedem. s5 simim $i s5 e6periment5m acea tristee str5lucitoare care repre>int5 adev5ratul mesaM $i dar al 3ostului. !e poate spune. f5r5 e6aAerare. c5 !finii 35rini $i scriitori <iserice$ti. care au compus imnurile #riodului. care ;ncetul cu ;ncetul au orAani>at structura Aeneral5 a sluM<elor de post. care au ;mpodo<it LiturA7ia arurilor mai ;nainte sfinite cu acea frumusee special5. au avut o ;neleAere unic5 a sufletului omenesc. Cu adev5rat ei au cunoscut ne voinele poc5inei $i ;n fiecare an. de)a lunAul 3ostului Mare. ei fac accesi<ile aceste nevoine tuturor celor care au urec7i de au>it $i oc7i de v5>ut. Impresia Aeneral5 este aceea de Gtristee str5lucitoareH. C7iar $i cel care posed5 cuno$tine limitate despre sluM<e. intr=nd ;ntr)o <iseric5 ;n timpul unei sluM<e de post. ;neleAe aproape imediat. sunt siAur. ce semnificaie are aceast5 e6presie oarecum contradictorie. 3e de o parte. o anumit5 tristee tainic5 p5trunde sluM<ele: ve$mintele sunt ;ntunecate. sluM<ele sunt mai lunAi dec=t de o<icei $i mai GmonotoneH. totul este foarte a$e>at. 3ericopele evanA7elice $i c=nt5rile alternea>5 $i totu$i pare c5 nu se G;nt=mpl5H nimic. La intervale r=nduite. preotul iese din altar $i cite$te ;ntotdeauna aceea$i scurt5 ruA5ciune. iar ;ntreaAa o<$te r5spunde fiec5rei cereri a acestei ruA5ciuni prin ;nc7in5ciuni. Astfel. poposim pentru o vreme ;ndelunAat5 ;n aceast5 Gmono) tonieH P ;n aceast5 tristee tainic5. Iar apoi ;ncepem s5 reali>5m c5 aceast5 lunAime $i GmonotonieH a sluM<elor sunt necesare dac5 dorim s5 descoperim tainica $i la ;nceput nev5>uta lucrare a sluM<ei ;n noi. ;ncetul cu ;ncetul. ;ncepem s5 ;neleAem. sau mai deAra<5 s5 simim. c5 aceast5 tristee este ;ntr)adev5r Gluminoas5H. ca o transformare tainic5 ce este Aata s5 se petreac5 ;n noi. Ca $i cum aMunAem ;ntr)un loc ;n care >Aomotele $i aAitaia vieii. a str5>ii. a tot ceea ce de o<icei ne umple >ilele c7iar nopile. nu au acces P un loc ;n care 33

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

toate acestea nu au nici o putere. #oate acestea. care ni se par e6trem de importante ;nc=t ne umplu mintea. acea stare de nelini$te. care a devenit. practic. a doua uoacf5 natur5. dispare undeva $i noi ;ncepem s5 ne simim li<eri. u$ori $i fericii. Nu este vor<a despre o fericire superficial5 $i >Aomotoas5. ce vine $i trece de dou5>eci de ori ;ntr)o >i $i care este a$a de fraAil5 $i trec5toareR este o fericire ad=nc5 care nu vine dintr)o pricin5 unic5 $i personal5. ci din aceea c5 sufletul nostru P cit=nd cuvintele lui ostoievsXi P a atins Galt5 lumeH. @i ceea ce acesta a atins este pl5smuit din lumin5. pace $i <ucurie. dintr)o ;ncredinare ine6prima<il5. ;neleAem apoi de ce sluM<ele au tre<uit s5 fie lunAi $i ;n aparen5 monotone. Reali>5m c5 este pur $i simplu imposi<il s5 trecem din starea normal5 a minii noastre. pl5smuit5 aproape ;n ;ntreAime din aAitaie. fuA5 $i AriMi. ;n aceast5 nou5 stare f5r5 a ne Glini$tiH mai ;nt=i. f5r5 a reface ;n noi o m5sur5 a ec7ili<rului interior. in aceast5 cau>5 cei ce percep sluM<ele <iserice$ti numai ca pe ni$te Go<liAaiiH. cei care ;ntotdeauna pun ;ntre<5ri despre minimul necesar B e c=te ori tre<uie s5 merAem la <iseric5N e c=te ori tre<uie s5 ne ruA5mNC niciodat5 nu pot ;neleAe adev5rata natur5 a cultului care ne poart5 ;ntr)o alt5 lume P aceea a pre>enei lui umne>euQ P care ne poart5 ;ncet c5tre aceasta. pentru c5 firea uman5 c5>ut5 a pierdut iscusina de a p5$i ;n aceast5 lume ;n mod natural. Astfel. o dat5 ce tr5im aceast5 eli<erare tainic5. o dat5 ce devenim Gu$ori $i lini$tii l5untricH. monotonia $i tristeea acestor sluM<e do<=ndesc o nou5 semnificaie. sunt transfiAurate. 4 frumusee l5untric5 le umple de lumin5 precum ra>ele unui r5s5rit de soare care pe c=nd ;nc5 mai este ;ntuneric ;n vale ;ncep s5 lumine>e peste v=rfurile munilor. Aceast5 lumin5 $i <ucurie tainic5 vin dintr)o lunA5 preasl5vire0. din ;ntreaAa GtonalitateH a sluM<elor 3ostului. Ceea ce la ;nceput ap5rea ca monotonie. acum se de>v5luie ca paceR ceea ce simeam ca fiind tristee este tr5it acum ca primele mi$c5ri ale sufletului spre descoperirea ad=ncimii sale pierdute. Iat5 ceea ce proclam5 ;n fiecare diminea5 primul sti7 de la GAliluiaH:
34

G e noapte m=nec5 du7ul meu c5tre #ine. umne>eule. pentru c5 lumin5 sunt poruncile #ale pe p5m=nt.H G!tr5lucire trist5H: tristeea ;nstr5in5rii mele de umne>eu. a pustiului devenit viaa meaR str5lucirea pre>enei $i iert5rii lui umne>eu. <ucuria redo<=nditei dorine dup5 umne>eu. pacea c5minului reA5sit. Acesta este du7ul sluM<elor de 3ostR aceasta este prima impresie Aeneral5 ;n sufletul meu.

2" 8u$ciunea %fntului ?frem @irul

intre toate c=nt5rile $i ruA5ciunile din timpul 3ostului. o sinAur5 scurt5 ruA5ciune poate fi considerat5 ruA5ciunea specific5 a acestuia. #radiia o atri<uie unui mare ;nv55tor al vieii du7ovnice$ti P !f=ntul Efrem @irul: G oamne $i !t5p=nul vieii mele. du7ul tr=nd5viei. al AriMii de multe. al iu<irii de st5p=nire $i al Ar5irii ;n de$ert nu mi)/ da mie. Iar du7ul cur5iei. al A=ndului smerit. al r5<d5rii $i al draAostei. d5ruie$te)/ mie. ro<ului #5u. A$a oamne. ;mp5rate. d5ruie$te)mi ca s5)mi v5d Are$alele mele $i s5 nu os=ndesc pe fratele meu. c5 <inecuv=ntat e$ti ;n vecii vecilor. AminH. Aceast5 ruA5ciune este citit5 de dou5 ori la sf=r$itul fiec5rei sluM<e din timpul 3ostului Mare. de Luni p=n5 Vineri Bnu $i !=m<etele $i uminicileC. c5ci. dup5 cum vom vedea mai t=r>iu. sluM<ele acestor >ile nu urmea>5 celor s5v=r$ite de o<icei ;n timpul 3ostului Mare. La prima citire o metanie urmea>5 fiec5rei cereri. Apoi facem cu toii dou5spre>ece ;nc7in5ciuni. spun=nd: G umne>eule. cur5e$te)m5 pe mine p5c5tosulQH ;ntreaAa ruA5ciune este repetat5 cu o sinAur5 metanie la sf=r$it. e ce ocup5 un loc a$a de important aceast5 scurt5 $i simpl5 ruA5ciune ;n sluM<ele de 3ostN
35

ALEXAN ER !C"MEMANN 34!#2L CEL MARE

3entru c5 recapitulea>5 ;ntr)un mod unic toate elementele po!itive $i ne$ative ale poc5inei $i constituie. s5 spunem a$a. o GverificareH pentru ostenelile noastre personale de)a lunAul 3ostului. Acestea au ca scop mai ;nt=i eli<erarea noastr5 de c=teva <oli du7ovnice$ti fundamentale. ce ne modelea>5 viaa $i fac practic imposi<il5 c7iar ;ncercarea de a ne ;ntoarce noi ;n$ine c5tre umne>eu. %oala fundamental5 este du(ul trndviei" Este acea lenevire $i pasivitate a ;ntreAii noastre fiine. care ;ntotdeauna ne ;mpinAe mai deAra<5 G;n MosH dec=t G;n susH P care ;ncearc5 mereu s5 ne convinA5 c5 nici o sc7im<are nu este posi<il5 $i. deci. nu este nici de dorit. e fapt. este vor<a de un cinism ;nr5d5cinat. care la orice sc7im<are du7ovniceasc5 r5spunde Gpentru ceNH $i face din viaa noastr5 o teri<il5 risipire sufleteasc5. Este cau>a tuturor p5catelor pentru c5 otr5ve$te enerAia du7ovniceasc5 de la ;nsu$i i>vorul s5u. Rodul trndviei este $ri+a de multe" Este acea stare de de>n5deMde pe care toi !finii 35rini au considerat)o cea mai mare primeMdie pentru suflet. e>n5deMdea este imposi<ilitatea pentru om de a vedea ceva <un sau po>itivR este reducerea la neAativism $i pesimism a tot ceea ce e6ist5. Aceasta este. cu adev5rat. o for5 demonic5 ;n noi. pentru c5 fundamental !atana este un neltor" El ;l ;n$al5 pe om asupra lui umne>eu $i a lumiiR el ne umple viaa cu ;ntuneric $i ni7ilism. e>n5deMdea este sinuciderea sufletului. pentru c5 atunci c=nd omul este cuprins de ea devine incapa<il s5 vad5 lumina $i s5 o doreasc5. Iubirea de stpnireA e$i pare <i>ar. tr=nd5via $i de>n5deMdea sunt tocmai cele ce ne umplu viaa cu iubirea de stpnire" 3=nA5rind ;ntreaAa noastr5 atitudine c5tre via5. lipsind)o de sens $i plintate, ele ne silesc s5 c5ut5m compensaie ;ntr)o atitudine total Are$it5 fa5 de alte persoane. ac5 viaa mea nu este ;ndreptat5 c5tre umne>eu. nu aspir5 la valorile eterne. inevita<il va deveni eAoist5 $i eAocentric5. iar aceasta ;nseamn5 c5 toi cei din Murul meu vor deveni miMloacele propriei mele satisfaceri de sine. ac5 umne>eu nu este omnul $i !t5p=nul vieii mele. atunci eu voi deveni propriul meu domn $i st5p=n.

centrul a<solut al propriei mele viei. $i ;ncep s5 evalue> totul in=nd cont de nevoile mele, de ideile mele, de dorinele mele $i de Mudec5ile melc" Iu<irea de st5p=nire este astfel o deAenerare limdamental5 a relaiei mele cu ceilali. o ;ncercare de su<or) //Y mare a lor fa5 de mine. Aceast5 pornire nu se e6prim5 neap5rat prin a comanda sau a domina pe GaliiH. !e poate e6prima la fel BIc <ine prin indiferen5. dispre. lips5 de interes. de consideraie. de respect. Este. ;ntr)adev5r. lenevire $i de>n5deMde ;ndreptate. do aceast5 dat5. c5tre ceilaliR sinuciderea du7ovniceasc5 se completea>5 astfel cu crima du7ovniceasc5. @i. ;n final. $rirea n deert" intre toate fiinele create de umne>eu. omul sinAur a fost ;n>estrat cu darul vor<irii. #oi !finii 35rini v5d ;n aceasta adev5rata GpeceteH a C7ipului ivin ;n om. pentru c5 umne>eu ;nsu$i se descoper5 ca $i Cuv=nt Bloan. /./C. ar. fiind darul suprem. este prin acela$i sim<olism supremul pericol. Fiind adev5rata e6presie a omului. miMlocul reali>5rii de sine este din acest punct de vedere $i cau>5 a c5derii sale $i a distruAerii de sine. a tr5d5rii $i a p5catului. Cuv=ntul m=ntuie $i cuv=ntul ucideR cuv=ntul inspir5 $i cuv=ntul otr5ve$te. Cuv=ntul este modul de e6primare al Adev5rului. dar $i al ;n$el5rii demonice. Av=nd o putere po>itiv5 fundamental5. el are astfel. totu$i. $i o imens5 putere neAativ5. Cu adev5rat el >ide$te po>itiv sau neAativ. Atunci c=nd este deviat de la oriAinea $i scopul s5u dumne>eiesc. cuv=ntul devine deertciune" El ;mpinAe spre tr=nd5vie. de>n5deMde $i iu<irea de st5p=nire $i transform5 viaa ;n iad. El devine adev5rata putere a p5catului. Acestea patru sunt astfel Go<iectiveleH neAative ale poc5inei. Ele constituie o<stacolele ce tre<uie ;ndep5rtate. ar umne>eu sinAur le poate ;ndep5rta. Iat5 deci prima parte a ruA5ciunii !f=ntului Efrem @irul P aceast5 pl=nAere din ad=ncul neputinei omene$ti. Apoi ruA5ciunea se ;ndreapt5 c5tre elurile po>itive ale poc5inei care. de asemenea. sunt patru. CuriaA ac5 nu se reduce sensul acestui termen. a$a cum adesea $i eronat se face. numai la conotaiile sale se6uale. este ;neles ca omoloAul po>itiv al tr=nd5viei. #raducerea precis5 $i

(*

37

ALEXAN ER !C"MEMANN 34!#2L CEL MATL

total5 a termenului Arecesc sofrosini $i a termenului rusesc tselomudrBie tre<uie s5 fie plintatea nelepciunii, dreapta socotin" #r=nd5via este. ;nt=i de toate. risipire. distruAerea vederii $i enerAiei noastre. incapacitatea de a vedea ;ntreAul. Atunci opusul s5u este tocmai plintatea" ac5 de o<icei ;neleAem prin cur5ie virtutea opus5 deprav5rii se6uale. aceasta se ;nt=mpl5 datorit5 caracterului dec5>ut al e6istenei noastre. care nu se manifest5 niciunde mai <ine dec=t ;n pl5cerea se6ual5 P ;ndep5rtarea trupului de la viaa adev5rat5 $i de la st5p=nirea du7ului asupra sa. "ristos a ref5cut plin5tatea ;n noi. @i aceasta a reali>at)o prin refacerea adev5ratei sc5ri de valori. prin c5l5u>irea noastr5 ;napoi c5tre umne>eu. 3rimul $i minunatul rod al acestei plin5t5i sau curaii este smerenia" Am vor<it deMa despre ea. Ea este mai presus de toate <iruina adev5rului ;n noi. ;ndep5rtarea tuturor minciunilor ;n care de o<icei tr5im. Numai smerenia poate fi capa<il5 de adev5r. de a vedea $i de a primi lucrurile a$a cum sunt $i. astfel. de a vedea m5reia. <un5tatea $i iu<irea lui umne>eu ;n orice. e aceea se spune c5 umne>eu revars5 7arul !5u peste cei smerii iar celor m=ndri le st5 ;mpotriv5. Cur5ia $i smerenia sunt firesc urmate de rbdare" 4mul GnaturalH sau Gc5>utH este ner5<d5tor. pentru c5 nev5>=ndu)se pe sine se Ar5<e$te s5 Mudece $i s5 condamne pe ceilali. Av=nd. a$adar. o cunoa$tere eronat5. incomplet5 $i pervertit5 a tot ceea ce ;l ;nconMoar5. m5soar5 toate acestea prin prisma Austurilor $i concepiilor sale. Fiind indiferent cu oricine ;n afar5 de sine. dore$te ca viaa s5 fie ;ncununat5 cu succes aici $i acum. R5<darea. totu$i. este cu adev5rat o virtute divin5. umne>eu este r5<d5tor nu pentru c5 este Giert5torH ci pentru c5 El sesi>ea>5 ad=ncimea celor ce e6ist5. pentru c5 realitatea intim5 a lucrurilor. pe care noi ;n or<irea noastr5 nu o mai vedem. este desc7is5 c5tre El. Cu c=t ne apropiem mai mult de umne>eu. cu c=t devenim mai r5<d5tori. cu at=t reflect5m mai mult acel infinit respect fa5 de toate fiinele care repre>int5 ;nsu$irea specific5 a lui umne>eu.

;n cele din urm5. cununa $i rodul tuturor virtuilor. ale tuturor cre$terilor $i ostenelilor du7ovnice$ti este dra$ostea ; acea draAoste care. a$a cum am spus. poate fi d5ruit5 numai de umne>eu P. darul ce este finalitatea tuturor preA5tirilor $i ostenelilor du7ovnice$ti. #oate acestea sunt re>umate $i adunate laolalt5 ;n ultima cerere a ruA5ciunii !f=ntului Efrem @irul. ;n care cerem: Gd5ruie$te)mi ca s5)mi v5d Are$alele mele $i s5 nu os=ndesc pe fratele meuH. ar. ;n final. mai este o primeMdie: mndria" M=ndria este i>vorul r5ului $i toat5 r5utatea este m=ndrie. Iat5 c5 nu)mi este suficient s5)mi v5d propriile mele Are$eli. ;ntruc=t c7iar $i aceast5 virtute aparent5 se poate transforma ;n m=ndrie. !crierile sfinte a<und5 ;n sfaturi ;mpotriva su<tilelor forme ale pseudo)piet5ii care. ;n realitate. su< v5lul smereniei $i al autocriticii pot conduce c5tre o m=ndrie cu adev5rat demonic5. ar atunci c=nd Gvedem Are$alele noastreH $i c=nd Gnu os=ndim pe fraii no$triH. c=nd. altfel spus. cur5ia. smerenia. r5<darea $i draAostea sunt doar una ;n noi. atunci $i numai atunci ultimul du$man P m=ndria P va fi nimicit ;n noi. up5 fiecare cerere a ruA5ciunii facem o metanie. Metaniile nu sunt limitate la ruA5ciunea !f=ntului Efrem @irul dar consti) tuie una din caracteristicile distinctive ale ;ntreAului cult din timpul 3ostului. #otu$i. aici. semnificaia lor este revelat5 mai <ine ca niciodat5. ;n lunAul $i dificilul efort al ;ns5n5to$irii du7ovnice$ti. %iserica nu a pus <ariere ;ntre suflet $i trup. 4mul. ;n ;ntreaAa sa fiin5. s)a ;ndep5rtat de umne>euR omul. ;n ;ntreaAa sa fiin5. tre<uie restaurat. tre<uie s5 se ;ntoarc5 Bla umne>eu P n.tr.C. Catastrofa creat5 de p5cat const5. cu siAuran5. tocmai ;n <iruina c5rnii P animalul. iraionalul. pl5cerea din noi P asupra du7ovnicescului $i dumne>eiescului. ar trupul este sl5vit. trupul este sf=nt. a$a de sf=nt ;nc=t umne>eu ;nsu$i Ga luat trupH. Atunci. m=ntuirea $i poc5ina nu dispreuiesc trupul. nu ;l neAliMea>5. ci au ;n iconomia lor restaurarea trupului. readucerea lui la funciile sale reale. ca e6presie a vieii du7ovnice$ti. ca templu al nepreuitului suflet

(+

(&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

omenesc. Ascetismul cre$tin este o lupt5 nu ;mpotriva. ci pentru trup. in acest motiv. ;ntreaAa fiin5 uman5 P suflet $i trup P face poc5in5. #rupul particip5 la ruA5ciunea sufletului ;ntocmai cum sufletul se roaA5 prin $i ;n trup. Metaniile. semne Gpsi7o) somaticeH ale poc5inei $i ale smereniei. ale ador5rii $i ale ascult5rii. repre>int5 astfel prin e6celen5 ritualul de 3ost.

6" %fnta %criptur

RuA5ciunea %isericii este ;ntotdeauna biblic P adic5 e6primat5 ;n lim<aMul. imaAinile $i sim<olurile !fintelor !cripturi. ac5 %i<lia conine Revelaia ivin5 c5tre om. ea este de asemenea $i r5spunsul inspirat al omului la aceast5 Revelaie $i. astfel. modelul $i coninutul ruA5ciunii. laudei $i adoraiei omului. e e6emplu. au trecut mii de ani de c=nd au fost compu$i 3salmiiR cu toate acestea atunci c=nd omul are nevoie s5)$i e6prime poc5ina. sc7im<area profund5 a ;ntreAii sale f5pturi la rev5rsarea milei divine. ;nc5 mai A5se$te sinAura e6presie potrivit5 ;n ;nceputul 3salmului de poc5in5: GMiluie$te)m5 umne>euleQH Fiecare situaie imaAina<il5 a omului ;n faa lui umne>eu. a lumii $i a celorlali oameni. de la cople$itoarea <ucurie a pre>enei lui umne>eu la de>n5deMdea profund5 a ;ndep5rt5rii omului Bde umne>eu P n.tr.C. a p5catului. a ;nstr5in5rii. ;$i A5se$te e6presia sa perfect5 ;n aceast5 Carte unic5. care din acest considerent a constituit ;ntotdeauna 7rana >ilnic5 a %isericii. <a>a desf5$ur5rii cultului $i a >idirii de sine. e)a lunAul 3ostului 3a$telui. dimensiunii <i<lice a sluM<elor i se d5 o atenie sporit5. !e poate spune c5 cele patru>eci de >ile ale 3ostului repre>int5. ;ntr)un fel. ;ntoarcerea %isericii ;ntr)o stare spiritual5 a Vec7iului #estament P timpul de dinainte de "ristos. timpul poc5inei $i al a$tept5rii Blui Mesia P n.tr.C. timpul Gistoriei m=ntuiriiH. curA=nd ctre ;mplinirea sa ;n

"ristos. Aceast5 re;ntoarcere este necesar5 pentru c5. c7iar $i a$a. noi aparinem timpului de dup )ristos, pentru c5 ;l cunoa$tem pe "ristos $i am fost G<ote>ai ;ntru ElH. pentru c5 permanent c5dem de la viaa cea nou5 primit5 de la El. iar aceasta presupune c5derea din nou ;n timpul Gvec7iH. %iserica. pe de o parte. este deMa Gacas5H. pentru c5 ea este G7arul omnului nostru lisus "ristos $i draAostea lui umne>eu #at5l $i ;mp5rt5$irea !f=ntului u7HR ;ns5. pe de alt5 parte. este de asemenea pe Gcalea saH ca pelerinaMul P lunA $i dificil P c5tre ;mplinirea a toate ;n umne>eu. c5tre venirea lui "ristos $i sf=r$itul vremurilor. 3ostul Mare este perioada c=nd acest al doilea aspect al %isericii. al vieii sale ca a$teptare $i pereArinare. este actuali>at. Iat5. deci. c5 Vec7iul #estament ;$i do<=nde$te ;ntreaAa sa semnificaie ca fiind Cartea nu numai a profeiilor care s)au ;mplinit. dar $i a omului $i a ;ntreAii Creaii G;n drumul eiH c5tre ;mp5r5ia lui umne>eu. ou5 principii fundamentale stau la <a>a ;ntre<uin5rii Vec7iului #estament ;n sluM<ele 3ostului*: Gdu<la citireH a #saltirii $i lectio continua, adic5. practic. citirea ;n totalitatea lor a celor trei C5ri: 3acerea, #roorocia lui Isaia $i #ildele lui %olomon" #salmii au ocupat ;ntotdeauna un loc central $i ;ntr)adev5r unic ;n sluM<ele cre$tine'. %iserica vede ;n ei nu numai cea mai <un5. adecvat5 $i perfect5 e6presie a ruA5ciunii. poc5inei. adoraiei $i laudei Bc5tre umne>eu P n.tr.C. ci $i o adev5rat5 icoan5 ver<al5 a lui "ristos $i a %isericii. o revelaie ;n Revelaie. 3entru !finii 35rini. spune un e6eAet al scrierilor acestora. Gnumai "ristos $i %iserica !a se roaA5. pl=nAe $i vor<e$te ;n aceast5 CarteH. e la ;nceputuri. 3salmii au constituit adev5rata <a>5 a ruA5ciunii %isericii. Glim<aMul s5u naturalH. Ei sunt folosii ;n cult mai ;nt=i ca G3salmi permaneniH. adic5 ca material permanent ;n toate sluM<ele >ilei: G3salmul de sear5H B3salmul /I:C la VecernieR Cei $ase 3salmi B3salmii (.(+.*(.++. /I(./:(C. Laudele B3salmii /:+./:&./0IC la 2trenieR Arupuri de c=te trei 3salmi la Ceasuri etc. in #saltire se aleAe proCeimenul,

40

41

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

sti7urile pentru Aliluia etc. pentru toate pra>nicele $i pomenirile de peste an. @i. ;n final. ;ntreaAa #saltire, ;mp5rit5 ;n dou5>eci de p5ri sau Catisme, este c=ntat5 ;n totalitate ;n fiecare s5pt5m=n5. la Vecernii $i 2trenii. Citirea #saltirii de dou5 ori ;n timpul 3ostului Mare constituie a treia folosire a acesteiaR #saltirea este c=ntat5 nu o dat5. ci de dou5 ori ;n fiecare s5pt5m=n5 a 3ostului Mare. iar fraAmente din ea sunt incluse ;n ceasurile trei $i $ase. GCitirea ne;ncetat5H a C5rilor: 3acerea, Isaia $i #ildelei are i>vorul din timpul ;n care 3ostul era ;nc5 principala perioad5 pre)<aptismal5 a %isericii iar sluM<ele din 3ostul Mare aveau ;n mare m5sur5 un caracter catc(etic, adic5 erau destinate educ5rii cate7umenilor. Fiecare din cele trei C5ri corespunde cu unul din cele trei aspecte de <a>5 ale Vec7iului #estament: istoria lucr5rii lui umne>eu ;n Creaie. profeia $i ;nv55turile etice $i morale. Cartea 3acerii ofer5. ca s5 >icem a$a. GcadrulH credinei %isericii. Ea conine istoria Creaiei. a C5derii $i. ;n cele din urm5. pe aceea a f5A5duinei $i a ;nceputului m=ntuirii prin LeA5m=ntul lui umne>eu cu poporul ales al !5u. Ea asiAur5 cele trei dimensiuni fundamentale ale credinei %isericii ;n umne>eu ca $i Creator. 1udec5tor $i M=ntuitor. Facerea descoper5 oriAinile concepiei cre$tine asupra omului. ca unul ce este creat Gdup5 c7ipul $i asem5narea lui. umne>euH. ca unul ce este ;nstr5inat de umne>eu $i ca unul ce r5m=ne o<iectul iu<irii. AriMii $i ;n cele din urm5 al m=ntuirii divine. Ea ne de>v5luie semnificaia istoriei ca istorie a mntuirii, conduc=nd c5tre $i ;mplinindu)se ;n "ristos. Ne face cunoscut5 taina %isericii prin imaAinile $i realit5ile poporului lui umne>eu. LeA5m=ntul. Arca lui Noe etc. Isaia este cel mai mare dintre toi profeii $i citirea c5rii lui ;n timpul 3ostului Mare dore$te s5 de>v5luie o dat5 ;n plus marea tain5 a m=ntuirii prin patimile $i Mertfa lui "ristos. ;n cele din urm5. Cartea #ildelor repre>int5 re>umatul ;nv55turilor etice ale Vec7iului #estament. al leAii morale $i al ;nelepciunii P f5r5 de care omul nu poate ;neleAe ;ndep5rtarea sa de umne>eu $i este

inapt astfel c7iar s5 perceap5 ve$tile <une ale iert5rii prin draAoste $i 7ar. 3ericope din aceste trei c5ri sunt citite >ilnic de)a lunAul 3ostului Mare. de Luni p=n5 Vineri: 3acerea $i #ildele la Vecernie $i Isaia la Ceasul $ase. @i c7iar dac5 3ostul Mare a ;ncetat de mult s5 fie perioada de cate7i>are a %isericii. scopul iniial al acestor citiri ;$i p5strea>5 ;ntreaAa lor semnificaie. Credina noastr5 cre$tin5 are nevoie de aceast5 re;ntoarcere anual5 la r5d5cinile $i temelia sa <i<lic5. pentru c5 acolo nu pot e6ista limite ;n ceea ce prive$te sporirea noastr5 ;n ;neleAerea Revelaiei ivine. %i<lia nu este o colecie de GafirmaiiH doAmatice pentru a fi primite $i reinute o dat5 pentru totdeauna. ci este Alasul viu al vor<irii lui umne>eu c5tre noi ;n repetate r=nduri. purt=ndu)ne ;ntotdeauna mai ad=nc ;n <oA5iile inepui>a<ile ale ;nelepciunii $i Iu<irii !ale. 3ractic nu e6ist5 traAedie mai mare ;n %iserica noastr5 dec=t iAnorarea aproape total5 din partea mem<rilor s5i a !fintelor !cripturi $i. ceea ce este mai r5u. indiferena noastr5 total5 fa5 de acestea. Ceea ce pentru !finii 35rini a constituit o <ucurie $i un interes f5r5 sf=r$it. o sporire du7ovniceasc5 $i intelectual5. este pentru at=t de muli ortodoc$i ast5>i un te6t ;nvec7it. neav=nd nici o semnificaie pentru vieile lor. !5 sper5m. deci. c5 a$a cum du7ul $i semnificaia 3ostului sunt reA5site. aceasta va ;nsemna. de asemenea. $i redescoperirea !fintelor !cripturi ca adev5rata 7ran5 du7ovniceasc5 $i comu) niune 7aric5 cu umne>eu.

9" 4riodul
3ostul Mare are propria sa carte liturAic5 P 4riodul" Acesta conine c=nt5ri $i pericope <i<lice pentru fiecare >i a perioadei 3ostului. ;ncep=nd cu uminica Vame$ului $i a Fariseului $i sf=r) $ind cu Vecernia din !f=nta $i Marea !=m<5t5. C=nt5rile

42

43

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

4rioduluiau fost compuse. ;n cea mai mare parte. dup5 dispariia practic5 a instituiei cate7umenatului. adic5 <ote>ul adulilor $i necesitatea preA5tirii pentru acesta. Accentul c=nt5rilor se concentrea>5 deci nu asupra %ote>ului ci asupra 3oc5inei. in p5cate. foarte puini oameni cunosc $i ;neleA ast5>i frumuseea $i ad=ncimea unic5 a acestei imnoArafii a 3ostului. Necunoa$terea 4riodului este cau>a principal5 a de>volt5rii lente c5tre o adev5rat5 ;neleAere a 3ostului. a scopurilor $i ;nelesurilor s.ale P o de>voltare care are loc ;ncetul cu ;ncetul ;n mentalitatea cre$tin5 $i care reduce 3ostul la o Go<liAaieH Muridic5 $i la un set de reAuli dietetice. Adev5rata descoperire $i preocupare a 3ostului este aproape pierdut5 ast5>i $i nu e6ist5 alt5 cale mai apropiat5 de redescoperire a sa dec=t printr)o ascultare atent5 a c=nt5rilor 4riodului" Este semnificativ. de e6emplu. c=t de adesea aceste c=nt5ri averti>ea>5 tocmai ;mpotriva unei ;neleAeri GformaleH $i. deci. f5arnice a postirii. ;nc5 devreme. din Miercurea l5satului sec de <r=n>5. au>im: G e <ucate postindu)te. suflete al meu. $i de pofte necur5indu)te ;n de$ert te lau>i cu nem=ncareaR c5 de nu i se va face ie pricin5 spre ;ndreptare. ca un mincinos vei fi ur=t de umne>eu. $i r5ilor draci te vei asem5na. care nici odinioar5 nu m5n=nc5. eci caut5 s5 nu faci netre<nic postul. p5c5tuindR ci nemi$cat s5 r5m=i spre pornirile cele f5r5 cale. p5r=ndu)i c5 stai ;naintea M=ntuitorului Celui Ce !)a r5stiAnit. $i mai ales c5 te r5stiAne$ti ;mpreun5 cu Cel ce !)a r5stiAnit pentru tine.H @i din nou ;n Miercurea celei de)a patra s5pt5m=ni a 3ostului au>im: GCei ce s5v=r$esc faptele <une ;n tain5 a$tept=nd r5spl5tirile du7ovnice$ti. nu le vestesc ;n miMlocul ulielor. ci mai v=rtos le poart5 ;n5untrul inimilor lor. @i Cel ce vede toate. c=te se fac ;n tain5 ne d5 plata ;nfr=n5rii. !5 s5v=r$im dar5 postul. nem=7nindu)ne la fee. ci ;n c5m5rile sufletelor noastre ruA=ndu)ne ne;ncetat. s5 striA5mR #at5l nostru. Carele este ;n ceruri. nu ne duce pe noi ;n ispit5. ruA5mu)neR ci ne i><5ve$te de cel r5uH.

e)a lunAul ;ntreAului 3ost. opo>iia smereniei vame$ului cu m=ndria $i lauda de sine a fariseului este accentuat5 ;n c=nt5ri. pe c=nd f55rnicia este denunat5. ar atunci care este adev5ratul 3ostN 4riodul r5spunde: este. ;nt=i de toate. o cur5ie interioar5: G... 3entru aceasta s5 postim. credincio$ilor. de m=nc5rurile cele ce stric5 $i de patimile cele pier>5toare. ca s5 culeAem via5 din dumne>eiasca cruce. @i ;mpreun5 cu t=l7arul cel cu minte s5 ne ;ntoarcem la patria cea dint=i...H Este. de asemenea. o ;ntoarcere la iu<ire. o lupt5 ;mpotriva Gvieii distruse. ;mpotriva urii. nedrept5ii. invidiei: G3ostindu)ne. frailor. trupe$te. s5 ne postim $i du7ovnice$te. !5 de>leA5m toat5 leA5tura nedrept5ii. !5 rupem ;ncurc5turile tocme) lilor celor silnice. #ot ;nscrisul nedrept s5)/ sparAem. !5 d5m fl5m=n>ilor p=ine $i pe s5racii cei f5r5 case s5)i aducem ;n casele noastreR ca s5 lu5m de la "ristos umne>eu mare mil5. Venii credincio$ilor s5 lucr5m la lumin5 lucrurile lui umne>euR s5 um<l5m cu c7ip smerit ca >iua. #oat5 scrisoarea nedreapt5 a celui de aproape s5 o lep5d5m de la noi. nepuindu)i ;mpiedicare spre sminteal5. !5 l5s5m desf5tarea trupeasc5. s5 cre$tem darurile sufletului. $i s5 d5m celor lipsii p=ine. $i s5 ne apropiem c5tre "ristos cu poc5in5 striA=nd: umne>eul nostru miluie$te)ne pe noiH. ;n timp ce ascult5m aceasta. ne ;ntre<5m c=t de departe suntem de s5rmana $i f5arnica ;neleAere a 3ostului care st5p=ne$te ast5>i $i care ;l arat5 e6clusiv ;n culori ;ntunecate. ca pe un soi de GdisconfortH. pe care. dac5 ni)/ asum5m li<er $i Gsuferim prin elH. ne ;mpodo<e$te automat cu GmeriteH $i GaranMea>5 <unele noastre relaiiH cu umne>eu. C=i oameni au acceptat ideea c5 3ostul este perioada c=nd ceva ce pare a fi <un ;n sine este inter>is. ca $i cum %inelui i)ar face pl5cere s5 ne torture>e. #otu$i. pentru autorii acestor c=nt5ri. 3ostul repre>int5 tocmai contrariulR este ;ntoarcerea la viaa Gnormal5H. la acea GpostireH pe care Adam $i Eva au ;ntrerupt)o. introduc=nd astfel

44

45

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

;n lume suferina $i moartea. 3ostul este ;nt=mpinat deci ca o prim5var5 du7ovniceasc5. ca o perioad5 a <ucuriei $i luminii: GR5s5rit)a prim5vara postului $i floarea poc5inei... Vestirea postului s5 o primim cu <ucurie. c5 de l)ar fi p5>it str5mo$ul Adam n)am fi suferit c5derea cea din Eden... Vremea postului este vesel5. 3entru aceasta s5tur=ndu)ne din destul de cur5ia cea luminat5. de draAostea cea curat5. de ruA5ciunea cea luminoas5 $i de alte toate <un5t5i s5 striA5m luminat...H Numai aceia care Gse <ucur5 ;n omnulH $i pentru care "ristos $i ;mp5r5ia !a repre>int5 cea mai de seam5 dorin5 $i <ucurie a vieuirii lor pot s5 accepte <ucuro$i lupta ;mpotriva r5ului $i a p5catului $i pot fi p5rta$i la <iruina cea din urm5. e aceea. dintre toate cateAoriile de sfini. numai martirii sunt invocai $i l5udai prin c=nt5ri aparte ;n fiecare >i a 3ostului. Aceasta pentru c5 martirii sunt ;n mod deose<it aceia care L)au iu<it pe "ristos mai mult dec=t orice altceva ;n aceast5 lume. mai mult dec=t viaa lor ;ns5$ile. care s)au <ucurat at=t de mult ;n "ristos ;nc=t au putut spune precum !f=ntul IAnatie al Antio7iei. care. pe patul de moarte fiind. a spus: GAcum ;ncep s5 tr5iesc...H Ei sunt martirii ;mp5r5iei lui umne>eu pentru c5 aceia care au v5>ut)o $i au preAustat)o sunt capa<ili de aceast5 ultim5 ofrand5. Ei sunt ;nsoitorii no$tri. modelul nostru de)a lunAul 3ostului. iar acesta P 3ostul P este lupta noastr5 pentru <iruina dumne) >eiescului. cerescului $i eternului ;n noi. Vieuind ;ntr)aceast5 n5deMde. c5ut=nd la aceast5 vedere. voi. p5rtinitorilor mucenici. ai A5sit ;n moarte calea vieii... GCu >aua credinei ;m<r5c=ndu)v5 <ine $i cu ;nsemnarea crucii ;ntr)arm=ndu)v5.osta$i viteMi v)ai ar5tatR tiranilor <5r<5te$te ai stat ;mpotriv5 $i ;n$el5ciunea diavolului ai surpatR $i <iruitorii f5c=n)

du)v5 cununilor v)ai ;nvrednicit. RuAai)v5 lui "ristos pentru noi. ca s5 m=ntuiasc5 sufletele noastreH. e)a lunAul a patru>eci de >ile. Crucea lui "ristos. ;nvierea !a $i <ucuria str5lucitoare a 3a$telui sunt cele ce constituie Gsistemul de referin5H a<solut pentru ;ntreaAa imnoArafie a 3ostuluiR o permanent5 aducere aminte a faptului c5 oric=t de ;nAust5 $i dificil5 este calea. ;n cele din urm5. aceasta conduce la masa lui "ristos ;n ;mp5r5ia !a. up5 cum am spus deMa. n5deMdea $i preAustarea <ucuriei pascale p5trunde ;n ;ntreA 3ostul $i repre>int5 adev5rata motivaie pentru ostenelile din timpul 3ostului. G orind s5 ne ;mp5rt5$im cu dumne>eiescul 3a$te s5 c5ut5m <iruina asupra diavolului prin postire... Ne vom ;mp5rt5$i cu dumne>eiescul 3a$te al lui "ristosQH 4riodul P Cartea ne$tiut5 $i uitat5Q ac5 $tim doar c5 e6ist5. prin el putem reA5si P impropriindu)ni)/ ;nc5 o dat5 P nu numai du7ul 3ostului ci $i du7ul 4rtodo6iei ;ns5$i. du7ul vi>iunii sale pascale asupra vieii. morii $i ve$niciei.

46

34!#2L CEL MARE

CA3I#4L2L III

LI#2RJ"IA AR2RIL4R MAI KNAIN#E !FINLI#EZZ

." Cele dou sensuri ale %fintei mprtanii

intre toate r=nduielile liturAice aparin=nd 3ostului. una este de o importan5 crucial5 pentru ;neleAerea acestuia. iar aceasta. fiind specific5 4rtodo6iei. este ;n multe feluri o cale spre ;neleAerea tradiiei sale liturAice. Aceast5 r=nduial5 este aceea care inter>ice oficierea !fintei LiturA7ii ;n >ilele de r=nd. Indicaiile sunt clare: nu se s5v=r$e$te nicidecum !f=nta LiturA7ie ;n >ilele de Luni p=n5 Vineri din timpul 3ostului. cu o sinAur5 e6cepie P la s5r<5toarea %unei Vestiri. dac5 aceasta cade ;ntr) una din aceste >ile. Miercurea $i Vinerea este totu$i r=nduit5 o sluM<5 de sear5 special5 a !fintei Eu7aristiiR aceasta se nume$te Litur$(ia arurilor mai nainte sfiniteD" At=t de mult s)a uitat sensul acestei r=nduieli. ;nc=t ;n multe paro7ii. ;n special ;n acelea care au fost e6puse pentru o perioad5 ;ndelunAat5 influenelor apusene $i latine. aceasta pur $i simplu nu s)a respectat. iar practica specific latin5 a liturA7iilor >ilnice P GparticulareH sau Gde pomenireH P se continu5 de)a lunAul ;ntreAului 3ost. ar c7iar $i acolo unde aceast5 r=nduial5 se respect5. nu se face nici un efort pentru a p5trunde dincolo de o

ascultare formal5 $i de a ;neleAe semnificaia ei du7ovniceasc5. GloAicaH profund5 a 3ostului. 3rin urmare. este important s5 e6plic5m aici am5nunit semnificaia acestei r=nduieli care transcende cadrul 3ostului $i pune ;n lumin5 ;ntreaAa tradiie liturAic5 a 4rtodo6iei. In termeni Aenerali vor<ind. avem aici e6presia $i aplicarea unui principiu liturAic fundamental: incompati<ilitatea !fintei Eu7aristii cu postirea. ar. totu$i. pentru a ;neleAe semnificaia acestui principiu. tre<uie s5 ;ncepem nu cu postirea ci cu !f=nta Eu7aristie. In tradiia ortodo65. care este profund diferit5 ;n aceast5 privin5 de teoloAia $i practica eu7aristic5 a Catoli) cismului apusean. !f=nta Eu7aristie $i)a p5strat ;ntotdeauna caracterul s5u s5r<5toresc $i luminos. Ea este. ;nt=i de toate. taina venirii $i pre>enei lui "ristos printre apostolii !5i $i. prin urmare. ea este P ;ntr)un sens foarte real P s5r<5toarea ;nvierii !ale. Cu adev5rat venirea $i pre>ena lui "ristos ;n !f=nta Eu7aristie constituie pentru %iseric5 dovada ;nvierii !ale. %ucuria $i GardereaH inimilor tr5it5 de apostoli c=nd. ;n drum spre Emaus. "ristos ;nsu$i li !)a descoperit la Gfr=nAerea p=iniiH BLuca. XXIV. /()(0C constituie pentru %iseric5 i>vorul ve$nic al cunoa$terii sale Ge6perimentaleH $i Ge6istenialeH a ;nvierii. Nimeni nu a v5>ut cu adev5rat ;nvierea lui "ristos. totu$i apostolii au cre>ut ;n ea. nu pentru c5 cineva ;i ;nv5ase a$a. ci pentru c5 ei au v5>ut pe omnul Cel ;nviat c=nd Gu$ile fiind ;ncuiateH El a ap5rut printre ei $i a luat parte la masa lor. #otu$i. !f=nta Eu7aristie este aceea$i venire $i pre>en5. aceea$i <ucurie $i ardere a inimii. aceea$i supranatural5 $i ;n plus a<solut5 cunoa$tere a faptului c5 omnul Cel ;nviat !)a f5cut cunoscut pe !ine la Gfr=nAerea p=iniiH. @i at=t de mare este aceast5 <ucurie ;nc=t %iserica primar5 considera >iua !fintei Eu7aristii nu ca pe o >i o<i$nuit5 ci ca 0iua omnului P o >i plasat5 deMa dincolo de timp pentru c5 ;n !f=nta Eu7aristie ;mp5r5ia lui umne>eu Gs)a ar5tatH. La Cina cea de #ain5. "ristos ;nsu$i a m5rturisit apostolilor c5 le)a d5ruit ;mp5r5ia lui umne>eu. ;nc=t ei s5 poat5 Gm=nca $i <ea la masa Lui ;n :&

:+

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

;mp5r5ia LuiH. Fiind pre>ena lui "ristos Cel ;nviat. Care !)a ;n5lat la ceruri $i st5 de)a dreapta #at5lui. !f=nta Eu7aristie este. deci. participarea la ;mp5r5ia lui umne>eu. care este G<ucurie $i pace ;n u7ul !f=ntH. !f=nta ;mp5rt5$anie este G7rana nemuririiH. Gp=inea cereasc5H. iar apropiindu)o de !f=nta Mas5 ea se ;nal5 cu adev5rat la cer. !f=nta Eu7aristie este astfel s5r<5toarea %isericii. sau mai <ine spus este %iserica ;ns5$i ca s5r<5toare. ca ;mp5rt5$ire din pre>ena lui "ristos. ca anticipare a <ucuriei ve$nice a ;mp5r5iei lui umne>eu. e fiecare dat5 c=nd %iserica s5v=r$e$te !f=nta Eu7aristie ea este Gacas5H P ;n cerR ea se ;nal5 acolo unde "ristos !)a ;n5lat pentru ca noi s5 putem Gm=nca $i <ea la masa Lui ;n ;mp5r5ia Cerurilor...H ;neleAem apoi de ce !f=nta Eu7aristie este incompati<il5 cu postirea. pentru c5 postirea Bdup5 cum vom vedeaC constituie e6presia fundamental5 a %isericii ca fiind ;ntr)o stare de pelerinaM. ca fiind ;n drumul s5u c5tre ;mp5r5ia cereasc5. Iar Gfiii ;mp5r5ieiH. a spus "ristos. Gnu pot posti at=ta timp c=t Mirele este cu eiH BMatei. IX. /0C. ar ne putem pune ;ntre<area atunci de ce se administrea>5 !f=nta ;mp5rt5$anie ;n >ilele de post la LiturA7ia arurilor mai ;nainte sfinite. Nu contra>ice oare aceasta principiul enunat mai devremeN 3entru a de>leAa aceast5 ;ntre<are. tre<uie s5 lu5m ;n considerare acum cel de)al doilea aspect al ;neleAerii ortodo6e asupra !fintei ;mp5rt5$anii. semnificaia sa ca i>vorul $i puterea de spriMin a ostenelilor noastre du7ovnice$ti. ac5. a$a cum tocmai am v5>ut. !f=nta ;mp5rt5$anie este plinirea tuturor ostenelilor noastre. inta spre care n5>uim. <ucuria fundamental5 a vieii noastre cre$tine. ea este de asemenea $i ;n mod necesar i>vorul $i nceputul ostenelilor noastre du7ovnice$ti. darul divin care ne aMut5 s5 cunoa$tem. s5 dorim $i s5 aspir5m c5tre o comuniune des5v=r$it5 ;n >iua cea ne;nserat5 a ;mp5r5iei lui umne>eu. 3entru c5 ;mp5r5ia Iui umne>eu de$i a venit. de$i vine ;n %iseric5. se va plini la sf=r$itul veacurilor. c=nd umne>eu va umple toat5 Creaia cu u7ul !5u. Cunoa$tem aceasta $i devenim p5rta$i la ea. preAust=ndu)oR suntem p5rta$i acum la 0I

I mp5r5ia lui umne>eu care va s vin" Vedem $i preAust5m slava $i <inecuv=ntarea ei. dar suntem ;nc5 pe p5m=nt $i ;ntreaAa noastr5 e6isten5 p5m=nteasc5 este astfel o lunA5 $i adesea dureroas5 c5l5torie c5tre Diua omnului. ;n aceast5 c5l5torie avem nevoie de aMutor $i spriMin. putere $i m=nA=iere. pentru c5 G!t5p=nitorul acestei lumiH nu a renunat ;nc5 la lupt5R ci. dimpotriv5. $tiind c5 a fost <iruit de "ristos pune la cale o ultim5 $i ;nver$unat5 lupt5 ;mpotriva lui umne>eu pentru a ;ndep5rta de la El pe c=t mai muli posi<il. At=t de dificil5 este aceast5 lupt5. at=t de puternice sunt Gporile iaduluiH. ;nc=t "ristos ;nsu$i ne vor<e$te despre Gcalea cea str=mt5H $i despre faptul c5 puini sunt aceia care sunt capa<ili s5 o urme>e. Iar ;n aceast5 lupt5 principalul nostru aMutor este tocmai #rupul $i !=nAele lui "ristos. acea G7ran5 esenial5H care ne ine vii. du7ovnice$te vor<ind. $i care. ;n ciuda ispitelor $i a primeMdiilor. ne face urm5ritori ai lui "ristos. Astfel. ;mp5rt5$indu)ne. ne ruA5m: G@i s5)mi fie mie !fintele #ale #aine spre t5m5duire $i cur5ie. spre luminare $i pa>5. spre m=ntuirea $i sfinirea sufletului $i a trupuluiR spre i>Aonirea a toat5 n5lucirea. a faptei celei rele $i a lucr5rii diavole$ti. care se lucrea>5 cu A=ndul ;n m5dularele meleR spre ;ndr5>nirea $i draAostea cea c5tre #ine. spre ;ndreptarea $i ;nt5rirea vieii. spre ;nmulirea faptei celei <une $i a des5v=r$irii. spre plinirea poruncilor $i spre ;mp5rt5$irea cu !f=ntul u7. ca merinde pentru viaa de veci... ... s5 nu m5 ar>i pe mine. F5c5torul meu. ci mai v=rtos intr5 ;n alc5tuirea m5dularelor mele. @i ;n toate ;nc7eieturile. ;n r5runc7i $i ;n inim5... arat5)m5 l5ca$ numai al u7ului #5u $i s5 nu mai fiu s5la$ p5catului. ci Lie cas5. prin primirea ;mp5rt5$irii. Ca de foc s5 fuA5 de mine. tot lucrul r5u. toat5 patima...H @i dac5 3ostul $i postirea constituie intensificarea acestei lupte. aceasta se ;nt=mpl5 deoarece P conform !fintei !cripturi P ne afl5m atunci fa5 ;n fa5 cu r5ul $i ;ntreaAa sa putere. Atunci avem nevoie ;n mod deose<it de aMutorul $i de puterea acelui Foc dumne>eiescR de ;mp5rt5$ania cu arurile mai ;nainte sfinite 0/

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

specifice 3ostului Mare. adic5 arurile sfinite la Eu7aristia din uminica trecut5 $i p5strate pe masa altarului pentru adminis) trare ;n serile de Miercuri $i Vineri. !f=nta Eu7aristie se s5v=r$e$te ;n >ilele de post deoarece aceasta este o mi$care continu5 de <ucurieR iar ;n %iseric5 avem pre>ena ne;ncetat5 a roadelor !fintei Eu7aristii. ;ntocmai cum "ristos GCel v5>utH![a ;n5lat la cer. tot a$a El este pre>ent ;n mod nev5>ut ;n lumeR ;ntocmai cum 3astele este pr5>nuit o dat5 pe an tot a$a lumina sa se revars5 peste ;ntreaAa via5 a %isericiiR ;ntocmai cum ;mp5r5ia lui umne>eu va s5 vin5 $i totu$i se afl5 deMa ;n miMlocul nostru. a$a se ;nt=mpl5 $i cu !f=nta Eu7aristie. Ca tain5 $i s5r<5toare a ;mp5r5iei. ca pra>nic al %isericii. !f=nta Eu7aristie este ;ncompati<il5 cu postirea $i nu se s5v=r$e$te ;n timpul 3ostuluiR ca 7ar $i putere a ;mp5r5iei care este lucr5toare ;n lume. ca i>vor al G7ranei esenialeH $i arm5 a luptei noastre du7ovnice$ti. !f=nta Eu7aristie se A5se$te c7iar ;n centrul postiriiR ea este cu adev5rat mana cereasc5 ce ne ine vii ;n c5l5toria noastr5 prin de$ertul 3ostului.

2" Cele dou sensuri ale postirii

A<ord=nd aceast5 pro<lem5. se ridic5 urm5toarea ;ntre<are: dac5 !f=nta Eu7aristie este incompati<il5 cu postirea. de ce atunci se r=nduie$te s5v=r$irea ei ;n !=m<etele $i uminicile din timpul 3ostului Mare $i aceasta f5r5 a se G;ntrerupeH postulN Canoanele %isericii par a se contra>ice aici unele cu altele ;n aceast5 privin5/I. ;n timp ce unele canoane opresc postirea ;n >ilele de uminic5. altele inter>ic ;ntreruperea postului ;n oricare din cele patru>eci de >ile. #otu$i. aceast5 contradicie este numai aparent5. pentru c5 cele dou5 r=nduieli. ce par a se e6clude reciproc. se refer5 de fapt la dou5 sensuri diferite ale cuv=ntului postire. Este important s5 se ;neleaA5 aceasta. pentru c5

descoperim Gfilosofia ortodo65 asupra postiriiH. esenial5 de altfel pentru ;ntreaAa noastr5 nevoin5 du7ovniceasc5. E6ist5. ;ntr)adev5r. dou5 c5i sau feluri de postire. ;nr5d5cinate deopotriv5 ;n !f=nta !criptur5 $i ;n !f=nta #radiie. $i care corespund cu dou5 nevoi sau st5ri distinctive ale omului. 3rima modalitate poate fi aceea a unui post deplin, pentru c5 acesta const5 ;ntr)o a<inere total5 de la m=ncare $i <5utur5. Cea de)a doua modalitate poate fi definit5 ca un post de asce!, pentru c5 re>id5 ;n principal ;n a<inerea de la anumite m=nc5ruri $i ;n reducerea su<stanial5 a reAimului alimentar. 3ostul deplin, prin ;ns5$i structura sa. este de scurt5 durat5 $i este de o<icei limitat la o >i sau c7iar la o anumit5 parte a >ilei. e la ;nceputurile cre$tinismului. acest post deplin a fost ;neles ca o stare de pre$tire $i a$teptare P starea de meditaie du7ovniceasc5 asupra a ceea ce va s5 vin5. Foamea fi>ic5 corespunde aici a$tept5rii du7ovnice$ti a plinirii. Gdesc7idereaH ;ntreAii fiine umane c5tre <ucuria ce va s5 vin5. Astfel. ;n tradiia liturAic5 a %isericii. A5sim acest post deplin ca ultima $i cea mai de seam5 preA5tire pentru un mare pra>nic. pentru un eveniment du7ovnicesc maMor. e e6emplu. ;l descoperim ;n aMunul Cr5ciunului $i %o<ote>ei. dar mai presus de orice el este 3ostul Eu7aristie. modul esenial al preA5tirii noastre pentru osp5ul mesianic la masa lui "ristos. ;n ;mp5r5ia !a. !f=nta Eu7aristie este precedat5 ;ntotdeauna de acest post deplin. care poate varia ca durat5. dar care. ;n %iseric5. constituie o condiie necesar5 pentru !f=nta ;mp5rt5$anie. Muli ;neleA Are$it aceast5 randuial5. nev5>=nd ;n ea altceva dec=t o randuial5 ar7aic5. $i se ;ntrea<5 cum un stomac Aol ar putea constitui o condiie o<liAatorie pentru primirea #ainei. Redus5 rudimentar la o asemenea ;neleAere fi>ic5 $i Gfi>ioloAic5H. v5>ut5 ca simpl5 disciplin5. aceast5 randuial5 ;$i pierde desiAur semnificaia. Atunci nu ne mai mir5m de ce Romano)Catolicismul. care cu mult timp ;n urm5 a ;nlocuit ;neleAerea du7ovniceasc5 a postirii cu una Muridic5 $i disciplinar5 Bde e6emplu. puterea de a Gda dispens5H pentru post ca $i cum umne>eu $i nu omul ar avea nevoie de postireQC.

52

53

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

ast5>i. practic a a<olit postul Geu7aristieH. #otu$i. ;n adev5ratul s5u sens. postul deplin este principala e6presie a acelui ritm de preA5tire $i plinire prin care %iserica tr5ie$te. pentru c5 el repre>int5 deopotriv5 a$teptarea lui "ristos ;n Gaceast5 lumeH $i venirea acestei lumi ;n Glumea ce va s5 vin5H. 3utem ad5uAa aici c5 ;n %iserica primar5 acest post deplin avea un nume luat din voca<ularul militarR se numea statio, ceea ce ;nseamn5 o Aarni>oan5 ;n starea de alarm5 $i mo<ili>are. %iserica este trea>5 P ea a$teapt5 Mirele. iar pe Acesta ;l a$teapt5 ;ntru <ucurie $i lumin5. Astfel. postul deplin nu este numai un post al mem<rilor %isericiiR el este %iserica ;ns5$i ca stare de postire. ca a$teptare a lui "ristos. Care se apropie de ea ;n !f=nta Eu7aristie. Care va veni cu slav5 la sf=r$itul veacurilor. Foarte diferite sunt ;ns5 conotaiile du7ovnice$ti ale celui de)al doilea mod de postire. pe care l)am definit ca ascetic" Aici. scopul postirii este acela de a eli<era omul de su< st5p=nirea nefireasc5 a c5rnii. de aceast5 supunere a du7ului c5tre trup $i poftele sale. ceea ce repre>int5 re>ultatul traAic al p5catului $i c5derii primordiale a omului. Numai printr)un efort ;ndelunA $i st5ruitor. omul descoper5 c5 Gnu se 7r5ne$te numai cu p=ineH P c5 poate reface ;nt=ietatea du7ului. Aceast5 ;nt=ietate presupune prin structura sa intim5 un lunA $i susinut efort. #impul este esenial ;ntruc=t este nevoie de acesta pentru a de>r5d5cina $i vindeca <oala Aenerali>at5 pe care oamenii au aMuns s5 o considere ca pe stare a lor Gnormal5H. Iscusina postirii ascetice a fost cultivat5 $i des5v=r$it5 ;n tradiia monastic5. fiind apoi acceptat5 de ;ntreaAa %iseric5. Este e6perimentarea de c5tre om a cuvintelor lui "ristos cum c5 puterile diavole$ti care au ;nro<it omul nu pot fi <iruite dec=t prin Gpost $i ruA5ciuneH. Ea ;$i are oriAinea ;n e6emplul lui "ristos ;nsu$i care a postit patru>eci de >ile. apoi /)a ;nt=lnit pe !atana fa5 ;n fa5 $i aceast5 ciocnire a sc7im<at ;nclinaia omului Gnu numai c5tre p=ineH. inauAur=nd astfel eli<erarea acestuia. %iserica a sta<ilit patru perioade pentru acest post ascetic: perioadele dinainte de 3a$te $i Cr5ciun. s5r<5toarea !finilor 3etru $i 3avel $i Adormirea Maicii

omnului. e patru ori pe an ea ne invit5 s5 ne cur5im $i s5 ne eli<er5m de su< st5p=nirea c5rnii prin terapia sf=nt5 a postirii $i. de fiecare dat5. succesul terapiei depinde. cu siAuran5. de aplicarea anumitor reAuli de <a>5. dintre care Gne;ntrerupereaH postirii. continuitatea acesteia ;n timp. este una dintre cele mai importante. Aceast5 diferen5 dintre cele dou5 moduri de postire ne aMut5 s5 ;neleAem aparenta contradicie dintre canoanele care reAlementea>5 postul. Canonul care inter>ice postirea ;n >i de uminic5 ;nseamn5 din punct de vedere literal c5 ;n acea >i postirea este G;ntrerupt5H ;n primul r=nd de !f=nta Eu7aristie ;ns5$i. care pline$te a$teptarea. n5deMdea $i care. fiind scopul ;ntreAii postiri. este de asemenea $i sf=r$itul ei. Cu alte cuvinte aceasta ;nseamn5 c5 uminica. Diua ;mp5r5iei. nu aparine acelui timp a c5rui semnificaie ca pelerinaM sau c5l5torie este e6primat5 specific ;n 3ostul Mare. uminica r5m=ne astfel nu >iua postirii ci a <ucuriei du7ovnice$ti. ar ;n timp ce ;ntrerupe postul deplin, !f=nta Eu7aristie nu ;ntrerupe postul GasceticH care. a$a cum am e6plicat. are nevoie de continuitate a efortului du7ovnicesc. prin ;ns5$i natura sa. Aceasta ;nseamn5 c5 r=nduielile alimentare care Auvernea>5 postirea ascetic5 r5m=n vala<ile ;n uminicile 3ostului. Mai concret. c5rnurile $i Ar5simile sunt inter>ise. dar numai din cau>a caracterului Gpsi7o)somaticH al postirii ascetice. pentru c5 %iserica $tie c5 trupul. dac5 va fi GsupusH. tre<uie s5 suporte o disciplin5 ;ndelunAat5 $i st5ruitoare a a<stinenei. e e6emplu. ;n Rusia. c5luA5rii nu au m=ncat niciodat5 carne. dar asta nu ;nseamn5 c5 ei au postit de 3a$te sau cu oca>ia altei mari s5r<5tori. !e poate spune c5 o oarecare m5sur5 a postirii ascetice aparine vieii cre$tine ca atare $i c5 ar tre<ui inut5 de c5tre cre$tini. ar semnificaia 3a$telui. at=t de comun5 din p5cate. ca o o<liAaie de a <ea $i de a m=nca peste m5sur5 este o trist5 $i ur=t5 caricatur5 a adev5ratului du7 al 3a$teluiQ Este ;ntr)adev5r traAic c5 ;n unele <iserici oamenii sunt descuraMai de la ;mp5rt5$irea cu !f=nta Eu7aristie de 3a$te iar frumoasele cuvinte

0:

55

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

ale 3redicii de 3a$te a !f=ntului Ioan "risostom P GMasa este plin5. osp5tai)v5 toi. Vielul este din <el$uA. nimeni s5 nu ias5 fl5m=ndH P sunt pro<a<il ;nelese ca referindu)se e7clusiv la coninutul <oAat al co$urilor cu prinoasele de 3a$te. 3ra>nicul este o realitate du7ovniceasc5. iar pentru a fi p5strat a$a cum se cuvine are nevoie de tot at=t de mult5 so<rietate $i meditaie du7ovniceasc5 ca $i postul. eci. tre<uie s5 se ;neleaA5 clar c5 nu e6ist5 contradicie ;ntre insistena %isericii ca s5 meninem a<stinena de la anumite m=nc5ruri ;n timpul uminicilor din 3ost $i inter>icerea postirii ;n >iua !fintei Eu7aristii. e asemenea. este limpede c5 numai urm=nd cele dou5 r=nduieli ale %isericii. p5str=nd simultan ritmul eu7aristie al nevoinei $i des5v=r$irii $i ostenelile ne;ncetate ale celor Gpatru>eci de >ile spre m=ntuirea sufletuluiH putem cu adev5rat s5 ;mplinim scopurile du7ovnice$ti ale 3ostului Mare. #oate acestea ne conduc acum c5tre locul deose<it pe care ;l ocup5 ;n r=ndul sluM<elor 3ostului LiturA7ia arurilor mai ;nainte sfinite.

6" %fnta mprtanie de sear

Cea dint=i $i cea mai important5 caracteristic5 a LiturA7iei arurilor mai ;nainte sfinite o repre>int5 faptul c5 ea este o slu+b de sear.8. intr)un punct de vedere formal. aceasta este o sluM<5 a !fintei ;mp5rt5$anii ce urmea>5 Vecerniei. La ;nceputul de>volt5rii sale era lipsit5 de solemnitatea pe care o are ast5>i. a$a ;nc=t leA5tura sa cu sluM<a >ilnic5 de sear5 era mai mult dec=t evident5. 3rima pro<lem5 se refer5. deci. la caracterul vesperal al LiturA7iei. @tim deMa c5 ;n tradiia ortodo65 !f=nta Eu7aristie este ;ntotdeauna precedat5 de o perioad5 de postire deplin5. Acest principiu Aeneral e6plic5 faptul c5 pentru !f=nta Eu7aristie. diferit5 ca form5 de toate celelalte sluM<e. nu s'a fi7at o or

anume, pentru c5 timpul s5v=r$irii sale depinde ;n primul r=nd de caracterul >ilei ;n care ea urmea>5 a fi s5v=r$it5. Astfel. la un pra>nic mare. 4ipicul r=nduie$te o ;mp5ua$ire foarte matinal5. deoarece priveA7erea ;ndepline$te rolul postului sau a preA5tirii. 3entru un pra>nic mic. f5r5 priveA7ere. !f=nta Eu7aristie este mutat5 la o or5 mai t=r>ie. astfel ;nc=t P cel puin teoretic P ;n oricare din >ilele s5pt5m=nii ea tre<uie s5 ai<5 loc la pr=n>. In cele din urm5. ;n >ilele ;n care se r=nduie$te un post aspru sau deplin de)a lunAul >ilei. !f=nta Eu7aristie P G;ntrerupereaH postului P se prime$te seara. ;nelesul acestor r=nduieli. care din nefericire sunt complet uitate $i neAliMate ast5>i. este foarte simplu. !f=nta Eu7aristie fiind ;ntotdeauna sf=r$itul preA5tirii. plinirea n5deMdii. ;$i are timpul s5u de s5v=r$ire sau Cairos, corelat cu durata postului deplin. Acesta din urm5 fie ia forma unui 3riveA7i de toat5 noaptea. fie se ine individual. ;n timp ce >ilele de Miercuri $i Vineri ale 3ostului Mare sunt >ile de a<stinen5 total5. sluM<a !fintei ;mp5rt5$anii. care este plinirea postului. devine o pr5>nuire de sear5. Aceea$i loAic5 se aplic5 $i pentru a+unul Cr5ciunului $i cel al %o<ote>ei. care sunt de asemenea >ile de postire deplin5. $i ;n care. deci. !f=nta Eu7aristie se s5v=r$e$te dup5 sluM<a vecerniei. ac5. totu$i. aMunul acestor pra>nice cade !=m<5t5 sau uminic5. care ;n tradiia ortodo65 sunt >ile eu7aristice. a<stinena Gtotal5H se r=nduie$te Vinerea. Alt e6emplu: daca %una Vestire cade ;ntr)una din >ilele 3ostului Mare. s5v=r$irea !fintei Eu7aristii este r=nduit5 dup5 sluM<a vecerniei. Aceste r=nduieli. care pentru muli par a fi ar7aice $i nesmnificative ast5>i.descoper5.de fapt.principiul fundamental al spiritualit5ii liturAice ortodo6e: !f=nta Eu7aristie este ;ntotdeauna sf=r$itul preA5tirii $i plinirea n5deMdiiR iar >ilele de a<stinen5 $i post. fiind cele mai puternice e6presii ale %isericii ca preA5tire. sunt G;ncununateH cu ;mp5rt5$ania cea de sear5. Miercurea $i Vinerea ;n timpul 3ostului. %iserica r=nduie$te o a<stinen5 total5 de la m=ncare p=n5 la apusul soarelui. Aceste >ile sunt alese. deci. fiind potrivite pentru ;mp5rt5$ania din timpul 3ostului care. dup5 cum am spus mai devreme. repre>int5

56

57

AL.EXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

unul din cele mai importante miMloace sau GarmeH ;n lupta du7ovniceasc5 de)a lunAul postului. Dile pline de osteneli du7ovnice$ti $i fi>ice. ele sunt luminate de a$teptarea primirii viitoarei ;mp5rt5$iri cu #rupul $i !=nAele lui "ristos. iar aceast5 a$teptare ne ;nt5re$te ;n efortul nostru at=t du7ovnicesc c=t $i fi>icR ;l transform5 ;n osteneli ce caut5 spre <ucuria ;mp5rt5$aniei de sear5. GRidica)voi oc7ii mei la muni. de unde vine aMutorul meuH. Iar apoi. ;n lumina apropiatei ;nt=lniri cu "ristos. c=t de serioas5 $i c=t de important5 devine >iua pe care tre<uie s5 o petrec ;n ocupaii o<i$nuiteR c=t de multe lucruri triviale $i insiAnifiante. care umplu e6istena mea >ilnic5 $i cu care sunt at=t de o<i$nuit ;nc=t nu le mai acord atenie. cap5t5 o nou5 semnificaie. Fiecare cuv=nt pe care)/ rostesc. fiecare fapt pe care)/ s5v=r$esc. fiecare A=nd ce)mi trece prin minte devin importante. unice. ireversi<ile $i fie se afl5 ;n GacordH cu n5deMdea mea ;n "ristos. fie ;n opo>iie cu aceasta. ;nsu$i timpul. pe care de o<icei ;l GrisipimH at=t de u$or. se descoper5 ;n adev5ratul s5u sens. fie ca timp al m=ntuirii fie al os=ndei. ;ntreaAa noastr5 via5 devine ceva ce a fost cl5dit prin venirea lui "ristos ;n aceast5 lume P ;n5larea la El sau dep5rtarea de El. ;n ;ntuneric $i nimicire. Nic5ieri nu A5sim mai <ine $i mai deplin descoperit adev5) ratul sens al postirii $i al 3ostului Mare dec=t ;n >ilele ;mp5rt5$aniei de sear5 P nu numai sensul 3ostului ci $i al %isericii $i al vieii cre$tine ;n totalitatea ei. ;n "ristos. toat5 viaa. tot timpul. istoria. Cosmosul ;nsu$i s)au transformat ;n a$teptare. preA5tire. n5deMde. ;n5lare. "ristos a venitR ;mp5r5ia va veniQ ;n Glumea aceastaH putem numai s5 anticip5m slava $i <ucuria ;mp5r5iei. Ca $i %iserica. noi p5r5sim lume aceasta ;n du7 $i ne ;nt=lnim la masa omnului. unde ;n taina inimii noastre contem) pl5m lumina $i str5lucirea !a necreat5. Aceast5 preAustare ne este d5ruit5 totu$i pentru ca s5 dorim $i s5 iu<im ;mp5r5ia $i. mai mult. pentru o comuniune 7aric5 des5v=r$it5 cu umne>eu ;n G>iua cea f5r5 de sear5H ce va s5 vin5. Iar de fiecare dat5 c=nd.

anticipat. am Austat Gpacea $i <ucuria ;mp5r5ieiH ne ;ntoarcem ;n aceast5 lume $i ne reA5sim din nou pe un drum lunA. ;nAust $i dificil. e la pra>nic ne ;ntoarcem la viaa postuluiP la preA5tire $i a$teptare. A$tept5m seara acestei lumi care ne va face p5rta$i la G<ucuria str5lucirii sfintei slave a lui umne>euH. la nceputul care nu va avea sf=r$it.

9" 4ipicul
;n %iserica primar5. c=nd cre$tinii erau foarte puini $i foarte <ine GtestaiH. e6ista practica administr5rii !fintelor aruri credincio$ilor la sf=r$itul !fintei ;mp5rt5$anii de uminic5 pentru ;mp5rt5$irea lor >ilnic5 particular5 acas5. Eu7aristia o<$teasc5 $i plin5 de <ucurie a >ilei omnului a fost Ge6tins5H ;n totalitatea timpului $i vieii omului. #otu$i. aceast5 practic5 a fost ;ntrerupt5 c=nd cre$terea mem<rilor %isericii. transformarea cre$tinismului ;ntr)o reliAie de mas5 au sc5>ut inevita<il inten) sitatea du7ovniceasc5 caracteristic5 primelor Aeneraii cre$tine $i a forat autorit5ile <iserice$ti s5 ia m5suri ;mpotriva ;ntre<uin5rii Are$ite a !fintelor aruri. ;n Apus. acest lucru a condus la apariia Eu7aristiei >ilnice P una din tr5s5turile caracteristice tradiiei liturAice $i piet5ii apusene dar care. de asemenea. este i>vorul unei transform5ri importante a ;neleAerii intime asupra Eu7aristiei. 4 dat5 ce !f=nta Eu7aristie a fost lipsit5 de caracterul s5u GfestivH $i a ;ncetat s5 mai fie pra>nic al %isericii. devenind parte inteArant5 a ciclului >ilnic. u$a a fost desc7is5 c5tre a$a)numitele mise BliturA7iiC GparticulareH care. la r=ndul lor. au alterat din ce ;n ce mai mult toate celelalte elemente ale cultului. ;n R5s5rit. totu$i. ;neleAerea. iniial es7atoloAic5. centrat5 pe ;mp5r5ia lui umne>eu $i plin5 de <ucurie a !fintei Eu7aristii. nu a fost niciodat5 ;nl5turat5 $i. cel puin teoretic. !f=nta LiturA7ie. c7iar $i ast5>i nu este o simpl5 parte a ciclului

0+

0&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

>ilnic. !5v=r$irea ei este ;ntotdeauna o s5r<5toare. iar >iua s5v=r$irii ei ;ntotdeauna a do<=ndit o conotaie du7ovniceasc5 a Dilei omnului. up5 cum am su<liniat. !f=nta Eu7aristie este incompati<il5 cu postul $i nu se s5v=r$e$te ;n >ilele de r=nd ale 3ostului Mare. Astfel. o dat5 ce ;mp5rt5$ania >ilnic5 de acas5 a ;ncetat. aceasta nu a fost ;nlocuit5 ;n R5s5rit cu s5v=r$irea >ilnic5 a !fintei Eu7aristii. ci a dat na$tere la o nou5 form5 de ;mp5rt5$anie cu arurile p5strate de uminica sau de la pr5>nuirea Gfestiv5H. Este foarte posi<il ca la ;nceput aceast5 sluM<5 Gmai ;nainte sfinit5H s5 nu fi fost limitat5 doar la 3ostul Mare. ci s5 fi fost comun5 tuturor perioadelor de post din %iseric5. Iar apoi. deoarece num5rul pra>nicelor P mari sau mici P crescuse $i determinase s5v=r$irea !fintei Eu7aristii mai des. LiturA7ia arurilor mai ;nainte sfinite a devenit o tr5s5tur5 liturAic5 caracteristic5 3ostului Mare $i. ;ncetul cu ;ncetul. su< influena du7ului liturAic al 3ostului. a acelei Gtristei str5lu) citoareH de care am vor<it cap5t5 acea frumusee $i solemnitate unic5 care o fac s5 fie culmea du7ovniceasc5 a sluM<elor 3ostului. !luM<a ;ncepe cu Vecernia cea Mare. de$i do6oloAia de la ;nceput este Geu7aristic5H P G%inecuv=ntat5 este ;mp5r5ia #at5lui $i a Fiului $i a !f=ntului u7...HP $i plasea>5 ;ntreaAa pra>muire ;n perspectiva ;mp5r5iei. care este perspectiva du7ovniceasc5 a 3ostului $i a postirii. 3salmul de sear5 B3salmul /I:C P G%inecuv=ntea>5 suflete al meu pe omnul...H P este c=ntat ca de o<icei. urmat apoi de Litia Mare $i de a optspre>ecea parte sau catism a #saltirii" Aceast5 catism este r=nduit5 pentru fiecare >i de r=nd a 3ostului. Ea const5 din 3salmii /EIP/(:. numii GC=nt5rile #reptelorH. Ele erau c=ntate pe treptele templului de la Ierusalim P ca imnuri ale poporului adunat pentru sluM<5. preA5tindu)se pentru a)L ;nt=lni pe umne>eul lor: GVeselitu)m)am de cei ce mi)au >is mie: \;n casa omnului vom merAeQSH B3salmul /E/./C. GIat5. acum <inecuv=ntai pe omnul toate sluAile omnului. care stai ;n casa omnuluiR ;n curile casei umne>eului nostru. Noaptea ridicai m=inile voastre spre *I

cele sfinte $i <inecuv=ntai pe omnul. #e va <inecuv=nta omnul din !ion. Cel ce a f5cut cerul $i p5m=ntulH B3salmul /(:C. ;n timp ce ace$ti psalmi sunt c=ntai. sluMitorul ia 3=inea sfinit5 p5strat5 din uminica de dinainte $i o pune pe !f=ntul isc. Apoi. dup5 ce a a$e>at !f=ntul isc de pe masa !f=ntului Altar pe 3roscomidiar. toarn5 vin ;n potir $i acoper5 !fintele aruri. a$a cum face de o<icei ;naintea !fintei LiturA7ii. #re<uie s5 menion5m c5 toate acestea se s5v=r$esc de c5tre preot Gf5r5 s5 >ic5 cevaH. Aceast5 r5nduial5 su<linia>5 caracterul praAmatic al acestor acte. pentru toate ruA5ciunile rostite la Eu7aristia duminical5. up5 ie$irea cu !f=nta EvanA7elie $i dup5 imnul de sear5 GLumin5 lin5...H se citesc cele dou5 pericope vec7i)testamentare r=nduite din Cartea 3acerii $i #ildele lui %olomon" 2n ritual aparte ;nsoe$te citirea acestora. purt=ndu)ne ;napoi la timpul ;n care 3ostul era ;nc5 a6at pe preA5tirea cate7umenilor pentru %ote>. ;n timp ce pericopa din Cartea 3acerii este citit5. o lum=nare aprins5 se a$a>5 pe !f=nta EvanA7elie de pe altar. iar dup5 citirea pericopei. preotul ia lum=narea $i c5delnia $i <inecuv=ntea>5 cu ele credincio$ii rostind: GLumina lui "ristos luminea>5 tuturorH. Lum=narea este sim<olul liturAic al lui "ristos P Lumina lumii. A$e>area sa pe !f=nta EvanA7elie ;n timpul citirii pericopei din Vec7iul #estament semnific5 faptul c5 toate profeiile sunt ;mplinite ;n "ristos. Care a desc7is mintea apostolilor !5i. Gca ei s5 poat5 ;neleAe !cripturileH. Vec7iul #estament ne conduce c5tre "ristos. a$a cum 3ostul ne conduce c5tre luminarea %ote>ului. Lumina %ote>ului unind pe cate7u) meni cu "ristos va desc7ide minile acestora spre ;neleAerea ;nv55turii !ale. up5 citirea celei de)a doua pericope din Vec7iul #estament. tradiia r=nduie$te c=ntarea a cinci versete din 3salmul de sear5 B3salmul /:IC P ;ncep=nd cu versetul doi: G!5 se ;ndrepte>e ruA5ciunea mea ca t5m=ia ;naintea #a...H eoarece 3salmul /:I era deMa c=ntat la locul s5u o<i$nuit P ;nainte de Vo7od P ne putem ;ntre<a care este sensul celei de)a doua */

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

c=nt5ri a acestor versete. !e poate presupune pe <a>a anumitor indicaii c5 aceast5 practic5 trimite ;n urm5 la primele fa>e ale de>volt5rii LiturA7iei arurilor mai ;nainte sfinite. 3ro<a<il c5 ;n vremea c=nd aceast5 liturA7ie nu c5p5tase ;nc5 solemnitatea $i comple6itatea de ast5>i. ci consta doar ;n administrarea !fintei ;mp5rt5$anii la vecernie. aceste versete erau c=ntate ca imn al !fintei ;mp5rt5$anii. Ast5>i. ele formea>5. totu$i. o minunat5 introducere de poc5in5 pentru a doua parte a sluM<ei P LiturA7ia propriu)>is5 a arurilor mai ;nainte sfinite. Aceast5 a doua parte ;ncepe cu liturA7ia cate7umenilor P adic5 un set de ruA5ciuni $i cereri speciale pentru aceia ce se preA5tesc pentru %ote>. La G;nMum5t5irea 3ostuluiH P ;n Miercurea celei de)a patra s5pt5m=ni P ruA5ciuni $i cereri speciale sunt ad5uAate pentru p(oti!omenoi ; Gcei preA5tii pentru luminareH. !unt su<liniate. o dat5 ;n plus. oriAinea $i caracterul iniial al 3ostului ca preA5tire pentru %ote> $i 3a$te. up5 ce cate7umenii sunt l5sai s5 plece. se citesc dou5 ruA5ciuni ce introduc GLiturA7ia credincio$ilorH. Mai ;nt=i. cerem cur5irea sufletului nostru. a trupului $i a minii: G... $i oc7iul s5 fie ferit de toat5 vederea cea viclean5. $i au>ul nestr5<5tut de cuvinte de$arte. iar lim<a curat5 de vor<e necuviincioase. Cur5e$te <u>ele noastre. cu care #e l5ud5m pe #ine. oamneR f5 ca m=inile noastre s5 fie ferite de faptele rele $i s5 lucre>e cele <ine pl5cute Lie. toate m5dularele $i A=ndurile noastre ;nt5rindu)le cu 7arul #5uH. Cea de)a doua ruA5ciune ne preA5te$te pentru Ie$irea cu !fintele aruri: GC5ci iat5. 3reacuratul Lui #rup $i de via5 f5c5torul !=nAe. ;n acest ceas intr=nd. va s5 se pun5 ;nainte pe aceast5 mas5. de tain5. fiind ;nconMurat ;n c7ip nev5>ut de mulimea o$tirilor ;nAere$ti. @i ne d5ruie$te nou5 ;mp5rt5$irea cu acestea. ca printr);nsele. lumin=ndu)ne cu oc7iul A=ndului nostru. fii ai luminii $i ai >ilei s5 ne facemH. *E

Apoi urmea>5 cel mai solemn moment al ;ntreAii sluM<e: purtarea !fintelor aruri la altar. in punct de vedere e6terior. aceast5 ie$ire este similar5 cu Vo7odul Mare a !fintei Eu7aristii. dar ;nelesul s5u liturAic $i du7ovnicesc este. desiAur. total diferit. in toat5 sluM<a !fintei Eu7aristii. aici avem procesiunea de d5ruire: %iserica se aduce pe sine. viaa sa. viaa mem<rilor s5i $i c7iar pe aceea a ;ntreAii Creaii ca ofrand5 lui umne>eu. ca restatornicire a Mertfei depline a lui "ristos. Amintindu)L pe "ristos. ea aminte$te pe toi aceia a c5ror via5 "ristos a luat)o asupr5)@i. pentru r5scump5rarea $i m=ntuirea lor. La LiturA7ia arurilor mai ;nainte sfinite. nu este punere ;nainte. nu e6ist5 1ertf5. nu este Eu7aristie. nu este sfinire. ci taina pre>enei lui "ristos ;n %iseric5 este descoperit5 $i lucr5toare. Este necesar s5 not5m aici faptul c5 ;n tradiia liturAic5 ortodo65. diferit5 ;n aceast5 privin5 de practica latin5. nu se ;nt=lne$te venerarea arurilor eu7aristice ;n afara !fintei ;mp5rt5$anii. C5ci p5strarea arurilor ca tain pstrat, folosite pentru ;mp5rt5$irea <olnavilor sau ;n alte situaii de urAen5. este o tradiie relevant5. care nu a fost niciodat5 pus5 la ;ndoial5 ;n %iserica 4rtodo65. Am menionat deMa c5 ;n %iserica primar5 e6ist5 c7iar o practic5 a Gauto);mp5rt5$iriiHparticulare acas5. Avem astfel pre!ena permanent5 a !fintelor aruri $i absena vener5rii lor. Menin=nd simultan aceste dou5 atitudini. %iserica 4rtodo65 a evitat periculosul raionalism sacramental al Apusului. ;mpin$i de dorina de a afirma P ;mpotriva protes) tanilor P o<iectivitatea Gpre>enei realeH a lui "ristos ;n arurile eu7aristice. latinii. de fapt. au separat venerarea de !f=nta ;mp5rt5$anie. F5c=nd aceasta. ei au desc7is u$a unei periculoase deviaii du7ovnice$ti de la adev5ratul scop al !fintei Eu7aristii $i c7iar al %isericii ;ns5$i. eoarece scopul %isericii $i al tainelor sale nu este acela de a GsfiniH <uc5i sau elemente de materie $i f5c=ndu)le astfel sacre sau sfinte s5 le opun5 celor profane. ;n sc7im<. scopul ei este de a reali>a comuniunea vieii omului cu umne>eu. cu Gcunoa$terea lui umne>eu. ;n5larea la ;mp5r5ia lui umne>euR !fintele aruri sunt mi+loace ale *(

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

acestei comuniuni. 7rana acestei noi viei. dar ele nu sunt scop ;n sine. 3entru c5 ;mp5r5ia lui umne>eu nu este Gm=ncare $i <5utur5 ci pace $i <ucurie ;n u7ul !f=ntH. ;ntocmai cum ;n aceast5 lume m=ncarea ;$i ;ndepline$te funciile sale numai atunci c=nd este consumat5 $i astfel transformat5 ;n via5. a$a $i noua via5 a lumii ce va s5 vin5 ne este d5ruit5 prin ;mp5rt5$irea cu G7rana nemuririiH. %iserica 4rtodo65 evit5 ;n mod consecvent venerarea !fintelor #aine ;n afara !fintei ;mp5rt5$anii. pentru c5 sinAura venerare real5 este aceea c=nd ne facem p5rta$i #rupului $i !=nAelui lui "ristos. c=nd Glucr5m ;n aceast5 lume a$a cum El a f5cut)oH. C=t despre protestani. ace$tia. ;n frica lor de orice conotaie GmaAic5H. tind s5 Gspirituali>e>eH #aina at=t de mult ;nc=t aMunA s5 neAe pre>ena #rupului $i a !=nAelui lui "ristos ;n afara !fintei ;mp5rt5$anii. in nou. aici. %iserica 4rtodo65. prin practica p5str5rii !fintelor aruri. reface adev5ratul ec7ili<ru. arurile sunt date pentru !f=nta ;mp5rt5$anie. dar realitatea !fintei ;mp5rt5$anii se <a>ea>5 pe realitatea !fintelor aruri. %iserica nu speculea>5 asupra modului ;n care avem pre>ena lui "ristos ;n !fintele aruri. Ea inter>ice folosirea lor pentru oricare alt act dec=t acela al !fintei ;mp5rt5$anii. Ea nu de>v5luie. ca s5 spunem a$a. pre>ena lor ;n afara !fintei ;mp5rt5$anii. ci crede cu t5rie c5 a$a cum ;mp5r5ia ce va s5 vin5 este GdeMa ;n miMlocul nostruH. a$a cum "ristos !)a ;n5lat la cer $i st5 de)a dreapta #at5lui $i va fi de asemenea cu noi p=n5 la sf=r$itul lumii. a$a $i calea de ;mp5rt5$ire cu "ristos $i ;mp5r5ia !a. 7rana nemuririi. este ;ntotdeauna pre>ent5 ;n %iseric5. Aceast5 conotaie teoloAic5 ne duce ;napoi la LiturA7ia arurilor mai ;nainte sfinite $i la GepifaniaH arurilor sfinite. apoAeul solemn al acesteia. Aceast5 Gmare ie$ireH s)a de>voltat din necesitatea de a aduce Bla altar P n.tr.C arurile sfinite. ;ntruc=t la ;nceput acestea erau inute nu pe altar ci ;ntr)un loc special. uneori c7iar ;n afara %isericii. Acest GtransferH va c5p5ta. firesc. o mare solemnitate. deoarece el e6prim5 liturAic venirea lui "ristos $i sf=r$itul unei >ile lunAi de postire. ruA5ciune $i *:

a$teptare. venirea acelui aMutor. a acelei m=nA=ieri $i <ucurii pe care am a$teptat)o: GAcum 3uterile cere$ti ;mpreun5 cu noi nev5>ut sluMesc. c5 iat5 intr5 ;mp5ratul slavei. Iat5 1ertfa tainic5 s5v=r$it5 de d=nsele este ;nconMurat5. Cu credin5 $i cu draAoste s5 ne apropiem. ca p5rta$i ai vieii ve$nice s5 ne facem. Aliluia. aliluia. aliluia.H !fintele aruri sunt a$e>ate pe altar. apoi. preA5tindu)ne pentru !f=nta ;mp5rt5$anie. cerem: G...sfine$te sufletele $i trupurile noastre ale tuturor. cu sfinire ne$tears5R ca ;n cuAet curat. cu fa5 ne;nfruntat5. $i cu inima luminat5. ;mp5rt5$indu)ne cu aceste umne>eie$ti $i !finte #aine $i printr);nsele vii f5c=ndu)ne s5 ne unim cu ;nsu$i "ristosul #5u... Care a >is: Cel ce m5n=nc5 #rupul Meu $i <ea !=nAele Meu ;ntru Mine r5m=ne $i Eu ;ntru elR... s5 ne facem %iseric5 a 3reasf=ntului $i ;nc7inatului #5u u7. i><5vindu)ne de toat5 uneltirea diavoleasc5... $i s5 do<=ndim <un5t5ile cele f5A5duite nou5. ;mpreun5 cu toi sfinii #5i...H 2rmea>5 apoi RuA5ciunea omneasc5. care este ;ntotdea) una actul nostru ultim de preA5tire pentru !f=nta ;mp5rt5$anie. pentru c5 fiind ruA5ciunea lui "ristos ;nsu$i ;nseamn5 c5 primim ;nelepciunea lui "ristos ca ;nelepciune a minii noastre. ruA5ciunea !a c5tre #at5l !5u ca ruA5ciune a noastr5. voia !a. dorina !a. viaa !a P ca a noastr5. Iar apoi. !f=nta ;mp5rt5$anie ;ncepe ;n timp ce credincio$ii c=nt5 imnul !fintei Eu7aristii: GJustai $i vedei c5 <un este omnulQH ;n cele din urm5. dup5 ce am s5v=r$it sluM<a. suntem invitai s5 GmerAem ;n paceH. 2ltima ruA5ciune re>um5 sensul acestei sluM<e. a acestei !finte ;mp5rt5$anii de sear5. a leA5turii acesteia cu ne voina noastr5 din timpul 3ostului. G!t5p=ne. Atotiitorule. Cel ce cu ;nelepciune ai >idit toat5 f5ptura $i pentru nespusa #a purtare de AriM5 $i mult5 <un5tate a #a. ne)ai adus pe noi ;ntru aceste preacinstite >ile. spre cur5irea sufletelor $i a trupurilor. spre ;nfr=narea poftelor $i spre n5deMdea ;nvieriiR care ;n patru>eci de >ile ai dat ;n m=na sluMitorului #5u *0

ALEXAN ER !C"MEMANN

Moise ta<lele cele cu dumne>eie$ti slove. d5)ne $i nou5. %unule. lupta cea <un5 s5 lupt5m. calea postului s5 o s5v=r$im. credina nedesp5rit5 s5 o p5>im. capetele nev5>uilor <alauri s5 le sf5r=m5m. <iruitori asupra p5catului s5 ne ar5t5m $i f5r5 de os=nd5 s5 aMunAem a ne ;nc7ina $i sfintei ;nvieri.H 3=n5 atunci poate fi ;ntuneric afar5. iar noaptea prin care noi tre<uie s5 um<l5m $i ;n care tre<uie s5 tr5im. s5 lupt5m $i s5 r5<d5m. poate fi lunA5. ;ns5 lumina pe care am v5>ut)o acum luminea>5 ;ntunericul. ;mp5r5ia a c5rei pre>en5 ;n aceat5 lume nu pare s5 fie descoperit5 de nimic ne)a fost d5ruit5 G;n tain5HR <ucuria $i pacea ei ne ;nsoesc c=nd suntem Aata s5 urm5m c5l5toria 3ostului.

CA3I#4L2L IV

C?L?#4RIA 34!#2L2I

: ] ,'EQ Z ..))..] Fmm)GUHHG*GI)i&GG'.H-HH HJJK'fLH'

." nceputul* Canonul cel >are.2

Este important faptul c5 ne ;ntoarcem acum la ideea $i e6periena 3ostului ca o cltorie du7ovniceasc5 al c5rei scop este s5 ne treac5 dintr)o stare spiritual5 ;n alta. A$a cum am spus)o deMa. marea maMoritate a cre$tinilor de ast5>i neAliMea>5 acest scop al 3ostului $i ;l privesc doar ca pe o perioad5 ;n timpul c5reia Gtre<uieH s5)$i ;mplineasc5 o<liAaia reliAioas5 P ;mp5rt5$ania Go dat5 pe anH P $i s5 se supun5 unor restricii alimentare ce urmea>5 a fi ;nlocuite cur=nd cu de>leAarea de dup5 3a$te. Iar c=nd nu numai laicatul dar $i muli preoi. ;n acela$i timp. au acceptat aceast5 idee simplist5 $i formal5 despre

! '

3ost. adev5ratul du7 al 3ostului aproape c5 a disp5rut din via5. Reconsiderarea liturAic5 $i du7ovniceasc5 a 3ostului este una din cele mai urAente cerine. care nu poate fi reali>at5 dec=t dac5 se ;ntemeia>5 pe o

;neleAere real5 a ritmului $i structurii liturAice a 3ostului. La ;nceputul 3ostului. ca un Gde<utH al acestuia. ca un GacordaMH ;nainte de GarmoniaH deplin5. A5sim >arele Canon de pocin al %fntului =ndrei Criteanul" ;mp5rit ;n patru p5ri. *'

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MAR^_

este citit la Vecernia cea Mare. ;n serile primelor patru >ile ale 3ostului. Canonul poate fi descris cel mai <ine ca o pl=nAere de poc5in5 care ne vor<e$te despre proporiile $i ad=ncimea p5catului. tul<ur=nd sufletul cu Male. c5in5 $i n5deMde. Cu o m5iestrie unic5. !f=ntul Andrei ;mplete$te marile teme <i<lice P Adam $i Eva. Raiul $i c5derea ;n p5cat. Noe $i 3otopul. avid. 35m=ntul f5A5duinei $i. ;n cele din urm5. "ristos $i %iserica P cu m5rturisirea p5catului $i cu poc5ina. Evenimentele istoriei sfinte sunt de>5vluite ca evenimente ale vieii mele. faptele lui umne>eu din trecut ca fapte ;ndreptate spre mine $i m=ntuirea mea, traAedia p5catului $i a tr5d5rii ca drama mea personal5. Viaa mea ;mi este pre>entat5 ca o parte a luptei m5ree $i atotcuprin>5toare dintre umne>eu $i puterile ;ntunericului care s)au r5>vr5tit ;mpotriva Lui. Canonul ;ncepe ;n aceast5 not5 foarte personal5: G e unde voi ;ncepe a pl=nAe faptele vieii mele tic5loaseN Ce ;ncepere voi pune. "ristoase. t=nAuirii acestei de acumNH 2nul dup5 altul p5catele mele sunt de>v5luite ;n leA5tura lor profund5 cu drama continu5 a relaiei omului cu umne>euR istoria c5derii omului ;n p5cat este istoria mea: GR=vnind neascult5rii lui Adam. celui ;nt=i >idit. m)am cunoscut pe mine de><r5cat de umne>eu. $i de ;mp5r5ia cea veacuitoare. $i de desf5tare. pentru p5catele mele.H Am pierdut toate darurile dumne>eie$tiR G;ntinatu)mi)am 7aina trupului meu. $i mi)am spurcat podoa<a cea dup5 c7ipul $i dup5 asem5narea #a. M=ntuitorule. ;ntunecatu) mi)am frumuseea sufletului cu dulceile poftelor. $i cu totul. toat5 mintea. 5r=n5 mi)am f5cut.H ] Astfel. patru seri. cele dou5 c=nt5ri ale Canonului ;mi amintesc iar5 $i iar5 istoria du7ovniceasc5 a lumii. care este $i istoria mea. M5 ispite$te cu ;nt=mpl5rile $i faptele 7ot5r=toare ale trecutului a c5ror semnificaie $i putere sunt oricum ve$nice. pentru c5 fiecare suflet omenesc P unic $i de ne;nlocuit )P se *+

mi$c5. ca s5 spunem a$a. c5tre aceea$i dram5. se afl5 fa5 ;n fa5 cu acelea$i dileme fundamentale. descoper5 aceea$i ultim5 realitate. E6emplele scripturistice sunt mai mult dec=t simple Gpara<oleH P a$a cum muli oameni cred P $i Gcare A5sesc deci acest Canon prea GistovitorH. prea ;nc5rcat cu nume $i ;nt=mpl5ri nesemnificativeQ e ce s5 vor<im. se ;ntrea<5 ei. de Cain $i A<el. de avid $i !olomon. c=nd ar putea fi cu mult mai simplu s5 spun: GAm p5c5tuitHN Ceea ce ei nu ;neleA. totu$i. este c5 simplul cuv=nt pcat ;n tradiia <i<lic5 $i cre$tin5 are o ;nc5rc5tur5 pe care omul GmodernH este. pur $i simplu. incapa<il s5 o cuprind5 $i care face ca m5rturisirea p5catelor sale s5 fie ceva foarte diferit de adev5rata poc5in5 cre$tin5. Mediul cultural ;n care tr5im $i care modelea>5 concepia noastr5 asupra lumii. e6clude ;n fapt noiunea de p5cat. C5ci dac5 p5catul este ;nt=i de toate c5derea omului de la o foarte mare ;n5lime spiritual5. respinAerea de c5tre om a Gc7em5rii sale ;nalteH. ce pot ;nsemna toate acestea ;n5untruU unei culturi care iAnor5 $i neaA5 aceast5 Gmare ;n5limeH $i aceast5 Gc7emareH $i care define$te omul nu ca pe cel Gde deasupraH ci ca pe cel de Gdedesu<tH P o cultur5 care c7iar $i atunci c=nd nu ;l neaA5 f5i$ pe umne>eu este. ;n realitate. materialist5 p=n5 ;n cele mai ad=nci structuri ale sale. care se A=nde$te la viaa omului numai ;n termenii <unurilor materiale $i iAnor5 vocaia sa transcedental5N Aici. p5catul este A=ndit ;nt=i de toate ca o Gsl5<iciuneH fireasc5. datorat5 de o<icei unei Gneadapt5riH care are la r=ndul ei r5d5cini sociale $i care. prin urmare. poate fi eliminat5 printr)o mai <un5 orAani>are social5 $i economic5. in acest motiv. c7iar $i atunci c=nd ;$i m5rturise$te p5catele. omul GmoderaH nu mai face poc5in5R fiind siAur de Musteea felului ;n care ;neleAe reliAia. el ori ;n$iruie formal ;nc5lc5ri formale ale unor reAuli formale ori ;mp5rt5$e$te Gpro<lemeleH sale cu du7ovnicul P a$tept=nd de la reliAie un tratament terapeutic care ;l va face din nou fericit $i G;n r=ndu) ial5H. ;n nici un ca> nu putem vor<i aici despre poc5in5 ca despre cutremurarea omului. care. v5>=nd ;n sine GimaAineaH slavei celei de neAr5itH. reali>ea>5 c5 a p=nA5rit)o. a tr5dat)o $i a alunAat)o

*&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

din viaa saf poc5ina. ca p5rere de r5u. vine din ad=ncimea cea mai profund5 a con$tiinei omene$tiR ca dorin5 de re;ntoarcere. ca ;ncredinare ;n iu<irea $i milostivirea lui umne>eu. in acest motiv. nu este ;ndeaMuns s5 spui GAm p5c5tuitH. Aceast5 m5rturisire cap5t5 sens $i devine lucr5toare numai dac5 p5catul este ;neles $i tr5it ;n toat5 ad=ncimea $i tristeea sa. Rolul $i scopul Canonului cel >are este s5 ne descopere p5catul $i. astfel. s5 ne conduc5 spre poc5in5R s5 descopere p5catul nu prin definiii $i ;n$iruiri ci printr)o ad=nc5 meditaie asupra m5reei istorii <i<lice. care este. cu adev5rat. o istorie a p5catului. a poc5inei $i a iert5rii. Aceast5 meditaie ne duce ;ntr)o cultur5 du7ovniceasc5 diferit5. ne provoac5 cu o vi>iune total diferit5 asupra omului. asupra vieii sale. asupra elurilor $i motivaiilor sale. Ea reface ;n noi spaiul spiritual fundamental ;n cadrul c5ruia poc5ina devine din nou posi<il5. C=nd au>im de e6emplu: GNu m)am asem5nat. Iisuse. drept5ii lui A<el. aruri primite nu i)am adus Lie nici odinioar5. nici fapte dumne>eie$ti. nici Mertf5 curat5. nici via5 f5r5 pri7an5H. ;neleAem c5 istoria primei Mertfe Bcea a lui Cain $i A<el P n.tr.C. at=t de lapidar amintit5 ;n %i<lie. ne descoper5 ceva esenial despre propria noastr5 via5. despre ;ns5$i fiina uman5. ;neleAem c5 ;nainte de toate p5catul este respinAerea vieii ca ofrand5 sau Mertf5 adus5 lui umne>eu sau. cu alte cuvinte. p5catul este respinAerea orient5rii divine a vieii. deci. acel p5cat este. la oriAinile sale. deviaia iu<irii noastre de la elul s5u final. Aceasta este descoperirea care face posi<il5 m5rturisirea a ceva ce este at=t de profund ;ndep5rtat de e6periena Gmodern5H a vieii $i care acum devine at=t de adev5rat din punct de vedere Ge6istenialH: GDiditorule. f5c=ndu)m5 lut viu. ai pus ;ntru mine trup $i oase. $i suflare de via5Q Ci. o.F5c5torul meu. M=ntuitorule $i 1udec5torule. prime$te)m5 pe mine. cel ce m5 poc5iesc.H

3entru a fi ascultat cum se cuvine. Canonul cel >are presupune. desiAur. cunoa$terea !fintei !cripturi $i priceperea de a ne ;mp5rt5$i din meditaiile asupra ;nelesurilor Canonului pentru noi. ac5 ast5>i at=t de muli oameni ;l consider5 plicticos $i f5r5 sens. aceasta e din cau>a credinei lor. care nu se mai 7r5ne$te din i>vorul !fintelor !cripturi care. pentru 35rinii %isericii. era i>vorul credinei. #re<uie s5 ;nv55m din nou cum s5 intr5m ;ntr)o lume ca aceea descoperit5 de %i<lie $i cum s5 tr5im ;n eaR $i nu e6ist5 o cale mai <un5 c5tre aceast5 lume dec=t LiturA7ia %isericii. care nu repre>int5 numai transmiterea unor ;nv55turi <i<lice ci tocmai descoperirea felului <i<lic de via5. C5l5toria 3ostului ;ncepe astfel cu o re;ntoarcere la Gpunctul de plecareH P lumea Creaiei. C5derii $i R5scump5r5rii. o lume ;n care toate lucrurile vor<esc de umne>eu $i reflect5 slava !a. ;n care toate ;nt=mpl5rile sunt ;ndreptate spre umne>eu. ;n care omul A5se$te adev5rata dimensiune a vieii sale $i. av=nd temelia ;n aceasta. face poc5in5.

2" %mbetele #ostului >are

!finii 35rini compar5 adesea 3ostul cu c5l5toria de patru>eci de ani a poporului ales ;n pustiu. @tim din %i<lie c5 pentru a salva poporul !5u de la de>n5deMde $i pentru a le descoperi. de asemenea. planul !5u Bde m=ntuire a lumii P n.tr.C umne>eu a s5v=r$it multe minuni de)a lunAul acestei c5l5toriiR prin analoAie. acela$i model de e6plicaie este dat de !finii 35rini $i celor patru>eci de >ile ale 3ostului. e$i finalitatea sa este 3astele. ara f5A5duit5 a ;mp5r5iei lui umne>eu. 3ostul 3a$telui are la sf=r$itul fiec5reia din s5pt5m=nile sale un GpopasH special P o anticipare a acelei finalit5i. !unt dou5 >ile Geu7aristiceH P !=m<5ta $i uminica

70

'/

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

P care ;n c5l5toria du7ovniceasc5 a 3ostului au o semnificaie deose<it5. !5 ;ncepem cu !=m<5ta. !tatutul s5u liturAic special ;n tradiia noastr5 $i deose<irea sa fa5 de tipicul de sluM<5 al 3ostului Mare au nevoie de c=teva e6plicaii. in punctul de vedere al r=nduielilor. pe care le)am e6plicat mai devreme. !=m<5ta nu este o >i de post ci una de srbtoare, pentru c5 umne>eu ;nsu$i a instituit)o ca s5r<5toare: G@i a <inecuv=ntat umne>eu >iua a $aptea $i a sfinit)o. pentru c5 ;ntr);nsa !)a odi7nit de toate lucrurile !ale. pe care le)a f5cut $i le)a pus ;n r=nduial5H /3acerea, II. (C. Nimeni nu poate de>leAa sau a<oli ceea ce umne>eu a statornicit. Este adev5rat c5 muli cre$tini consider5 c5 instituirea divin5 a !a<atului a fost pur $i simplu transferat5 uminica. care a devenit astfel >iua cre$tin5 de odi7n5 sau !a<atul. Nimic din !f=nta !criptur5 sau din !f=nta #radiie nu poate spriMini aceast5 credin5. 3e de alt5 parte. Gnum5rareaH uminicii pentru !finii 35rini $i ;ntreaAa #radiie timpurie ca prima sau a opta >i acentuea>5 diferenierea sa $i printr)o anumit5 opo>iie cu !=m<5ta. care r5m=ne pentru totdeauna cea de a aptea >i. >iua <inecuv=ntat5 $i sfinit5 de umne>eu. Este >iua ;n care Creaia este recunoscut5 drept G<un5 foarteH $i astfel este $i ;nelesul s5u ;n Vec7iul #estament. un ;neles p5strat de "ristos ;nsu$i $i de %iseric5. Aceasta ;nseamn5 c5 ;n ciuda p5catului $i a c5derii lumea r5m=ne creaia bun a lui umne>euR ea p5strea>5 acea <un5tate esenial5 ;ntru care Creatorul !)a <ucurat: G@i a privit umne>eu toate c=te a f5cut $i iat5 erau <une foarte...H /3acerea, /.(/C. A p5stra !a<atul ;n ;nelesul s5u de la ;nceput ;nseamn5. deci. c5 viaa poate fi plin5 de sens. fericit5. >iditoareR poate fi a$a acea via5 pe care umne>eu o face s5 fie a$a. Iar !a<atul. >iua odi7nei. ;n care ne bucurm de roadele muncii noastre. r5m=ne de)a pururi <inecuv=ntarea pe care umne>eu a d5ruit)o lumii $i vieii acesteia. Aceast5 continuitate a ;neleAerii cre$tine a !a<atului cu aceea a Vec7iului #estament nu numai c5 nu e6clude. <a c7iar include o discontinuitate" Iar aceasta.

;ntruc=t ;n "ristos nimic nu r5m=ne la fel pentru c5 totul este plinit. se transcende $i cap5t5 un nou sens. ac5 !a<atul. ;n realitatea sa spiritual5 fundamental5. este pre>ena du7ovni) cescului G<un5 foarteH /3acerea, I. (/C ;n structura intim5 a acestei lumi. Gaceast5 lume se descoper5 prin "ristos ;ntr)o lumin5 nou5 $i este. de asemenea. >idit5 ca ceva nou de El. "ristos d5ruie$te omului ;mp5r5ia lui umne>eu. care Gnu este din lumea aceastaH. Iar acolo este Godi7naHdes5v=r$it5. care pentru un cre$tin G;nnoie$te toate lucrurileH. %un5tatea lumii $i a tuturor lucrurilor din ea nu se refer5 acum la ;mplinirea lor ultim5 ;n umne>eu. la ;mp5r5ia Gce va s5 vin5H$i care se va manifesta ;n toat5 m5reia sa numai dup5 ce Gaceast5 lumeH a aMuns la sf=r$it. 3e deasupra. aceast5 lume. respinA=ndu)L pe "ristos. s)a descoperit pe sine a fi puterea G!t5p=nitorului lumii acesteiaH $i a G>5cea su< puterea celui r5uH BI Ioan. V. /&CR iar calea m=ntuirii nu este prin de>voltare. ;m<un5t5ire sau GproAresH. ci prin Cruce. Moarte $i ;nviere. GCeea ce semeni tu nu cap5t5 via5 dac5 nu moareH BI Corinteni. XV. (*C. Astfel. un cre$tin tr5ie$te o Gvia5 du<l5H P nu ;n sensul suprapunerii activit5ilor sale Glume$tiH cu cele GreliAioaseH. ci ;n sensul de a transforma viaa sa. ;n totalitatea ei. ;ntr)o GpreAustareH $i preA5tire pentru ;mp5r5ia lui umne>eu. transform=nd fiecare aciune a sa ;ntr)un semn. o m5rturisire $i a$teptare a celor ce Gvor s5 vieH. Astfel este ;nelesul aparentei contradicii a EvanA7eliei: ;mp5r5ia lui umne>eu este G;n miMlocul nostru $i ;mp5r5ia lui umne>eu este aceea care Gva s5 vieH. ;n afar5 de ca>ul c=nd cineva descoper5 ;mp5r5ia lui umne>eu G;n miMloculH vieii. unii nu pot vedea ;n ea o<iectul acelei iu<iri. a$tept5ri $i doriri c5tre care ne c7eam5 EvanA7elia. 2nii ;nc5 mai pot crede ;n pedeapsa sau r5splata de dup5 moarte. pe c=nd unii nu pot niciodat5 ;neleAe <ucuria $i intensitatea ruA5ciunii cre$tine: GVie G;mp5r5ia #aQHP GVino Iisuse oamneQH "ristos a venit ca noi s5)L putem atepta pe El. A ;nscris viaa ;n timp. astfel ;nc=t viaa $i timpul pot deveni puntea. trecerea c5tre ;mp5r5ia lui umne>eu.

72

73

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

!a<atul. >iua Creaiei. >iua Glumii acesteiaH. devine P ;n "ristos P >iua a$tept5rii. >iua dinainte de Diua omnului. #ransformarea !a<atului s)a petrecut ;n !f=nta $i Marea !=m<5t5 ;n care "ristos. Gplinindu)@i toat5 lucrarea !aH. !)a odi7nit ;n morm=nt. ;n >iua urm5toare. Gprima dup5 !a<atH. Viaa a r5s5rit afar5 din morm=ntul de via5 d5t5tor. femeilor mironosie li s)a spus: G%ucurai)v5QH. apostolii G;nc5 necre>=nd de team5 $i de <ucurieH. iar prima >i a Noii Creaii a ;nceput. e aceast5 nou5 >i. %iserica se ;mp5rt5$e$te $i. prin ea. intr5 ;n uminic5. Ea ;$i afl5 vieuirea $i petrecerea ;n timpul GLumii acesteiaH. timp care ;n ad=ncimea sa mistic5 a devenit !a<at. c5ci. spune !f=ntul Apostol 3avel: Gvoi ai murit $i viaa voastr5 este ascuns5 cu "ristos ;ntru umne>eu. Iar c=nd "ristos. Care este viaa noastr5. !e va ar5ta. atunci $i voi. ;mpreun5 cu El. v5 vei ar5ta ;ntru slav5H BColoseni. III. ():C. #oate acestea e6plic5 locul unic al !=m<etei P >iua a $aptea P ;n tradiia liturAic5: caracterul s5u du<lu. ca >i de srbtoare $i ca >i a morii" Este o s5r<5toare deoarece lumea aceasta $i timpul ei ne spun c5 "ristos a ;nvins moartea $i a instaurat ;mp5r5ia !a. deoarece ;ntruparea. Moartea $i ;nvierea !a repre>int5 plinirea Creaiei ;ntru care umne>eu !)a <ucurat la ;nceputuri. Este o >i a morii deoarece ;n moartea lui "ristos lumea a murit iar m=ntuirea. plinirea $i transfiAurarea ei sunt dincolo de morm=nt. ;n Gveacul ce va s5 vin5H. #oate !=m<etele anului liturAic ;$i do<=ndesc ;nelesul de la dou5 !=m<ete importante: aceea a ;nvierii lui La>5r. care a avut loc ;n lumea aceasta $i care este vestirea $i ;ncredinarea ;nvierii cea de o<$te $i aceea din !f=nta $i Marea !=m<5t5 a 3a$telui. c=nd moartea ;ns5$i a fost sc7im<at5 $i a devenit GpunteaH c5tre viaa nou5 a noii Creaii. e)a lunAul 3ostului. acest ;neles al !=m<etelor cap5t5 o intensitate deose<it5 ;ntruc=t scopul 3ostului este tocmai acela de a reA5si sensul cre$tin al timpului ca preA5tire $i pelerinaM $i de a redescoperi starea de Gstr5inH $i Gc5l5torHpe care o are cre$tinul ;n aceast5 lume BI 3etru. II. //C. Aceste !=m<ete se

refer5 la ostenelile 3ostului ;n leA5tur5 cu plinirea viitoare $i astfel dau 3ostului ritmul s5u deose<it. 3e de o parte !=m<5ta. ;n 3ost. este o >i Geu7aristic5H marcat5 prin s5v=r$irea LiturA7iei !f=ntului Ioan Jur5 de Aur iar Eu7aristia ;nseamn5 totdeauna s5r<5toare. #otu$i. caracterul specific al acestei s5r<5tori este acela c5 se refer5 el ;nsu$i la 3ost ca la o c5l5torie. r5<dare $i osteneal5. devenind astfel o Gescal5H al c5rei scop este s5 ne fac5 s5 medit5m asupra scopului ultim al acestei c5l5torii. Aceasta este ;n mod deose<it v5dit5 ;n succesiunea citirii Apostolului din !=m<etele 3ostului. c=nd pericopele sunt alese din ?pistola ctre ?vrei a !f=ntului Apostol 3avel. ;n care tipoloAia istoriei m=ntuirii. pereArin5rii. f5A5duina Bunui R5scump5r5tor P n.tr.C $i credina ;n cele ce vor veni ocup5 un loc central. ;n prima !=m<5t5. au>im proloAul m5re al Epistolei BEvrei. /./ P/EC. care este o m5rturisire solemn5 a Creaiei. R5scum) p5r5rii Bdin p5catul str5mo$esc P n.tr.C $i ;mp5r5iei celei ve$nice a lui umne>eu: G up5 ce umne>eu odinioar5. ;n multe r=nduri $i ;n multe c7ipuri. a vor<it p5rinilor no$tri prin prooroci. ;n >ilele acestea mai de pe urm5 ne)a Ar5it nou5 prin Fiul. pe Care L)a pus mo$tenitor a toate $i prin Care a f5cut $i veacurile... ar #u acela$i e$ti $i anii #5i nu se vor sf=r$iH. #r5im ;n aceste Gultime >ileH P >ilele ultimelor nevoine. #r5im ;nc5 >iua de Gast5>iH. dar sf=r$itul se apropie. Au>im ;n cea de)a doua !=m<5t5 BEvrei. III. /EP/*C: GLuai seama. frailor. s5 nu fie cumva. ;n vreunul din voi. o inim5 viclean5 a necredinei. ca s5 v5 dep5rte>e de la umne>eul cel viu. Ci ;ndemnai)v5 unii pe alii. ;n fiecare >i. pn ce putem s !icem* ast!il""" C5ci ne)am f5cut p5rta$i ai lui "ristos. numai dac5 vom p5stra temeinic. p=n5 la urm5. ;nceputul st5rii noastre ;n ElH... Lupta este dificil5. !uferina $i ispitele sunt preul pe care ;l pl5tim pentru o mai <un5 $i statornic5 avuie. in acest motiv Apostolul celei de a treia !=m<ete BEvrei. X. (EP(+C ne ;ndeamn5:

74

75

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

GNu lep5dai dar ;ncrederea voastr5. care are mare r5spl5tire. C5ci avei nevoie de r5<dare ca. f5c=nd voia lui umne>eu. s5 do<=ndii f5A5duina. C5ci este mai puin timp. prea puin. $i Cel ce e s5 vin5 va veni $i nu va ;nt=r>iaRH Credina. n5deMdea $i draAostea sunt armele acestei lupte. dup5 cum ne m5rturise$te Apostolul celei de a patra !=m<ete BEvrei. VI. &)/EC. GC5ci umne>eu nu este nedrept. ca s5 uite lucrul vostru $i draAostea pe care ai ar5tat)o pentru numele Lui. voi care ai sluMit $i sluMii sfinilor. orim dar ca fiecare dintre voi s5 arate aceea$i r=vn5 spre adeverirea n5deMdii p=n5 la sf=r$it. Ca s5 nu fii Areoi. ci urm5ritori ai celor ce prin credin5 $i ;ndelunA5 r5<dare mo$tenesc f5A5duinele BEvrei. VI. /IP/EC. #impul se scurAe ;ncet. a$tept5rile devin mai st5ruitoare. ;ncredinarea mai <ucuroas5. Acesta este tonul Apostolului pentru cea de a cincea !=m<5t5 BEvrei. IX. E:PE+C. G#ot a$a $i "ristos. dup5 ce a fost adus o dat5 Mertf5. ca s5 ridice p5catele multora. a doua oar5 f5r5 de p5cat se va ar5ta celor ce cu st5ruin5 ;l a$teapt5 spre m=ntuire.H Acesta este ultimul Apostol dinainte de !=m<5ta lui La>5r. c=nd de la timpul a$tept5rii ;ncepem GtrecereaH c5tre timpul plinirii. 3ericopele evanA7elice pentru !=m<etele 3ostului sunt alese din EvanA7elia !f=ntului Apostol Marcu $i se constituie. de asemenea. ;ntr)o succesiune. C7eia ;neleAerii sale este dat5 ;n prima !=m<5t5: "ristos nesocote$te ta<uurile ipocrite ale !a<atului evreiesc. proclam=nd: G... !=m<5ta a fost f5cut5 pentru om iar nu omul pentru s=m<5t5. Astfel c5 Fiul 4mului este omn $i al s=m<etei.H 4 er5 nou5 se apropie. restaurarea omului a ;nceput. In cea de a doua !=m<5t5. au>im leprosul spun=ndu)i lui "ristos: G... e voie$ti poi s5 m5 cur5e$ti... $i !)a atins de el $i i)a >is: Voiesc. cur5e$te)te.H '*

;n cea de)a treia !=m<5t5 ;l vedem pe "ristos sp5rA=nd toate ta<uurile $i: G... m=nc=nd cu vame$iii $i cu p5c5to$ii.H ;n cea de a patra !=m<5t5 la acel G<ine foarteH din capitolul unu al Jene>ei EvanA7elia r5spunde cu e6clamaia plin5 de <ucurie: G... #oate le)a f5cut <ine: pe sur>i ;i face s5 aud5 $i pe mui s5 vor<easc5.H ;n cele din urm5 ;n cea de a cincea !=m<5t5. toate acestea ;$i A5sesc aproAeul ;n m5rturisirea 7ot5r=toare a lui 3etru: G...#ue$ti "ristos.H Este acceptarea tainei lui "ristos de c5tre om. a tainei Noii Creaii. !=m<etele 3ostului. dup5 cum am spus)o mai ;nainte. au $i o tem5 sau dimensiune secundar* aceea a morii" Cu e6cepia primei !=m<ete. care este prin tradiie ;nc7inat5 !f=ntului #eodor #iron. $i celei de a cincea P aceea a Acatistului %unei Vestiri P cele trei !=m<ete ce r5m=n sunt >ile de pomenire o<$teasc5 a tuturor celor care G;ntru n5deMdea ;nvierii $i a vieii celei ve$niceH au adormit ;ntru omnul. Aceast5 pomenire. dup5 cum am spus)o deMa. preA5te$te $i anun5 !=m<5ta din !5pt5m=na 3atimilor. Aceast5 pomenire repre>int5 nu numai un act de iu<ire. o fapt5 <un5R ea este. de asemenea. o redescoperire esenial5 a Glumii acesteiaH ca muri<und5 $i moart5. ;n aceast5 lume suntem condamnai la moarte. a$a cum este ;ntr)adev5r $i lumea ;ns5$i. ar ;n "ristos moartea a fost distrus5 din5untru. $i))a pierdut dup5 cum spune !f=ntul Apostol 3avel G<oldulH. a devenit ea ;ns5$i o intrare ;ntr)o via5 mai ;m<el$uAat5. 3entru oricare dintre noi. aceast5 intrare a ;nceput ;n GmoarteaH noastr5 prin %ote>. care face s5 fie moarte acelea din noi care sunt vii BGc5ci voi ai muritH P Coloseni. III. (C $i vii acelea din noi care sunt moarte: ;ntruc=t Gmoartea nu mai e6ist5H. 4 deviaie Aenerali>at5 a piet5ii populare de la ;nelesul adev5rat al credinei cre$tine a f5cut din
77

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

nou ca moartea s5 fie nea$r" Aceasta este sim<oli>at5 ;n multe locuri de folosirea ve$mintelor neAre la ;nmorm=nt5ri $i reMuiem'uri" 4ricum. ar tre<ui s5 $tim c5. pentru un cre$tin. culoarea morii este al<ul. RuA5ciunea pentru mori nu ;nseamn5 doliu $i nic5ieri nu este aceasta mai <ine v5dit5 dec=t ;n relaia dintre pomenirea o<$teasc5 a morilor ;n !=m<etele ;n Aeneral $i ;n !=m<etele 3ostului Mare ;n special. in cau>a p5catului $i a tr5d5rii. >iua luminoas5 a Creaiei a devenit >iua moriiR c5ci Creaia G...a fost supus5 de$ert5ciuniiH BRomani. VIII. EIC. a devenit ea ;ns5$i moarte. ar moartea lui "ristos a restaurat cea de a $aptea >i. transform=nd)o ;ntr)o >i a re)cre5rii. a <iruinei $i a distruAerii celor ce au f5cut din lumea aceasta un triumf al morii. Iar ultimul scop al 3ostului este de a restaura ;n noi Gner5<darea descoperirii fiilor lui umne>euH. care repre>int5 mie>ul credinei. draAostei $i n5deMdii cre$tine. 3rin aceast5 n5deMde Gam fost m=ntuii. C5ci prin n5deMde ne)am m=ntuitR dar n5deMdea care se vede nu mai e n5deMde. Cum ar n5d5Mdui cineva ceea ce vedeN Iar dac5 n5d5Mduim ceea ce nu vedem. a$tept5m prin r5<areH BRomani. VIII. E:PE0C. !tr5lucirea !=m<etei lui La>5r $i pacea luminoas5 a !fintei $i Marii !=m<ete sunt acelea care constituie ;nelesul morii cre$tine $i al ruA5ciunilor noastre pentru cei mori.

6" uminicile #ostului >are

Fiecare uminic5 din 3ost are dou5 teme. dou5 ;nelesuri. 3e de o parte. fiecare aparine unei succesiuni ;n care ritmul $i GdialecteleH du7ovnice$ti ale 3ostului sunt descoperite. 3e de alt5 parte. ;n cursul de>volt5rii istorice a %isericii aproape fiecare uminic5 a 3ostului Mare a c5p5tat o a doua tem5. Astfel. ;n prima uminic5. %iserica pr5>nuie$te ,Niruina Ortodo7iei- ; pomenirea victoriei asupra iconoclasmului $i resta<ilirea cultului

icoanelor ;n Constantinopol la anul +:(. LeA5tura acestei pr5>nuiri cu 3ostul Mare este una pur istoric5: prima G<iruin5 a 4rtodo6ieiH a avut loc ;n aceast5 uminic5. Acela$i este adev5rul despre pr5>nuirea. ;n cea de a doua uminic5 din 3ostul Mare. a %fntului Gri$ore #alama" 4s=ndirea detractorilor s5i $i ap5rarea ;nv55turilor sale de c5tre %iseric5 ;n secolul al XlV)lea a fost aclamat5 ca a doua <iruin5 a 4rtodo6iei $i. din acest motiv. pr5>nuirea sa anual5 a fost r=nduit5 pentru cea de a doua uminic5 a 3ostului Mare. Importante $i pline de ;neles P dup5 cum sunt ;n sine P. aceste pomeniri sunt independente de 3ostul 3a$telui ;ntr)at=t ;nc=t putem s5 le plas5m ;n afara domeniului acestei lucr5ri. Mult mai GinteArateH ;n 3ostul 3a$telui sunt pomenirile %fntului Ioan %crarul ;n cea de a patra uminic5 $i ale %fintei >ria ?$ipteanca ;n cea de a cincea uminic5. ;n am=ndou5. %iserica vede mesaAerii ascetismului cre$tin P !f=ntul Ioan e6prim=nd r=nduielile ascetismului ;n scrierile sale iar !f=nta M5ria ;n viaa sa. 3omenirea lor ;n timpul celei de)a doua Mum5t5i a 3ostului este ;n mod evident destinat5 s5 ;ncuraMe>e $i s5 inspire str5duinele credincio$ilor ;n ostenelile lor du7ov) nice$ti din timpul 3ostului. e vreme ce ascetismul tre<uie s5 fie practicat $i nu numai comemorat. $i de vreme ce pomenirea acestor doi sfini inte$te ostenelile noastre personale din timpul 3ostului. ne vom ocupa cu e6punerea ;nelesului s5u ;n ultimul capitol. Ca $i cea dint=i tem5 a uminicilor 3ostului Mare. aceast5 cea de)a doua este descoperit5. ;nt=i de toate. ;n pericopele <i<lice. 3entru a ;neleAe succesiunea lor tre<uie. o dat5 ;n plus. s5 ne amintim leA5tura oriAinar5 dintre 3ost $i %ote>. ;nelesul 3ostului ca preA5tire pentru %ote>. e aceea. aceste pericope constituie o parte inteArant5 a cate7e>ei cre$tine timpuriiR ele e6plic5 $i sinteti>ea>5 preA5tirea cate7umenului pentru taina pascal5 a %ote>ului. Note!ul este intrarea ;n viaa nou5 inauAurat5 de "ristos. 3entru cate7umen aceast5 via5 nou5 este numai vestit5 $i f5A5duit5. iar el o accept5 prin credin5. El este

'+

'&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

asemenea oamenilor Vec7iului #estament. care au tr5it prin credina lor ;ntr)o f5A5duin5 a c5rei ;mplinire nu au v5>ut)o. Aceasta este tema primei uminici. up5 ce a menionat oamenii drepi ai Vec7iului #estament. Epistola BEvrei. XI. E:P E*.(EP:IR XII. EC conclu>ionea>5: G@i toi ace$tia m5rturisii fiind prin credin5. n)au primit f5A5duina. 3entru c5 umne>eu r=nduise pentru noi ceva mai bun""""ar ce este aceastaN R5spunsul este dat ;n pericopa evanA7elic5 a primei uminici BIoan. /.:(P0/C. G... Mai mari dec=t acestea vei vedea. @i ia >is: Adev5rat. adev5rat >ic vou5. de acum vei vedea cerul desc7i>=ndu)se $i pe ;nAerii lui umne>eu suindu)se $i co<or=ndu)se peste Fiul 4mului.H Aceasta se t5lm5ce$te: voi cate7umeni. voi care credei ;n "ristos. voi. care dorii s5 fii <ote>ai. care v5 preA5tii voi ;n$iv5 pentru 3a$te P vei vedea ;nceputul veacului celui nou. ;mplinirea tuturor celor f5A5duite. ar5tarea ;mp5r5iei lui umne>eu. ar o vei vedea numai dac5 avei credin5 $i dac5 v5 poc5ii. dac5 sc7im<ai pornirea cea rea a minii. dac5 purtai dorul Bdup5 cele du7ovnice$ti P n.tr.C. dac5 v5 ostenii pentru aceasta. espre acestea ni se aminte$te ;n Apostolul celei de a doua uminici BEvrei. /./I P //.(C. G3entru aceea se cuvine ca noi s5 lu5m aminte cu at=t mai mult la cele au>ite. ca nu cumva s5 ne pierdem. ... Cum vom sc5pa noi. dac5 vom fi nep5s5tori la astfel de m=ntuire...H ;n pericopa evanA7elic5 a celei de a doua uminici BMarcu. II. / P/EC icoana acestei osteneli $i dorine este sl5<5noAul care a fost adus la "ristos prin acoperi$: G@i v5>=nd lisus credina lor. i)a >is sl5<5noAului: Fiule. iertate ;i sunt p5catele taleQH +I

;n cea de a treia uminic5 P uminica %fintei Cruci P tema !fintei Cruci ;$i face apariia. iar nou5 ni se spune BMarcu. VIII.(:)IX./C. GC5ci ce)i folose$te omului s5 c=$tiAe lumea ;ntreaA5. dac5)$i pierde sufletulN !au ce ar putea s5 dea omul. ;n sc7im<. pentru sufletul s5uNH ;ncep=nd cu aceast5 uminic5 pericopele din ?pistola ctre ?vrei ;ncep s5 ne descopere sensul +ertfei lui "ristos. prin care suntem primii G;n ad=ncul catapetesmeiH. adic5 ;n5untrul !fintei !finilor a ;mp5r5iei lui umne>eu Bconform celei de a treia uminici. Evrei. IV. /:PV. *R a patra uminic5. Evrei. VI. /(PEIR uminica a cincea, Evrei. IX. // P /:C. ;n timp ce pericopele din EvanA7elia !f=ntului Apostol Marcu vestesc 35timirea cea de <un5 voie a lui "ristos: G...Fiul 4mului se va da ;n m=inile oamenilor $i)L vor ucide...H BMarcu. IX. /'P(/CP uminica a patra $i ;nvierea !a: G... iar dup5 ce)/ vor ucide. a treia >i va ;nviaH BMarcu. X. (EP:0C P uminica a cincea Cate7i>area. preA5tirea pentru marea tain5. ;$i sc7iea>5 sf=r$itulR ceasul 7ot5r=tor al intr5rii omului ;n Moartea $i ;nvierea lui "ristos se apropie. Ast5>i. 3ostul 3a$telui nu mai are rolul de preA5tire a cate7umenului pentru %ote>. dar. c7iar <ote>ai $i ;ncredinai fiind. nu suntem. totu$i. ;ntr)un anumit sens Gcate7umeniHN !au. mai deAra<5. nu ne ;ntoarcem ;n aceast5 stare ;n fiecare anN 4are nu ne ;ndep5rt5m mereu $i mereu de la marea tain5 la care am fost f5cui p5rta$i. 4are nu avem nevoie ;n viaa noastr5 P care este o dep5rtare permanent5 de "ristos $i ;mp5r5ia !a P de aceast5 c5l5torie anual5. ;napoi. c5tre r5d5cinile ad=nci ale credinei noastre cre$tineN +/

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

9" n+umtirea #ostului* %fnta Cruce

= treia uminic5 a 3ostului este numit5 ,nc(inarea %fintei Cruci-" La 3riveA7erea acestei >ile. dup5 o6oloAia cea Mare. !f=nta Cruce este adus5 ;ntr)o procesiune solemn5 ;n miMlocul %isericii $i r5m=ne acolo pentru ;ntreaAa s5pt5m=n5 P cu un ritual special de ;nc7inare de)a lunAul fiec5rei sluM<e. Este de remarcat faptul c5 tema !fintei Cruci. care domin5 imnoloAia acestei uminici. nu este de>voltat5 ;n termeni de suferin5 ci ;n termeni de <iruin5 $i de <ucurie. Mai mult dec=t at=t. c=nt5rile)tem5 /irmoase1 ale Canonului uminicii sunt luate din sluM<a pascal5 P GDiua ;nvieriiH P iar Canonul este o parafra>5 a Canonului 3a$telui. ;nelesul tuturor acestora este clar. !untem la n+umtirea #ostului" 3e de o parte str5duinele psi7ice $i du7ovnice$ti. dac5 sunt sincere $i consecvente. ;ncep s5 se fac5 simiteR povara lor devine mai o<ositoare. osteneala noastr5 mai vi>i<il5. Avem nevoie de spriMin $i ;ncuraMare. 3e de alt5 parte. suport=nd aceast5 osteneal5. urc=nd muntele p=n5 la acest punct. ;ncepem s5 vedem sf=r$itul c5l5toriei noastre. iar ra>ele 3a$telui cresc ;n str5lucire. 3ostul este propria noastr5 r5stiAnire. tr5irea noastr5. a$a cum este ea. limitat5. a poruncii lui "ristos pe care o au>im ;n pericopa evanA7elic5 a acestei uminici: G ac5 vreun om vrea s5)Mi urme>e Mie. acela s5 se lepede. de sine. s5)$i ia crucea sa $i s5)Mi urme>e Mie BMatei. VIII. (:C. ar nu putem s5 ne lu5m crucea $i s5)L urm5m pe "ristos dac5 nu avem Crucea !a. pe care a luat)o asupra)@i pentru m=ntuirea noastr5. Crucea Lui este aceea care ne m=ntuie$te. nu a noastr5Q Crucea Lui este aceea care d5 nu numai sens ci $i putere celorlali. Aceasta o A5sim e6plicat5 ;n !ina6arul uminicii !fintei Cruci: G3entru c5 ;n timpul postului celui de patru>eci de >ile ne r5stiAnim $i noi oarecum. mori fiind fa5 de patimi. cu simurile adormite $i potolite din pricina am5r5ciunii postului. ni se pune ;nainte cinstita $i de via5 f5c5toarea Cruce ca s5 ne ;m<5r<5te>e. s5 ne spriMine. s5

ne aduc5 aminte de patima omnului nostru lisus "ristos $i s5 ne m=nA=ie. ac5 umne>eu a fost r5stiAnit pentru noi. oare nu tre<uie ca $i noi s5 lucr5m mai mult pentru ElN Nevoinele noastre ni se u$urea>5 c=nd ni se aduce aminte $i de n5deMdea slavei ce ni s)a dat prin Cruce. C5ci dup5 cum M=ntuitorul nostru. urc=ndu)se pe Cruce. a fost sl5vit prin felul necinstit prin care s)au purtat oamenii cu El $i prin am5r5ciunile ce l)au pricinuit. tot a$a tre<uie s5 facem $i noi ca s5 fim sl5vii ;mpreun5 cu El. cu toate c5 ;ndur5m cu Areu nevoinele postului. !e mai e6plic5 pr5>nuirea de a>i $i ;n alt c7ip. up5 cum cei care c5l5toresc pe o cale aspr5 $i lunA5. >dro<ii de o<oseal5. dac5 ;nt=lnesc pe cale un copac um<ros se odi7nesc puin. a$e>=ndu)se su< el. $i oarecum ref5cui termin5 $i restul drumului. tot a$a $i acum. ;n timpul postului. a fost s5dit5 de !finii 35rini la miMlocul acestei c5i o<ositoare Crucea cea aduc5toare de via5. spre a ne odi7ni. a r5sufla $i a ne face pe noi cei ostenii sprinteni $i u$ori pentru restul ostenelii. !au alt5 e6plicaie. up5 cum la venirea unui ;mp5rat sunt purtate ;nainte steaAurile lui $i sceptrul. iar ;n urm5 vine $i el. plin de veselie $i de <ucurie pentru <iruina avut5. iar ;mpreun5 cu el se <ucur5 $i supu$ii. tot a$a $i omnul nostru lisus "ristos. vr=nd s5 arate <iruina asupra morii $i c5 are s5 vin5 cu slav5 ;n >iua ;nvierii. a trimis ;nainte sceptrul Lui. semnul Lui cel ;mp5r5tesc. crucea cea de via5 f5c5toare. care ne umple de mult5 <ucurie. ne d5 foarte mare u$urare $i ne preA5te$te s5 fim Aata s5 primim pe ;mp5rat $i s5 scoatem striA5te de <ucurie ;ntru ;nt=mpinarea %iruitorului. A fost a$e>at5 !f=nta Cruce ;n s5pt5m=na de la miMloc a postului celui de patru>eci de >ile pentru urm5toarea pricin5: !f=ntul 3ost de patru>eci de >ile se aseam5n5 cu i>vorul cel din Mera. din pricina asprimii. am5r5ciunii $i lipsei de trai <un ce ne face postul. up5 cum dumne>eiescul Moise c=nd a <5Aat lemnul ;n miMlocul i>vorului /)a ;ndulcit. tot a$a $i umne>eu. Care ne trece prin Marea Ro$ie cea spiritual5 $i ne scoate de la nev5>utul Faraon. prin lemnul cel de via5 f5c5tor al cinstitei $i de via5 f5c5toarei Cruci. ;ndulce$te am5r5ciunea postului celui de patru>eci de >ile $i ne m=nA=ie pe noi care tr5im ca ;n pustie p=n5 ce ne va duce. prin ;nvierea Lui. la Ierusalimul cel spiritual. +(

+E

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

!au alt5 e6plicaie. eoarece crucea se nume$te $i este pomul vieii. iar acel pom a fost s5dit ;n miMlocul raiului. ;n Eden. ;n c7ip potrivit $i dumne>eie$tii 35rini l)au s5dit pe acesta ;n miMlocul postului celui de patru>eci de >ile ca s5 ne aminteasc5 $i de l5comia lui Adam. dar ;n acela$i timp s5 ne arate prin pomul acesta $i ;nl5turarea os=ndei lui. ;n adev5r dac5 m=nc5m din el nu mai murim. ci tr5im. 3rin puterea Crucii. "ristoase umne>eule. p5>e$te)ne de ispitele celui viclean. ;nvrednice$te)ne s5 ne ;nc7in5m dumne>eie$tilor tale 3atimi $i ;nvierii celei purt5toare de via5. duc=nd la cap5t cu u$urin5 calea acestui post de patru>eci de >ile $i ne miluie$te pe noi ca un sinAur <un $i de oameni iu<itor. Amin.H Astfel. ;nt5rii $i lini$tii. ;ncepem partea a doua a 3ostului. ;nc5 o s5pt5m=n5 $i. ;n cea de a patra uminic5. au>im vestirea: G...Fiul 4mului se va da ;n m=inile oamenilor $i)L vor ucide. iar dup5 ce)L vor ucide. a treia >i va ;nviaH BMarcu. IX. (/C. Accentul se mut5 acum de la noi. de la poc5ina $i ostenelile noastre. c5tre faptele ce s)au f5cut Gpentru noi $i pentru a noastr5 m=ntuireH. G oamne. umne>eule. Cel ce ne)ai dat s5 preAust5m ast5>i prin ;nvierea lui L5>ar !f=nta !5pt5m=n5 cea ;nainte)str5lucitoare. aMut5)ne s5 s5v=r$im c5l5toria postului. AMunA=nd la cea de)a doua vreme a postirii s5 punem ;nceput vieii dumne>eie$ti. ca atinA=nd s5v=r$irea ostenelilor noastre s5 primim <ucuria cea nepieritoare.H La 2trenia din 1oia celei de a cincea s5pt5m=ni au>im ;nc5 o dat5 Canonul cel >are al %fntului =ndrei Criteanul, de data aceasta ;n totalitatea sa. ac5 la ;nceputul 3ostului acest Canon a fost ca o u$5 ce ne)a condus c5tre poc5in5. acum. la sf=r$itul 3ostului. el pare ca un Gre>umatH al poc5inei $i ca o ;mplinire a acesteia. ac5 la ;nceput ;l ascultam doar. acum. cuvintele sale. pline de ;neles. au devenit cuvintele noastre. pl=nAerea. n5deMdea $i poc5ina noastr5 $i. de asemenea. o GevaluareH a nevoinelor noastre postiitoare: c=t de multe din acestea au devenit cu

adev5rat ale noastreN C=t de departe am aMuns pe calea acestei poc5ineN 3entru c5 toate cele ce ne privesc se apropie de sf=r$it. de acum ;nainte ;i urm5m pe ucenici. care Gerau pe drum. suindu)se la Ierusalim. $i lisus merAea ;naintea lorH. Iar lisus le)a spus: GIat5. ne suim la Ierusalim $i Fiul 4mului va fi dat ;n m=na ar7iereilor $i c5rturarilorR $i)L vor os=ndi la moarte. $i)L vor da pe m=na p5A=nilor. $i)L vor <atMocori. $i)L vor scuipa. $i)L vor <iciui. $i)L vor omor;. dar dup5 trei >ile va ;nviaH BMarcu. X. (EP:0C. Aceasta este EvanA7elia celei de a cincea uminici. #onul sluM<elor 3ostului se sc7im<5. ac5 de)a lunAul primei p5ri a 3ostului ostenelile noastre inteau la propria noastr5 cur5ire. acum suntem f5cui s5 ;neleAem c5 aceast5 cur5ire nu repre>enta o finalitate ;n sine. ci ea tre<uie s5 ne conduc5 la contemplarea. ;neleAerea $i improprierea tainei Crucii $i ;nvierii. !ensul nevoinelor noastre ni se descoper5 acum ca o participare la aceast5 tain5 cu care eram at=t de o<i$nuii. ;nc=t o acceptam de la sine $i pe care acum o uit5m pur $i simplu. @i ;n timp ce)L urm5m. urc=nd la Ierusalim ;mpreun5 cu ucenicii. suntem Guimii $i tem5toriH.

<" #e drumul ctre Netania i Ierusalim

= asea $i cea din urm5 s5pt5m=n5 a 3ostului este numit5 ,%ptmna %tlprilor-" ;n timpul celor $ase >ile care premerA !=m<etei lui La>5r $i uminicii !t=lp5rilor BFloriilor P n.tr.C. sluM<ele %isericii ne ;ndeamn5 s5 fim urm5ritorii lui "ristos. dup5 cum ;nt=i El ;nsu$i ne veste$te moartea prietenului !5u iar apoi ;ncepe c5l5toria !a c5tre %etania $i Ierusalim. #ema $i tonul s5pt5m=nii sunt date uminic5 seara. la Vecernie: G;ncep=nd cu draAoste a $asea s5pt5m=n5 a cinstitului post. s5 aducem credincio$ilor c=ntare ;naintea pr5>nuirii st=lpilor

+:

+0

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MAXt.

omnului Celui ce vine ;n slav5 cu puterea dumne>eirii ;n Ierusalim. ca s5 omoare moartea.H Centrul ateniei este La!r" <oala sa. moartea sa. m=7nirea rudeniilor sale $i r5spunsul lui "ristos la toate acestea. Astfel. Lunea au>im: GAst5>i. um<l=nd "ristos pe l=nA5 Iordan. I !)a ar5tat <oala lui La>5r...H Marea: GIeri $i ast5>i a fost <oala lui La>5r...H Miercurea: GAst5>i La>5r murind se ;nAroap5 $i)/ Melesc surorile...H 1oi: G ou5 >ile are ast5>i La>5r cel mort. In cele din urm5. Vinerea: i

G;n >iua de m=ine omnul vine s5 ridice pe fratele cel mort Bal Martei $i al M5rieiC.H ;ntreaAa s5pt5m=n5 este astfel petrecut5 ;n contemplaia du7ovniceasc5 asupra viitoarei ;nt=lniri dintre "ristos $i moarte P ;nt=i ;n persoana prietenului !5u. apoi ;n ;ns5$i moartea lui "ristos. Este apropierea acelui Gceas al lui "ristosH despre care El a vor<it adesea $i spre care a fost orientat5 ;ntreaAa sa sluMire p5m=nteasc5. Atunci tre<uie s5 ne ;ntre<5m: Care este locul $i ;nelesul acestei contemplaii ;n sluM<ele 3ostuluiN Care este leA5tura acesteia cu nevoinele noastre din timpul 3ostuluiN Aceste ;ntre<5ri presupun o alta. cu care tre<uie. pe scurt. s5 ne ocup5m acum. La pomenirea diferitelor evenimente din viaa lui "ristos foarte des. dac5 nu cumva ;ntotdeauna. %iserica transpune trecutul ;n pre>ent. Astfel. ;n >iua Na$terii omnului c=nt5m: GFecioara ast!i pe Cel mai presus de fiin5 na$te...HR ;n Vinerea 3atimilor: ,=st!i st5 ;naintea lui 3ilat...HR ;n uminica Floriilor B!t=lp5rilorC: ,=st!i vine la Ierusalim...H ;ntre<area

este: care este ;nelesul acestei transpuneri. semnificaia acestui ast!i liturAicN 4 cov=r$itoare maMoritate a credincio$ilor ;neleA. pro<a<il. c5 este vor<a de o metafor5 retoric5. o poetic5 GfiAur5 de stil ;n vor<ireH. Modul nostru modern de a<ordare a cultului este fie raional fie sentimental" A<ordarea raional const5 ;n reducerea pr5>nuirii liturAice la idei" Este ;nr5d5cinat5 ;n aceast5 teoloAie Goccidentali>at5H care s)a de>voltat ;n R5s5ritul ortodo6 dup5 sf=r$itul perioadei patristice $i pentru care cultul este ;n cel mai fericit ca> o >on5 palpa<il5 pentru definiii $i afirmaii pur intelectuale. Ceea ce ;n cult nu poate fi redus la un adev5r intelectual este etic7etat drept Gpoe>ieH P adic5 ceva ce nu tre<uie luat foarte ;n serios. @i c7iar dac5 este evident c5 evenimentul pr5>nuit de c5tre %iseric5 aparine trecutului. liturAicului ast!i nu i se d5 nici un ;neles serios. C=t despre a<ordarea sentimental5. ea este re>ultatul unei piet5i individualiste $i eAocentriste. care este din mai multe puncte de vedere corespondentul teoloAiei intelectuale. 3entru acest fel de pietate. cultul repre>int5 ;nainte de orice altceva un cadru util pentru ruA5ciunea particular5. un fundal inspirator. al c5rui scop este de a ne G;nc5l>iH inima $i de a o ;ntoarce c5tre umne>eu. Coninutul $i ;nelesul sluM<elor. al te6telor. al r=nduielilor $i actelor liturAice este aici de o importan5 secundar5R sunt de folos $i suficiente at=ta vreme c=t m5 ;ndeamn5 s5 m5 roA. @i astfel liturAicul ast!i este di>olvat aici. ca de altfel $i toate celelalte te6te liturAice. ;ntr)un soi de GruA5ciuneH nedifereniat5 din punct de vedere al devoiunii $i al inspiraiei. atorit5 lunAii polari>5ri ;n mentalitatea %isericii noastre dintre aceste dou5 moduri de a<ordare. este foarte dificil ast5>i s5 ar5t5m c5 adev5ratul cult al %isericii nu poate fi redus nici la GideiH. nici la GruA5ciuneH. Nu putem pr5>nui ideiQ C=t despre ruA5ciunea particular5. nu st5 scris ;n EvanA7elie c5 atunci c=nd vrem s5 ne ruA5m s5 ;nc7idem u$a c5m5rii noastre $i s5 intr5m acolo ;ntr)o comuniune 7aric5 personal5 cu umne>eu BMatei. VI. *CN Adev5rata pr5>nuire implic5 at=t un eveniment c=t $i +'

+*

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

reacia social5 sau o<$teasc5 la acesta. 4 pr5>nuire este posi<il5I numai c=nd oamenii se adun5 laolalt5 $i. dep5$ind separarea $iI i>olarea lor o<i$nuit5 unul fa5 de altul. reacionea>5 ;mpreun5 cu un trup. ;ntocmai ca o persoan5 ;n faa unui eveniment Bde e6emplu: venirea prim5verii. o c5s5torie. o ;nmorm=ntare. o <iruin5 etcC. Iar miracolul natural al ;ntreAii pr5>nuiri este e6act acela c5 dep5$e$te. c7iar dac5 numai pentru o vreme. nivelul ideilor $i pe acela al individualismului. 2nul se pierde cu adev5rat ;n pr5>nuire. iar altul ;i A5se$te pe ceilali ;ntr)un fel unic. ar care este atunci ast!i ;nelesul liturAicului prin care %iserica ;$i ;ncepe toate pr5>nuirile saleN Cu ce ;neles ;nt=mpl5ri ale trecutului sunt pr5>nuite ast!iP !e poate spune f5r5 e6aAerare c5 ;ntreaAa via5 a %isericii este o continu5 comemorare $i aducere aminte" La sf=r$itul fiec5rei sluM<e ne referim la sfinii Ga c5ror pomenire o s5v=r$imH. dar ;nainte de toate pomenirile. %iserica este aducerea aminte de )ristos" intr)un punct de vedere c=t se poate de firesc memoria este o facultate am<iAu5. Astfel. s5 ne aducem aminte de cineva pe care ;l iu<im $i pe care l)am pierdutR aceasta semnific5 dou5 lucruri. 3e de o parte. memoria este mai mult dec=t simpla cunoa$tere a trecutului. C=nd ;mi amintesc de r5posatul meu tat5. ;l v5dR el este pre>ent ;n memoria mea nu ca un re>umat a tot ceea ce $tiu despre el. ci a$a cum l)am cunoscut ;n ;ntreaAa sa realitate vie. #otu$i. pe de o alt5 parte. tocmai aceast5 pre>en5 m5 determin5 s5 simt acut faptul c5 el nu mai este aici. c5 niciodat5 ;n aceast5 lume $i ;n aceast5 via5 nu)i voi mai atinAe m=na pe care at=t de viu o p5stre> ;n amintire. Memoria este astfel cea mai minunat5. dar ;n acela$i timp $i cea mai dramatic5 facultate uman5. pentru c5 nimic nu descoper5 mai <ine natura c5>ut5 a vieii noastre. imposi<ilitatea omului de a p5stra. de a poseda cu adev5rat ceva ;n aceast5 lume. Memoria ne descoper5 faptul c5 Gtimpul $i moartea st5p=nesc pe p5m=ntH. ai8. tocmai din pricina acestei funcii umane unice a memoriei. cre$tinismul este a6at pe ea. pentru c5 ea const5 mai ;nt=i ;n amintirea unui 4m. a unui Eveniment. a unei Nopi. ;n ad=ncul $i ;ntunericul despre care ni

s)a spus: G... facei aceasta spre pomenirea MeaH. @i. iat5. minunea se ;mpline$teQ II pomenim $i El este aici P nu ca o icoan5 nostalAic5 a trecutului. nu ca un trist Gniciodat5 mai multH. ci cu o a$a puternic5 pre>en5 ;nc=t %iserica poate repeta la nesf=r$it ceea ce apostolii au rostit dup5 ;nt=lnirea pe drumul spre Emaus: G4are nu ardea ;n noi inima noastr5N BLuca. XXIV. (E.C Memoria natural5 este ;nt=i de toate o Gpre>en5 a a<seneiH. astfel ;nc=t. ;n m5sura ;n care cel pe care ni)/ amintim este pre>ent. cu at=t este mai acut5 durerea a<senei sale. ar ;n "ristos. memoria a devenit din nou puterea de a umple timpul ;ntrerupt de p5cat $i moarte. de ur5 $i uitare. Aceast5 memorie. ca putere peste timp. $i fr=nAerea lui repre>int5 tocmai ceea ce se afl5 ;n centrul pr5>nuirii liturAice. a liturAicului ast!i" !5 fim siAuri. Fecioara nu na$te ast5>i. ca Gstare de faptH nimeni nu st5 ;n faa lui 3ilat. iar ca fapte. aceste evenimente aparin trecutului. ar ast!i nu putem aminti aceste fapte. iar %iserica este mai ;nt=i de toate darul $i puterea acelei amintiri care transform5 faptele trecutului ;n evenimente ve$nic pline de ;neles. 3r5>nuirea liturAic5 este astfel o re)intrare a %isericii ;n eveniment. iar aceasta nu ;nseamn5 pur $i simplu GideeaH acestuia. ci este <ucuria sau tristeea lui. realitatea vie $i concret5 a sa. 2na este s5 $tim c5 prin striAarea G umne>eul Meu. umne>eul Meu. pentru ce M)ai p5r5sitQH "ristos cel r5stiAnit ;$i manifest5 Gc7eno>aH $i smerenia !a. Cu totul altceva este s5 pr5>nuim acest eveniment ;n fiecare an. ;n acea Vinere unic5. c=nd. f5r5 s5)/ Graionali>5mH. $tim cu toat5 convinAerea c5 aceste cuvinte. fiind oferite o dat5. r5m=n etern reale. astfel ;nc=t nici o <iruin5. nici o slav5. nici o Gsinte>5H nu pot s5 le $tearA5 vreodat5. 2na este s5 e6plic5m faptul c5 ;nvierea lui La>5r era spre G;ncredinarea ;nvierii cea de o<$teH /troparul >ileiC. cu totul altceva este s5 pr5>nuim aceast5 ;nt=lnire de lent5 apropiere dintre via5 $i moarte. s5 devenim parte a acesteia. s5 vedem cu oc7ii no$tri $i s5 simim cu ;ntreaAa noastr5 fiin5 cele ce implic5 cuvintele !f=ntului Apostol Ioan: G... a suspinat cu du7ul $i !)a tul<urat ;ntru !ine... $i a l5crimatH BIoan. XI. (/ P(0C. 3entru noi

++

+&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

$i cu noi toi acestea se s5v=r$esc ast!i" Noi nu am fost acolo. ;n %etania. la morm=nt cu surorile lui La>5r. espre aceasta cunoa$tem numai din !f=nta EvanA7elie. 3r5>nuirea acestui ast5>i al %isericii este vremea c=nd un fapt istoric devine eveniment pentru noi. pentru mine. o putere ;n viaa mea. o aducere aminte. o <ucurie. #eoloAia nu poate p5trunde dincolo de GideeH. Iar din punctul de vedere al ideii. avem nevoie de aceste cinci lunAi >ile. c=nd este a$a de simplu doar s5 m5rturisim. Gs5 ;ncredin5m ;nvierea cea de o<$teHN ar toat5 pro<lema este c5 ;n sine $i prin sine fra>a nu ;ncredinea>5 nimic. Adev5rata ncredinare vine din pr5>nuire $i e6act din aceste cinci >ile ;n care m5rturisim ;nceputul acestei lupte decisive dintre via5 $i moarte $i ;ncepem. nu a$a de mult. s5 ;neleAem c=t s5)L m5rturisim pe "ristos. Cel ce va c5lca cu moartea pe moarte. ;nvierea lui La>5r. minunata pr5>nuire a acelei !=m<ete unice. se afl5 spre sf=r$itul 3ostului Mare. ;n Vinerea de dinainte c=nt5m: G!5v=r$ind patru>eci de >ile cele de suflet folositoare...H. iar ;n termeni liturAici. !=m<5ta lui La>5r $i uminica !t=lp5rilor Ba FloriilorC sunt G;nceputul CruciiH. ar ultima s5pt5m=n5 a 3ostului Mare. care este o continu5 ;nainte)pr5>nuire a acestor >ile. este revelarea ultim5 a ;nelesului 3ostului. La ;nceputul acestei lucr5ri am spus c5 3ostul este preA5tirea pentru 3a$teR totu$i. ;n realitate. ;n practic5 u>ual5 care a devenit ;ntre timp tradiional5. aceast5 preA5tire r5m=ne a<stract5 $i individual5R 3ostul $i 3astele sunt al5turate. ;ns5 f5r5 o ;neleAere real5 a leA5turii $i interdependenei lor. C7iar $i atunci c=nd 3ostul nu este ;neles ca perioada de s5v=r$ire a !povedaniei $i a ;mp5rt5$aniei anuale. este de o<icei ;neles ca un efort individual $i astfel r5m=ne eAocentric. Altfel spus. ceea ce ;n mod practic este a<sent din e6periena 3ostului este c5 acel efort fi>ic $i du7ovnicesc inte$te participarea noastr5 la acel ast!i al ;nvierii lui "ristos. $i nu o moralitate a<stract5. nu un proAres moral. nu o mai mare pa>5 a patimilor. nici m5car o ;m<un5t5ire personal5. ci ;mp5rt5$irea de acel ast!i fundamental al lui "ristos. !piritualitatea cre$tin5 care nu aspir5 la aceasta este ;n pericol de

a deveni pseudo)cre$tin5. pentru. c5 ;n ultim5 instan5. aceasta este motivat5 prin GsineH $i nu prin "ristos. 3ericolul ce e6ist5 aici este c5 o dat5 ce c5mara sufletului este cur5it5 $i eli<erat5 de diavolul care locuia ;ntr);nsa ea r5m=ne Aoal5. iar diavolul se re;ntoarceH $i ia cu el alte $apte du7uri mai rele dec=t el $i. intr=nd. locuie$te acoloR $i se fac cele de pe urm5 mai rele dec=t cele dint=i.H BLuca. XI. E*C. ;n aceast5 lume orice P c7iar $i GspiritualitateaH P poate fi demonic. A$adar este foarte important s5 redescoperim ;nelesul $i ritmul 3ostului ca adev5rata preA5tire pentru marele ast!i al 3a$telui. Am v5>ut p=n5 acum c5 3ostul are dou5 p5ri. ;naintea uminicii !fintei Cruci. %iserica ne ;ndeamn5 s5 ne concentr5m asupra noastr5. s5 lupt5m ;mpotriva c5rnii $i a pl5cerilor. a r5ului $i a tuturor celorlalte p5cate. ar c7iar $i atunci c=nd ;mplinim acestea. suntem permanent ;ndemnai s5 privim ;nainte. s5 m5sur5m $i s5 motiv5m efortul nostru prin Gceva mai <unH preA5tit pentru noi. Apoi. din uminica !fintei Cruci. taina suferinei lui "ristos. a Crucii $i a Morii !ale. sunt acelea ce devin centrul sluM<elor 3ostului. evin Gurcu$ul spre IerusalimH. ;n cele din urm5. de)a lunAul acestei ultime s5pt5m=ni de preA5tire ;ncepe pr5>nuirea tainei. Nevoina postului ne)a f5cut capa<ili s5 d5m la o parte tot ceea ce de o<icei $i statornic ascunde o<iectul central al credinei. al n5deMdii $i al <ucuriei noastre. #impul ;nsu$i. ca s5 >icem a$a. se apropie de un sf=r$it. El este m5surat acum nu prin preocup5rile $i AriMile noastre u>uale. ci de ceea ce are loc ;n drumul spre %etania. $i mai departe. la Ierusalim. Iar. o dat5 ;n plus. toate acestea nu sunt retorice. 3entru oricine care a Austat din viaa liturAic5 adev5rat5 P fie aceasta numai o dat5 $i fie c7iar imperfect P este aproape de la sine ;neles c5 din momentul ;n care au>im: G%ucur5)te %etanie. cas5 a lui La>5rQ...H iar apoi: G... m=ine "ristos vine...H lumea e6terioar5 devine u$or ireal5. iar unii aproape c5 sufer5 c=nd intr5 ;ntr)un contact >ilnic $i necesar cu aceasta Bcu lumea e6terioar5 P n.tr.C GRealitateaH este aceea care se desf5$oar5 ;n %iseric5. ;n acea pr5>nuire care. >i dup5 >i. ne face s5 reali>5m ce ;nseamn5 s5 a$tepi $i de ce cre$tinismul este. mai presus de orice.

&I

&/

ALEXAN ER !C"MEMANN

a$teptare $i preA5tire. Astfel. atunci c=nd acea sear5 de Vineri se apropie $i c=nt5m Gs5v=r$ind cele patru>eci de >ile cele de suflet folositoare...H nu am ;mplinit doar o Go<liAaieH cre$tineasc5 anual5. suntem preA5tii s5 ne impropriem cuvintele pe care le vom c=nta >iua urm5toare: G3rin La>=r te prad5 "ristos pe tine. moarte. dar unde)i este <iruina. iaduleNH

CA3I#4L2L V

34!#2L KN VIALA N4A!#R?

." ,Lundu'. n serios"""3=n5 acum am vor<it despre ;nv55tura %isericii referitoare la 3ostul Mare a$a cura ne)a fost transmis5 mai ;nt=i de toate prin sluM<ele 3ostului. Acum tre<uie s5 ne punem urm5toarele ;ntre<5ri: Cum putem aplica aceast5 ;nv55tur5 ;n viaa noastr5N Care ar putea fi nu numai impactul sim<olic dar $i cel real al 3ostului ;n e6istena noastr5N Aceast5 e6isten5 Be necesar s5 amintimC este foarte diferit5 de a acelora care au tr5it ;n vremea c=nd aceste sluM<e. imnuri. canoane $i r=nduieli au fost compuse $i statornicite. !e tr5ia atunci ;n comunit5i relativ mici. ;ndeose<i rurale. ;ntr)o lume din punct de vedere structural ortodo65R ritmul intim al vieii acestora era modelat de %iseric5. #otu$i. acum tr5im ;ntr)o uria$5 societate ur<an5 $i te7noloAic5 care este pluralist5 din punct de vedere al credinelor sale reliAioase. seculari>at5 ;n vi>iunea sa asupra lumii $i ;n care noi. ortodoc$ii. constituim o minoritate nesemnificativ5. 3ostul nu mai este Gvi>i<ilH a$a cum era. s5 spunem. ;n Rusia sau Jrecia. ;ntre<area noastr5 este astfel una foarte actual5: cum putem P dincolo de a introduce una sau dou5 sc7im<5ri Gsim<oliceH ;n viaa noastr5 >ilnic5 P ine 3ostulN &(

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

Este limpede. de e6emplu. c5 pentru marea maMoritate a credincio$ilor nici nu poate fi vor<a de frecventarea >ilnic5 a sluM<elor 3ostului. Ei continu5 s5 mearA5 la <iseric5 uminica dar. dup5 cum deMa $tim. ;n uminicile 3ostului Mare !f=nta LiturA7ie. cel puin su< aspectele sale e6terioare. nu reflect5 3ostul $i astfel cu Areu putem GsimiH felul sluM<elor 3ostului. principalul miMloc prin care du7ul 3ostului ne este transmis. @i de c=nd 3ostul nu mai este reflectat su< nici o form5 ;n cultura c5reia ;i aparinem. nu ne mai ;ntre<5m ast5>i de ce ;neleAerea noastr5 despre 3ost este predominant una ne$ativ P ca despre o perioad5 ;n care anumite lucruri precum carnea $i Ar5simile. dansul $i distraciile sunt inter>ise. ;ntre<area Gpopular5H: La ce renuni pentru 3ostN este un re>umat potrivit pentru acea u>ual5 a<ordare neAativist5. ;n termeni Gpo>itiviH. 3ostul este v5>ut ca vremea ;n care tre<uie s5 ;mplinim Go<liAaiaH anual5 a !povedaniei $i ;mp5rt5$aniei BG...$i aceasta nu mai t=r>iu de uminica !t=lp5rilor...H. dup5 cum am citit ;ntr)un <uletin paro7ialC. Fiind ;ndeplinit5 aceast5 o<liAaie. restul 3ostului pare s5)$i piard5 toate semnificaiile sale po>itive. Astfel. este evident c5 aici s)a de>voltat o discrepan5 destul de ad=nc5 ;ntre du7ul sau GteoriaH 3ostului. pe de o parte. pe care am ;ncercat s5 o contur5m <a>=ndu)ne pe sluM<ele 3ostului iar. pe de alt5 parte. ;neleAerea sa comun5 $i popular5. care este foarte adesea ;mp5rt5$it5 $i susinut5 nu numai de laicat ci $i de c5tre clerul ;nsu$i. C5ci este ;ntotdeauna mai u$or s5 reduci ceva du7ovnicesc la ceva formal dec=t s5 caui du7ovnicescul ;n spatele formalului. 3utem spune f5r5 e6aAerare c5. de$i 3ostul este ;nc5 GinutH. a pierdut mult din impactul s5u asupra e6istenei noastre. a ;ncetat s5 mai fie <aia poc5inei $i a ;nnoirii a$a cum este socotit ;n ;nv55tura liturAic5 $i du7ovniceasc5 a %isericii. ar atunci. putem noi oare s5)/ redescoperim. s5)/ transform5m din nou ;ntr)o putere du7ovniceasc5 ;n realitatea >ilnic5 a e6istenei noastreN R5spunsul la aceast5 ;ntre<are depinde ;n principal. $i a$ spune aproape e6clusiv. de faptul dac5 dorim sau nu dorim s lum n serios #ostul" 4ric=t de noi sau diferite sunt

condiiile ;n care tr5im ast5>i. oric=t de reale sunt dificult5ile $i o<stacolele ridicate de lumea noastr5 modern5. nici unul din acestea nu repre>int5 un o<stacol absolut, nici unul din acestea nu face 3ostul Gimposi<ilH. 4riAinile pierderii treptate a influenei 3ostului asupra vieii noastre sunt ad=nc ;nr5d5cinate ;n noi. Reducerea con$tient5 sau incon$tient5 a reliAiei la un nominalism $i sim<olism superficial este modul de a ocoli sau Gdeslu$iH serio>itatea necesit5ilor reliAiei ;n viaa noastr5. necesitatea reliAiei pentru ;mplinirea o<liAaiilor $i a efortului. Aceast5 reducere. tre<uie s5 ad5uA5m. este ;ntr)un fel specific5 4rtodo6iei. Cre$tinii apuseni. catolici sau protestani. c=nd se confrunt5 cu ceea ce ei consider5 drept Gimposi<ilH. mai deAra<5 sc7im<5 reliAia ;ns5$i. o Gadaptea>5H unei noi condiii $i astfel o fac Gpractica<il5H. Foarte recent. de e6emplu. am v5>ut cum %iserica Romano)Catolic5. mai ;nt=i reduce postul la un minimum minimorum $i apoi practic ;l elimin5 cu totul. enun5m cu indiAnare ;ndrept5it5 o astfel de GadaptareH. ca pe o tr5dare a tradiiei cre$tine $i ca pe o minimali>are a credinei cre$tine. @i ;ntr)adev5r. este spre ;ndrept5irea $i slava 4rtodo6iei faptul c5 ea nu se Gadaptea>5H $i nu se compormite cu standardele sc5>ute care nu fac cre$tinismul Gu$orH. Este spre slava 4rto) do6iei $i cu siAuran5 nu spre slava noastr5. a ortodoc$ilor. Nu de a>i. sau de ieri. ci cu mult timp ;n urm5 am A5sit o cale de a reconcilia e6iAenele de des5v=r$ire ale %isericii cu sl5<iciunile umane. $i aceasta nu numai f5r5 Ga ne pierde reputaiaH ci cu pricini ;n plus pentru automulumire $i con$tiin5 curat5. Metoda const5 ;n ;mplinirea sim<olic5 a acestor e6iAene. iar individualismul sim<olic penetrea>5 ast5>i ;ntreaAa noastr5 via5 reliAioas5. Astfel. de e6emplu. nici m5car nu ne A=ndim la revi>uirea cultului nostru $i a r=nduielilor monastice P oamne fere$teQ P. vom continua s5 numim pur $i simplu G3riveA7erea de toat5 noapteaH o sluM<5 de o or5 $i vom e6plica cu m=ndrie c5 aceasta este aceea$i sluM<5 ca aceea pe care c5luA5rii din Lavra !f=ntului !ava o s5v=r$eau ;n secolul al nou5lea. Referindu)ne la 3ost. ;n locul ;ntre<5rilor fundamentale P GCe este postireaNH

&:

&0

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

sau GCe este postulHN P ne mulumim cu sim<olismul 3ostului. In pu<licaiile $i <uletinele <iserice$ti apar reete pentru Gm=nc5ruri delicioase de postH $i o paro7ie ar putea c7iar s5 str=nA5 ceva <ani ;n plus cu scopul de a populari>a GAustoasele mese de postH. At=t de multe sunt e6plicate sim<olic ;n <isericile noastre. ca o<iceiuri $i tradiii interesante. pline de culoare $i amu>ante. ca ceva ce nu ne leaA5 prea mult de umne>eu $i de noua via5 ;n El ci de trecutul $i o<iceiurile str5mo$ilor no$tri. ;nc=t devine foarte dificil s5 ve>i ;n spatele acestui folclor reliAios imensa importan5 a reliAiei. A$ vrea s5 su<linie> c5. ;n sine. aceste nenum5rate o<iceiuri nu conin nimic r5u. C=nd acestea au ap5rut. sim<oli>au miMloacele $i e6presiile unei societ5i ce lua n serios reli$ia& acestea nu erau sim<oluri. ci viaa ;ns5$i. Ce s)a ;nt=mplat. totu$i. a fost faptul c5 a$a cum viaa s)a sc7im<at ;n ansam<lul s5u $i a devenit din ce ;n ce mai puin modelat5 de reliAie. tot a$a c=teva o<iceiuri au supravieuit ca sim<oluri ale unui mod de via5 care nu mai e6ist5. @i ce a supravieuit a fost ceea ce. pe de o parte. este cel mai plin de culoare. iar pe de alt5 parte. cel mai puin dificil. Aici. pericolul du7ovnicesc este acela c5 ;ncetul cu ;ncetul unii ;ncep s5 ;neleaA5 reliAia ;ns5$i ca pe un sistem de sim<oluri $i o<iceiuri mai deAra<5. dec=t s5 le ;neleaA5 pe cele din urm5 ca pe o ispitire c5tre ;nnoire $i nevoin5 du7ovniceasc5. Mai mult5 trud5 c7eltuit5 pentru preA5tirea m=nc5rurilor de post sau a co$uleelor de 3a$te. dec=t pentru postire $i participare la realitatea spiritual5 a 3a$telui. Aceasta ;nseamn5 c5 at=ta timp c=t o<iceiurile $i tradiiile nu sunt leAate din nou de vi>iunea Aeneral)reliAioas5 asupra lumii care. de fapt. le)a creat. at=ta timp c=t sim<olurile nu sunt luate n serios, %iserica va r5m=ne rupt5 de via5 $i nu are putere asupra acesteia. ;n loc de a sim<oli>a G<oAata noastr5 mo$tenireH. ar tre<ui s5 purcedem la aducera acesteia ;n viaa noastr5 real5. Apoi. s lum #ostul n serios ;nseamn5 s5)/ consider5m mai ;nt=i de toate la cel mai ad=nc nivel posi<il ca o ;ntre<are du7ovniceasc5 ce are nevoie de un r5spuns. de o 7ot5r=re. de un

plan. de un efort continuu. in aceast5 cau>5. dup5 cum $tim. s5pt5m=nile destinate preA5tirii pentru 3ost erau sta<ilite de %iseric5. Aceasta este vremea r5spunsului. a 7ot5r=rii $i a planului. Iar aici cel mai <un $i mai u$or drum este acela de a urma c5l5u>irea %isericii P prin meditaia asupra celor cinci teme evanA7elice oferite nou5 ;n cele cinci uminici ale perioadei de dinaintea 3ostului: aceea a dorinei BDa7euC. a smereniei BVame$ul $i FariseulC. a ;ntoarcerii din e6il BFiul risipitorC. a Mudec5ii B;nfrico$ata 1udecat5C $i a iert5rii BI>Aonirea lui Adam din RaiC. Aceste pericope nu sunt f5cute numai pentru a le asculta ;n <iseric5R ideea este c5 ele tre<uie s5 fie Gluate acas5H. pentru a medita asupra lor ;n lumina vieii mele, a situaiei mele familiale. a o<liAaiilor mele profesionale. a preocup5rilor mele pentru lucrurile materiale. a relaiei mele cu semenii l=nA5 care tr5iesc. ac5 la aceast5 meditaie se adauA5 ruA5ciunea acestei perioade de dinainte de 3ost G2$ile poc5inei desc7ide)mi mie 5t5torule de via5...H $i 3salmul /(' P GLa r=ul %a<ilonului...H P ;ncepem s5 ;neleAem ce G;nseamn5H s5 simi ;mpreun5 cu %iserica cum o perioad5 liturAic5 colorea>5 e6istena >ilnic5. Este de asemenea timpul potrivit pentru a citi o carte reliAioas5. !copul acestei citiri nu este numai acela de a ne ;m<oA5i cuno$tinele despre reliAieR ci. ;n primul r=nd. de a ne curai mintea de toate cele de care e plin5 de o<icei. Este pur $i simplu incredi<il c=t de aAlomerat5 este mintea noastr5 cu tot felul de AriMi $i interese. fr5m=nt5ri $i sentimente. $i c=t de puin control5m aceast5 aAlomerare. 3rin citirea unei c5ri reliAioase. prin concentrarea ateniei asupra a ceva total diferit de cuprinsul o<i$nuit al A=ndirii noastre. se crea>5 prin sine o alt5 atmosfer5 mental5 $i du7ovniceasc5. Acestea nu sunt GreeteH P aici pot e6ista $i alte moduri de preA5tire pentru 3ost. Important este ca ;n aceast5 perioad5 de preA5tire de dinaintea 3ostului s5)/ privim ca $i cum am fi departe. ca pe ceva ce se apropie de noi sau pro<a<il ca pe ceva trimis nou5 de lisus omnul. ca pe o $ans5 pentru sc7im<are. pentru ;nnoire $i ad=ncireR iar dac5 lu5m aceast5 $ans5 viitoare n serios, astfel. ;n uminica I>Aonirii lui

&*

&'

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

Adam din Rai Ba Iert5riiC. atunci c=nd plec5m de acas5 la Vecernie s5 fim preA5tii pentru a ne impropia P fie $i numai parial P cuvintele 3roc7imenului cel Mare care va desc7ide 3ostul Mare: G!5 nu ;ntorci faa #a de la sluAa #aR c=nd m5 nec5Mesc deAra< m5 au>i...H

2" #articiparea la slu+bele #ostului

Nimeni. dup5 cum am spus deMa. nu poate frecventa tot ciclul sluM<elor 3ostului. 4ricine poate participa ;ns5 la o parte din acestea. 3ur $i simplu nu e6ist5 nici o scu>5 pentru a nu face din 3ost. ;nainte de toate. perioada destinat5 unei frecvent5ri $i particip5ri crec=nde la sluM<ele %isericii. in nou. aici. condiiile personale. posi<ilit5ile $i imposi<ilit5ile individuale pot varia $i pot sf=r$i ;n diferite deci>ii. ;ns5 tre<uie s5 e6iste o 7ot5r=re. tre<uie s5 e6iste un efort $i tre<uie s5 e6iste Go st5ruin5H. in punct de vedere liturAic. am putea suAera urm5torul GminimumH destinat nu unui sens du7pvnice$te autodistructiv P acela de a ;mplini o o<liAaie P. ci spre acela al perceperii esenialului din du7ul liturAic al 3ostului. ;n primul r=nd. tre<uie f5cut un efort special la nivel paro7ial pentru cuvenita pr5>nuire a Vecerniei uminicii i!$onirii lui =dam din 8ai Ba Iert5riiC. Este ;ntr)adev5r o traAedie c5 ;n at=t de multe <iserici aceast5 sluM<5 fie nu este s5v=r$it5 deloc. fie nu i se acord5 suficient5 AriM5 $i atenie. Aceast5 sluM<5 tre<uie s5 devin5 una din cele mai de seam5 Gpro<leme paro7ialeH ale anului $i. ca atare. s5 fie <ine preA5tit5. 3reA5tirea tre<uie s5 constea din instruirea corului. din e6plicarea sluM<ei cu aMutorul predicilor sau a <uletinelor paro7iale. aceast5 preA5tire urm=nd a fi pl5nuit5 pentru vremea c=nd poate participa la ea un

num5r c=t mai mare de enoria$iR pe scurt: prin transformarea acesteia ;ntr)un eveniment du7ovnicesc. 3entru c5. din nou. nimic nu descoper5 mai <ine sensul 3ostului dec=t aceast5 sluM<5. ca tensiune a poc5inei. a ;mp5c5rii. ca $i cum ne)am ;m<arca cu toii ;ntr)o c5l5torie comun5. 2rm5toarea GprioritateH tre<uie acordat5 primei s5pt5m=ni din 3ost. #re<uie f5cut un efort deose<it pentru a participa m5car o dat5 sau de dou5 ori la Canonul cel >are al %fntului =ndrei Criteanul" up5 cum am v5>ut. funcia liturAic5 a acestor prime >ile este aceea de a ne introduce ;n GstareaH du7ovniceasc5 a 3ostului. pe care am descris)o ca Gtristee str5lucitoareH. Apoi. de)a lunAul ;ntreAului 3ost. este imperativ s5 particip5m m5car o sear5 la Litur$(ia arurilor mai nainte sfinite, cu e6periena du7ovniceasc5 pe care o implic5 P aceea a postirii totale. aceea a transform5rii m5car a unei >ile ;ntr)o adev5rat5 a$teptare a 1udec5ii $i a <ucuriei. In aceast5 privin5 nu se mai accept5 scu>e referitoare la condiii de via5. lips5 de timp etc. pentru c5. dac5 facem numai ceea ce se Gpotrive$teH u$or cu condiiile noastre de via5. adev5rata noiune a nevoinei postului devine total lipsit5 de sens. Nu numai ;n secolul dou5>eci. ci. de fapt. de la Adam $i Eva Gaceast5 lumeH a fost dintotdeauna un o<stacol pentru ;mplinirea poruncilor lui umne>eu. Nu este. deci. nimic nou sau special referitor la Gmodul nostru modern de via5H. ;n cele din urm5. depinde ;ntru totul dac5 lu5m sau nu lu5m n serios reliAia noastr5R iar dac5 petrecem opt sau >ece seri ;n plus pe an la %iseric5. aceasta repre>int5 cu adev5rat un efort minimal. 3rivai de aceast5 sear5. totu$i. ne lipsim noi ;n$ine nu numai de frumuseea $i profun) >imea sluM<elor 3ostului. nu numai de o inspiraie sau de un aMutor du7ovnicesc necesar. ci de ceea ce. dup5 cum vom vedea ;n cele ce urmea>5. d5 sens postirii noastre $i o face lucr5toare.

&&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

6" ,""" numai cu post i cu ru$ciuneNu e6ist5 post f5r5 postire. !e pare. totu$i. c5 muli oameni. ast5>i. fie nu iau ;n serios postirea. iar dac5 o fac. ;neleA Are$it scopurile sale du7ovnice$ti. 3entru unii. postirea const5 ;ntr)o GrenunareH sim<olic5 la cevaR pentru alii. ea este o respectare scrupuloas5 a prescripiilor alimentare. ar ;n am<ele ca>uri. arareori postirea se refer5 la ;ntreaAa nevoin5 a postului. Aici. ca oriunde. a$adar. tre<uie mai ;nt=i s5 ;ncerc5m s5 ;neleAem ;nv5) 5tura %isericii referitoare la postire $i apoi s5 ne ;ntre<5m: Cum putem aplica aceast5 ;nv55tur5 ;n viaa noastr5N 3ostirea sau a<stinena de la m=ncare nu este e6clusiv o practic5 cre$tin5. Ea a e6istat $i ;nc5 e6ist5 ;n alte reliAii $i c7iar ;n afara vreunei reliAii. ca. de e6emplu. ;n anumite terapii specifice. Ast5>i. oamenii postesc pentru tot felul de motive. inclu>=ndu)le uneori $i pe cele politice. Este important. deci. s5 discernem coninutul cre$tin unic al postirii. Mai ;nt=i ni se de>v5luie ;n interdependena dintre dou5 evenimente pe care le A5sim ;n %i<lie: unul se afl5 la ;nceputul Vec7iului #estament. iar cel5lalt la ;nceputul Noului #estament. 3rimul eveniment este G;ntreruperea postuluiH de c5tre Adam ;n Rai. El a m=ncat din fructul oprit. A$a ni se de>v5luie p5catul oriAinar al omului. "ristos. Noul Adam P $i acesta este cel de)al doilea eveniment P. ;ncepe cu postirea. Adam a fost ispitit $i a cedat ispiteiR "ristos a fost ispitit. dar El a <iruit acea ispit5. Consecina c5derii lui Adam este i>Aonirea din Rai $i moartea. Roadele <iruinei lui "ristos sunt c5lcarea morii $i re;ntoarcerea noastr5 ;n Rai. Lipsa de spaiu ne ;mpiedic5 s5 oferim o e6plicaie detaliat5 a sensului acestui paralelism. Este limpede. totu$i. c5 din aceast5 perspectiv5 postirea ni se descoper5 ca ceva 7ot5r=tor prin importana sa. Ea nu este o simpl5 Go<liAaieH. un o<iceiR ea este leAat5 de taina intim5 a vieii $i morii. a m=ntuirii $i a os=ndirii. ;n ;nv55tura ortodo65. p5catul nu este numai ;nc5lcarea unei r=nduieli ce duce la os=nd5R este ;ntotdeauna o mutilare a /II

vieii pe care ne)a dat)o umne>eu. in aceast5 cau>5. istoria p5catului oriAinar ne este pre>entat5 ca un act al m=nc5rii. 3entru c5 7rana repre>int5 miMlocul de p5strare a vieiiR ea este aceea care ne ine pe noi vii. ar aici st5 toat5 pro<lema: ce ;nseamn5 s5 fii viu $i ce este GviaaHN A>i. pentru noi. aceast5 noiune are ;n primul r=nd un sens <ioloAic: viaa este tocmai aceea care depinde total de 7ran5 $i. mai Aeneral. de lumea fi>ic5. ar pentru !f=nta !criptur5 $i pentru #radiia cre$tin5 aceast5 via5 ce su<>ist5 Gnumai cu p=ineH este identificat5 cu moartea. pentru c5 este o via5 muritoare. pentru c5 moartea este un principiu pururea lucr5tor ;n ea. umne>eu. ni se. spune. Gnu a f5cut moarteaH. El este 5t5torul de via5. Cum a devenit atunci viaa muritoareN e ce este moartea $i numai moartea sinAura condiie a<solut5 a tot ceea ce e6ist5N %iserica r5spunde: pentru c5 omul a respins viaa. a$a cum i)a fost oferit5 $i d5ruit5 lui de c5tre umne>eu. $i a preferat o via5 care s5 nu depind5 numai de umne>eu sinAur. ci Gnumai de p=ineH. Nu numai c5 nu L)a ascultat pe umne>eu. lucru pentru care a fost os=nditR el a sc7im<at relaia intim5 dintre el $i lume. 3utem fi siAuri de faptul c5 lumea i)a fost dat5 de c5tre umne>eu ca G7ran5H P ca miMloc al vieiiR ;n afar5 de aceasta. viaa era socotit5 ca miMloc de comuniune 7aric5 cu umne>euR ea $i)a avut nu numai plinirea. dar $i ;ntreAul s5u coninut ;n El. G;ntru El era via5 $i viaa era lumina oamenilorH. Lumea $i 7rana au fost astfel create ca miMloc al comuniunii cu umne>eu. $i numai dac5 sunt acceptate pentru umne>eu vor na$te via5. "rana ;n sine. nu are via5. Numai umne>eu are Via5 $i este Viaa. ;n ;ns5$i 7rana umne>eu P $i nu caloriile P era principiul vieii. Astfel. a m=nca. a fi viu. a)L cunoa$te pe umne>eu. a te afla ;n comuniune 7aric5 cu El era unul $i acela$i lucru. #raAedia de nep5truns a lui Adam este c5 el a m=ncat de draAul s5u. Mai mult dec=t at=t. el a m=ncat GseparatH de umne>eu. pentru a fi independent fa5 de El. $i dac5 el a f5cut aceasta. a f5cut)o pentru c5 a cre>ut c5 7rana are via5 ;n sine $i c5 el. prin ;mp5rt5$irea din acea 7ran5. poate deveni ca $i umne>eu. adic5 s5 ai<5 via5 ;n sine. Mai simplu spus: el a /I/

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

cre!ut n (ran, ;n timp ce sinAurul o<iect al ;ncrederii. al credinei. al dependenei este umne>eu $i numai umne>eu. Lumea. 7rana au devenit umne>eii lui. i>voarele $i principiile vieii sale. El a devenit sclavul lor. =dam P ;n e<raic5 P ;nseamn5 GomH. El este numele meu. numele nostru o<$tesc. 4mul este ;nc5 Adam. ;nc5 sclavul G7raneiH. El poate susine c5 el crede ;n umne>eu. dar umne>eu nu este viaa lui. 7rana lui. coninutul atotcuprin>5tor al e6istenei sale. El poate pretinde c5 ;$i prime$te viaa de la umne>eu. dar el nu tr5ie$te ;n umne>eu sau pentru umne>eu. @tiina sa. e6periena sa. con$tiina sa. toate sunt construite pe acela$i principiu: Gnumai cu p=ineH. Noi m=nc5m pentru a fi vii dar nu suntem vii ;n umne>eu. Acesta este p5catul tuturor p5catelor. Acesta este verdictul morii pronunat ;n viaa noastr5. "ristos este Noul Adam. El vine s5 repare stric5ciune adus5 ;n via5 de Adam. s5 aduc5 omul la adev5rata via5 $i. astfel. El ;ncepe tot prin postire. G@i dup5 ce a postit patru>eci de >ile $i patru>eci de nopi la urm5 a fl5m=n>itH BMatei. IV. EC. Foamea este acea stare ;n care reali>5m dependena noastr5 de altceva P c=nd avem nevoie urAent5 $i esenial5 de 7ran5 P. ar5t=nd astfel c5 noi nu avem via5 ;n noi ;n$ine. Este acea limit5 la cap5tul c5reia fie mor de foame fie. dup5 ce mi)am satisf5cut trupul. am din nou impresia c5 sunt viu. Cu alte cuvinte. este timpul c=nd ne lovim de ;ntre<area fundamental5: e ce anume depinde viaa meaN @i pentru c5 aceast5 ;ntre<are nu este una academic5. ci este simit5 cu ;ntreAul meu trup. este de asemenea timpul ispitei. !atana a venit la Adam ;n RaiR el a venit la "ristos ;n pustie. El s)a apropiat de doi oameni ;nfometai $i le)a spus: m=ncai. c5ci foamea voastr5 este dovada c5 depindei ;n totalitate de m=ncare. c5 viaa voastr5 st5 ;n m=ncare. Iar Adam a cre>ut $i a m=ncatR dar "ristos a respins aceat5 ispit5 $i a >is: G4mul nu va tr5i numai cu p=ine. ci $i cu umne>euH. El a refu>at s5 accepte acea minciun5 cosmic5 pe care !atana a impus)o lumii. f5c=nd din acea minciun5 un adev5r de la sine ;neles f5r5 a mai fi de><5tut. un fundament pentru ;ntreaAa noastr5 vi>iune asupra lumii. /IE

asupra $tiinei. a medicinei $i. pro<a<il. c7iar a reliAiei. F5c=nd aceasta. "ristos a ref5cut acea relaie dintre 7ran5. via5 $i umne>eu. pe care Adam a rupt)o $i pe care ;nc5 o mai rupem ;n fiecare >i. Ce este atunci postirea pentru noi. cre$tiniiN Este intrarea $i participarea noastr5 la acea e6perien5 a lui "ristos ;nsu$i prin care El ne eli<erea>5 de su< totala dependen5 fa5 de 7ran5. materie $i lume. !u< nici un aspect eli<erarea noastr5 nu este una complet5. #r5ind ;nc5 ;n aceast5 lume c5>ut5. ;n lumea Vec7iului Adam. fiind parte a ei. ;nc5 depindem de 7ran5. ar tocmai cum moartea noastr5 P prin care ;nc5 tre<uie s5 trecem P a devenit prin Moartea lui "ristos o punte c5tre via5. 7rana pe care o m=nc5m $i viaa pe care o susine poate fi viaa ;n umne>eu $i pentru umne>eu. 4 parte din 7rana noastr5 a devenit deMa G7ran5 a nemuririiH P #rupul $i !=nAele lui "ristos ;nsu$i. ar c7iar $i p=inea cea de toate >ilele pe care o primim de la umne>eu poate fi ;n aceast5 via5 $i ;n aceast5 lume cea care ne ;nt5re$te pe noi $i comuniunea noastr5 7aric5 cu umne>eu. mai deAra<5 dec=t cea care ne desparte de umne>eu. Numai postirea poate reali>a aceast5 transformare. d5ruindu)ne dovada e6istenial5 c5 dependena noastr5 de 7ran5 $i materie nu este total5. nu este a<solut5. c5 unite cu ruA5ciunea. cu 7arul $i cu pream5rirea. pot deveni ele ;nsele du7ovnice$ti. #oate acestea spun c5 postirea. fiind ;neleas5 ad=nc. este sinAura metod5 prin care omul redescoper5 adev5rata sa natur5 spiritual5. Nu este o provocare teoretic5 ci cu adev5rat practic5 c5tre marele ;n$el5tor care a i><utit s5 ne convinA5 c5 depindem numai de p=ine $i care a cl5dit ;ntreaAa cunoa$tere. $tiin5 $i e6isten5 uman5 pe aceast5 minciun5. 3ostirea este o denunare a acestei minciuni $i. de asemenea. dovad5 c5 este o minciun5. Este e6trem de semnificativ faptul c5 "ristos postea c=nd /)a ;nt=lnit pe !atana $i ceea ce a spus mai t=r>iu. $i anume c5 !atana nu poate fi <iruit Gdec=t cu post $i cu ruA5ciuneH. 3ostirea este lupta adev5rat5 ;mpotriva diavolului. pentru c5 este provocarea c5tre acea leAe atotcuprin>5toare care)L face pe el G!t5p=nitorul /I(

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

lumii acesteiaH. C5ci cineva. dac5 este ;nfometat $i apoi descoper5 c5 poate fi cu adev5rat independent de acea foame. nu ;n sensul de a fi <iruit de ea ci. dimpotriv5. s5 o poat5 transforma ;ntr)un i>vor de putere $i <iruin5 du7ovniceasc5. atunci nimic nu r5m=ne din acea mare minciun5 ;n care am tr5it de la Adam ;ncoace. C=t de departe suntem atunci de o<i$nuita ;neleAere a postiriiR ca o simpl5 sc7im<are a dietei alimentare. ca ceea ce este permis $i a ceea ce este oprit. de toat5 aceast5 ipocri>ie superfi) cial5Q ;n cele din urm5 a posti ;nseamn5 numai un lucru: a fi nfometat, a merAe p=n5 la limita acelei condiii umane care depinde ;n ;ntreAime de 7ran5 $i. fiind ;nfometat. s5 descoperi c5 aceasta nu repre>int5 ;ntreAul adev5r referitor la om. c5 foamea ;ns5$i este ;nt=i de toate o stare spiritual5 $i c5 este ;n ultima sa realitate foamea dup umne!eu" ;n %iserica primar5. postirea a ;nsemnat ;ntotdeauna a<stinena total5. o stare de foame. ;mpinA=nd trupul la e6trem5. #otu$i. descoperim aici. de asemenea. c5 postirea ca efort fi>ic este total lipsit5 de sens f5r5 omoloAul s5u du7ovnicesc: G... cu post $i ru$ciune-" Aceasta ;nseamn5 c5 f5r5 efortul du7ovnicesc corespondent. f5r5 a ne 7r5ni cu Realitatea ivin5. f5r5 a descoperi dependena noastr5 total5 de umne>eu P $i nu numai de umne>eu. postirea fi>ic5 poate fi c7iar $i sinucidere. ac5 "ristos ;nsu$i a fost ispitit ;n timp ce postea. noi nu avem nici o sinAur5 $ans5 de a evita aceast5 ispitire. 3ostirea fi>ic5. esenial5. a$a cum este. nu este numai lipsit5 de sens. este c7iar periculoas5 dac5 este rupt5 de nevoina du7ovniceasc5 P de ruA5ciune $i contemplaie a lui umne>eu. 3ostirea este o art5 deplin st5p=nit5 de sfiniR ar fi ;ndr5>ne $i periculos pentru noi dac5 am e6perimenta aceast5 art5 f5r5 discern5m=nt $i f5r5 precauie. ;ntreAul cult al postului este o rememorare continu5 a Areut5ilor. o<stacolelor $i ispitelor ce)i a$teapt5 pe aceia ce cred c5 ei pot depinde de puterea voinei lor $i nu de umne>eu. in aceast5 cau>5. mai ;nt=i de toate. avem nevoie de o preA5tire du7ovniceasc5 pentru efortul postirii. Aceasta se /I:

reali>ea>5 prin cererea noastr5 de aMutor c5tre umne>eu $i. de asemenea. f5c=nd din postul nostru unul #eocentric. Ar tre<ui s5 postim pentm umne>eu. #re<uie s5 redescoperim trupul nostru ca templu al pre>enei Lui. #re<uie s5 refacem un respect reliAios pentru trup. pentru 7ran5. pentru adev5ratul ritm al vieii. #oate acestea tre<uie s5v=r$ite ;nainte ca postul propriu)>is s5 ;nceap5. astfel ;nc=t atunci c=nd ;ncepem s5 postim ar tre<ui s5 fim ;narmai cu arme du7ovnice$ti. cu o concepie. cu un du7 al luptei $i al <iruinei. Apoi urmea>5 postul ;n sine. Conform celor spuse mai devreme. postul ar tre<ui practicat pe dou5 niveluri: mai ;nt=i ca post ascetic, iar mai apoi ca post deplin" 3ostul ascetic const5 ;ntr)o drastic5 reducere a 7ranei. astfel ;nc=t starea permanent5 de foame poate fi tr5it5 ca ceva ce aminte$te de umne>eu $i ca un efort constant de a)L contempla. pe El. 4ricine /)a e6peri) mentat P oric=t de puin P $tie c5 acest post ascetic. mai deAra<5 dec=t s5 ne sl5<easc5. ne face u$ori. ;nno<ilai. cump5tai. plini de <ucurie. curai. Acela prime$te 7rana ca pe un adev5rat dar al lui umne>eu. El este permanent aplecat c5tre acea lume interioar5 care devine ;ntr)un mod ine6plica<il un fel de 7ran5 ;n adev5ratul sens al cuv=ntului. Cantitatea e6act5 de 7ran5 care va fi primit5 ;n acest post ascetic. ritmul $i calitatea ei. nu tre<uie discutate aiciR acestea depind de capacit5ile noastre individuale $i de conMuncturile e6terioare ale vieii noastre. ar principiul este clar: este o stare de foame pe Mum5tate a c5rei natur5 GneAativ5H este modulat5 permanent ;ntr)o putere po!itiv prin ruA5ciune. aducere aminte. tre>ire $i contemplaie. Ca $i ;n ca>ul postului deplin. acesta este necesar s5 fie limitat ca durat5 $i ;mpletit cu !f=nta Eu7aristie. ;n starea actual5 a vieii noastre. cea mai <un5 concreti>are a sa Ba postului ascetic P n.tr.C o putem reali>a ;n >iua dinaintea pr5>nuirii de sear5 a LiturA7iei arurilor mai ;nainte sfinite. ac5 postim ;n acea >i ;ncep=nd dis)de)diminea5 sau de la pr=n>. important este aici s5 tr5im acea >i ca pe o >i a a$tept5rii. a n5deMdii $i a foamei dup5 umne>eu /I0

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

;nsu$i. Este meditaia du7ovniceasc5 asupra celor ce vor s5 vie. asupra darului ce va s5 fie primit $i pentru care renun5m la toate celelalte daruri. up5 ce toate acestea sunt spuse. tre<uie totu$i s5 amintim c5 oric=t de limitat5 ar fi postirea noastr5. dac5 este o postire adev5rat5. va conduce c5tre ispit5. sl5<iciune. ;ndoial5 $i tul<urare. Altfel spus. va fi o adev5rat5 lupt5 $i pro<a<il c5 vom c5dea de multe ori. ar adev5rata descoperire a vieii cre$tine ca lupt5 $i nevoin5 repre>int5 trstura esenial a postim" 4 credin5 care nu a <iruit ;ndoielile $i ispita este rar o credin5 adev5rat5. in p5cate. ;n viaa cre$tin5 nu este posi<il nici un proAres f5r5 amara e6perien5 a c5derilor. 3rea muli ;ncep postirea cu entu>iasm $i renun5 dup5 prima c5dere. A$ putea spune c5 adev5ratul test ;ncepe o dat5 cu prima c5dere. ac5 dup5 ce am c5>ut $i ne)am supus poftelor $i patimilor noastre relu5m totul de la cap5t $i nu renun5m indiferent de c=te ori c5demR mai devreme sau mai t=r>iu. postirea noastr5 va purta roadele sale du7ovnice$ti. ;ntre sfinenie $i cinismul care ne tre>e$te din orice ilu>ie se afl5 marea $i dumne>eiasca virtute a rbdrii ; r5<darea. mai ;nt=i de toate. cu noi ;n$ine. Nu e6ist5 un drum mai scurt c5tre sfinenieR pentru fiecare pas tre<uie s5 facem un sacrificiu total. A$adar. este mai <ine $i mai siAur s5 ;ncepem de la un minimum P doar cu puin peste posi<ilit5ile noastre fire$ti P $i s5 cre$tem efortul nostru puin c=te puin. apoi s5 ;ncerc5m s5 s5rim foarte sus la ;nceput $i s5 ne rupem c=teva oase c=nd revenim pe p5m=nt. 3e scurt: de la un post sim<olic $i nominal P postul ca o<liAaie $i o<icei P tre<uie s5 ne re;ntoarcem la adevratul post. !5 fii limitat $i smerit. dar consecvent $i serios. !5 c=nt5rim onest capacitatea noastr5 du7ovniceasc5 $i fi>ic5 $i s5 acion5m ca atare P amintindu)ne. totu$i. c5 nu e6ist5 post f5r5 st=rnirea acestei capacit5i. f5r5 a introduce ;n viaa noastr5 o dovad5 dumne>eiasc5 cum c5 cele ce sunt cu neputin5 la oameni sunt cu putin5 la umne>eu. /I*

9" ,%tilul de via-al #ostului

2rm=nd sluM<ele liturAice. postind $i c7iar ruA=ndu)ne periodic. nu epui>5m nevoinele 3ostului. !au. mai deAra<5. pentru ca acestea s5 devin5 lucr5toare $i pline de sens ele tre<uie ;mpletite cu ;ntreaAa noastr5 e6isten5. Cu alte cuvinte. au nevoie de un Gstil de via5H care s5 nu fie ;n contradicie cu ele. care s5 nu duc5 la o vieuire Gscindat5H. ;n trecut.;n 5rile ortodo6e. acest spriMin era dat de societatea ;ns5$i: acesta repre>enta acel comple6 de datini. sc7im<5ri e6terioare. leAiuiri. ceremonii pu<lice $i particulare pe care ;l acoper5 cuv=ntul rusesc ,bBt-i care este parial redat ;n cuv=ntul enAle>esc ,culture-" e)a lunAul 3ostului. ;ntreaAa societate primea un anumit ritm de via5. anumite r=nduieli. care continuau s5)i in5 treMi pe mem<rii acelei societ5i ;n perioada 3ostului. e e6emplu. ;n Rusia. nu se putea uita de 3ost c7iar $i numai pentru c5 la vremea acestuia clopetele <isericii <5teau. teatrele erau ;nc7ise. iar ;n vremurile mai vec7i tri<unalele ;$i suspendau activitatea. 3rin ele ;nsele. aceste lucruri e6terioare erau ;n mod evident incapa<ile s5 fore>e omul spre poc5in5 sau c5tre o via5 reliAioas5 mai activ5. ar creau o anumit5 atmosfer5 P un fel de climat de post P ;n care ostenelile individuale erau ;ncuraMate. Fiind sla<i. avem nevoie de aduceri aminte e6terioare. de sim<oluri $i de semne. %ine) ;neles c5 e6ist5 mereu pericolul ca aceste sim<oluri e6terioare s5 poat5 deveni scopuri ;n sine $i. ;n loc de a fi simple aduceri aminte. s5 devin5. ;n opinia popular5. adev5ratul sens al 3ostului. Acest pericol a fost deMa menionat mai ;nainte. c=nd am vor<it despre o<iceiuri $i ceremonii e6terioare. care ;nlocuiesc adev5) ratele str5duine personale. #otu$i. ;nelese ;n mod adecvat. aceste datini repre>int5 acea GcureaH ce leaA5 nevoinele du7ovnice$ti cu viaa ;n totalitatea sa. Noi nu tr5im ;ntr)o societate ortodo65 $i P prin urmare P nu putem crea un GclimatH de post la nivel social. Cu post sau f5r5 post. lumea dimpreMurul nostru. a c5rei parte inteArant5 suntem. /I'

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

se sc7im<5. 3rin urmare. aceasta cere din partea noastr5 un nou efort de reconsiderare a relaiei reliAioase necesare ;ntre Gcei din afar5H $i Gcei din5untruH. rama reliAioas5 a seculari>5rii este aceea care ne ;mpinAe c5tre o adev5rat5 Gsc7i>ofrenieH reliAi) oas5. divi>=nd viaa noastr5 ;n dou5 p5ri P cea reliAioas5 $i cea secular5 P care sunt din ce ;n ce mai puin relaionate. Astfel. este necesar un efort du7ovnicesc pentru a transpune ;n practic5 mo$tenirile $i datinile tradiionale care repre>int5 tocmai miMloacele nevoinei noastre. ;ntr)o manier5 e6perimental5 $i inevita<il sc7ematic5. aceast5 nevoin5 poate fi apreciat5 ;n termenii vieuirii acas i afar din cas" ;n vi>iunea ortodo65 asupra lumii. c5minul $i familia constituie prima $i cea mai important5 >on5 a vieii cre$tine. de aplicare a principiilor cre$tine ;n e6istena de >i cu >i. Nu $coala. nici c7iar %iserica. ci c5minul. adev5ratul stil $i spirit al vieii de familie. este acela care modelea>5 vi>iunea noastr5 fundamental5 asupra lumii. care modelea>5 ;n noi o orientare esenial5 de care. mult5 vreme. poate c5 nici nu suntem con$tieni dar care va deveni ;n cele din urm5 un element 7ot5r=tor. !tareul Dosima al lui ostoievsXi P ;n 3raii Qarama!ov P spune: G2n om care ;$i poate aminti lucrurile <une din copil5rie este m=ntuit pentru toat5 viaa saH. Este foarte semnificativ faptul c5 face aceast5 remarc5 dup5 ce a rec7emat)o pe mama sa pentru a)/ duce la LiturA7ia arurilor mai ;nainte sfinite. la frumuseea sluM<ei. la c=ntarea neperec7e a 3ostului 3a$telui: G!5 se ;ndrepte>e ruA5ciunea mea ca t5m=ia ;naintea #a...H Minunatul efort al educaiei reliAioase. ce se face ast5>i ;n $colile <iserice$ti va avea o semnificaie minor5 dac5 nu va fi ;nr5d5cinat ;n viaa c5minului. ;n viaa familiei. eci. ce se poate $i ce ar tre<ui s5 se fac5 acas5 ;n timpul 3ostuluiN ;ntruc=t este imposi<il s5 acoperim aici toate aspectele vieii familiale. m5 voi concentra asupra unuia dintre acestea. 4ricine va fi de acord. f5r5 ;ndoial5. c5 ;ntreAul stil al vieii familiale a fost radical sc7im<at de radio $i televi>iune. Aceste miMloace de Gcomunicare ;n mas5H influenea>5 ast5>i ;ntreaAa

noastr5 via5. Nu este nevoie Gs5 ie$imH pentru a Gfi afar5H. Lumea ;ntreaA5 este permanent aici. la ;ndem=na mea. @i. puin c=te puin. e6periena elementar5 a vieuirii ;ntr)o lume interioar5. a frumuseii acestei GinterioritaiH pur $i simplu dispare din cultura noastr5 modern5R dac5 nu este televi>iune este mu>ic5. Mu>ica a ;ncetat s5 mai fie ceva pe care s5 o asculiR ea devine rapid un fel de Gfundal sonorH pentru conversaie. lectur5. scris etc. e fapt. aceast5 nevoie de mu>ic5 permanent5 descoper5 incapacitatea omului modern de a se <ucura de lini$te. de a o ;neleAe nu ca pe ceva neAativ. ca pe o simpl5 a<sen5. ci tocmai ca pe o pre>en5 $i ca pe o condiie pentru orice pre>en5 real5. ac5 cre$tinul trecutului a tr5it ;n mare m5sur5 ;ntr)o lume lini$tit5. care)i oferea larAi posi<ilit5i pentru meditaie $i via5 interioar5. cre$tinul de ast5>i tre<uie s5 fac5 un efort deose<it pentru a reA5si acea esenial5 dimensiune a lini$tii care ne poate pune ;n leA5tur5 cu realit5ile cele mai ;nalte. Astfel. pro<lema radioului $i a televi>iunii de)a lunAul 3ostului nu este una marAinal5. ci ;n multe aspecte este o pro<lem5 de via5 sau de moarte du7ovniceasc5. #re<uie s5 reali>5m faptul c5 nu este posi<il s5 ;mp5rim. pur $i simplu. viaa noastr5 ;ntre Gtristeea str5lucitoareH a 3ostului $i Gultimul s7o`H. Aceste dou5 e6periene sunt incompati<ile $i. ;n cele din urm5. una o va distruAe pe cealalt5. #otu$i. este foarte pro<a<il ca. f5r5 s5 fac5 un efort deose<it. Gultimul s7o`Hs5 ai<5 o mai mare $ans5 ;mpotriva Gtristeii str5lucitoareH dec=t invers. eci. un prim Go<iceiH ce se suAerea>5 este acela al reducerii drastice a folosirii televi>iunii $i radioului ;n timpul 3ostului. Nu ;ndr5>nim s5 n5d5Mduim nici pentru un post GdeplinH. ci numai pentru unul GasceticH care. dup5 cum $tim. ;nseamn5. ;nt=i de toate. o sc7im<are a alimentaiei $i o reducere a acesteia. e e6emplu. nu este nimic Are$it ;n a continua s5 urm5re$ti $tirile sau ;n a selecta proArame serioase. interesante $i de ;m<oA5ire intelectual5 sau du7ovniceasc5. Ce tre<uie oprit ;n timpul 3ostului este consumul proAramelor #.V. P transformarea omului ;ntr)o GleAum5H ;n fotoliu. lipit de ecran $i accept=nd pasiv orice vine dinspre acesta.

/I+

/I&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

C=nd eram copil Baceasta se ;nt=mpla ;naintea apariiei televi>iuniiC mama o<i$nuia s5 ;ncuie pianul ;n timpul primei. celei de a patra $i celei de a $aptea s5pt5m=ni din 3ost. ;mi amintesc de aceasta mai intens dec=t de sluM<ele lunAi ale 3ostului $i c7iar $i ast5>i un radio ;n funciune ;n timpul 3ostului m5 $oc7ea>5 aproape ca o <lasfemie. Aceast5 amintire personal5 este numai o ilustrare a impactului pe care unele deci>ii e6terioare le pot avea ;n sufletul unui copil. Nu este vor<a aici de un simplu o<icei sau de o r=nduial5 i>olat5. ci de e6periena 3ostului ca vreme aparte. ca ceva care este permanent pre>ent $i care nu tre<uie pierdut. mutilat sau distrus. ar totu$i. aici. ca $i ;n ca>ul postirii. nu este suficient5 doar o simpl5 a<inere sau a<stinen5R aceasta tre<uie s5)$i ai<5 omoloAul s5u po>itiv. Lini$tea creat5 prin a<sena >Aomotelor acestei lumi. oferite nou5 prin intermediul miMloacelor de comunicare ;n mas5. va fi plinit5 cu coninut po>itiv. ac5 ruA5ciunea ne 7r5ne$te sufletul. intelectul nostru are $i el nevoie de 7rana sa. ;ntruc=t intelectul omului este e6act ce se distruAe ast5>i prin G<om<ardareaH necontenit5 a televi>iunii. a radioului. a >iarelor $i a revistelor ilustrate etc. !uAer5m atunci pe l=nA5 efortul du7ovnicesc $i unul intelectual. C=te opere. c=te roade minunate ale A=ndirii. imaAinaiei $i creativit5ii omene$ti le neAliM5m ne;ncetat ;n viaa noastr5 pentru c5. pur $i simplu. este mult mai u$or ca. ;ntorc=ndu)ne acas5. de la lucru. ;ntr)o stare de o<oseal5 fi>ic5 $i mental5 s5 desc7idem televi>orul sau s5 ne afund5m ;n vidul perfect al unui maAa>in ilustratN !e presupune oare c5 tre<uie s5 ne Gplanific5mH3ostulN Iar aceasta ;nseamn5 c5 tre<uie s5 ne facem dinainte o list5 re>ona<il5 a c5rilor pe care s5 le citim de)a lunAul 3ostuluiN Nu este necesar ca toate s5 fie c5ri reliAioaseR nu toi oamenii sunt c7emai s5 fie teoloAi. #otu$i. e6ist5 at=t de mult5 GteoloAieH implicit5 ;n anumite opere literare $i orice rod al adev5ratei creativit5i omene$ti care ;m<oA5e$te intelectul nostru este <inecuv=ntat de %iseric5. iar acesta. folosit cores) pun>5tor. cap5t5 o valoare spiritual5. ;n capitolul anterior am menionat c5 uminicile a patra $i a cincea ale 3ostului sunt

;nc7inate pomenirii a doi mari ;nv55tori ai spiritualit5ii cre$tine: %fntul Ioan %crarul $i %fnta >ana ?$ipteanca" !5 ;neleAem aceasta ca un ;ndrumar Aeneral c5 ceea ce %iserica dore$te s5 facem ;n timpul 3ostului este s5 c5ut5m ;m<oA5irea du7ovni) ceasc5 $i intelectual5 a lumii noastre interioare. s5 citim $i s5 medit5m la acele lucruri ce ne vor aMuta s5 redescoperim acea lume interioar5 $i <ucuria ei. espre acea <ucurie. despre adev5rata vocaie a omului. despre cel ce se pline$te ;n5untru $i nu ;n afar5. Glumea modern5Hnu ne ofer5 nimicR f5r5 aceast5 ;neleAere a 3ostului ca $i c5l5torie ;n ad=ncul umanit5ii noastre. 3ostul ;$i pierde sensul. ;n al doilea r=nd. care ar putea fi semnificaia postului ;n orele lunAi pe care le petrecem ;n afara c5minului. f5c=nd naveta. st=nd la <irou. ;nAriMindu)ne de o<liAaiile noastre profesionale. ;nt=lnindu)ne cu coleAii $i prietenii no$triN e$i nu se poate da aici oGreet5H corect5. ca de altfel ;n nici un alt domeniu. sunt posi<ile. totu$i. c=teva consideraii foarte Aenerale. ;n primul r=nd. 3astele este vremea potrivit5 pentru a c=nt5ri caracterul incredi<il de superficial al relaiilor noastre cu oamenii. cu lucrurile $i munca. Lo>incile G>=m<e$teH $i Gia)o u$orH sunt. ;ntr)adev5r. marile GporunciH care sunt respectate cu <ucurie $i care ;nseamn5: nu te implica. nu te pro<lemati>a. nu ad=nci relaiile tale cu ceilaliR respect5 reAulile Mocului. care com<in5 o atitudine prietenoas5 cu totala indiferen5R Mudec5 totul prin prisma c=$tiAurilor. profiturilor $i proAresului materialR fii. cu alte cuvinte. parte a lumii ce folose$te permanent e6presii m5ree precum: Gli<ertateH. Gresponsa<ilitateH. GAriM5H etc. dar care. de facto, urm5re$te principiul materialist c5 omul este ceea ce m5n=nc5Q 3ostul este vremea c5ut5rii nelesului* ;nelesul vieii mele profesionale ;n lumina vocaiei. ;nelesul relaiei mele cu ceilali. ;nelesul prieteniei. ;nelesul responsa<ilit5ii mele. Nu e6ist5 sluM<5. vocaie. care s5 nu poat5 fi Gtransformat5H P fie numai ;n parte P nu ;n termenii unei mai mari eficiente sau ai unei mai <une orAani>5ri. ci ;n termenii valorilor umane. Este nevoie aici de acela$i efort al Ginteriori>5riiH tuturor relaiilor

//I

///

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

noastre. pentru c5 suntem fiine li<ere. care au devenit pri>oniere ale sistemului ce. proAresiv. a de>umani>at lumea. Iar dac5 e6ist5 un sens pentru credina noastr5 acela tre<uie s5 fie ;nrudit cu viaa. ;n toat5 comple6itatea ei. Mii de oameni cred c5 sc7im<5rile necesare vin numai din afar5. din revoluii $i modific5ri ale condiiilor e6terne. Noi. cre$tinii. tre<uie s5 dovedim c5. ;n realitate. totul vine din interior ; din credin5 $i din viaa conform5 cu aceasta. %iserica. atunci c=nd a p5truns ;n lumea Areco)roman5. nu a denunat sclavia. nu a c7emat la revolt5. Credina sa. noua sa vi>iune asupra omului $i a vieii au f5cut. ;ncetul cu ;ncetul. ca sclavia s5 devin5 imposi<il5. 2n Gsf=ntH P $i sf=nt ;nseamn5 aici pur $i simplu un om care)$i ia credina ;n serios tot timpul P va face mai mult pentru sc7im<area lumii dec=t o mie de proArame tip5rite. !f=ntul este sinAurul $i adev5ratul revoluionar ;n aceast5 lume. In cele din urm5. $i aceasta este ultima noastr5 remarc5 Aeneral5. 3ostul este vremea de a controla cuvintele noastre. Lumea noastr5 este incredi<il de ver<al5. iar noi suntem permanent inundai de cuvinte care $i)au pierdut sensul $i. deci. puterea. Cre$tinismul descoper5 sacralitatea cuv=ntului P un adev5rat dar dumne>eiesc pentru om. in aceast5 cau>5. cuvintele noastre sunt ;n>estrate cu puteri uria$e. fie po>itive. fie neAative. in aceast5 cau>5. vom fi Mudecai $i dup5 cuvintele noastre: GV5 spun c5 pentru orice cuv=nt de$ert pe care)/ vor rosti. oamenii vor da socoteal5 ;n >iua 1udec5ii. C5ci din cuvintele tale vei fi A5sit drept $i din cuvintele tale vei fi os=nditH BMatei. XII. (*P('C. 3a>a vor<irii ;nseamn5 s5 redescoperi serio>itatea $i sacralitatea sa. s5 ;neleAi c5 uneori o Alum5 Ginocent5H pe care o roste$ti f5r5 m5car s5 te A=nde$ti la ea poate avea urm5ri de>astruoase P poate fi GpaiulH ce ;mpinAe un om c5tre de>n5deMde $i distruAere total5. ar cuv=ntul poate fi. de asemenea. o m5rturie. 4 conversaie ;nt=mpl5toare peste <irou. cu un coleA. poate s5 fac5 mai multe pentru comunicarea unei concepii de via5. unei atitudini c5tre aproapele sau despre munc5 dec=t predica formal5. Ea poate sem5na s5m=na unei

;ntre<5ri. a posi<ilit5ii unei a<ord5ri diferite a vieii. a dorinei de a cunoa$te mai mult. Nu $tim cum. de fapt. influen5m permanent pe aproapele prin cuvintele noastre. prin adev5rata GtonalitateH a personalit5ii noastre. @i. ;n cele din urm5. oamenii sunt convertii la umne>eu nu pentru c5 cineva a putut s5 le dea e6plicaii str5lucite. ci pentru c5 au v5>ut ;n el c5 lumina. <ucuria. profun>imea. serio>itatea $i iu<irea sunt sinAurele care de>v5luie pre>ena $i puterea lui umne>eu ;n lume. @i astfel. dac5 3ostul este. a$a cum am spus la ;nceput. redescoperirea de c5tre om a credinei sale. este $i reA5sirea vieii sale. a sensului ei divin. a profun>imii ei sfinte. 3rin oprirea de la m=ncare. redescoperim dulceaa ei $i ;nv55m din nou cum s5 o primim de la umne>eu cu <ucurie $i mulumire. 3rin Gredu) cereaH mu>icii $i a distraciilor. conversaiilor $i a relaiilor sociale superficiale redescoperim valoarea fundamental5 a relaiilor umane. a muncii $i artei omene$ti. @i redescoperim toate acestea pentru c5. foarte simplu. l redescoperim pe umne!eu nsui ; pentru c5 ne re;ntoarcem la El iar prin El la toate acelea pe care ni Le)a d5ruit ;n nesf=r$ita Lui draAoste $i milostovire. @i astfel ;n noaptea de 3a$te c=nt5m: GAcum toate s)au umplut de lumin5 $i cerul $i p5m=ntul $i cele de dedesupt. eci s5 s5r<5toreasc5 toat5 f5ptura ;nvierea lui "ristos. ;ntru care s)a ;nt5rit...H Nu ne ru$ina pe noi din n5d5Mduirea noastr5. Iu<itorule de oameniQ

//E

34!#2L CEL MARE

ANEX?

!FIN#ELE !FINLIL4R
C=teva o<servaii referitoare la primirea !fintei ;mp5rt5$aniiZ

t5m ast5>i. este una leAat5 ;n mod fundamental de toate aspectele vieii noastre $i. a$ ad5uAa. leAat5 de adev5ratul destin al 4rtodo6iei ;n profund tul<urata noastr5 lume Gmodern5H. Numai cel or< suflete$te $i total insensi<il poate neAa faptul c5 ;n ciuda succesului $i a reali>5rilor sale relative. ;n principal e6terioare $i materiale. %iserica noastr5 este ameninat5 din5untru de un pericol teri<il $i aflat ;n continu5 cre$tere: acela al seculari!rii" Ce este seculari>areaN ;ntr)un articol pu<licat cu c=iva ani ;n urm5/ am ;ncercat s5 definesc acest termen astfel: G...o privire Aeneral5 asupra lumii $i. ;n consecin5. un model de via5 ;n care aspectele de <a>5 ale e6istenei umane P ca de e6emplu familia. educaia. $tiina. profesia. arta etc. P nu numai c5 nu sunt ;nr5d5cinate sau leAate de credina reliAioas5 dar ;n care adev5rata necesitate sau posi<ilitate a unei astfel de leA5turi este neAat5. Donele seculare ale vieii sunt privite ca fiind autonome, adic5 conduse de propriile lor valori. principii $i motivaii. diferite de cele reliAioase. !ecularismul este mai mult sau mai puin comun civili>aiilor moderne de pretutindeni. dar particularitatea Aenului s5u american. cea cu care ne ocup5m aici. este aceea c5 ;n America secularismul nu este deloc anti)reliAios sau ateu ci. dimpotriv5. implic5 drept un element al s5u aproape necesar o vi>iune clar5 asupra reliAiei. put=nd fi. ;ntr)adev5r. numit \reliAiosS. E6ist5 o \filosofie a reliAieiS nu mai puin dec=t o filosofie a vieii. 4 societate ce se declar5 ;n mod pu<lic anti)reliAioas5. ca Rusia !ovietic5 sau C7ina Ro$ie. nu poate fi numit5 nici m5car \secularist5S. ReliAia este ;n aceste ca>uri un inamic care tre<uie lic7idat. iar toate compromisurile f5cute cu ea pot fi ;n cel mai fericit ca> unele temporare. ar tr5s5tura caracteristic5 a culturii $i a \modului de via5 americanS este aceea c5 ei accept simultan reliAia ca pe ceva esenial pentru om. dar ;n acela$i timp o nea$ ca pe o vi>iune Aeneral5 inteAratoare asupra lumii ce modelea>5 ;n totalitate e6istena uman5. 2n american \secularistS poate fi un om foarte \reliAiosS. leAat de %iseric5. frecvent=nd sfintele sluM<e ;n mod reAulat. Aeneros ;n ofrandele sale. scrupulos ;n ruA5ciune. El ;$i va \sfiniS c5s5toria sa ;n %iseric5. va avea casa <inecuv=ntat5. o<liAaiile reliAioase

." O problem ur$ent i esenial

3ro<lemele $i controversele referitoare la frecventa ;mp5r) t5$anie $i la leA5tura dintre #aina !fintei Eu7aristii $i aceea a 3oc5inei B!povedaniaC. referitoare. de asemenea. la esena $i semnificaia !povedaniei. nu repre>int5 ast5>i. ;n %iserica noastr5 un semn de sl5<iciune sau de dec5dere moral5. ci unul de via5 $i tre>vie. ;ntre credincio$ii ortodoc$i. se ;nreAistrea>5 o preocupare cresc=nd5 pentru ceea ce este esenial, o sete $i o foame pentru o via5 mai du7ovniceasc5 care nu mai poate fi neAat5. iar pentru aceasta tre<uie s5 d5m mulumire lui umne>eu. ac5 e6ist5 o Gcri>5H. cum par a crede unii P iar toat5 pro<lematica. toat5 profun>imea con$tiinei du7ovnice$ti este ;ntotdeauna $i indiscuta<il o cri>5 P aceasta este o cri>5 >iditoare $i actual5. @i ar fi Are$it $i c7iar imposi<il s5 ;ncerc5m re>olvarea ei prin simple m5suri administrative. prin sentine $i interdicii. 3ro<lema du7ovniceasc5 crucial5 cu care ne confrun)
Aceste o<servaii includ c=teva p5ri din 8aportul meu asupra >rturisirii i mprtaniei, pre>entat !f=ntului !inod al %isericii 4rtodo6e din America $i apro<at de acesta ia data de /' fe<ruarie /&'/. Raportul. ca $i 7ot5r=rea !inodului au fost tip5rite ;n ocumente otHt(e O"C"="

//:

//0

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MO^

;mplinite P acestea ;ntr)o credin5 des5v=r$it5. ar toate acestea nu sc7im<5 c=tu$i de puin simplul fapt c5 ;neleAerea sa asupra tuturor acestor aspecte ale vieii proprii P c5s5toria $i familia. casa $i profesia $i. ;n cele din urm5. ;ns5$i o<liAaiile reliAioase P nu sunt derivate din cre>ul pe care)/ m5rturise$te ;n %iseric5. $i nici din credina m5rturisit5 ;n ;ntruparea. Moartea $i ;nvierea lui "ristos. Fiul lui umne>eu. devenit Fiul 4mului. ci din filosofiile vieii. care repre>int5 idei $i convinAeri ce nu au nici o leA5tur5 cu acel cre>. dac5 nu sunt c7iar direct opuse acestuia. Nu tre<uie dec=t s5 se aminteasc5 c=teva din \valorileS c7eie ale culturii noastre P succesul. siAurana. condiia social5. concurena. profitul. prestiAiul $i am<iia P pentru a reali>a c5 ele sunt la polul opus fa5 de ;ntreAul et(os $i fa5 de ;ntreaAa inspiraie a EvanA7eliei... ar ;nseamn5 aceasta c5 acest om reliAios seculari>at este un cinic. un ipocrit sau un sc7i>ofrenicN A<solut deloc. Aceasta ;nseamn5 c5 ;neleAerea sa asupra reliAiei este ;nr5d5cinat5 ;n propria vi>iune seculari>at5 asupra lumii $i nu viceversa" ;ntr)o societate ne)seculari>at5 P sinAurul Aen de societate pe care 4rtodo6ia /)a cunoscut ;n trecut P reliAia $i valorile ei constituie criteriul fundamental al ;ntreAii viei a unui individ. un \sistem de referin5S suprem. la care omul. societatea $i cultura se raportea>5. c7iar dac5 se ;ndep5rtea>5 de la ea adeseori. Ei pot tr5i prin acelea$i motivaii lume$ti. dar ei sunt permanent atra$i prin reliAie. fie numai $i prin pre>ena sa pasiv5. Astfel. \calea vieiiS poate s5 nu fie reliAioas5. c7iar dac5 \filosofia vieiiS este cu siAuran5 reliAioas5. ;n societatea seculari>at5 se ;nt=mpl5 e6act reversul: \calea vieiiS include reliAia. \filosofia vieiiS o e6clude. Acceptarea seculari>5rii ;nseamn5. desiAur. o transformare radical5 a reliAiei ;n sine. Ea ;$i poate menine toate formele sale e6terioare $i tradiionale. dar ;n interior este pur $i simplu o alt5 reliAie. !eculari>area. atunci c=nd \apro<5S reliAia $i c=nd ;i confer5 un loc de onoare ;n viaa social5. face aceasta ;ntr)at=t ;nc=t reliAia ;ns5$i accept5 s5 devin5 o parte a vi>iunii seculari>ate asupra lumii. o apro<are a valorilor acestei lumi $i un a+utor ;n procesul de reali>are a acestora. @i. ;ntr)adev5r. nici un cuv=nt nu este folosit mai des de secularism ;n raporturile sale cu reliAia dec=t cuv=ntul a+utor" \AMut5S s5 aparii unui Arup reliAios. s5 fii identificat cu o //*

tradiie reliAioas5. s5 fii activ ;n %iseric5. s5 te roAiR \aMut5S.pe scurt. s5 \ai o reliAieS. ;ntruc=t reliAia a+ut, ;ntruc=t ea repre>int5 un factor at=t de folositor ;n viaa personal5 $i social5. reliAia tre<uie la r=ndul ei s5 fie a+utat" e aici remarca<ilul succes al reliAiei ;n America. atestat de toate statisticile. !eculari>area accept5 reliAia. dar o accept5 ;n condiiile impuse de eaR ea atri<uie reliAiei o funciune. iar dac5 reliAia accept5 $i ;mpline$te aceast5 funciune este r5spl5tit5 cu <oA5ie. cinstire $i prestiAiu. \AmericaS. scrie a. "er<erA. \pare s5 fie dintr)o dat5 cea mai reliAioas5 $i cea mai seculari>at5 dintre naiuni.... fiecare aspect al vieii reliAioase actuale reflect5 acest parado6: o seculari>are universal5 ;n miMlocul unei reliAio>it5i cresc=nde.. .SHE

2" ,8eli$ia fr de reli$ie!eculari>area american5 pe care at=t de muli ortodoc$i o identific5 naiv $i eronat cu Gstilul de via5 americanH este i>vorul profundei cri>e spirituale a 4rtodo6iei. Iar nic5ieri nu este mai vi>i<il5 aceast5 cri>5 dec=t ;n ciudata GreliAie f5r5 de reliAieH. care pare a se ;nfiltra ;n viaa %isericii noastre. Reducerea %isericii la preocup5rile materiale. orAani>atorice $i leAislative cu preul celor reliAioase $i du7ovnice$tiR o<sesia Gpropriet5iiH. a <anilor $i ap5rarea Gdrepturilor paro7ialeH ;mpotriva episcopilor $i a clerului v5>ui ca o GameninareH e6terioar5R indiferena fa5 de nevoile misionare. educaionale $i carita<ile ale %isericiiR re>istena pasiv5 $i uneori c7iar activ5 la toate eforturile de aprofundare a vieii du7ovnice$ti $i liturAice. de a o face mai puin Gformal5H $i mai mult autentic5R identificarea reliAiei cu folclorul $i o<iceiurile etniceR eAocentrismul $i i>olarea virtual5 a multora dintre paro7iile noastre. lipsa lor de interes pentru nevoile vitale ale %isericii ;n Aeneral. a misiunii ei ;n America. toate acestea descoper5 o a$a de ad=nc5 seculari>are a con$tiinei %isericii ;nc=t oricine devine ;nAriMorat ;n ceea ce //'

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

prive$te viitorul %isericii noastre. a c5rei conducere $i ai c5ror mem<ri. deopotriv5. nu par s5 reali>e>e proporiile $i profun) >imea acestei cri>e. Cu siAuran5. aceast5 seculari>are a %isericii ;ns5$i determin5 pe muli. $i ;n special pe cei tineri. pur $i simplu s5 p5r5seasc5 %iserica. unde nimeni nu le spune care este de fapt adev5rata esen5 $i via5 a acesteia. ce ;nseamn5 s5 fii mem<ru al acesteiaR ;n care cu Areu poi au>i ;ndemnul de a ad=nci efortul du7ovnicesc l5untricR ;n care. ;ntr)adev5r. spiritualul este redus la un minimum GformalH Bfrecvena la sluM<e. ;mp5rt5$irea o dat5 pe an. ceva postire. ceva a<stinen5 de la distraciiC. ;n timp ce materialul $i e6teriorul sunt de>voltate la ma6imum. Iar toate acestea se ;nt=mpl5 ;ntr)o vreme c=nd noi. ortodoc$ii. suntem c7emai s5 ;ncepem o nou5 via5. c=nd ni se d5 posi<ilitatea P neAat5 de at=t de muli dintre fraii $i surorile noastre din G%isericilor mam5H )P de a cre$te. de a fi li<eri nu numai teoretic ci $i ;n realitate. de a umple %iserica noastr5 cu un sentiment de mulumire du7ovniceasc5. de a reali>a tot ceea ce. din p5cate. nu poate fi reali>at de ortodoc$ii tr5itori ;n ;nAro>itoarele condiii ale reAimurilor totalitare $i declarat atee. Nu este traAic. deci. c5 toate aceste daruri. preocup5ri $i posi<ilit5i sunt ;ntr)o foarte mic5 m5sur5 P dac5 nu cumva deloc P apreciate. acceptate $i cunoscuteR c5 structura intim5 a %isericilor noastre. du7ul $i preocup5rile care prevalea>5 ;n acestea fac aproape imposi<il ca acestea s5 7r5neasc5 $i s5 susin5 cu adev5rat o via5 reliAioas5 verita<il5N

%fintele 4aineP

6" e ce

< Am ;nceput aceste o<servaii cu c=teva consideraii Aenerale asupra situaiei actuale a %isericii. datorit5 convinAerii mele profunde c5 noul interes pentru !fintele #aine. pentru

practica $i disciplina sacramental5 porne$te de la aceast5 cri>5 $i este direct leAat5 de ea. !unt convins c5 pro<lema particip5rii laicatului la #ainele dumne>eie$ti este. ;ntr)adev5r. pro<lema c7eie a vieii %isericii noastre. Viitorul %isericii P adev5rata sa rena$tere sau inevita<ila sa dec5dere P depinde ;n cele din urm5 de re>olvarea acestei pro<leme. !unt convins c5 acolo unde !f=nta ;mp5rt5$anie a devenit din nou. dup5 cuvintele r5posatului p5rinte !erAiu CetveriXov. Gcentrul vieii cre$tineH( GreducerileH traAice $i deficienele menionate anterior ;ncep s5 fie dep5$ite $i vindecate. @i aceasta. desiAur. nu este o aciune ;nt=mpl5toareR pentru c5 dac5 viaa %isericii nu este fondat5. dincolo de orice. pe "ristos P $i aceasta ;nseamn5 o permanent5 $i vie comuniune cu El prin #aina pre>enei Lui P atunci neAre$it altceva iese la iveal5 $i domin5 ca Gpunct centralH al preocup5rii $i activit5ilor paro7iei. Aceasta poate fi GproprietateaH sau GetnicismulH cultural super) ficial sau simplu. succesul material ca unic scop... ac5 nu este "ristos. atunci altceva P lumesc $i c7iar p5c5tos P ;n mod inevita<il va modela. dar ;n acela$i timp va $i de>inteAra viaa %isericii. 3=n5 de cur=nd e6ista posi<ilitatea s5 nu reali>5m urAena acestei pro<leme de aleAere. ;ntr)adev5r. de)a lunAul acelei lunAi perioade din istoria 4rtodo6iei ;n America P perioada imi' $raiei; paro7iile noastre. pe l=nA5 funciile lor strict reliAioase. au avut $i un soi de funcie $i un fundament de la sine);neles GseculareH: etnice. naionale. linAvistice. Acestea erau formele $i miMloacele necesare pentru unificarea imiAranilor care aveau nevoie de o identitate o<$teasc5 pentru simpla supravieuire ;n5untrul societ5ii americane. care la ;nceput le era str5in5 $i uneori c7iar du$m5noas5. #otu$i. acum. aceast5 perioad5 a imiAraiei se apropie cu pa$i repe>i de sf=r$itul s5u. #emelia Gnatural5H P etnic5 $i linAvistic5 P a %isericii noastre pur $i simplu dispareR din ce ;n ce mai muli credincio$i ortodoc$i nu mai ;neleA alt5 lim<5 dec=t enAle>a $i ;n unele din paro7iile noastre aproape Mum5tate dintre enoria$i sunt convertii la 4rto)

//+

//&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

do6ie. ar atunci ;ntre<area este: ce va ;nlocui aceast5 temelieN Nu este destul de clar c5 dac5 nu este ;nlocuit5 cu credina fundamental5 $i deopotriv5 cu e6periena %isericii ca unitate, via $i cretere ;n "ristos. respectiv cu adev5ratul coninut reliAios al 4rtodo6iei. atunci. inevita<il. paro7ia $i %iserica ;ns5$i vor ;ncepe ;ncet dar siAur dec5derea $i de>inteArarea lor. Atunci. oamenii nefiind unii n $i pentru ceva. se vor uni mpotriva a ceva. @i ;n aceasta const5 traAica profun>ime $i urAen5 a situaiei noastre actuale. in aceast5 cau>5 pro<lema !fintelor #aine este a$a de important5. Numai prin ele. $i desiAur dincolo de orice. ;n adev5rata #ain5 a pre>enei lui "ristos $i a unit5ii noastre cu El $i ;n El. putem redescoperi principiile po>itive $i nu pe cele neAa) tive care lipsesc din %iserica noastr5 ast5>i. Numai ;n acestea se afl5 r5d5cinile adev5ratei posi<ilit5i de sc7im<are $i de ;nnoire a con$tiinei laicatului care. pentru o vreme ;ndelunAat5. fost i!olat de i>voarele $i e6periena %isericii. @i dac5 ;n >ilele noastre aceast5 pro<lem5 a c5p5tat un astfel de caracter presant. aceasta se ;nt=mpl5 din cau>a faptului c5 din ce ;n ce mai muli oameni. con$tient sau incon$tient. caut5 o astfel de ;nnoire. caut5 acea temelie. sinAura ce poate aMuta %iserica $i paro7ia s5 reA5seasc5 profun>imea lor reliAioas5 $i s5 opreasc5 secula) ri>area lor rapid5. !unt pe deplin con$tient c5 e6ist5 printre ortodoc$i o tendin5 de re>olvare a tuturor pro<lemelor. a tuturor c7estiunilor ar>5toare $i dificile. inclusiv cea pe care o vom discuta aici P aceea a particip5rii laicatului la #ainele dumne>eie$ti prin simpla referire la trecut. la ceea ce s)a s5v=r$it. sau ;nc5 se s5v=r$e$te ;n Rusia. Jrecia. 3olonia. !er<ia etc. Aceast5 tendin5. totu$i. nu este de mare aMutor. ci poate uneori s5 fac5 mai mult r5u dec=t <ine. Nu ne este de aMutor pentru c5 nu orice din trecut. fie el rusesc. Arecesc sau orice altceva. nu a fost ipso facto cu adev5rat ortodo6. 3entru a reali>a acest lucru. tre<uie s5 citim. de e6emplu. o<servaiile f5cute de episcopii ru$i la ;nceputul acestui secol. ;n timpul preA5tirii de c5tre %iserica rus5 a e6aAerat de /EI

lunAului !inod Naional Bcare a fost convocat ;n anul /&/' dar a fost ;ntrerupt de c5tre violena revoluionar5 $i suspendat ;n /&/+. f5r5 a)$i ;nc7eia complet lucr5rileC. 3ractic. f5r5 e6cepie. episcopii ru$i. atunci pro<a<il cei mai <ine instruii din ;ntreaAa %iseric5 4rtodo65 $i f5r5 ;ndoial5 conservatori. au f5cut pu<lic5 situaia %isericii P du7ovniceasc5. liturAic5. structural5 P. aceea de a fi profund deficient5 $i ;ntr)o cumplit5 nevoie de reforme:. Vor<ind despre teoloAia rus5. cei mai de seam5 repre>entani ai s5i au denunat unanim concesiile pe care aceasta le)a f5cut scolasticii $i spiritului Muridic apusean. ;n mod special. ;n domeniul esenial al teoloAiei sacramentale. ;ntr)un raport faimos c5tre !f=ntul !inod rus. unul dintre liderii episcopatului rus. ar7iepiscopul Antonie TrapovitsXi. a suAerat distruAerea fi>ic5 a $colilor de teoloAie ruse$ti $i ;nlocuirea lor cu o a<ordare total diferit5 a ;nv55m=ntului reliAios. !f=ntul p5rinte Ioan de Cronstadt a denunat $i a condamnat neo<osit pietatea formal5 $i lipsit5 de entu>iasm a societ5ii ruse$ti. reducerea ;mp5rt5$aniei la o Go<liAaie anual5H. reducerea vieii %isericii la nivelul o<iceiurilor. Lu=nd ;n considerare toate acestea. simplele referiri $i apeluri la trecut nu sunt suficiente. pentru c5 acest trecut are nevoie el ;nsu$i s5 fie evaluat ;n lumina adev5ratei #radiii ortodo6e. 2nicul criteriu. ;ntotdeauna $i oriunde. este #radiia ;ns5$i $i preocuparea pastoral5 despre cum s5 o GapliciH ;n situaia noastr5. care este adesea radical diferit5 de acelea din trecut.

9" 8e$ula
Este imposi<il $i inutil s5 pre>ent5m aici pro<lema particip5rii laicatului la #ainele dumne>eie$ti su< toate aspectele sale doAmatice $i istorice. Esenialul poate fi re>umat ;n cele de urmea>5: /E/

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

Este <ine sta<ilit $i de necontestat faptul c5 ;n %iserica primar5 comuniunea tuturor credincio$ilor la fiecare dumne) >eiasc5 LiturA7ie era o reAul50. #otu$i. ceea ce tre<uie su<liniat este faptul c5 aceast5 comuniune o<$teasc5 periodic5 era ;neleas5 $i tr5it5 nu numai ca un act de evlavie personal5 ci. mai presus de toate. ca un act ce i>vor5$te din apartenena la %iseric5 sau mai precis ca ;mplinire $i actuali>are a acestei apartenene. !f=nta Eu7aristie era ;n eAal5 m5sur5 definit5 $i tr5it5 ca 4ain a Nisericii, 4ain a comunitii, 4ain a unitii" G!)a amestecat cu noiH. scrie !f=ntul Ioan "risostom. G$i ne)a ;mp5rt5$it de trupul !5u. astfel ;nc=t noi s5 putem fi deplin5tate $i un trup unit cu CapulH. e fapt. %iserica primar5 nu cuno$tea nici un alt semn sau criteriu pentru participarea m=ntuitoare a o<$tei la #ain5: Gera o reAul5 faptul c5 cel ce nu primise !f=nta ;mp5rt5$anie timp de c=teva s5pt5m=ni s5 se e6comunice $i s5 se anatemati>e>e sinAur fa5 de #rupul %isericiiH*. ;mp5rt5$irea cu #rupul $i !=nAele lui "ristos era ;mplinirea limpede a %ote>ului $i a MirunAerii. $i nu e6istau alte condiii pentru primirea ;mp5rt5$aniei'. #oate celelalte #aine erau de asemenea GpecetluiteH cu ;mp5rt5$irea din !fintele aruri+. @i a$a de evident5 era aceast5 leA5tur5 dintre apartenena la %iseric5 $i ;mp5rt5$anie. ;nc=t ;ntr)un te6t liturAic timpuriu A5sim alunAarea ;naintea sfinirii a acelora Gcare nu se pot ;mp5rt5$i de aceste #aine dumne>eie$tiH&. Este limpede c5 oric=t de tainic5 $i de complicat5 a devenit mai t=r>iu aceast5 ;neleAere $i tr5ire iniial5 a ;mp5rt5$aniei ea nu a fost niciodat5 ;nl5turat5. r5m=n=nd pentru totdeauna norma esenial5 a %isericii. Ar tre<ui s5 ne ;ntre<5m. deci. nu ceea ce presupune aceast5 reAul5. ci ce s)a ;nt=mplat cu ea. e ce au uitat at=t de mult c5 o simpl5 pomenire a ;mp5rt5$aniei mai dese Bnu mai vor<im de aceea reAulat5C pare multora B$i ;n special cleruluiC o noutate f5r5 precedent. >Auduind $i c7iar distruA=nd ;n concepia lor temelia %isericiiN Cum a fost posi<il ca de secole. de cele mai multe ori. LiturA7iile s5 fie LiturA7ii. f5r5 credincio$i care primeau ;mp5r) t5$aniaN e ce acest lucru incredi<il nu provoac5 uimire. nu /EE

provoac5 fiori. ;n timp ce dorina de ;mp5rt5$ire mai deas5 provoac5 team5. opo>iie. re>isten5N Cum a putut s5 apar5 ciudata doctrin5 de primire a ;mp5rt5$aniei o dat5 pe an $i cum a putut fi considerat5 Gnorm5H orice ;ndep5rtare de la ceea ce ar putea fi nu mai mult dec=t o e6cepieN Cu alte cuvinte. cum a devenit ;neleAerea %isericii at=t de profund individualist5. at=t de deta$at5 de ;nv55tura %isericii ca #rup al lui "irstos. at=t de ad=nc contradictorie cu ruA5ciunea eu7aristic5 ;ns5$i: Giar pe noi pe toi. care ne ;mp5rt5$im dintr)o p=ine $i dintr)un potir. s5 ne une$ti unul cu altul prin ;mp5rt5$irea Aceluia$i !f=nt u7...HN

<" ecderea* cau!ele i motivaiile ei

R5spunsul o<i$nuit dat acestor ;ntre<5ri este c5 dac5 practica primar5 a tre<uit s5 fie ;ntrerupt5. spun adversarii ;mpr5t5$irii frecvente $i reAulate. dac5 o distincie radical5 a tre<uit s5 fie introdus5 ;ntre clerici. a c5ror primire a !fintei ;mp5rt5$anii constituie ;n mod evident parte a sluMirii lor. $i laicatul. care poate primi !f=nta ;mp5rt5$anie numai ;n anumite condiii ne$tiute ;n %iserica primar5. dac5. ;n Aeneral. !f=nta ;mp5rt5$anie pentru laici a devenit mai deAra<5 e6cepie dec=t reAul5. atunci aceasta se ;nt=mpl5 din cau>a unei temeri <une $i sfinte P aceea a profan5rii !fintei #aine prin ;mp5rt5$irea nevrednic5 cu aceasta. primeMduind astfel propria m=ntuireR ;n cuvintele !f=ntului Apostol 3avel: GCel ce m5n=nc5 $i <ea cu nevrednicie. os=nd5 ;$i m5n=nc5 $i <ea. nesocotind trupul omnuluiH BI Corinteni. XI. E&C. Acestui r5spuns tre<uie. la r=ndul s5u. s5 i se aduc5 un r5spuns pentru c5. de fapt. acesta ridic5 mai multe pro<leme dec=t cele pe care le re>olv5. Mai ;nt=i. c7iar daca a fost adev5rat c5. de facto, e6comunicarea laicilor $i)a avut oriAinea ;n aceast5 m=ntuitoare temere $i ;n acest sentiment de nevrednicie. aceasta

/E(

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

nu mai este vala<il5 ast5>i. 3entru c5. dac5 ar fi a$a. cei care nu primesc !f=nta ;mp5rt5$anie ar putea. ;n cele din urm5. s5 se ;ntriste>e ;n timp ce urm5resc !f=nta LiturA7ie. ar putea s5 le par5 r5u pentru p5c5to$enia $i nevrednicia care)i separ5 de !fintele aruri. ar putea. pe scurt. s5 se simt5 Ge6comunicaiH. ar. ;n realitate. nici una dintre acestea nu este adev5rat5. Jeneraii peste Aeneraii de cre$tini ortodoc$i au participat la !f=nta LiturA7ie cu o con$tiin5 perfect limpede. fiind total convin$i c5 nu e nevoie de nimic mai mult din partea lor. c5 P pur $i simplu P !f=nta Eu7aristie nu este pentru ei. Apoi. ;n acele oca>ii foarte rare $i e6cepionale c=nd sunt ;mp5rt5$ii. ei primesc !f=nta Eu7aristie ca pe o Go<liAaie ce tre<uie ;mplinit5H. prin care. pentru un an ;ntreA. ei se consider5 din nou G;n <un5 r=nduial5H. ar unde ;ntr)o astfel de atitudine care. din p5cate. a devenit o reAul5 ;n %iseric5. se poate A5si P fie doar $i ;ntr)o mic5 m5sur5 P smerenia $i poc5ina. cuvio$enia $i frica de umne>euN e fapt. atunci c=nd aceast5 atitudine $i)a f5cut apariia prima dat5 ;n %iseric5 P $i aceasta s)a ;nt=mplat imediat dup5 convertirea la cre$tinism a Imperiului Roman $i a re>ultat din cre$tinarea ulterioar5 a populaiei sale $i din sc5derea corespun>5toare a vieii reliAioase $i morale printre cre$tini P !finii 35rini au v5>ut ;n aceasta nu un re>ultat al smereniei $i al fricii de umne>eu ci al ne$li+enei $i al delsrii du(ovniceti.R" @i. ;ndat5 ce se GdenunauH ca p5c5to$i. am=narea %ote>ului din motive de GnepreA5tireH $i GnevrednicieH ap5rea ca o lips5 de AriM5 fa5 de #aine. Este pur $i simplu imposi<il s5 A5se$ti un te6t patristic pe care s5 se spriMine ideea c5 acela care nu se poate ;mp5rt5$i cu vrednicie este mai <ine s5 se a<in5 de la aceasta. !f=ntul Ioan Casian scrie: GNu tre<uie s5 nu primim !f=nta ;mp5rt5$anie. fiindc5 ne $tim p5c5to$i. ci cu totul mai mult s5 ne Ar5<im dornici c5tre ea. pentru vindecarea sufletului $i pentru cur5ia cea du7ovniceasc5. cu acea umilire a minii $i cu at=ta credin5. ;nc=t Mudec=ndu)ne nevrednici... s5 c5ut5m $i mai multe leacuri pentru r5nile noastre. N)am fi. de /E:

altfel. vrednici s5 primim nici ;mp5rt5$ania anual5. dac5 ne)am lua dup5 unii care. ;n a$a c7ip m5soar5 vrednicia. sfinenia $i meritul tainelor cere$ti ;nc=t socotesc c5 ;mp5rt5$ania nu tre<uie luat5 dec=t de cei sfini $i nep5tai $i nu mai deAra<5 pentru ca aceast5 participare s5 ne fac5 sfini $i curai. Ace$tia. f5r5 ;ndoial5. cad ;ntr)o mare trufie dec=t cea de care li se pare c5 se feresc. fiindc5 cel puin atunci c=nd o primesc ei se socotesc vrednici de a o primi. Cu mult ;ns5 este mai drept ca de vreme ce ;n aceast5 umilin5 a inimii ;n care credem $i m5rturisim c5 niciodat5 nu putem s5 ne atinAem pe merit de Acele !finte #aine s)o primim ca pe un leac al tristeilor noastre ;n fiecare duminic5. dec=t ca. st5p=nii de de$art5 trufie $i st5ruin5 a inimii s5 credem c5 numai o dat5 pe an suntem vrednici de a lua parte la !fintele #aine...H88 G!t5p=nii de de$art5 trufieQH !f=ntul Ioan Casian accen) tuea>5 aici a<ilitatea ciudat5 de a A5si un Gali<iH pentru toate Are$elile du7ovnice$ti. de a se ;m<r5ca pe sine ;ntr)o pseu) dosmerenie. care constituie cea mai su<til5 $i cea mai periculoas5 form5 a trufiei. Aceasta. conform p5rerii unanime a !finilor 35rini. dup5 ce apare ca neAliMen5 devine cur=nd Mustificat5 prin arAumente pseudo)du7ovnice$ti $i a fost acceptat5. ;ncetul cu ;ncetul. ca reAul5. Aici a ap5rut. de e6emplu. ideea P a<solut necunoscut5 $i ;ndep5rtat5 de tradiia primar5 P c5. privitor la !f=nta ;mp5rt5$anie e6ist5 diferene du7ovnice$ti $i c7iar mistice ;ntre cler $i laicat. ;nc=t primii nu numai c5 pot dar tre<uie s5 primeasc5 des !f=nta ;mp5rt5$anie. ;n vreme ce laicilor nu le este permis. ;nc5 o dat5 aici ;l putem cita pe !f=ntul Ioan "risostom care. mai mult dec=t orice altceva. a ap5rat sfinenia !fintelor #aine $i a insistat asupra preA5tirii cu vrednicie pentru !f=nta ;mp5rt5$anie. Astfel. marele p5stor scria: G!unt ;mpreMur5ri c=nd preotul nu se deose<e$te de cel supus. adic5 de cel mai Mos dec=t d=nsul. de pild5 c=nd tre<uie a se ;nvrednici de tainele cele ;nfrico$ate. fiindc5 cu toii ne ;nvrednicim de acelea$i taine. iar5 nu ca ;n LeAea Vec7e. c=nd pe unele le m=nca preotul. iar pe altele cel ce nu era preot. a$a c5 poporului nu)i era

/E0

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

slo<od de a se ;mp5rt5$i din cele ce se ;mp5rt5$ea preotul. Acestea ;ns5 nu mai sunt acum. ci tuturor le st5 ;n fa5 un trup $i un pa7ar...H/E Iar cu o mie de ani mai t=r>iu. Nicolae Ca<asila vor<ind despre !f=nta ;mp5rt5$anie ;n lucrarea sa 4lcuirea umne!eietei Litur$(ii- nu face nici o distincie ;ntre cler $i laicat referitor la !f=nta ;mp5rt5$anie. El scrie: G...dac5 ;ns5 cineva are putina de a se apropia de !f=nta Mas5. dar nu se apropie. nu va do<=ndi nicidecum sfinirea !fintelor aruriR $i aceasta nu pentru c5 nu s)a apropiat ci pentru c5 i)a stat ;n putin5... @i cum putem s5 credem c5 iu<e$te !fintele #aine cel care. av=nd posi<ilitatea s5 le primeasc5. nu se ostene$te s5 le primeasc5NH/( @i totu$i. ;n ciuda acestor at=t de limpe>i m5rturii. aceast5 idee ciudat5. $i c7iar eretic5. a r5mas $i r5m=ne ;n continuare o parte. dac5 nu a ;nv55turii. cel puin a evlaviei liturAice ;n %iserica noastr5. Adev5rata <iruin5 a acestei atitudini asupra !fintei ;mp5rt5$anii a venit atunci c=nd. dup5 sf=r$itul perioadei patristice $i dup5 c5derea spaiului <i>antin. teoloAia ortodo65 a intrat ;n lunAa perioad5 a Gcaptivit5ii apuseneH. a influenei radicale a Apusului $i. atunci. su< aceast5 influen5 a scolasticii apusene $i a teoloAiei leAaliste privitoare la !fintele #aine. acestea. ;n timp ce au continuat ;n c7ip v5dit s5 r5m=n5 n %iseric5. au ;ncetat s5 mai fie privite $i tr5ite ca ;mplinire sau. ;n cuvintele p5rintelui JeorAe FlorovsX9 ,s constituie %isericaH/:R c=nd. pe de o parte. !f=nta ;mp5rt5$anie a fost identificat5 ca miMloc al evlaviei individuale. personale. $i al sfinirii. e6clu>=nd aproape total ;nelesul s5u GeclesioloAicHR c=nd. pe de alt5 parte. apartenena la %iseric5 a ;ncetat s5 mai fie ;nr5d5cinat5 $i m5surat5 prin participarea la #aina unit5ii %isericii ;n credin5. draAoste $i via5. !)a ;nt=mplat apoi c5 laicul a fost nu numai G;nA5duitH dar c7iar silit s5 se confrunte cu ;mp5rt5$ania ;ntr)o perspectiv5 total su<iectiv5 P aceea a nevoilor sale, a du7ovniciei sale, a /E*

preA5tirii sau nepreA5tirii sale, a posi<ilit5ilor sale etc. El ;nsu$i a devenit criteriul $i Mudec5torul du7ovniciei sale $i a celorlali. @i a devenit astfel ;n conte6tul unei teoloAii $i a unei piet5i care P ;n ciuda m5rturiei clare a #radiiei 4rtodo6e autentice P a Airat acest statut de ne);mp5rt5$ii al laicilor. l)au transformat ;ntr)o norm5. aproape ;ntr)o Gmarc5 comercial5H a 4rtodo6iei. Este ;ntr)adev5r un miracol faptul c5 influena com<inat5 a acestei teoloAii sacramentale venit5 din Apus $i a acestei piet5i e6traecle>iale. individualist5 $i su<iectiv5. nu a reu$it eradicarea complet5 a setei $i a foamei pentru !f=nta ;mp5rt5$anie. pentru o adev5rat5 $i nu o formal5 participare ;n viaa %isericii. ;n toate vremurile. dar cu prec5dere ;n era noastr5 tul<urat5 $i confu>5. fiecare rena$tere ortodo65 $i)a avut i>vorul ;n GredescoperireaH !fintelor #aine $i a vieii sacramentale $i. mai presus de toate. ;n rena$terea eu7aristic5. A$a s)a ;nt=mplat ;n Rusia c=nd perse) cuiile au ;ndep5rtat atitudinile moderate. formale $i nominale P denunate cu pasiune de p5rintele Ioan de Cronstadt. A$a s)a ;nt=mplat $i cu Europa $i 4rientul MiMlociu. cu apariia mi$c5rilor ortodo6e de tineret. cu ;neleAerea lor ;nnoitoare $i profund5 asupra %isericii. Iar dac5 ast5>i aceast5 rena$tere eu7aristic5 $i sacramental5 <ate la u$ile %isericii noastre. ar tre<ui s5 ne ;ncuraMe>e ca semn c5 aceast5 fundamental5 cri>5 a Gsecula) ri>5riiH se apropie de sf=r$it.

S" %ensul mprtaniei

GC5ci cel ce m5n=nc5 $i <ea cu nevrednicie. os=nd5 ;$i m5n=nc5 $i <ea. nesocotind trupul omnuluiH BI Corinteni. XI. E&C. Acum revenim la aceste cuvinte ale !f=ntului Apostol 3avel $i ne ;ntre<5m care este ;nelesul adev5rat al acestora. 3entru c5. dup5 cum am v5>ut. nici %iserica primar5 $i nici !finii 35rini nu le)au t5lm5cit ca fiind o alternativ5 la Gm=ncarea $i /E'

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

<5utura cea cu nevrednicieH. alternativ5 ce const5 ;n a<inerea de la !f=nta ;mp5rt5$anie. nu le)au t5lm5cit ;n sensul ca respectul pentru #ain5 $i teama a nu o p=nA5ri s5 ai<5 ca re>ultat moral refu>area !fintelor aruri. Este evident c5 nu aceasta a dorit !f=ntul Apostol 3avel s5 spun5. pentru c5 ;ntr)adev5r A5sim ;n Epistolele sale. ;n ndemnurile sale. prima formulare a unui aparent parado6. dar care ;n realitate constituie <a>a GeticiiH cre$tine $i i>vorul spiritualit5ii cre$tine. G!au nu $tiiH. scrie !f=ntul Apostol 3avel c5tre Corinteni. Gc5 trupul vostru este templu al u7ului !f=nt. care este ;n voi. pe care)L avei de la umne>eu $i c5 voi nu suntei ai vo$triN C5ci ai fost cump5rai cu pre: sl5vii. dar. pe umne>eu ;n trupul vostru $i ;n du7ul vostru. care sunt ale lui umne>euH BI Corin) teni. VI. /&)EIC. Aceste cuvinte constituie un verita<il cuprins al apelurilor ne;ncetate adresate de !f=ntul Apostol 3avel cre$ti) nilor: noi tre<uie s5 tr5im ;n conformitate cu ceea ce s)a G;nt=mplatH cu noi ;n "ristosR tocmai de aceea noi putem tr5i astfel numai pentru c5 aceasta a avut loc ;n noi. pentru c5 m=ntuirea. i><5virea. ;mp5carea $i Gcump5rarea cea cu preH ne)au fost deMa d5ruite iar noi nu suntem Gai no$triH. Noi putem $i tre<uie s5 lucr5m la m=ntuirea noastr5 numai pentru c5 am fost m=ntuii. #re<uie ;ntotdeauna $i ;n tot timpul s devenim $i s fim ceea ce P ;n "ristos P suntem deMa: GIar voi suntei ai lui "ristos. iar "ristos al lui umne>eu BI Corinteni. III. E(C. Aceast5 ;nv55tur5 a !f=ntului Apostol 3avel este de o importan5 crucial5 pentru viaa cre$tin5 ;n Aeneral $i pentru viaa sacramental5 ;n particular. Ea descoper5 tensiunea esenial5 pe care se <a>ea>5 aceast5 via5. de unde ea ;$i traAe seva $i care nu poate fi ;ndep5rtat5 pentru c5 aceasta ar ;nsemna p5r5sirea $i. ;n acela$i timp. mutilarea maMor5 a credinei %isericii ;nse$i: ;ncordarea ce se afl5 ;n fiecare din noi ;ntre Gomul cel vec7i care este corupt de poftele c5rniiH $i Gomul cel nou. ;nnoit dup5 c7ipul lui umne>eu. care /)a creat pe omH prin moartea $i ;nvierea %ote>ului/0R ;ntre darul vieii noi $i efortul de a ne apropia de El

$i de a)L face al nostruR ;ntre 7arul Gce nu este dat cu m5sur5H BIoan. III. (:C $i m5sura ne;ncetat deficitar5 a vieii mele du7ovnice$ti. ar apoi. primul $i cel mai important rod al ;ntreAii viei $i spiritualit5i cre$tine. a$a cum se ;nt=mpl5 la sfini. nu este sentimentul $i con$tienti>area vreunei GvredniciiH. ci a unei nevrednicii" Cu c=t te apropii mai mult de umne>eu cu at=t devii mai con$tient de nevrednicia ontoloAic5 a ;ntreAii f5pturi ;naintea lui umne>eu. de darul !5u c5tre noi. 4 astfel de spiritualitate este a<solut incompati<il5 cu ideea de GmeritH. cu orice care ne poate face. ;n sine $i prin sine. GvredniciH de acel dar. C5ci. a$a cum scrie !f=ntul Apostol 3avel: G"ristos. ;nc5 fiind noi neputincio$i. la timpul 7ot5r=t a murit pentru cei necredincio$i. C5ci cu Areu va muri cineva pentru un drept... ar umne>eu ;$i arat5 drAostea Lui fa5 de noi prin aceea c5. pentru noi. "ristos. a murit c=nd noi eram ;nc5 p5c5to$i...HBRomani. V. *)+C. A Gm5suraH acel dar cu meritele $i vrednicia noastr5 este ;nceputul acelei trufii du7ovnice$ti care este adev5rata esen5 a p5catului. Aceast5 tensiune ;$i are centrul $i. de asemenea. i>vorul ;n viaa sacramental5. Aici. ;n timp ce ne apropiem de dumne) >eie$tile aruri. devenim con$tieni iar5 $i iar5 de dumne>eiescul Gn5vodH ;n care am fost prin$i $i din care. dup5 raiunea $i loAica omeneasc5. nu e6ist5 sc5pare. C5ci dac5. din cau>a Gnevred) nicieiH mele. nu m5 apropii de dumne>eie$tile aruri. respinA $i refu> dumne>eiescul dar al iu<irii. ;mp5c5rii $i vieii. m5 e6comunic pe mine. c5ci Gdac5 nu vei m=nca trupul Fiului 4mului $i nu vei <ea s=nAele Lui. nu vei avea via5 ;n voiH BIoan. VI. 0(C. #otu$i. dac5 Gm5n=nc $i <eau cu nevrednicieH. m5n=nc $i <eau os=nda mea. !unt os=ndit dac5 nu primesc $i sunt os=ndit dac5 primesc. c5ci cine a fost vreodat5 GvrednicH s5 fie atins de dumne>eiescul Foc $i s5 nu fie mistuitN ;nc5 o dat5. din aceast5 capcan nu e6ist5 sc5pare prin intermediuU Mudec5ilor omene$ti atunci c=nd folosim pentru dumne>eie$tile #aine criteriile. m5surile $i raionamentele

/E+

/E&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

noastre omene$ti. Este ceva ;nsp5im=nt5tor. din punct de vedere du7ovnicesc. ;n con$tiina lini$tit5 $i curat5 cu care episcopii. preoii $i laicii deopotriv5. $i ;n special acMiH care pretind a fi iscusii ;n Gcele ale sufletuluiH. accept5 $i ap5r5 ca pe ceva tradiional $i v5dit situaia sacramental5 actual5: aceea ;n care un mem<ru al %isericii este considerat a fi G;m<un5t5itH dac5 pentru cinci>eci $i una de s5pt5m=ni nu s)a apropiat de !f=ntul 3otir din cau>a GnevrednicieiH sale. iar atunci. ;n cea de)a cinci>eci $i doua s5pt5m=n5. dup5 ce a s5v=r$it c=teva r=nduieli. s5 treac5 printr)o spovedanie de patru minute ca apoi s5 se re;ntoarc5 imediat dup5 primirea ;mp5rt5$aniei la GnevredniciaH sa. Este ;nsp5im=nt5tor pentru c5 aceast5 situaie respinAe at=t de evident ceea ce constituie adev5ratul sens $i. de asemenea. Crucea vieii cre$tine descoperit5 nou5 ;n !f=nta Eu7aristie: imposi<ilitatea de a adapta cre$tinismul la m5surile $i capacit5ile noastreR imposi<ilitatea de a)/ primi dup5 r=nduielile lui umne>eu $i nu ale noastre. Care sunt aceste r=nduieliN Nic5ieri nu le A5sim mai <ine e6primate dec=t ;n cuvintele pe care preotul le roste$te ;n timp ce ;nal5 !f=ntul isc $i care ;n %iserica primar5 erau cuvintele invitaiei la primirea !fintei ;mp5rt5$anii: ,%fintele %finilor".- cu aceste cuvinte $i de asemenea cu r5spunsul credincio$ilor la acestea P ,Unul %fnt, Unul omn lisus )ristos""" P Mudec5ile omene$ti ;n ;ntreAime se apropie de sf=r$it. Cele sfinte. #rupul $i !=nAele lui "ristos. sunt numai pentru cei ce sunt sfini. ar nimeni nu este sf=nt dec=t 2nul !f=nt lisus "ristos. @i astfel. la nivelul Malnicei GvredniciiH omene$ti. u$a este ;ncuiat5R nu e6ist5 nimic ce putem oferi $i care ne)ar face GvredniciH de acest ar !f=nt. ;ntr)adev5r nimic. cu e6cepia !fineniei lui "ristos ;nsu$i pe care El ;n nesf=r$ita sa draAoste $i milostivire ne)a ;mp5rt5$it)o $i nou5. f5c=ndu)ne Gseminie aleas5. preoie ;mp5r5teasc5. neam sf=ntH BI 3etru. II. &C. !finenia !a $i nu a noastr5 este aceea care ne face sfini $i astfel GvredniciH a ne apropia $i a primi !fintele aruri. C5ci a$a cum Nicolae Ca<asila spune ;n comentariul s5u asupra acestor cuvinte: Gnimeni n)are de la sine ;nsu$i sfinenia.

pentru c5 aceasta este re>ultat al virtuii omene$ti. ci toi o avem de la $i prin "ristos. Atunci c=nd pui su< soare mai multe oAlin>i. toate str5lucesc $i r5sfr=nA ra>e de ai crede c5 se v5d mai muli sori. dar ;n realitate unul este soarele care se r5sfr=nAe ;n toate...H/*. Acesta este atunci importantul Gparado6H al vieii sacramentale. Ar fi o Are$eal5. totu$i. s5 o limit5m numai la #aine. 35catul p=nA5ririi de care vor<e$te !f=ntul Apostol 3avel atunci c=nd menionea>5 faptul de Ga m=nca $i a <ea cu nevrednicieH. cuprinde ;ntreaAa via5. pentru c5 ;ntreaAa via5. omul ;n ;ntreAime. trup $i suflet. au fost sfinite de "ristos $i f5cute sfinte. $i fiind sfinte Gnu ne aparinH. !inAura ;ntre<are adresat5 omului este dac5 dore$te $i dac5 este preA5tit s5 primeasc5. ;n smerenie $i acultare. aceast5 sfinenie dat5 lui. din draAoste $i din nem5rAinita milostivire. mai ;nt=i ca $i Crucea pe care el tre<uie s5 r5stiAneasc5 pe omul cel vec7i cu patima $i stric5ciunea sa. ca ceea ce)/ Mudec5 permanent. $i apoi ca (ar $i putere de a lupta ne;ncetat pentru cre$terea omului nou ;n el. a acelei viei noi $i sfinte la care a fost f5cut p5rta$. 3articip5m la !f=nta ;mp5rt5$anie numai pentru c5 am fost f5cui sfini de c5tre "ristos $i ;n "ristosR $i particip5m la aceasta pentru a deveni sfini. adic5. pentru a plini darul sfineniei ;n viaa noastr5. Atunci c=nd nu reali>5m aceasta. Gm=nc5m $i <em cu nevrednicieH P c=nd. cu alte cuvinte. primim ;mp5rt5$ania A=ndindu)ne la noi ca fiind GvredniciH prin noi ;n$ine $i nu prin sfinenia lui "ristosR sau c=nd primim ;mp5rt5$ania f5r5 a o raporta la ;ntreaAa via5 ca raiune a ei. $i. de asemenea. ca putere a transform5rii vieii. ca iertare. ca intrarea inevita<il5 pe Gc5rarea cea ;nAust5H a nevoinei $i a str5daniei. A reali>a aceasta. nu numai cu mintea noastr5 ci cu ;ntreaAa noastr5 fiin5. a ne conduce ;n acea poc5in5 care sinAur5 ne desc7ide u$ile ;mp5r5iei. acestea repre>int5 adev5ratul sens $i cuprins al pre$tirii noastre pentru %fnta mprtanie"

/(I

/(/

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

T" %emnificaia pre$tirii pentru mprtanie

;n starea noastr5 actual5. modelat5 ;n multe c7ipuri de practica ;mp5rt5$irii Goca>ionaleH. pre$tirea pentru aceasta ;nseamn5. ;nt=i de toate. ;mplinirea anumitor r=nduieli $i reAuli disciplinare $i du7ovnice$ti de c5tre cei ce doresc s5 se ;mp5rt5$easc5: a<stinena de la fapte $i activit5i altfel permise. citirea anumitor canoane $i ruA5ciuni /8nduiala %fintei mprtiri, ce se afl5 ;n c5rile noastre de ruA5ciuneC. a<inerea de la m=ncare ;n dimineaa dinaintea mprtirii etc... ar ;nainte de a aMunAe la aceast5 preA5tire tre<uie. ;n sensul strict al cuv=ntului. ;n lumina a ceea ce s)a spus anterior. s5 ;ncerc5m s5 reA5sim ideea preA5tirii ;n sensul s5u mai larA $i ad=nc. Ideal. desiAur. pentru ;ntreaAa via5 a cre$tinului este $i ar tre<ui s5 fie preA5tirea pentru primirea ;mp5rt5$aniei. a$a cum ea este $i ar tre<ui s5 fie rodul ;mp5rt5$aniei. GLie !t5p=ne. Iu<i) torule de oameni. ;i ;ncredin5m toat5 viaa $i n5deMdea noastr5...H citim ;ntr)o ruA5ciune dinaintea ;mp5rt5$anieiQ ;ntreaAa noastr5 via5 este Mudecat5 $i m5surat5 prin apartenena noastr5 la %iseric5 $i deci prin participarea noastr5 la #rupul $i !=nAele lui "ristos. ;ntreaAa noastr5 via5 va fi plinit5 $i transformat5 prin 7arul acelei particip5ri. Cea mai rea urmare a practicii actuale este c5 GtaieH preA5tirea pentru ;mp5rt5$anie din viaa ;ns5$i. iar prin aceasta ea face viaa noastr5 real5 c7iar mai profan5. mai puin leAat5 de credina pe care o m5rturisim. C5ci "ristos nu a venit la noi ca s5 putem pune deoparte un mic seAment al vieii noastre pentru Go<liAaiile noastre reliAioase.H El a cerut ;ntreAimea omului $i totalitatea vieii sale. El ne)a ;ncredinat #aina ;mp5rt5$aniei cu El ;nc=t aceasta ne poate sfini $i curai ;ntreaAa noastr5 e6isten5. poate raporta toate aspectele vieii noastre la El. Astfel. un cre$tin este acela care tr5ie$te ;ntre venirea lui "ristos ;n trup $i re;ntoarcerea !a ;n slav5 ca s5 Mudece vii $i moriiR ;ntre Eu7aristie $i Eu7aristie P #aina aducerii aminte $i #aina n5deMdii $i a preAust5rii. ;n %iserica primar5.

ritmul acelei particip5ri la !f=nta Eu7aristie P tr5irea aducerii aminte a unuia $i sperana ;n cel ce urmea>5 P era tocmai ceea ce modela cu adev5rat spiritualitatea cre$tin5 $i care ;i d5dea coninutul s5u intim: participarea. ;n timpul vieii noastre ;n aceast5 lume. la viaa cea nou5 a lumii ce va s5 vie $i transformarea Gvec7iuluiH de c5tre GnouH. 3ractic. aceast5 preA5tire const5 ;nt=i de toate. ;n contienti!area nu numai a Gprincipiilor cre$tineH ;n Aeneral. ci tocmai a mprtaniei ;ns5$i P at=t a ceea ce de+a am primit $i care. f5c=ndu)m5 p5rta$ la #rupul $i !=nAele lui "ristos. Mudec5 viaa mea. m5 ispite$te cu inevita<ila c7emare dea fi ceea ce am devenit. c=t $i ceea ce voi primi. ;n viaa. sfinenia $i ;n lumina ce se apropie. a c5ror vreme ;n sine ;mpreun5 cu toate detaliile vieii mele cap5t5 o importan5. o semnificaie du7ovniceasc5 care dintr)un punct de vedere pur $i simplu omenesc $i GsecularH nu le)ar fi avut. 2n preot venera<il. c=nd a fost ;ntre<at cum se poate duce o via5 cre$tin5 ;n lume a r5spuns: G3ur $i simplu prin amintirea ne;ncetat5 c5 m=ine Bsau poim=ine. sau ;n c=teva >ileC voi primi !f=nta ;mp5rt5$anie...H. 2nul din cele mai simple moduri de a Aenera ;nceputul acelei con$tienti>5ri este de a include ruA5ciuni nainte $i dup ;mp5rt5$anie ;n r=nduiala noastr5 >ilnic5 de ruA5ciune. e o<icei citim ruA5ciunile de preA5tire c7iar ;naintea ;mp5rt5$aniei $i ruA5ciunile de mulumire e6act dup5 primirea ;mp5rt5$aniei. iar dup5 ce le citim. pur $i simplu ne ;ntoarcem la viaa noastr5 Gprofan5H. ar ce ne ;mpiedic5 s5 citim una sau mai multe ruA5ciuni de mulumire ;n primele >ile ale s5pt5m=nii dup5 Eu7aristia de uminic5 iar ruA5ciunile de pre$tire ;n cea de)a doua parte a s5pt5m=nii. introduc=nd. astfel. con$tienti>area #ainei ;n viaa noastr5 cotidian5. raport=nd ;ntreaAa noastr5 via5 la !fintele aruri primite sau pe punctul de a fi primiteN esiAur. acesta este numai un sinAur pas. Este nevoie de mult mai multe $i. mai presus de orice. de o real5 redescoperire P prin predic5. ;nv55tur5 $i ;ndrumare P a Eu7aristiei ;ns5$i ca #ain5 a %isericii $i. a$adar. ca i>vor al ;ntreAii viei cre$tine.

/(E

133

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

Cel de)al doilea stadiu al preA5tirii este a$e>at pe cercetarea de sine de care vor<e$te !f=ntul Apostol 3avel: G!5 se cercete>e ;ns5 omul pe sine $i a$a s5 m5n=nce din p=ine $i s5 <ea din pa7arH BI Corinteni. XI. E+C. !copul acestei preA5tiri care const5 ;n post $i ruA5ciuni speciale /8nduiala %fintei mprtiri1, starea de veA7e du7ovniceasc5. pace etc. nu este. dup5 cum am v5>ut. s5 determine omul a se considera GvrednicH ci de a)/ face con$tient tocmai de nevrednicia sa $i s5)/ c5l5u>easc5 spre adev5rata pocin" 3oc5ina ;nseamn5 toate acestea: omul vede p5c5to) $enia $i sl5<iciunea sa. reali>ea>5 starea sa de ;ndep5rtare de umne>eu. tr5ie$te durerea $i reAretul cau>ate de acea stare. dore$te iertarea $i ;mp5carea. respinAe r5ul $i optea>5 pentru re;ntoarcerea la umne>eu. $i. ;n cele din urm5. dore$te !f=nta ;mp5rt5$anie pentru Gt5m5duirea sufletului $i a trupuluiH. Aceast5 poc5in5 nu ;ncepe. totu$i. cu preocuparea asupra sinelui ci cu contemplarea sfineniei darului lui "ristos. a realit5ii cere$ti c5tre care fiecare este c7emat. Numai pentru c5 vedem Gc5mara de nunt5 ;mpodo<it5H reali>5m c5 suntem lipsii de 7aina de nunt5 necesar5 pentru a intra ;n5untru. Numai pentru c5 "ristos a venit la noi putem face poc5in5 cu adev5rat. adic5 ne putem vedea ca nevrednici de draAostea !a. de sfinenia !a $i astfel s5 dorim a ne re;ntoarce la El. F5r5 aceast5 poc5in5 adev5rat5. f5r5 aceast5 Gsc7im<areH l5untric5 $i radical5. ;mp5rt5$ania va fi pentru noi c5tre Gos=nd5H $i nu c5tre Gt5m5) duireH. Adev5ratul rod al poc5inei este acela c5 ne poart5 c5tre "ristos ca unica m=ntuire. t5m5duire $i i><5vire. prin aceea c5 ne face s5 reali>5m totala noastr5 nevrednicie. escoperindu)ne nevrednicia. poc5ina ne umple de acea dorin, de acea smerenie. de acea ascultare care sinAur5. ;n faa lui umne>eu. ne face GvredniciH. Citii ruA5ciunile premerA5toare ;mp5rt5) $aniei. Ele toate conin acea unic5 striAare: GNu sunt vrednic !t5p=ne oamne s5 intri su< acoper5m=ntul sufletului meu. ci de vreme ce #u. ca un Iu<itor de oameni. vrei s5 locuie$ti ;ntru mine. ;ndr5>nind m5 apropii. 3orunce$te)mi $i voi /(:

desc7ide u$ile pe care #u ;nsui le)ai >idit $i intr5 cu iu<irea #a de oameni... Intr5 $i luminea>5 cuAetul meu cel ;ntunecat. @i cred c5 asta vei face...H ;n cele din urm5 atinAem cel de)al treilea nivel al preA5tirii. atunci c=nd dorim s5 primim ;mp5rt5$ania pur $i simplu pentru c5 ;l iu<im pe "ristos $i dorim mult s5 fim unii cu El. care. Gcu dor a doritH s5 fie unit cu noi. incolo de nevoia $i de dorina pentru iertare. ;mp5care $i t5m5duire este. tre<uie s5 fie. pur $i simplu aceasta: draAostea pentru "ristos pe care)L iu<im Gfiindc5 El ne)a iu<it cel dint=iH BI Ioan. IV. /&C. @i ;n cele din urm5 iu<irea $i nimic altceva este aceea care face posi<il5 trecerea noastr5 peste a<isul ce desparte creatura de Creator. pe cel p5c5tos de Cel !f=nt. aceast5 lume de ;mp5r5ia lui umne>eu. !inAur5. aceast5 iu<ire este cea care transcende $i a<ole$te. deci toate divaAaiile noastre omene$ti P) toate prea omene$ti P asupra GvrednicieiH sau GnevrednicieiH ;ndep5rtea>5 temerile $i reinerile noastre. ne fac s5 ne desc7idem c5tre dumne>eiasca Iu<ire. G;n iu<ire nu este fric5. ci iu<irea des5v=r$it5 alunA5 frica. pentru c5 frica are cu sine pedeapsa. iar cel ce se teme nu este des5v=r$it ;n iu<ire.H BI Ioan. IV. /+C. Aceast5 iu<ire este aceea care a inspirat frumoasa ruA5ciune a !f=ntului !imeon Noul #eoloA: G...cel care se ;mp5rt5$e$te cu arurile cele dumne>eie$ti $i ;ndumne>eitoare nu este sinAur. ci cu #ine. "ristoase al meu.... eci. pentru ca s5 nu r5m=n sinAur. f5r5 #ine. 5t5torule de via5. suflarea mea. viaa mea. <ucuria mea. m=ntuirea lumii...H Acesta este atunci scopul ;ntreAii preA5tiri. ;ntreAii poc5ine. ;ntreAii nevoine $i ruA5ciuni: ca s5)L iu<im pe "ristos $i Gcu ;ndr5>neal5 f5r5 de os=nd5H s5 particip5m la #aina ;n care draAostea lui "ristos ne este d5ruit5.

/(0

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MAR%

U" %fnta %povedanie i %fnta mprtanie

Care este ;n cadrul acestei preA5tiri locul tainei %fintei %povedaniil #re<uie s5 ridic5m aceast5 ;ntre<are $i s5 ;ncerc5m s5)i d5m un r5spuns deoarece ;n multe %iserici 4rtodo6e s)a de>voltat $i s)a acceptat unanim ast5>i ;nv55tura prin care !f=nta ;mp5rt5$anie nu este posibil pentru cei laici f5r5 #aina !povedaniei $i a de>leA5rii. C7iar dac5 cineva dore$te s5 primeasc5 !f=nta ;mp5rt5$anie mai des. el tre<uie de fiecare dat5 s5 se spovedeasc5 sau cel puin s5 primeasc5 de>leAarea. #impul a m5rturisit c5 indiferent de motivele variate $i uneori profunde ce au n5scut aceast5 ;nv55tur5 $i aceast5 practic5. acestea nu numai c5 nu au nici o <a>5 ;n !f=nta #radiie ci. de fapt. conduc la distorsiuni alarmate ;n ;nv55tura ortodo65 a %isericii. a !fintei Eu7aristii $i a #ainei 3oc5inei ;ns5$i. 3entru a fi convin$i de aceasta. tre<uie s5 re;mprosp5t5m ;neleAerea iniial5 a %isericii ;n ceea ce prive$te !f=nta #ain5 a 3oc5inei. Era $i conform ;nv55turii fundamentale a %isericii. ;nc5 mai este !f=nta #ain5 a ;mp5c5rii cu %iserica. #ain5 a re;ntoarcerii la ea. la viaa ei a acelora e6comunicai. e6clu$i din comuniunea eu7aristic5 a %isericii. !tandardul moral ridicat al vieii ce se a$teapt5 din partea mem<rilor ei $i disciplina ecle>ial5 foarte strict5. au permis o sinAur5 astfel de ;mp5care: G up5 marea $i sf=nta c7emare a %ote>ului. dac5 vreunul este ispitit de diavol $i de p5cate. are numai o pocina-, citim ;n 35storul lui "ermas Bun document cre$tin din al doilea secolC. Gpentru c5 dac5 vreunul din voi ar p5c5tui $i ar face poc5in5 des. pentru acela poc5ina lui va fi >adarnic5H/'. Mai t=r>iu $i ;n special dup5 masiva ;ncre$tinare a Imperiului. urm=nd convertirii ;mp5ratului Constantin. disciplina 3oc5inei era oarecum li<eral5. dar ;neleAerea #ainei ;nse$i nu a fost ;n nici un fel deformat5: ea era destinat5 acelora care sinAuri se e6comunicau din %iseric5 pentru faptele $i p5catele lor clar definite ;n #radiia canonic5 a

%isericii/+. Iar faptul c5 aceast5 ;neleAere a #alf2 i b"Si tllnbi i aparine %isericii c7iar $i ast5>i. se vede limpede in ruAii I2I" ./ de de>leAare: G...;mpac5)lB)oC cu !f=nt5 Crucea #i m I Ii / i) lisus. omnul nostru...H B;nt=mpl5tor aceasta este ruA5ciuni .ubY de>leAare folosit5 ;n Aeneral ;n %iserica 4rtodo65. B Vil piivc$7 cea de)a doua ruA5ciune. aceasta este necunoscul5 mult4l %iserici 4rotodo6e P G... iar eu. iar eu nevrednicul prcol $i du7ovnic. cu puterea ce)mi este dat5. te iert $i te de>leA...H aceast5 ruA5ciune este de oriAine apusean5 $i a fost introdus5 ;n c5rile noastre liturAice ;n vremea accentuatei Glatini>5riH a teoloAiei ortodo6eC. ;nseamn5 oare aceasta c5 cei care nu sunt e7comunicai, cei crendincioierau considerai de c5tre %iseric5 fiind nep5c5to$iN esiAur c5 nu. E6ist5 o ;nv55tur5 a %isericii care spune c5 nimeni. oamne fere$te. nu e f5r5 de p5cat. c5ci Gnu este nimeni care s5 tr5iasc5 $i s5 nu p5c5tuiasc5H. ar ;ntotdeauna a e6istat ;nv55tura c5 ;n timp ce unele p5cate e6comunic5 un cre$tin. altele nu conduc la aceast5 dep5rtare de o<$tea credincio$ilor $i de participarea la !fintele #aine. Nicolae Ca<asila scrie: G...c5ci e6ist5 $i un p5cat ce nu e spre moarte. precum ne spune !f=ntul Ioan BevanA7elistulC. 3rin urmare. credincio$ii care n)au s5v=r$it p5cate de moarte care i)ar putea desp5ri de "ristos nu sunt ;ntru nimic oprii s5 se ;mp5rt5$easc5 cu !fintele #aine $i s5 devin5 p5rta$i la sfinire. at=t cu numele c=t $i cu fapta. ca unii care sunt m5dulare vii. pentru c5 p5strea>5 unitatea cu Capul B"ristosC.H/& Nu se poate spune c5 aceste p5cate P p5c5to$enia. sl5<iciunea $i nevrednicia ;ntreAii noastre viei ;n Aeneral P nu au nevoie de poc5in5 $i de iertareR ;ntreaAa preA5tire pentru ;mp5rt5$anie. dup5 cum am v5>ut. este ;ntr)adev5r acea poc5in5 $i pl=nAere pentru iertare. Ei nu au nevoie de #aina spovedaniei. de de>leAare sacramental5. cea din urm5 aplic=ndu)se numai celor e6comunicai. 35catele noastre Gnu cele de moarteH$i pctoenia noastr5 sunt m5rturisite de mem<rii %isericii de fiecare dat5 c=nd ne adun5m pentru #aina 3re>enei lui "ristos. /('

/(*

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

iar ;ntreaAa via5 a %isericii constituie. ;ntr)adev5r. aceast5 permanent5 poc5in5. ;n timpul umne>eie$tei LiturA7ii ne m5rturisim p5catele $i cerem iertare ;n 8u$ciunea 4risa$(ionului* GIart5)ne nou5 toat5 Are$eala cea de voie $i cea f5r5 de voie: sfine$te sufletele $i trupurile noastre $i ne d5 nou5 s5 sluMim Lie cu cuvio$ie ;n toate >ilele vieii noastre...H Iar c=nd ne apropiem de !f=ntul 3otir. cerem iertarea Gp5catelor cele de voie $i f5r5 de voie. f5cute cu cuv=ntul sau cu lucrul. din $tiin5 sau din ne$tiin5H $i credem c5 dup5 poc5ina noastr5 suntem iertai prin participarea la #aina iert5rii $i a t5m5duirii. #re<uie s5 ne fie clar apoi c5 ;nv55tura ce declar5 #aina 3oc5inei ca o condiie sine Mua non pentru a permite mem<rilor laici ai %isericii de a se ;mp5rt5$i nu este numai o ;ndep5rtare de la #radiia iniial5 $i universal5 a %isericii ci. de asemenea. o trunc7iere a ;nv55turii ortodo6e a %isericii. a Eu7aristiei $i a #ainei 3oc5inei. eformea>5 ;nv55tura %isericii deoarece. de fado, ;mparte mem<rii acesteia ;n dou5 cateAoriiR pentru una din acestea BlaiciiC rena$terea prin %ote>. sfinirea cu !f=ntul $i Marele Mir. devenirea ca Glocuitori ;mpreun5 cu sfinii $i casnici ai lui umne>euH. nu sunt considerate ca cele ce descoper5 apartenena deplin, adic5 participarea la #aina ;n care %iserica se ;mpline$te ca #rup al lui "ristos $i #emplu al u7ului !f=nt. Ea deformea>5 ;nv55tura !fintei Eu7aristii ca #ain5 a %isericii prin sta<ilirea unor condiii pentru ;mp5rt5$anie. altele dec=t cele ale apartenenei la %iseric5. face practic imposi<il s5 vedem $i s5 tr5im Eu7aristia ca act prin care. ;n cuvintele LiturA7iei !f=ntului Vasile. G...pe noi toi. care ne ;mp5rt5$im dintr)o p=ine $i dintr)un potir. s5 ne une$ti unul cu altul prin ;mp5rt5$irea Aceluia$i !f=nt u7...H. Iar ;n cele din urm5 aceast5 ;nv55tur5 deformea>5 #aina 3oc5inei ;ns5$i pentru c5 prin transformarea #ainei !povedaniei ;ntr)o condiie formal5 $i. de fapt. unica condiie pentru ;mp5rt5$anie. ea nlocuiete adev5rata preA5tire pentru /(+

;mp5rt5$anie. preA5tire ce const5. dup5 cum am v5>ut. ;n adev5rata poc5in5 l5untric5. Accentuarea. ;ntreaAa tr5ire a acestei #aine se sc7im<5 de la poc5in5 la de!le$are, $i este ;neleas5 ;n lumina unor puteri aproape maAiceEI. Aceast5 de>leAare formal5 Mum5tate maAic5. Mum5tate leAalistic5 $i nu ;mp5carea cu %iserica de care prin p5catele sale a fost e6comunicat se caut5Zast5>i ;n #aina spovedanieiR iar aceasta se ;nt=mpl5 nu din cau>a faptului c5 p5c5to$enia sa ;l deranMea>5 Bde o<icei o A5se$te ca pe ceva firesc $i inevita<ilC. ci pentru c5 G;i d5 dreptul s5 se apropie de !fintele aruri cu con$tiin5 curat5H. evenind o simpl5 GcondiieH pentru ;mp5rt5$anie. #aina 3oc5inei. at=t de important5. at=t de respectat5 ;n %iserica primar5. a pierdut. ;n realitate. adev5rata sa funciune $i po>iie ;n %iseric5. Cum se poate ca o astfel de ;nv55tur5 s5 apar5 ;n s=nul %isericii $i s5 fie considerat5 norm5. ap5rat5 de muli. $i s5 fie acceptat5 aproape ca $i c7intesen5 a %isericiiN #rei factori principali ;mp5rt5$esc responsa<ilitatea acestui ca>. Am meni) onat deMa unul dintre ace$tia: este acea sim<olic5. minimal5 $i lipsit5 de dorin5 apropiere de cererile %isericii. acea ne$li+are a #ainelor. pe care !finii 35rini le)au denunat $i care mai ;nt=i au condus la o ;mp5rt5$ire din ce ;n ce mai puin repetat5. iar ;n cele din urm5 la o ;neleAere a sa ca o Go<liAaie anual5H. Este evident. astfel. c5 un cre$tin ce se apropie de dumne>eie$tile #aine rar. $i care ;n restul timpului este foarte mulumit cu Ge6comunicareaH sa de facto trebuie s5 se ;mpace cu %iserica $i nu se va putea ;mp5rt5$i dec=t prin #aina 3oc5inei. Cel de)al doilea factor. total diferit de primul. a fost influena m5rturisirii monastice ;n5untrul %isericii P c5l5u>irea du7ovniceasc5 a unui c5luA5r e6perimentat c5tre unul mai puin e6perimentat P care se <a>a pe o permanent5 Gdesc7idere a A=ndurilorH. a acestora din urm5 c5tre primii. Cel Gmai ;n v=rst5H ;ncredinat spre o astfel de c5l5u>ire du7ovniceasc5 $i m5rturisire nu era neap5rat preot B;n forma sa oriAinal5. monasticismul era. /(&

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

de fapt. socotit ca incompati<il cu preoiaC. iar aceast5 m5rturisire nu era leAat5 ;n nici un fel de #aina 3oc5inei. Ea repre>enta o parte inteArant5 a vieii $i disciplinei monastice <a>at5 pe o ascultare total5. pe renunarea c5luA5rului la voina sa. Astfel. conform tipicului monastic <i>antin al secolelor XIIPXIII. unui c5luA5r i se inter>icea de a lua sinAur deci>ia fie de a primi ;mp5rt5$ania fie de a se a<ine de la ea. f5r5 de>leAarea stareului sau a du7ovnicului s5u. pentru c5. cit=nd una dintre aceste r=nduieli. Ga te e6clude sinAur de la ;mp5rt5$anie ;nseamn5 a urma voina ta proprieH. ;n m5n5stirile de maici aceea$i putere o are stareaE/. Astfel. avem aici o spovedanie de tip ne) sacramental. comparativ mutatis mutandis cu ceea ce ast5>i numim GconsiliereH sau G;ndrumare du7ovniceasc5H. #otu$i. din punct de vedere istoric aceasta a avut o mare $i. ;ntr)adev5r. decisiv5 influen5 asupra #ainei spovedaniei. ;n vremea decadenei spirituale Bpro<lem5 pe care o vedem tratat5. de e6emplu. ;n canoanele !inodului. a$a)numit. #rulan cuinise6t. inut ;n Constantinopol ;n anul *&/ A. .C $i a pierderii autorit5ii morale $i du7ovnice$ti a clerului GsecularH. m5n5stirile au devenit practic sinAurele centre de ;ndrumare du7ovniceasc5 iar c5luA5rii sinAurii ;ndrum5tori du7ovnice$ti ai ortodoc$ilor. @i astfel. cele dou5 Aenuri de spovedanie P cea Gsacramental5H $i cea Gspiritual5H P ;ncetul cu ;ncetul s)au contopit ;ntr)una: cea Gspiritual5H devenind preA5tire pentru !f=nta ;mp5rt5$anie. iar cea Gsacramental5H a ;nAlo<at pro<leme du7ovnice$ti ce erau e6cluse din ea Bdin !f=nta ;mp5rt5$anie P n.tr.C. Aceast5 de>voltare. Mustificat5. totu$i. din punct de vedere istoric $i du7ovnicesc. oric=t de folositoare a fost ;n condiiile ;n care ea a avut loc. a contri<uit. totu$i. la o confu>ie care ast5>i. ;n ;mpreMur5rile actuale. aproape c5 face mai mult r5u dec=t <ine. Nu ;ncape nici o ;ndoial5 asupra nevoii fundamentale de c5l5u>ire $i ;ndrumare pastoral5 $i du7ovniceasc5 ;n %iseric5. ar adev5rata pro<lem5 este: se ;nt=lne$te aceast5 nevoie ;n

sumarele noastre spovedanii contemporane P de trei p=n5 la cinci minute P ;n care un $ir de peniteni a$teapt5 s5)$i G;mplineasc5 o<liAaiaHP Go dat5 pe anHP cu evidenta imposi<ilitate de a aMunAe la mie>ul pro<lemei. spovedanii ce au devenit am<iAue. au ;ncetat s5 mai fie spovedanii $i care nu se de>volt5 tocmai spre o conversaie du7ovniceasc5N @i apoi mai avem $i o alt5 pro<lem5: este fiecare preot. ;ndeose<i unul t=n5r. G;narmatH corespun>5tor cu suficient5 e6perien5. pentru a re>olva toate pro<lemele $i c7iar pentru a le ;neleAeN C=te Are$eli dramatice. c=t de multe sfaturi d5un5toare. c=te ne;neleAeri ar fi putut fi evitate dac5 am fi inut #radiia fundamental5 a %isericii. p5str=nd spovedania sacramental5 pentru m5rturisirea de c5tre penitent a p5catelor sale $i A5sind o alt5 vreme $i un alt conte6t pentru cele mai necesare ;ndrum5ri pastorale $i du7ovnice$ti care. printre alte lucruri. dau preotului posi<ilitatea de a con$tienti>a propriile sale imperfeciuni ;n ca>uri concrete $i propria sa nevoie de aMutor $i ;ndrumare P de la episcopul s5u. de la un alt preot. de la e6periena du7ovniceasc5 a %isericii. Cel de)al treilea $i. din p5cate. elementul 7ot5r=tor era P odat5 ;n plus P influena ;neleAerii de natur5 scolastic5 $i Muridic5 apusean5 a 3oc5inei. !)au scris multe despre Gcaptivitatea apusean5H a teoloAiei ortodo6e. dar puini au ;neles proporiile $i ad=ncimea deform5rii cau>ate de aceste influene apusene ;n viaa %isericii $i. ;nainte de toate. ;n ;neleAerea #ainelor. Aceast5 influen5 apusean5 este aceea care a condus la ;ndep5rtarea Bmenionat5 ;nainteC de la poc5in5 $i de la ;mp5carea cu %iserica. ca cele ce repre>int5 esena #ainei 3oc5inei. spre o iertare repre>entat5 aproape e6clusiv ;n termenii puterii Muridice. ac5 ;n concepia ortodo65 iniial5 iertarea vine de la preotul care este martorul poc5inei. al autenticit5ii $i realit5ii acesteia. $i. deci, vestitorul $i GAarantulH autori>at al iert5rii divine. al G;mp5c5rii penitenilor cu !f=nta %iseric5 ;n lisus "ristosH. ;n5untrul cadrului leAal apusean iertarea devine o

/:I

/:/

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

Gputere ;n sineH P at=t de mult ;nc=t a de>voltat. aici $i acolo B;n R5s5rit $i Apus P n.tr.C o practic5 ;ntr)adev5r ciudat5 de a cere $i primi GiertareaH f5r5 nici un fel de spovedanieQ istincia iniuial5 P aceea menionat5 de Ca<asila P dintre p5catele ce au drept urmare e6comunicarea $i acelea care nu ;l separ5 pe om de %iseric5. a fost considerat5 ;n Apus drept diferena dintre. pe de o parte. Gp5catele de moarteH P care lipsesc pe om de Gstarea de 7arH $i. deci. au nevoie de iertare sacramental5 P $i. pe de alt5 parte. Gp5catele ce se pot ierta.. P care nu afectea>5 Gstarea de 7arH $i pentru care un act de c5in5 este suficient. ;n R5s5ritul ortodo6 $i ;n mod deose<it ;n Rusia Bsu< influena teoloAiei latini>ante a lui 3entru Movil5 $i a urma$ilor s5iC aceast5 doctrin5 const5 ;ntr)o leA5tur5 o<liAatorie ;ntre !povedanie $i fiecare ;mp5rt5$anie. Este ;ntr)adev5r curios faptul c5 cea mai evident5 dintre toate Ginfiltr5rileH latine este considerat5 de muli ortodoc$i a fi adev5rata r=nduial5 a 4rtodo6iei. ;n timp ce o simpl5 ;ncercare de a o reconsidera prin prisma #radiiei ortodo6e autentice este adesea denunat5 drept o deviaie romano)catolic5Q

D" O redescoperire total

Avem nevoie atunci. ;nt=i de toate. de adev5rata redescoperire a adev5ratului sens al !fintei ;mp5rt5$anii. ;n %iseric5 $i prin credincio$ii ei. ca #ain5 a %isericii. ca act esenial ;n care ea ;ntotdeauna devine ceea ce este& #rup al lui "ristos. #emplu al u7ului !f=nt. dar al vieii noi. lucrarea ;mp5r5iei lui umne>eu. cunoa$terea lui umne>eu $i comuniunea 7aric5 cu El. %iserica devine acestea prin Gtaina so<ornicit5iiH P cei muli care se unesc pentru a constitui %iserica. prin d5ruirea ca un sinAur trup. unit printr)o sinAur5 credin5. o sinAur5 iu<ire. o

sinAur5 n5deMde. !f=nta 1ertf5. prin aducerea !fintei Eu7aristii Gcu o Aur5 $i cu o inim5H $i prin pecetluirea acestei unit5i P ;n "ristos cu umne>eu $i ;n "ristos cu aproapele nostru P ;n ;mp5rt5$irea cu !fintele aruri. Avem nevoie. $i mai mult. de redescoperirea !fintei ;mp5rt5$anii ca (ran esenial ce are rolul de a ne uni cu "ristos. care ne face p5rta$i la Viaa. Moartea $i ;nvierea Lui. ca adev5rate miMloace de des5v=r$ire proprie. ca mem<rii ai %isericii $i de asemenea ca miMloace de des5v=r$ire a vieii $i a cre$terii noastre du7ovnice$ti. ;n cele din urm5 avem nevoie de redescoperirea adev5) ratului sens al pre$tirii ca" centru al vieii noastre du7ovnice$ti. ca acel efort du7ovnicesc ce ne descoper5 ;ntotdeauna nevred) nicia noastr5 $i ne determin5. deci. s5 dorim !f=nta #ain5 a t5m5duirii $i iert5rii $i care. prin descoperirea c5tre noi a necuprinsei iu<iri a lui "ristos c5tre noi. ne face s5)L iu<im $i s5 dorim unirea ;n 7ar cu El. @i dac5 GredescoperimH toate acestea. vom descoperi $i faptul c5 ;ntreaAa via5 a %isericii. de fapt. a fost ;ntotdeauna acea pre$tire* c5 toate r=nduielile ei PliturAice $i du7ovnice$ti. de poc5in5 $i disciplinare P nu au. ;ntr)adev5r. alt scop dec=t acela de a ne aMuta s5 transform5m viaa noastr5 proprie ;ntr)o permanent5 preA5tire. nu numai pentru !f=nta ;mp5rt5$anie ci. ;n cele din urm5. pentru aceea pentru care ;mp5rt5$ania ne preA5te$te P <ucuria $i plin5tatea G>ilei celei ne;nserateH a ;mp5r5iei ve$nice a lui umne>eu. Vom redescoperi. astfel. adev5rata necesitate a #ainei 3oc5inei. a #ainei !povedaniei. Vom c5uta ;n acestea nu o Gde>leAareH formal5 sau ;n eAal5 m5sur5 o GcondiieH formal5 pentru ;mp5rt5$anie. ci o ad=nc5 ;nnoire du7ovniceasc5. adev5) rata ;mp5care cu umne>eu $i re;ntoarcere la %iserica Lui din care suntem at=t de des e6comunicai de secularismul f5r5 de n5deMde al vieii noastre. Vom redescoperi sensul du7ovnicesc al vremii de pocin a %isericii P 3ostul 3a$telui. 3ostul dinaintea

/:E

/:(

Na$terii omnului etc. P care repre>int5 perioade potrivite pentru poc5in5. Vom redescoperi ;n noi nevoia unei c5l5u>e du7ovnice$ti adev5rate. @i. mai presus de orice. vom redescoperi P cu team5 $i <ucurie. cu fric5 $i credin5 du7ovniceasc5 P #aina #rupului $i !=nAelui lui "ristos. ca i>vor $i centru al vieii noastre cre$tineQ Cu siAuran5. toate acestea nu vor avea loc peste noapte. Vor lua mult timp. mult5 nevoin5. mult5 r5<dare. #otu$i. faptul c5 toate aceste pro<leme P la un nivel mai ad=nc. o sete $i o foame dup5 o mai complet5 participare la viaa esenial5. du7ovniceasc5 $i sacramental5 a %isericii P au ap5rut ;n %iserica noastr5 $i printre mem<rii ei. ne asiAur5 c5 ;n ciuda ;ntunec5rii $i descompunerii du7ovnice$ti a vremurilor noastre tul<urate %iserica Gnu ;m<5tr=ne$te ci re;ntinere$teH. Ea aparine acelora c5rora umne>eu Le)a ;ncredinat GCuv=ntul Adev5rului !5uH P episcopilor. ca p5>itori ai Adev5rului P pentru a AriMi ca aceast5 foame du7ovniceasc5 s5 fie satisf5cut5 ;n acord cu adev5ratele r=nduieli $i cerine al #radiiei %isericii.
' :

ALEXAN ER !C"MEMANN

N4#E @I REFERINLE

/. 3ostul Mare. a$a cum ;l $tim ast5>i. este rodul unei lunAi $i e6trem de comple6e de>volt5ri istorice. aspectele sale nefiind ;n ;ntreAime studiate adecvat. Mai multe ;ntre<5ri r5m=n ;nc5 f5r5 r5spuns. iar mult5 munc5 P $i nu numai ;n >ona detaliilor secundare P r5m=ne s5 fie f5cut5. Cele ce urmea>5 sunt un scurt re>umat al celor mai importante m5rturii. 3are <ine sta<ilit faptul c5 ;n miMlocul celui de)al doilea secol %iserica cuno$tea doar un foarte scurt post ;nainte de pra>nuirea anual5 a 3a$telui. dar c7iar $i a$a postul era inut deose<it ;n locuri diferite. Coment=nd controversa pascal5. !f=ntul Irineu de L9on scria c5 de><aterea Gnu se refer5 numai la dat5 ei $i la caracterul actual al postiriiR pentru c5 unii A=ndesc c5 se cuvine s5 posteasc5 o >i. alii dou5. alii c7iar mai multR unii socotesc >iua lor ca av=nd patru>eci de ore. >i $i noapte. Iar aceast5 variaie a inerii nu a ;nceput ;n vremea noastr5 ci cu mult mai devreme. ;n >ilele ;nainta$ilor no$tri.H BConform Euse<iu. Istoria bisericeasc, <, E:. /ER Nippolit al Romei. 4radiia apostolic, E.EI.E)&R E/./)0R #ertulian. e baptismal, .D1" 2n secol mai t=r>iu m5rturiile arat5 c5 acest post pre)pascal. cel puin ;n unele reAiuni. s)a e6tins la ;ntreaAa s5pt5m=n5 BG!5pt5m=na 3atimilorH. ;n cuvintele noastreC. Astfel. ;n idascalia =postolorum B ida7iile ApostoliceC citim: G...astfel. tre<uie s5 /:0

34!#2L CEL MARE ALEXAN ER !C"MEMANN

postii ;n >ilele 3a$telui din >iua a doua a s5pt5m=nii Brespectiv LuniC $i tre<uie s5 v5 7r5nii cu p=ine. sare $i ap5 numai dup5 ceasul al nou5lea p=n5 ;n >iua a cincea Badic5 1oiC... Iar Vineri $i !=m<5t5 postii deplin $i nu Austai nimic Bediia R.". Connoll9. /&E(. p. /+&C. Apoi Geste. din nefericire. un Aol de aproape trei sferturi de secol... ;nainte de primele informaii privitoare la 3ostul de patru>eci de >ile BA. Allan McArt7ur. 4(e ?volution of t(e C(ristian Vear, Londra. /&0(. p. //0C. 4ricum. de la aceast5 informaie care este A5sit5 ;n Canonul 0 al !inodului de la Niceea BI Ecumenic ) n. tr.C Gni se transmite impresia c5 3ostul nu este o inovaie recent5 ci ceva familiarH BMcArt7ur. p. /E0C. C=nd. unde $i cum postul pre)pascal timpuriu de dou5 p=n5 la $ase >ile s)a de>voltat la patru>eci de >ileN La aceast5 ;ntre<are se dau de c5tre liturAi$ti dou5 r5spunsuri diferite. Conform unora. 3ostul actual este re>ultatul Gfu>iuniiH dintre postul pre)pascal menionat mai ;nainte $i alt post. Independent. ;nt=i de toate. de perioada pascal5 $i de pomenirea postirii lui "ristos ;n de$ert dup5 %ote>ul !5u. Acest post nu era ;n leA5tur5 cu ;nvierea ci cu Epifania B%ote>ulC iar inerea sa ;ncepe pe ' ianuarie. Fu>iunea dintre cele dou5. ;nt=mplat5 su< influena instituiei cate7umenilor $i practica pre) A5tirii lor pentru %ote> ;nainte de 3a$te Bconform A. %raumstarX. Litur$ie Comparee, p. EI+ $i 1. anielou. GLe !9m<olisme des cuarante 1oursH. ;n La >aison ieu, (/. /&(E. p. /&C. Ali cercet5tori de istorie liturAic5 sunt de p5rere c5 cele patru>eci de >ile sunt datorate unei e6tinderi proAresive a postului pre)pascal. al c5rui ;nceput se leaA5 de instituia cate7umenatului Bconform Mc Art7ur. p. //: $i urm5toarele. J. i6. 4(e %(ape of t(e Litur$B, p. (0:C. 3ersonal. eu nu A5sesc prima ipote>5 a fi una convinA5toare. cel puin ;n aplicaia sa universal5. ci. o dat5 ;n plus. dovada 7ot5r=toare lipse$te. C7iar $i a$a. ;n secolele patru $i cinci. postul pre)pascal numit e patru!eci de !ile BcuadraAesima. #essaracostiC este ;n mod clar o instituie universal acceptat5. ar nu mai t=r>iu de secolul al cincilea. o mare varietate de practici este atestat5 de istoricii <iserice$ti !ocrates $i !o>omen. G3ostul dinainte de /:*

3a$teH. scrie !ocrates. Geste respectat diferit ;ntr)un loc sau altul ;n Roma. unii postesc trei s5pt5m=ni f5r5 ;ntrerupere. cu e6oopM li !=m<etelor $i a Dilei omnului. pe c=nd ;n Il9ricum. Btaoclfl i Ale6andria unii in postul $ase s5pt5m=ni ;nainte de 3atC $i ii numesc de 3atru>eci de >ileR unii c7iar ;ncep s5 posteasc5 cu $apte s5pt5m=ni ;nainte de pra>nicH B!ocrates. )ist" ?cclcs", (. EEC. Mai t=n5rul contemporan al lui !ocrates. !o>omen. ivpi i.i aceea$i informaie: GA$a)numitele 3atru>eci de >ile dinainli) di 3a$te c=nd oamenii postesc P unii ;ncep de la $ase s5pt5 // IRI n i. // anume Il9ricul $i cre$tinii tr5itori ;n Apus. Li<ia. LiAipl $i 3alestina. dar alii de la $apte s5pt5m=ni. precum locuiloi II din Constantinopol $i ;mpreMurimi... e)a lunAul acesloi $tM s5pt5m=ni sau $i mai mult. unii postesc trei s5pt5m=ni i u ;ntreruperi. unii trei s5pt5m=ni ;ntreAi ;nainte de pra>nic iui nun P adic5 montani$tii P numai dou5 s5pt5m=niH B!o>omen. V Utl ?ccles", '. /&C. E limpede c5 aceste diferene erau daloinli) diferitelor feluri ;n care unii ;neleAeau sensul intim al c6pi f.u I Gpatru>eci de >ileH. Aveau ei s5 includ5. pe de o parte. !5pt5m=ni 3atimilor. despre care $tim c5 e6ista ;nainte s5 apar5 Id4M mit8 i perioade pre)pascale de patru>eci de >ile $i indepeiuXnl dB aceasta Bde cele patru>eci de >ile P n.tr.C $i pe de alt5 ptftc !=m<etele $i uminicile pe care tradiia le pre>enta ;n B 4li unanim drept >ile ;n care nu se poste$teN up5 eelc7n #ere$rinatio ?t(erial BE'. /C. ;n Ierusalim 3ostul 3astelul includea !5pt5m=na 3atimilor. dar e6cludea !=m<cXlc .i uminicile. Astfel. 3ostul 3a$telui consta din opt s5pt5m=ni. fiecare inclu>=nd cinci >ile de post. ceea ce d5 e6act patru>eci de >ile de post deplin. Cu alte cuvinte. aici termenul Gpatru>eci de >ileH a fost ;neles ca patru>eci de >ile de postire. Aceea$i practica este atestat5 de !f=ntul Epifanie al Ciprului $i de !f=ntul loan "risostom ;n (+'. pentru Antio7ia. #otu$i. ;n Constantinopol. ca $i ;n EAipt $i Apus. Gpatru>eci de >ileH ;nsemnau ;nt=i de oale o perioad5 de preA5tire de)a lunAul c5reia unii vesteau de fapt cinci >ile pe s5pt5m=n5 dar care. ca $i perioada liturAic5. includea cele dou5 >ile eu7aristice s5pt5m=nale. ;n una din ?pistolele sale /:'

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

3estive, !f=ntul Atanasie al Ale6andriei vor<e$te despre timpul 3ostului 3a$telui $i #ostul !5pt5m=nii !fintelor 3atimi Ba se vedea ;n mod deose<it ?pistola sa 3estiv pentru anul ((IC. eci. ;n Constantinopol. cele patru>eci de >ile includeau !=m<etele $i uminicile dar e6cludeau nu numai !5pt5m=na !fintelor 3atimi ci $i !=m<5ta lui La>5r $i uminica !t=lpilor. ;n sf=r$it. ;n Apus $i ;n EAipt. 3ostul 3a$telui includea deopotriv5 !5pt5m=na !fintelor 3atimi $i >ilele eu7aristice s5pt5m=nale re>ultate care au dus c7iar la un post mai scurt Bve>i A.C7areasse. GLa structure de Careme et Ies lectures des messes duadraAesimales dans la liturAie romaineH. ;n >aison ieu, (/ /&0E. p. '*P //&C. Aceste diferene au provocat. f5r5 ;ndoial5. controverse violente. Astfel. de e6emplu. !5pt5m=na l5satului sec de <r=n>5. care ;n #ipiXon)ul <i>antin precede cele patru>eci de >ile $i formea>5 un soi de o a opta s5pt5m=n5 cu postire parial5. $i unele tr5s5turi liturAice de post par s5 ;$i traA5 oriAinea dintr)un compromis cu c5luA5rii palestinieni. leAai de postul lor de opt s5pt5m=ni $i opus practicii <i>antine. 2niformi>area finala a perioadei de post a fost reali>at5 ;nainte de cucerirea de c5tre ara<i a EAiptului $i !iriei $i pierderea de c5tre aceste provincii a independenei lor <iserice$ti fa5 de Constantinopol. Aceasta a fost f5cut5 de Constantinopol. unde. ;n cuvintele lui J. i6. Gtre<uie s5 c5ut5m i>vorul adev5rat al unui calendar universalH. #otu$i. ;n cadrul acestei sinte>e <i>antine. de>voltarea 3ostului 3a$telui a continuat timp ;ndelunAat deopotriv5 ;n materie de orAani>are a sa ;n timp c=t $i de cult. ;n timp. alte dou5 s5pt5m=ni au fost ad5uAate !5pt5m=nii l5satului sec de <r=n>5. !5pt5m=na Fiului risipitor s)a de>voltat din uminica l5satului sec de carne $i este menionat5 ;n secolul nou5 de !f=ntul #eodor !tuditul /%ermo, 0I. #atr" Gr", &&.0''C. !5pt5m=na Vame$ului $i a Fariseului s)a de>voltat din polemicile ;mpotriva armenilorR este menionat5 pentru prima dat5 ;n secolul opt. C=t despre coninutul liturAic al 3ostului. un factor decisiv /)a constituit reforma liturAic5 reali>at5 ;n secolul nou5 de M5n5stirea !tudiou. ;n mod deose<it de !f=ntul #eodor !tuditul. ;n Constantinopol.

In acea vreme <ote>ul la v=rst5 adult5 $i instituia cate7u) menatului aproape disp5ruser5 din viaa %isericii iar caracterul pre)<aptismal $i cate7etic al 3ostului 3a$telui a fost ;nlocuit de unul totalmente GpenitenialH. Aceast5 nou5 accentuare p5trunde ;n marea oper5 studiat5 P 4riodul, cel care devine terminus ad Muem ;n de>voltarea istoric5 a perioadei 3ostului 3a$telui. Astfel. se poate spune c5 p=n5 ;n secolul nou5spre>ece $i cu e6cepia unor detalii minore 3ostul cel Mare a atins forma actual5. Niblio$rafie* Ierom. Al e6is !oloviov. Istoric(esCoBe ra!!u!(denie o postaleC Cravoslovnoi 4serCrvi, MosXova /+('R I. Maus.... O postaC( #ravoslavnoi IserCvi, /++'R M. !Xa<allavovic7. 4olCovBi 4ipiCon, Tiev. /&/IR I. Mausvetore. 4serCovnBi 2stare. /++0R E. Vaucadard. GCaremeH. ;n icf. de =rc(eolo$ie C(retienne et de Litur$ie, II. E ed. E/(&)E/0+ Btrecere ;n revist5 a <i<lioArafiei apuseneC $i ;n icf. de 4(eolo$ie Cat(oli$ue, IIR #7omassin. 4rite des :eunes de lH?$lise B3aris. /&*(CR FunX. G ie Ent`icXelunA des 4sterfasteusH. ;n Qirc(eu$esc( =le(audlun$en und Untersuc(un$en B3ader<ordu. /+&'C. I. p. E:/)E'+R ". Tellner. "eortoloAie. ed. II BFrei<urA in %reiAau. /&I*C. p. *&P+IR C. Calle`eaert. La uree etle caractere du careme aucien dans r?$lise Latine B%ruAes. /&/(CR L. uc7esue. Ori$ines du Culte C(retien, ed" V/#aris, .D2<1& =" NaumstarC, Litur$ie Comparee BC7evotoAue: f5r5 dat5C. p. EI()E/(R A. Allan McArt7ur. 4(e ?volution oft(e C(ristian Vear BLondra. /&0(C. p. '*)/(&. $i ediia special5 din La >aison ieu, GCareme. preparation a la nuit pascaleH. (/ B3aris. /&*EC. E.#ostul #atelui i Catc(umenatul P %i<lioArafie: 3. de 3uniet. GCatec7umenatH. icf. =rc(" Lit" C(ret" II. E. col. E0'&P E*E/R e. anielo9. 4(e Nilele and t(e Litur$B B2niv. of Notre am 3ress. /&0*CR L. %ou9er. GLe Careine. initiation pascaleH. ;n >aison ieu, (/ B3aris. /&0EC. (.4riodul P ve>i I. Tara<inore. #ostuaia 4riod, ;n l<. rus5 B!t. 3eters<urA. /&/IC. 3entru continuarea studiului:

/:+

/:&

T. Trum<ac7er. Gesc(ic(tc der NB!antinis(en Litteratur, II BMunic7. /&&'C. :. 3entru o descriere am5nunit5 a acestor sc7im<5ri. ve>i C. NiXolsX9. #osoleie Q" Isuc(enin Ustava No$oslu!(enia Bed. '. !t. 3eters<urA: /&I'C. $i !. V. %ulAaXov. Nastolnaia Qni$a dlia %vias(enno P 4!erCovnBc( %lus(itelB /)aiCoB, /&IIC. p. :+'P 0(I. 0. In c5rile noastre liturAice. 3ostul 3a$telui este pre>entat adesea ca un =liluia c=t5 vreme ;n Apus. la o dat5 relativ timpurie. GAliluiaH a fost inter>is ;n sluM<ele de post $i p5strat pentru perioada pascal5. Aceast5 deose<ire este interesant5 deoarece nu este nici o ;ndoial5 c5 acest foarte important cuv=nt liturAic. mo$tenit de %iseric5 din cultul iudaic. are conotaii de <ucurie. este ;ntotdeauna o e6presie a <ucuriei. intr)un punct de vedere pur formal. cuv=ntul GAliluiaH a devenit sinonim cu 3ostul deoarece de)a lunAul acestuia este c=ntat la 2trenie ;n locul o<i$nuitului G umne>eu este omnul $i !)a ar5tat nou5H B3s. //'. E'C. ar acest ultim verset ;ntr)un anumit timp a constituit o inovaie. A fost luat din 2trenia s5r<5torilor a Gtipicului catedralelorH Bve>i lucrarea mea Introducere iVfH 4eolo$ia Litur$ic, p. /E0C $i. ;ncetul cu ;ncetul. a p5truns ;n u>ul comun Bconform 1. Mateas. !.1.. %omeproblems ofNB!antine Out(ros, traducere mimeoArafiat5 Bmod de copiere ) n. tr.C de A. Lervi$. II. EC. La ;nceputul secolului al $aptelea. necntarea Iui G umne>eu este omnulH ;nc5 era un semn distinctiv al sluM<elor m5n5stire$ti. fiind atestat de faimoasa descriere a 3riveA7erii sinaite B1.%. 3itra. :uris ?clesiae $raecorum (istoria et monumenta, I. p. EEIC. Avva Nil se referea la G umne>eu este omnulH ca la un adaos pra>nical ce tre<uia c=ntat Gla ;nceputul CanonuluiH C=t despre 3salmul //'. din care sunt luate cele cinci versete de la G umne>eu este omnulH. este un G"allelH sau un 8 3salm Aliluia P ;n care GAliluiaH este folosit ca un refren dup5 fiecare strof5 Bve>i !. MovincXel. #salmii n cultul evreiesc, traducere enAle>5. 46ford /&*E. I. p. /EIC. In sf=r$it. este cunoscut faptul c5 !f=ntul #eodor !tuditul. GorAani>atorulH /0I

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

4riodului, a compus o GAleluiaH special5 B!Xa<allanovic7. p. :I:C $i poate c5 acestea sunt la oriAinea Aleluilor noastre din 3ost. Asupra evoluiei termenului GAleluiaH ;n Apus. Ve>i 1.A. .lunAman. >issorium %alemnia III. p. &E $i urm5toarele. *. Lecturi asupra slu+belor #ostului #atelui* ve>i importantul studiu al lui Ale6is Tnia>eff. GLa Lecture de I8Ancient et du Nouveau #estament dans La Rite %9>antinH. ;n MAr. Cassien $i om %ernard %otte. La 3riere des "eures. Collection Le6 4randi (0V3aris. /&*(. p. EIEPE0/. '. Asupra #salmilor ;n cult. ve>i %alt7a>ar Fis7er. GLe C7rist dans Ies psaumesH. ;n La >aison ieu, E' B/&0/C. p. +*P /I& $i ediia special5 a aceluia$i periodic. GLes 3saumes. priere de l8assem<lee c7retieneH. ;n La >aison ieu, (( B/&0(C. Asupra i>voarelor monastice ale sistemului nostru actual. ve>i !Xa<allanovic7.p. EI+ $i ;n continuare. +. Litur$(ia arurilor mai nainte sfinite P %i<lioArafie: .N. Moraitis. Litur$(ia arurilor mai nainte sfinite, #esalonic. /&00R 3.N. #rempela. ="Cele trei Litur$(ii, Atena. /&(0R V. 1ameras. GLa p=rtie resperale de la liturAie <9>antine des presanetifiesH. ;n Orientalia C(ristiano #eriodica, (I B/&*:C. p. /&(PEEER ". EnA7erAolinA. GDur Jesc7ic7te der liturAie der vorAeveei7ten JaleenH. ;n OstCirc(lic(e %tudien, /( B/0*:C. p. (/IP(/:. e asemenea. conform ".a. CodrinAton. G#7e !9rian LiturA9 of t7e 3resanctifiedH. ;n :ournal of 4(eolo$ical %tudies:V B/&I(C. p. *&)+/. $i V B/&I:C. p. (*&)(''.0(0)0:0R 1. Diade ;n iction" de la 4(eolo$ie CatoliMue, /(.''P///R ". LeclerA. ;n ict" dH=rc(" C(ret" et Litur$ie, XI. ''IP''/. I.M. "aussens. fnstitutiones Litur$ical de 8itileus Orientalibus BRoma. /&(IC.p. +*)/E/. &. >iercurea $i :oia P ;n trecut. LiturA7ia arurilor mai ;nainte sfinite era s5v=r$it5 ;n fiecare >i a 3ostului 3a$telui Bve>i Moraitis. p. E&)((C. /I. Canonul apostolic SS* G ac5 vreun cleric sau laic s)ar afla postind ;n >iua uminicii. sau !=m<5ta Bafar5 numai de unaC clericul s5 se /0/

ALEXAN ER !C"MEMANN

34!#2L CEL MARE

cateriseasc5. iar laicul s5 se afuriseasc5H. BConform 4rulan, 0(. 0*R Gan$ra, /+R 3etru al Ale6andriei. /0C. ar atunci 4rulan, 0*: GAsemenea am aflat c5 ;n ara armenilor $i ;n alte locuri unii m5n=nc5 ou5 $i <r=n>5 ;n !=m<etele $i uminicile !fintei 3atru>ecimi. eci s)a socotit $i aceasta. ca %iserica lui umne>eu din toat5 lumea. urm=nd aceea$i r=nduial5. s pstre!e a+unarea"""//. Ve>i articolul meu G3ost $i LiturA7ieH. ;n %t" VladimirHs WuarterlB/.D<D, lC.p. E)/I. /E. Asupra !f=ntului Andrei Criteanul ve>i: Trum<ac7er. I. p. /*0. II. p. *'(R E. aellec>. =" )istorB ofNB!antine >usic and)Bmno$rap(B B46ford. /&:&C. p. /': $i urm5toarele. EIE $i urm5toarele.

Notele A3EN IX)ului

/.Ale6ander !c7memann: G3ro<lems of 4rf7odo69 in

AmericaH: III #7e !piritual 3ro<lem. ;n %t" Vladimir %eminarB WuarterlB, &.: B/&*0C. E.!c7memann. p. /'( P /':. (.GEu7aristia ca centru al vieii cre$tineH B;n rus5C. ;n #ut, EEB/&(IC.p.()E(. :.Ve>i 8apoartele ?piscopilor epar(ioi asupra c(estiunii reformei Nisericii, voi. /.0:+ p.. vol.II. 0*E p. B!t. 3eters<urA. Editura !inodal5. /&I*C. 0.Ve>i %oris !oree. GEu7aristia ;n <iserica primar5 $i practica actual5H B;n rus5C. ;n Livin$ 4radition B3aris. /&(*C. p. /'/)/&0. *.Ar7imandritul Tiprian. ?u(aristia B;n rus5C. 3aris. /&:'. p. (I:. Ve>i Canoanele: E al !inodului local din Antio7ia B(:/CR Apostolic ER #rulan +I. Ve>i de asemenea Nicodim Mila$.

Canoanele Nisericii Ortodo7e cu comentariu B;n rus5C. !t. 3eters<urA. /&//. voi I. p. *&. '.Ve>i ruA5ciunea dinaintea MirunAerii: G... ;nsui !t5p=ne. prea ;ndurate ;mp5rate al tuturor. d5ruie$te)i lui Badic5. noului <ote>atC $i pecetea darului !f=ntului $i ;ntru tot puternicului $i ;nc7inatului #5u u7 $i cuminecarea !f=ntului #rup $i a scumpului !=nAe al "ristosului #5u...H +.Ve>i. de e6emplu. I. 3oXrovsX9. GRuA5ciunile $i %inecuv=nt5rile matrimoniale ale %isericii primare Bsec. I PIXCH B;n l<. rus5C. ;n ?seuri la :ubileul de o sut de ani al =cademiei u(ovniceti din >oscova BMoscova. /&/(C. voi. II. ;n mod deose<it p. 0'')0&E. &. Ve>i !ove. p. /'*. nota E. /I.Ve>i !f=ntul Ioan "risostom. n ?p(es" )orn", III, 9, 3.J. *E.E&R n I4im"Nom", V, (.3.J. *E.0E& $i urm5toareleR ;n )eb" Nom", XVII, 9, 3.J. *(. /(/ $i urm5toareleR !f=ntul Am<ro>ie al Mediolanului. ;n e %acramentis, voi. :.E0R !ove. p. /'+R Tiprian. p. (E() (E:. //.#rei cuv=nt5ri ale Avvei #eonas asupra cur5iei. cap.E/. /E. ;n IlCorint(" )orn", /+.(. /(.:E.3.J./0I.:*IJ. /:. GEu7aristie $i !o<ornicitateH B;n l<. rus5C. ;n #ut, /& B/&E&C. p. ()E(. /0. RuA5ciuni de la LiturA7ia cate7umenilor. /*.(*. 3.J./0I.::&C. /'.:.(. Ve>i 3. 3almer. G#aine $i iertareH. ;n %ources of C(ristian 4(eolo$B, voi. II Baestminster: Ne`man 3ress. /&0&C. p. /( $i ;n continuare. /+. Ve>i 3almer. p. '/ $i ;n continuare. /&.::&%. EI. Ve>i articolul meu GC=teva reflecii asupra !povedanieiH. ;n %t" VladimirHs %eminarB WuarterlB,<,6 B/&*/C. p. (+)::.

:2

/0(

ALEXAN ER !C"MEMANN

E/. !. !alville. GMesse et Communion d8apres Ies #ipiXa monastidue <9>antins du X au XIV s.H. ;n OrientaUa C(ristiana #eriodica, /(./ PE. p. E+EPE&+. n curs de apariie n colecia fflSTORIA REUGIONUM:

1. MEeEN 4RFF P >otenirea bi!antin n Niserica ortodo7 "ERME! MERC2RI2! #RI!MEJI!#2! ) 3ilosofia (ermetic ".LEI!EJANJ ) Gno!a 1. MAXaELL ) >a$ia V. MAJNIEN P >isterele eleusine V.TERN%AC" P >iturile eseniale
"

Aceasta ziditoare explorare a ..cltoriei noastre duhovniceti ctre Pate" cerceteaz nelesul Liturghiei arurilor !ai nainte s"inite# al $ugciunii %"&ntului '"re! (irul# al )anonului cel *are al %"&ntului Andrei )riteanul i alte uitate i nenelese co!ori ale slu+,elor Postului *are. )artea se inspir din acele ad&nci!i perene ale spiritualitii ortodoxe .radiia sacra!ental i liturgic a /isericii - pentru a sugera ce ar tre,ui s nse!ne 0Postul n viaa noastr". Printele Alexander %ch!e!ann s1a nscut n 'stonia 2$evel3 n 1451 din tat estonian i !a! rusoaic. Puin vre!e dup naterea sa# "a!ilia e!igreaz n 6rana# unde t&nrul %ch!e!ann ur!eaz studii de .eologie la 7nstitutul %"&ntul %erghie i de Litere la 8niversitatea %or,ona din Paris. 'ste hirotonit preot n 149:# pred 7storia /isericii 8niversale la 7nstitutul %"&ntul %erghie din Paris# institut la care n 14;4 o,ine titlul de octor n .eologie. in 14;1 se sta,ilete de"initiv la <e= >or?# unde do,&ndete o recunoatere rapid# ca unul dintre cei !ai dina!ici !rturisitori ai @rtodoxiei n A!erica. Prin prelegerile inute n centrele universitare# prin e!isiunile radio"onice ctre 'uropa de 'st# prin crile sale# n prezent traduse n dousprezece li!,i# Alexander %ch!e!ann a adus !esa+ul @rtodoxiei unei audiene n per!anent cretere. in 14:5 devine rector al 7nstitutului %"&ntul Aladi!ir din )rest=ood# institut la care era de !ai !ult vre!e pro"esor de .eologie Liturgic. A!,ele "uncii 7e1a deinut p&n n anul 14B3# c&nd s1a !utat la cele intre cele !ai i!portante lucrri ale sale a!inti!C Taine i Ortodoxie 2<e= >or?# 14:;3D Calea istoric a Oitodoxiei 2<e= >or?# 14::3D Introducere in Teologia Liturgica 2Londra# 14::3C Pentru viaa Lumii 2Paris# 14::3D Postul cel Mare 2Paris# 14E93D Din ap i din Duh 2)rest=ood# 14E93D uharistia 2>!ca Press# 14B93D Liturghie i Tradiie 2<e= >or?# 144F3.

I!%N &'()&I&+&)&)&

Lei ((II