Mãreþia celor mici întruHristos
În prima lunã a anului carea început l-am sãrbãtorit peSf. Ioan Botezãtorul, cel des-pre care însuºi Mântuitorulmãrturiseºte cã "între cei nãscuþi din feme-ie nu s-a ridicat unul mai mare decât IoanBotezãtorul." Domnul face însã o remarcãcare ºocheazã: "totuºi cel mai mic întruÎmpãrãþia Cerurilor este mai mare decâtel". Cum trebuie înþeles acest cuvânt?Sf. Ioan Botezãtorul aparþine Legii celeivechi ºi încheie ºirul profeþilor ºi oamenilordrepþi ai Vechiului Testament. O datã cu veni-rea Domnului ia chip Împãrãþia lui Dumne-zeu, adicã Biserica, întemeiatã în chip nevã-zut pe Cruce, în Vinerea Mare, iar în chip vã-zut la Rusalii, în ziua Pogorârii Sfântului Duh. Cântãrile liturgice de la BotezulDomnului glãsuiesc aceastã uimire ce acuprins cerul ºi pãmântul: "Cum, Ioane,tins-ai dreapta ta pe Capul Creatorului decare se cutremurã toate?" Ele pun în evi-denþã marele privilegiu de care s-a bucuratSf. Ioan care, deºi creaturã fiind, se atingede "creºtetul Celui ce stãpâneºte toate",adicã de Dumnezeu.Pentru cei din Legea Harului însã "Dumne-zeu rânduise ceva mai bun", spune Sf. Ap.Pavel (Evr. 11,39). Noi, cei botezaþi înnumele Sfintei Treimi, nu avem doar ºansade a ne atinge de Domnul, cum a fãcut-oSf. Ioan Botezãtorul. Noi însuºi Trupul, însuºi Sângele Sãu îndrãznim sã-l atingemcu buzele noastre, dar nu numai sã-Latingem, ci sã-L avem în noi, prin TainaSfintei Euharistii, ºi avându-L în noi El"intrã în alcãtuirea mãdularelor noastre ºi întru toate încheieturile, în rãrunchi ºi îninimã" cum spunem în rugãciunea de dupãÎmpãrtãºanie.Vã daþi seama ce ºansã, ce privilegiu adat Dumnezeu fiilor oamenilor? Aceºtiasã-L aibã în ei ºi sã se hrãneascã cu Trupulºi Sângele Fiului Sãu, într-o unire tainicã,ce priveºte sufletul ºi trupul nostrudeopotrivã. De aceea spune Mântuitorul cã"cel mai mic întru Împãrãþia Cerurilor estemai mare" decât Ioan Botezãtorul, pentrucã noi nu doar ne atingem de Mântuitorul,ci Îl luãm întreg în noi, în Sf. Împãrtãºanie. Acest dar al unirii cu Hristos este ºi oresponsabilitate. Iar aceastã responsabili-tate este foarte mare: "Oricine va mâncapâinea aceasta sau va bea paharul Domnu-lui cu nevrednicie, va fi vinovat faþã deTrupul ºi de Sângele Domnului (I Cor.11,27). "Cel ce mãnâncã ºi bea cu nevred-nicie, osândã îºi mãnâncã ºi bea, neso-cotind Trupul Domnului. (I Cor 11, 29).Aºadar sã luãm aminte la aceastã mãre-þie la care am fost chemaþi, dar sã luãm a-minte ºi la felul cum onorãm aceastã che-mare. Dacã neascultãrile Legii vechi eraugrabnic pedepsite "cu cât mai asprã fi-vapedeapsa cuvenitã celui ce a cãlcat în pi-cioare pe Fiul lui Dumnezeu, ºi a nesocotitsângele testamentului cu care s-a sfinþit, ºia batjocorit duhul harului." (Evrei 10,29).
Anul I, nr. 13februarie 2008
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
cu sprijinul
Preþ: 50 de bani
CMYK
Principiile educãrii creºtinea copiilor
Psihologii avertizeazã cãpãrinþii nu se implicã suficient în educarea copiilor. ªcoala dã vina pe familie,iar pãrinþii pe profesori. Biserica atrage atenþia cãpãrinþii sunt responsabili demântuirea pruncilor. Între timp, sondaje deopinie ºi statistici rezumãdramele ultimei generaþii: vio-lenþã, alcool, droguri... Cum trebuie sã ne educamcopiii, care sunt recoman-dãrile? Iatã mãrturii ºi expe-rienþe consemnate, începânddin acest numãr, într-o paginãdedicatã educaþiei creºtine.
Invitaþie lacunoaºterea Triodului
O invitaþie de a pãtrunde îm-preunã în tainele timpului litur-gic, pentru a ne hotãrî sã trãimperioada Triodului altfel decâtam fãcut-o pânã acum...
(pag. 2)
Catehism ortodoxpe înþelesul tuturor
Necesitatea unui catehismeste justificatã de necesitateacunoaºterii ºi înþelegerii pro-priei spiritualitãþi.
(pag.6)
Pãrinþi cu orice preþ...
În timp ce milioane de copiisunt avortaþi în fiecare an, mili-oane de dolari sunt cheltuiþi pen-tru dezvoltarea tehnicilor moder-ne de procreare asistatã. Repre-zintã ele un rãu sau sunt accep-tate în unele cazuri?
(pag.14)
Din cuprins
Editorial de Pr. Alexandru Stanciu
p
pa
ag
g.
. 7
7
Viaþa în Hristos
2
Timpul liturgic - gust de veºnicie
Dar iatã cã Biserica vine în întâmpinareanoastrã cu o alternativã realã a unui timpfãrã sfârºit: timpul liturgic. Acesta, prin ciclici-tatea lui, prin repetiþia ritualã continuã, ne in-troduce într-o altã lume, la fel de realã cu ceape care o trãim. Spre deosebire de timpulfizic, timpul liturgic ne oferã posibilitateainfinitului, nesfârºitului. De aceea omulreligios trãieºte în paralel cu timpul fizicrealitatea Împãrãþiei lui Dumnezeu încãdin lumea aceasta. Omul care se implicã întrãirea unui timp liturgic al Bisericii, nu semai teme de curgerea ireparabilã a timpu-lui. Cãci pentru el scurgerea timpului fizic îl apropie de adevãrata viaþã.Atât de frumos spunea Pãrintele Stãniloaecã timpul este ''intervalul dintre chemarealui Dumnezeu ºi rãspunsul nostru''. Deaceea vã fac ºi eu invitaþia de a pãtrunde împreunã în tainele timpului liturgic alBisericii, pentru a ne hotãrî sã trãimperioada Triodului care se apropie cu paºirepezi altfel decât am fãcut-o pânã acum.
Pregãtirea: cercetarea sufletului
Anul acesta perioada Triodului începepe data de 17 februarie ºi se va încheia pedata de 26 aprilie. În aceastã perioadã aanului, Biserica ne cheamã la o cercetareamãnunþitã a sufletului nostru, având caidee centralã pocãinþa. Însãºi aºezareacelor 10 duminici într-o ordine gradualãne aratã calea unui urcuº duhovnicesc dela starea de acceptare a pãcãtoºeniei noas-tre, prin pocãinþã, la starea de curãþie tru-peascã, dar în special sufleteascã. Primele patru duminici premergãtoarePostului Mare ne pregãtesc pentru acesturcuº spiritual. Prima
Duminicã, a Vameºu-lui ºi a fariseului
, mã face sã înþeleg cãprima treaptã pe care trebuie sã o urc estesmerenia în faþa lui Dumnezeu ºi a oame-nilor. Nu pot sã fiu smerit decât acceptândcã Dumnezeu este "Stãpânul vieþii mele",aºa cum spune Sfântul Efrem Sirul,alergând spre sfânta bisericã ºi îngenun-chind în faþaSfântului Altar lafel ca ºi vameºul. A doua treaptãmi se descoperã în
Duminica Fiului risip-itor
. Acum înþeleg marea iubire a luiDumnezeu, Care cu braþele deschise mãprimeºte atunci când mã întorc la El. Nu ede ajuns sã-mi recunosc greºelile, ci tre-buie sã mã întorc cu faþa cãtre Dumnezeuºi sã-L rog sã mã primeascã din nou.Întoarcerea mea trebuie însã sã fie înacelaºi timp ºi o întoarcere fizicã în casalui Dumnezeu, în Bisericã, acolo undeTatãl mã aºteaptã.
Duminica Înfricoºãtoarei Judecãþi
mãface sã conºtientizez marele dar pe care Dum-nezeu mi-l oferã atunci când eu împlinescfaptele bune pe care El le cere de la mine,acela de a-i ajuta pe semenii mei. Iar darul estedobândirea bucuriei ºederii lângã Hristos în ceruri. Dar îmi pune în faþã ºi reversul,dacã nu sãvârºesc faptele bune: pierdereacomuniunii cu Hristos ºi cu sfinþii sãi. În
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai
,ni se cere sã iertãm pe cei care ne greºescdacã ºi noi vrem sã fim iertaþi, ni se aratãfelul în care trebuie sã postim ºi datoria dea ne îndepãrta de averile materiale.
Duminici spre Înviere
În Postul Mare ni se pun în faþã altetrepte pe care trebuie sã le suim dacã vremsã dobândim o adevãratã curãþire spiri-tualã. În prima duminicã,
DuminicaOrtodoxiei
, ni se atrage atenþia asupra fap-tului cã nu putem dobândi mântuirea decâtfiind pãstrãtori ºi împlinitori ai învãþãturiicelei adevãrate ale Bisericii. Nimeni nupoate fi mântuit þinând doar o parte a învãþãturii Bisericii ºi gândind cã este deajuns sã împlineascã doar ceea ce i se parelui cã este important.
Duminica a 2-a din Post (a Sf. GrigoriePalama)
ne aratã rolul rugãciunii îndescoperirea prezenþei lui Dumnezeu, darne ºi spune cã multe din bolile trupuluinostru se datoreazã pãcatelor pe care le-amsãvârºit noi sau pãrinþii noºtri; este un îndemn spre spovedanie adevãratã.
Duminica a 3-a din Post (a SfinteiCruci)
este o chemare a lui Hristos sprea-L urma întru totul. Este vocea lui Hristoscare ne îndeamnã ºi acum sã nu neruºinãm în faþa societãþii de a-L mãrturisicu voce tare, dar ºi cu fapte bune. Este îndemnul Sãu de a cãuta mai mult spresuflet decât spre trup.
Duminica a 4-a din Post (a Sf. IoanScãrarul)
ne învaþã cã lupta împotrivapatimilor noastre nu o putem duce decâtfolosindu-ne de rugãciune, dar mai ales depost. Mântuitorul spune cã "acest fel dedemoni cu nimic nu iese decât cu rugã-ciune ºi cu post". Sf. Ioan Scãrarul ne îndeamnã sã urcãm treaptã cu treaptã pescara virtuþilor, încercând sã adãugãm lavirtuþile pe care le avem altele noi.
Duminica a 5-a din Post (a Cuvioasei Maria Egipteanca)
este duminica iertãrii.Toþi dorim sã fim iertaþi, dar ne e foartegreu sã iertãm pe cei care ne greºesc.Numai iubind pe cei din jur putem sã-iiertãm. Existã astfel o strânsã corelaþie între iubire ºi iertare. Exemplul iubiriisupreme ni l-a dat Hristos pe cruce. Cu altecuvinte, urmeazã o sãptãmânã a iertãrii. Ultima duminicã a Triodului,
Dumi-nica a 6-a din Post (a Floriilor)
ne atrageatenþia asupra atitudinii instabile a sufletu-lui nostru în raportarea noastrã la Dumne-zeu. Cei care acum se bucurã strigând"Osana! Osana!" peste doar câteva zile vorstriga "Rãstigneºte-L! Rãstigneºte-L!".Este un îndemn la a ne cerceta sufletul înceea ce priveºte fidelitatea noastrã faþã deDumnezeu. ªi credeþi-mã cã avem nevoiede o astfel de cercetare.
Pr. Iosif Ciolan
Ce este Triodul?
Triodul este una dintre celetrei mari perioade ale anului li-turgic. Numitã ºi perioada prepas-calã, Triodul precede perioada
Penticostarului
(opt sãptãmânide la Paºti) ºi urmeazã perioadeicelei mai lungi,
Octoihul
. Tim-pul Triodului þine de la Dumini-ca Vameºului ºi a Fariseului ºipânã în Sâmbãta Mare (înaintede Paºti), în total 10 sãptãmânicare ne pregãtesc ºi ne provoacãla o sincerã cercetare de sine ºi laun serios demers al întregii noas-tre fiinþe pentru întâlnirea ºivieþuirea cu ºi în Hristos celrãstignit ºi înviat.
Enciclopedia OrthodoxWiki
Invitaþie la cunoaºterea Triodului
Pentru foarte mulþi oameni ai societãþii contempo-rane, timpul este un duºman feroce. De ce? Pentru cãeste ireversibil. Copilãria odatã trecutã nu o mai poþiretrãi, adolescenþa ºi tinereþea nu se vor mai întoarceniciodatã în viaþa noastrã, iar bãtrâneþea care se iveºte laorizont ne atrage atenþia asupra finalitãþii acestui timpfizic liniar. Cu alte cuvinte timpul meu se apropie desfârºit. ªi atunci este firesc sã-mi fie teamã de scurgereagalopantã a timpului.
3
Eveniment
Biserica Sfinþii Martiri Brâncoveni,"laboratorul spiritual" al elevilor semi-nariºti din Fãgãraº, a primit duminicã, 3februarie, vizita Prea Sfinþitului VisarionRãºinãreanu, episcop-vicar al Arhiepisco-piei Sibiului, care a oficiat aici Sf. Li-turghie, la invitaþia pãrintelui Vasile Stan.Prea Sfinþitul a fost prezent în maimulte rânduri în aceastã bisericã, în spe-cial pentru a pune sub semnul binecuvân-tãrii arhiereºti începutul ºi sfârºitul de anºcolar al seminariºtilor, dar ºi cu alteocazii. Cu toate cã elevii seminariºti s-auaflat în aceastã perioadã în vacanþã, pãrin-tele Vasile Stan a dorit sã împãrtãºeascãbucuria prezenþei Prea Sfinþitului Visarionºi credincioºilor care în zilele de duminiciºi sãrbãtori participã alãturide elevii seminarului la sfin-tele slujbe. Prezenþa ierarhu-lui a fãcut ca biserica sã fieneîncãpãtoare.Programul liturgic a început cu slujba Utreniei ºia continuat cu SfântaLiturghie sãvârºitã de PreaSfinþitul Visarion alãturi dePãrintele Protopop IoanCiocan ºi de un sobor depreoþi ºi diaconi. În cuvântulsãu de învãþãturã, PreaSfinþia Sa a explicat credin-cioºilor pericopa evanghe-licã a duminicii, prezentân-du-l pe vame-ºul Zaheu dreptmodel de sme-renie ºi po-cãinþã, dar aevocat în cuvântul sãu ºi per-sonalitatea celor doi sfinþiprãznuiþi în aceastã zi,Sfântul ºi Dreptul Simeon ºiSfânta Proorociþã Ana. Înfinal, Prea Sfinþitul l-a felici-tat pe pãrintele Stan pentruactivitatea deosebitã pe carea desfãºurat-o pe plan spiri-tual ºi administrativ în cadrulseminarului.Au urmat cuvintele de mulþumireadresate Prea Sfinþitului Visarion de cãtrepãrintele protopop ºi pãrintele Vasile Stan,pentru prezenþa sa în mijloculfãgãrãºenilor. La finalul slujbei, credin-cioºii prezenþi au primit din partea epis-copului un mic dar care sã le aminteascãde aceastã zi binecuvântatã ºi sã-i prote- jeze.
Diac. Nicolae Lie
Vizitã arhiereascã la seminar
Popas duhovnicesc
În Duminica celor zece leproºi, numitã ºi DuminicaRecunoºtinþei, la biserica "Sfinþii Împãraþi Constantin ºiElena" din parohia Victoria 2, pãstoritã de pãrinteleOctavian Smãdu, s-a adus prinos de mulþumire luiDumnezeu pentru toate binecuvântãrile pe care ni le-ahãrãzit pânã acum. Ziua a fost marcatã prin împreunãslujirea a slujbei Vecerniei, oficiate de un sobor de 15preoþi din protopopiatele Avrig ºi Fãgãraº, având înmijloc pe pãrintele stareþ Matei de la Schitul "NaºtereaMaicii Domnului" de la ªinca Veche.Spre slava lui Dumnezeu rãspunsurile la ectenii cât ºiimnurile "Luminã linã" ºi "Acum slobozeºte" au fostdate de preoþii slujitori la care s-au adãugat ºi vocilesutelor de credincioºi care au umplut biserica.Ca o încununare a bucuriei a urmat cuvântul de întãrire în credinþã ºi nãdejde pe care pãrintele stareþMatei l-a aºezat în sufletele tuturor. O searã a recunoº-tinþei, a mulþumirii ºi a bucuriei, toate în armonie cuaºezarea sufleteascã a celor prezenþi.
Gabriela Maria Smãdu
Þara Fãgãraºului a avut încã o datã bucuria de a primi vizita pãrin-teascã a Înalt Prea Sfinþiei Sale Dr. Laurenþiu Streza, ArhiepiscopulSibiului ºi Mitropolitul Ardealului , vizitã ocazionatã de invitaþia cãl-duroasã a Pãrintelui Vasile Onciu, paroh al frumosului lãcaº de cult cuhramul "Sfinþii Trei Ierarhi" din cartierul fãgãrãºean Combinat.S-a slujit Liturghia arhiereascã în prezenþa unui bogat sobor de pre-oþi în frunte cu Pãrintele Protopop Ioan Ciocan ºi a unui frumos numãrde credincioºi care, ca de obicei, rãspund cu multã generozitate eveni-mentelor de acest fel. Alteþele Sale, Prinþul Paul ºi Prinþesa Lia, alãturi de autoritãþi localeºi nu numai, ºi-au dat concursul la sporirea fastului momentului, care aadus ºi o surprizã: domnul Gheorghe Tabãrã, primarul comunei Viºtea,a înmânat personal Pãrintelui Vasile Onciu un document prin care îldeclarã "cetãþean de onoare " al satului Rucãr din comuna Viºtea de Jos,sat pe care cu abnegaþie ºi tact l-a pãstorit vreme de trei decenii. Iatã încãun motiv de mulþumire ºi laudã adusã lui Dumnezeu pentru PãrinteleVasile Onciu, cãruia noi îi dorim realizãri frumoase în continuare, spreslava lui Dumnezeu.
Pr. Ciprian Bîlbã
Un cetãþean de onoare…
Reward Your Curiosity
Everything you want to read.
Anytime. Anywhere. Any device.
No Commitment. Cancel anytime.