You are on page 1of 5

TEMA 9 : INVATAREA CONCEPT: Invatarea = munca intelectuala si fizica desfasurata in mod sistematic de catre elevi in vederea insusirii continutului

ideatic si formarii a!ilitatilor necesare dezvoltarii continue a "ersonalitatii # "oate fi definita ca act de ela!orare de o"eratii si de strate$ii mintale%co$nitive Aspecte ale invatarii: As"ectul "rocesual al invatarii & cu"rinde momente sau "rocesele care com"un o secventa de invatare 'In activitatea "rocesuala se distin$ urmatoarele eta"e: "erce"erea materialului intele$erea acestuia insusirea cunostintelor fi(area in memorie a"licarea cunostintelor actualizarea cunostintelor transferul cunostintelor As"ectul motivational al invatarii ) se refera la $radul de im"licare a elevului in actul invatarii si in realizarea sarcinilor de instruire' Motivatia invatarii re"rezinta ansam!lul mo!ilurilor care declanseaza sustin ener$etic si directioneaza activitatea de invatare' In concluzie "utem defini invatarea scolara ca "rocesul de ac*izitie mnezica de asimilare activa de informatii de formare de o"eratii inielectuale de "rice"eri si de"rinderi intelectuale%motorii si de atitudini' CON+ITII A,E INVATARII A. C' interne B. C' e(terne A. Conditii interne In "rocesul invatarii sunt im"licate a' "e de o "arte ma-oritatea proceselor cognitive volitive, afective a"oi atentia, limbajul, motivatiile, aptitudinile, interesele, fiecare avand un rol !ine definit' !'"e de alta "arte sunt im"licati si factori biologici si psihologici ce determina eficienta sau ineficienta acesteia' .' Perce"tiile / rol im"ortant in invatare deoarece ofera materialul necesar re"rezentarilor memoriei si $andirii diferentiaza un o!iect de altul "rin reflectarea structurii si a semnificatiei Astfel in "rocesul invatarii "rofesorul tre!uie sa ai!a in vedere dezvoltarea la elevi a diferitelor ti"uri de "erce"tie mai ales a celei vizuale 0a"ro(' 912 din informatii ne vin "e aceasta cale3 / "e !aza "erce"tiei se dezvolta si s"iritul de o!servare Astfel "erce"erea activa a o!iectelor si fenomenelor va fi insotita de e("licatiile ver!ale ale "rofesorului "t' a com"leta "rin informatii su"limentare ima$inile elevilor asu"ra acestora' 4' Re"rezentarile / ofera materialul necesar $andirii "entru $eneralizari su! forma de notiuni le$i re$uli "rinci"ii "recum si memoriei "t' a fi folosit mai tarziu "rin actualizare 5' 6andirea / rol esential in "rocesul invatarii / "roces de formare a conce"telor si structurilor o"erationale de intele$ere a realitatii si ada"tare "rin rezolvare de "ro!leme 7' Memoria / constituie !aza activitatii de invatare

/"roces "si*ic de inti"arire si stocare a informatiei de reactualizare "rin recunoastere sau re"roducere a acesteia intr&o forma selectiva' Pt' a creste eficienta invatarii ) cand materialul de invatat este redus ca volum si usor de inteles &8 re"etari concentrate % re"roduceri "rin mecanismul asociatiilor & cand materialul este voluminos &8 fra$mentarea lui esalonarea re"etarilor Profesorul 9tre!uie sa foloseasca e(ercitii de re"etare lo$ica si creativa sa ai!a in vedere dezvoltarea la elevi a memoriei voluntare a ra"iditatii a volumului "rom"titudinii si fidelitatii acesteia' 9 va cauta sa evite o!oseala elevilor "rin crearea de motivatii caracterul inteli$i!il al continutului transmis si intele$erea acestuia folosind materialul didactic si metodele "artici"ative Asadar conditiile unei memorari eficiente sunt: cunoasterea de catre elevi a sco"ului memorarii 0motivatia3 intele$erea cunostintelor re"etarea "erseverenta a materialului "entru fi(area temeinica cunoasterea rezultatelor si autore$larea :' Ima$inatia / "roces de constructie a unor ima$ini sau idei noi "rin com!inarea e("erientei anterioare / are rol deose!it in ela!orarea de "roduse noi ori$inale Crearea de ima$ini noi are loc cu a-utorul unor "rocedee cum sunt: reor$anizarea cunostintelor com!inarea si recom!inarea lor disocierea si fuzionarea in forme noi metaforizarea sc*ematizarea etc' ;' Atentia / "rin intermediul ei se realizeaza orientarea selectiva si concentrarea "roceselor "si*ice in sco"ul cunoasterii materialului de invatat care este selectat si filtrat in functie de interese si motivatii / eficienta invatarii de"inde in mare masura de concentrarea si sta!ilitatea atentiei de distri!utivitatea si fle(i!ilitatea ei' Elevii nu "ot avea o atentia concentrata mai mult de .:&41 de minute' +e aceea tre!uie evitata su"raincarcarea cu material de invatat iar la unele lectii mai $rele sunt necesare sarcini concrete de lucru metode variate materiale didactice si forme distractive' !' <actori !iolo$ici : varsta starea sanatatii or$anismului "otentialul $enetic somnul !ioritmul intelectual etc' <actori "si*ici : nivelul de inteli$enta a"titudinea scolara a"titudini s"eciale s"iritul de o!servare

etc'

B. Conditii externe Includ a' factori socio-organizationali !' factori temporali c' factori psihoergonomici +e asemenea statusul profesorului este f' im"ortant' Profesorul tre!uie sa fie "re$atit "entru activitatile didactice' Aceasta "re$atire ince"e cu alcatuirea "lanificarii materiei de "redat 0va "reciza la fiecare ca"itol nr' de lectii sco"ul o!iectivele o"erationale strate$iile didactice si instrumentele de evaluare a cunostintelor sau de"rinderilor3' Pe !aza "lanificarii va eli!era "roiectele didactice tinand seama de "revederile "ro$ramei scolare de manual de nivelul de cunostinte al elevilor +u"a fiecare lectie "rofesorul tre!uie sa se autoanalizeze 0cat a reusit sa transmita daca elevii au inteles cum ar tre!ui sa "rocedeze la lectiile urmatoare3 +u"a fiecare ca"itol este !ine sa testeze elevii "entru a se convin$e sa si&au insusit cunostintele "entru a trece la ca"itolul urmator Or$anizarea activitatii de invatare tre!uie sa incea"a o data cu fiecare lectie' In acest sco" du"a ce a realizat "redarea unui o!iectiv o"erational "rofesorul va face fi(area cunostintelor 0c*estionare orala a"licatii "ractice rezolvari de e(ercitii sau "ro!leme3 a"oi va trece la o!iectivul urmator iar in final va face o fi(are $enerala du"a care va urma tema "entru acasa',a anumite lectii va ela!ora fise de lucru va or$aniza invatarea in $ru" activitati inde"endente a' <actorii socio&or$anizationali se refera la modalitatile de or$anizare a "rocesului invatarii de catre scola "rofesor familie mass&media Scoala:

functionalitatea s"atiilor scolare si diversificarea lor in functie de situatiile de invatare sc*im!area locurilor de invatare 0ca!inete la!oratoare =ali de clasa3 atmosfera de munca din scoala si din clasa de elevi orarul scolii materialul didactic te*nicile audiovizuale dotarea la!oratoarelor si mo!ilierul rofesorul: tre!uie sa or$anizeze invatarea a' i' sa&i creeze fiecarui elev conditii sa invete in ra"ort cu "osi!ilitatile lui cu ritmul sau de munca intelectuala materialul "rezentat tre!uie sa fie accesi!il adecvat nivelului de $andire si de cunostinte al elevului sa fie structurat lo$ic si "rezentat in mod $radat: de la sim"lu la com"le( de la usor la $reu de la cunoscut la necunoscut "recizarea o!iectivelor la fiecare lectie si cunoasterea lor de catre elevi relevarea ideilor de viata inte$rarea noilor cunostinte in cele anterioare crearea unei motivatii o"time a invatarii folosirea metodelor activ&"artici"ative a unor intre!ari&"ro!lema a dez!aterilor confruntari de idei a"licarea si transferul cunostintelor informarea elevilor asu"ra rezultatelor invatarii b. !actorii temporali invatarea esalonata in tim" e mai eficienta decat invatarea comasata "auzele lun$i sunt favora!ile invatarii unui material dificil 0 se recomanda la ince"ut "auze scurte%a"oi din ce in ce mai lun$i3 du"a o invatare intensa e recomandata o stare de inactivitate odi*na activa sau somn c' !actorii psihoergonomici ) decur$ din relatia om&masina intrucat scoala moderna utilizeaza "e scara tot mai lar$a te*nici audio&vizuale calculatoare masini de instruire si evaluare a rezultatelor a"arate instrumente si utila-e ofera un "otential de informare motivare si formare a elevilor s"ri-inindu&i' Pe lan$a acesti factori mai e(ista o serie de factori: & factori stresanti & factori fizici 0z$omote "uternice aer "oluat3 & factori fiziologici 0starea sanatatii su!nutritia3 & factori psihosociali 0su"raincarcarea relatii tensionale3 care scad eficienta invatarii si randamentul scolar "# $%# &S"#'$%#( )* #+,A"A%* Elevii prefer- s- .nve/e .n diferite moduri: unora le "lace s> studieze singuri s> ac?ioneze @n grup, altora s- stea lini0ti/i deoparte 0i s--i observe "e al?ii' Al?ii "refer> s> fac> cAte "u?in din fiecare' Mul?i oameni @nva?> @n moduri diferite fa?> de ceilal?i @n func?ie de clas> social> educa?ie vArst> na?ionalitate ras> cultur> reli$ie' Stilul de .nv-/are se refer> la 1simpla preferin/- pentru metoda prin care .nv-/-m 0i ne aducem aminte ceea ce am .nv-/at2B se refera la fa"tul c> indivizii proceseaz- informa/iile .n diferite moduri care im"lic> latura co$nitiv> elemente afectiv&emo?ionale "si*omotorii Ci anumite caracteristici ale situa?iilor de @nv>?are' <iecare dintre noi are o ca"acitate de a @nv>?a @n diferite moduri' Pentru a determina ce stil de @nv>?are avem tre!uie o!servam modul in care inv>?>m ceva nou' ="ecialiCtii su!liniaz> rolul deosebit pe care .l joac- cadrele didactice contri!u?ia acestora D@n meseria de a&i @nv>?a "e elevi cum s> @nve?eE ada"tat> nevoilor intereselor calit>?ilor "ersonale as"ira?iilor stilului de @nv>?are identificat' Invatarea Ccolar> este marcat> de diferente individuale de stiluri diferite @n care elevii invat>' E(ist> o mare varietate de astfel de stiluri' Elevi diferiti invat> @n moduri diferite' <iecare are modul lui "referat de a inv>taB fiecare "arcur$e o situatie de inv>tare @n maniera sa "ersonal>B fiecare reactioneaz> @n felul lui @n fata

unei sarcini de inv>tareB fiecare se an$a-eaz> in c*i" "ersonal @n solutionarea "ro!lemeiB fiecare are sensi!ilitatea lui la anumite lucruri Ci ritmul "ro"riu de inv>tareB fiecare @Ci ela!oreaz> un stil de a $Andi de a memoriza etc' Elevi diferiti se folosesc de stiluri diferite' In activitatea lor de inv>tare inde"endent> ca Ci @n activitatea din clas> ei folosesc "e cont "ro"riu asemenea stiluri' +e e(em"lu unii elevi invat> mai !ine un continut e(trem de structurat de secvential altii dim"otriv> "rinci"ii $eneraleB unii "ot inv>ta cantit>ti mari de detalii c*iar de mare finete in tim" ce altii & as"ectele $lo!ale de sintez> etc' Recunoasterea si in?ele$erea acestor diferente @n stilurile de inv>tare "ersonale necesita acce"tarea si utilizarea unei mari varietati de metode "rocedee materiale didactice de "rezentare a continuturilor noi' E(ist> mai multe stiluri de @nv>?are )up- analizatorul im"licat sunt 5 stiluri de @nv>?are de !az>: .'vizual & "uncte tari: FCi amintesc ceea ce scriu Ci citesc ,e "lac "rezent>rile Ci "roiectele vizuale FCi "ot aminti foarte !ine dia$rame titluri de ca"itole Ci *>r?i Fn?ele$ cel mai !ine informa?iile atunci cAnd le v>d 4'auditiv: "unctele tari: FCi amintesc ceea ce aud Ci ceea ce se s"une ,e "lac discu?iile din clas> Ci cele @n $ru"uri mici FCi "ot aminti foarte !ine instruc?iunile sarcinile ver!ale%orale Fn?ele$ cel mai !ine informa?iile cAnd le aud

5' tactil&Ginestezic: "unctele tari: FCi amintesc ceea ce fac Ci e("erien?ele "ersonale la care au "artici"at cu mAinile Ci @ntre$ cor"ul 0miCc>ri Ci atin$eri3 ,e "lace folosirea instrumentelor sau "refer> lec?iile @n care sunt im"lica?i activi%"artici"area la activit>?i "ractice FCi "ot aminti foarte !ine lucrurile "e care le&au f>cut o dat> le&au e(ersat Ci le&au a"licat @n "ractic> 0memorie motric>3 Au o !un> coordonare motorie )up- eficien/- @nv>?area "oate fi: .'rece"tiv&re"roductiv> 4'inteli$i!il> 5'creativ> )up- modul de organizare a materialului de inv-/at distin$em: .' @nv>?are "ro$ramat> 4' euristic> 5' al$oritmic> 7' "rin modelare :' rezolvare de "ro!leme ;' "rin desco"erire inductiv> deductiv> analo$ic> Ci "e secven?e o"era?ionale )up- opera/iile 0i mecanismele g3ndirii implicate .n .nv-/are deose!im: .' @nv>?are "rin o!servare 4' imitare 5' "rin condi?ionare refle(> 7' condi?ionare o"erant> :' "rin descriminare ;' asociere ver!al> H' "rin identificare

4n func/ie de con/inutul .nv-/-rii adic> de ceea ce se @nva?> deose!im: .' @nv>?area senzorio&motorie 0@nv>?area de"rinderilor3 4' @nv>?area co$nitiv> 0@nv>?area no?iunilor3 5' @nv>?area afectiv> 0@nv>?area convin$erilor sentimentelor atitudinilor3 7' @nv>?area conduitei moral&civice'

!orme de inv-/are
.'4nv-/area spontan4'#nvatarea neorganizat- din cadrul familiei sau al "rofesiunilor 5' #nv-/area scolar- & are un caracter sistematic or$anizat & este diri-at> de c>tre "rofesor & se realizeaz> cu a-utorul unor metode Ci te*nici eficiente de @nv>?are res"ectAnd "rinci"iile didactice & este su"us> feed&!acG&ului "e !aza verific>rii Ci evalu>rii "ermanente a rezultatelor o!?inute de elevi fiind ameliorat> "rin corectarea $reCelilor' 7'4nv-/area social- const> @n insuCirea e("erien?ei social&istorice de c>tre tAn>ra $enera?ie @n sco"ul form>rii com"ortamentului social' E(ist> de fa"t dou> forme mari de @nv>?are @n care se @ncadreaz> toate ti"urile analizate mai sus: s"ontan> Ci sistematic>' In concluzie nu se fac a"recieri daca un stil de invatare este mai !un decat altul' Princi"alul este ca fiecare elev tinde sa&si formeze cu tim"ul un stil "ro"riu de invatare si "e care "racticAndu&. sistematic se va $asi intr&o situatie conforta!ila' Profesorul tre!uie sa evalueze corect diferite stiluri de invatare si sa ela!oreze lectii care sa se adreseze acestor stiluriB sa "ermita fiecarui co"il sa invete folosind stilul sau s"ecific .

You might also like