Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
40Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Testare_psihologica

Testare_psihologica

Ratings: (0)|Views: 648 |Likes:
Published by CriaSela

More info:

Published by: CriaSela on Oct 11, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/30/2013

pdf

text

original

 
TEMA I. CERINŢE FUNDAMENTALE ÎN CONSTRUIREA ŞI EXPERIMENTAREA
1.Cerinţe generale şi etape generale în construirea unui chestionar
În construirea unui chestionar de evaluare a personalităţii există două problemeesenţiale cu care se confruntă orice psiholog:1. definirea constructului, deci a trăsăturii care trebuie măsurată;2. construirea unui set de itemi prin care subiectul este „întrebat“ în legătură cuacele comportamente care sunt relevante pentru trăsătura respectivă sau în legătură cusituaţiile relevante pentru acea trăsătură. Răspunsurile subiectului la aceşti itemi vor servi ca indicatori ai constructului.Un tip de cerinţe în prima etapă de construire a unui chestionar priveşte alegereatipului de probă sau chestionar. Ce probă alegem depinde de: 1. scopul testării (
ce
testăm) şi 2. definirea domeniului de aplicare (
de ce
testăm: consiliere vocaţională,expertiză clinică, expertiză judiciară, psihoterapie, selecţie profesională sau reorientare profesională etc.). Acest gen de probleme apare în măsura în care testarea trebuie sărăspundă, desigur, unor probleme specifice care apar uneori într-un context specific cetrebuie definit, la rândul lui, iar pe de altă parte psihologul porneşte de la bun începutavertizat în legătură cu tipul de expectaţii ale subiectului (motivaţii, stări afective,atitudini, prejudecăţi şi idiosincrasii) care pot distorsiona comunicarea prin chestionar.Alegerea tipului de probe înseamnă, în această etapă, în acelaşi timp, construireaitemilor experimentali cu un set de cerie care ţin intrinsec de construireachestionarului: adecvarea conţinutului itemilor, numărul de itemi, omogenitatea sauneomogenitatea acestora. Aceste cerinţe vor influenţa calităţile psihometrice aleitemilor şi ale chestionarului, aspecte pe care le vom discuta mai pe larg în altsubcapitol.O a doua etapă, ulterioară constituirii unui prim eşantion de itemi, priveşteaplicarea experimentală a acestora. Iniţial, aplicarea se poate realiza pe un minim de 20subiecţi (Meili, 1964), pentru a răspunde unor întrebări ce se referă la factori care potinfluenţa aleatoriu rezultatele, diminuând fidelitatea.Dintre sursele de eroare posibile ce pot fi avute în vedere şi corectate în aceastăetapă menţionăm: 1. standardizarea corectă a instructajului şi a condiţiilor specifice derăspuns; 2. standardizarea tipului de răspuns; 3. formularea unor itemi sau scale de„validare“ a chestionarului în raport cu atitudinea subiectului (supra- sau subestimare aunor simptome sau situaţii, atitudini de faţadă, gradul de dezirabilitate la diferite genuride subiecţi); 4. construirea unor exemple introductive.A treia etapă a experimentării priveşte analiza statistică preliminară, pentrueliminarea itemilor care nu sunt omogeni, nu sunt semnificativi, dublează un anumitaspect investigat etc. Se realizează, în genere, pe un număr de subiecţi care să permităclarificarea următoarelor aspecte: 1. nivelul de dificultate al itemilor; 2. repartiţiacorectă a răspunsurilor în funcţie de diferite posibilităţi (precizarea grilei); 3.capacitatea de discriminare.A patra etapă are ca scop standardizarea interpretării prin standardizareachestionarului. O pricerinţă este constituirea, conform etapelor anterioare, achestionarului în forma lui definitivă. O a doua este de a construi un eşantion sau lot de
 
subiecţi cât mai diversificat, în funcţie de criteriile specifice categoriei de persoanetestate cu acest instrument. Pe aceşti subiecţi vom aplica: consemnele definitive,exemplele care ajută la familiarizarea subiectului cu tipul de probleme, experimentarealimitei de timp avute în vedere (dacă este cazul acestui din urmă aspect, se va ceresubiecţilor să încercuiască numărul itemului la care răspund, apoi, din minut în minut,acelaşi lucru, până când ultimul subiect termină de răspuns).Etapa care urmează cere aplicarea tuturor tipurilor de aspecte metrologicediscutate la disciplina Bazele evaluării psihologice: analiza de item, calcului fidelităţii,cercetări privind diferitele faţete ale validităţii instrumentului (în măsura în care neinteresează şi consecinţele deciziilor, generalizarea testului pe alte populaţii sau alteculturi şi societăţi, ori felul în care testul prezent corelează cu alte modalităţi de amăsura trăsătura avută în vedere şi specificitatea instrumentului, determinarea unor faţete specifice trăsăturii prin încercarea de a găsi subfactori care contribuie la variaţiacomportamentului în cadrul aceleiaşi trăsături, validitatea deciziilor în diferite contexteaplicative) şi cu procesul de normare în funcţie de populaţia ţintă.
2. Strategiile de construire a chestionarelor de personalitate
Megargee, discutând în 1972 problemele antrenate de construirea Inventarului de personalitate California, modul de selectare a variabilelor, strategia de construire atestului propriu-zis, realizează şi o analiză sistematică a metodelor de construcţie a unuichestionar. Aceasclasificare face obiectul unui acord cvasi-general printrecercetătorii şi constructorii de chestionare. În mod fundamental, în funcţie demodalitatea de construire şi selectare a itemilor, metodele generale de construire a unuichestionar sunt trei: 1. metoda intuitivă sau abordarea raţională; 2. metoda criteriuluiextern sau metoda empirică; 3. metoda criteriului intern sau metoda factorială. Desigur, pot exista şi diferite combinări între elementele specifice celor trei tipuri de strategii,deci şi metode mixte. Vom urmări pe rând caracteristicile demersului experimental şiconsecinţele fiecărei opţiuni în termenii limitelor şi avantajelor.
2.1.Metoda intuitivă
 Metoda intuitivă se bazează pe abordarea raţională a construirii unui chestionar care pune autorul în postura creatorului care decide ce itemi trebuie incluşi şi ceconţinuturi sunt relevante pentru a traduce trăsătura într-un comportament, decizie careantrenează în special experienţa sa de viaţă, cunoaşterea psihologiei umane în generalşi a tipului de probleme psihice antrenate de trăsătura-ţintă, în special.Un posibil demers intuitiv poate cuprinde, în genere, următorii paşi:1.
 
selecţia intuitivă a conţinutului itemilor şi a lotului iniţial de itemi;2.
 
administrarea întregului lot de itemi unui grup de subiecţi;3.
 
calcularea scorurilor totale la această scală preliminară;4.
 
calculul corelaţiilor dintre scorurile la itemi şi scorurile totale pentru toţiitemii din lotul preliminar;5.
 
aceşti coeficienţi de corelaţie vor servi drept criteriu pentru selecţia finală aitemilor care prezintă cele mai înalte corelaţii între scorurile proprii şiscorurile totale. Deci, într-un astfel de demers mixt, datele empirice pot fiutilizate pentru a creşte validitatea discriminativă a testului prin eliminareaitemilor care fie au paternuri de spuns ambigui, fie au corelaţii
 
semnificative cu scale care măsoară altă trăsătură.Megargee consideră ca principal avantaj al strategiei intuitive validitatea deconţinut ridicată. Un al doilea avantaj constă dintr-o coerenţă intrinsecă, în măsura încare un asemenea instrument este urmarea unei consistenţe în abordare şi/sau reflectăun cadru teoretic univoc.Principalele dezavantaje, dola nur, ţin pe de o parte de faptul omogenitatea şi conţinutul itemilor depind de abilitatea autorului de a-şi imagina şianticipa răspunsurile la problemele itemilor a persoanelor caracterizate prin trăsăturarespectivă. Pe de altă parte, la fel de simplu va fi şi pentru subiect să înţeleagă sensul şimodelul de răspuns expectat de autor sau de chestionar, ceea ce îi va facilita posibilitatea de a distorsiona voit răspunsurile pentru a simula ori disimula reacţiiconvenabile sau dezirabile.
2.2. Metoda empirică
 La nivelul acestei metode, seleia itemilor este ghidată doar de relaţiadeterminată empiric între itemul testului şi o măsură-criteriu specifică. Această metodămai poartă numele de
 strategia criteriului extern.
Etapele principale ale strategiei constau în:1. asamblarea unui eşantion iniţial de itemi – de obicei pe baze raţionale saureunind itemii din diferite chestionare;2. administrarea lor unui grup de subiecţi care diferă între ei doar la nivelultrăsăturii evaluate (deci cele două loturi-criteriu ar trebui, în mod ideal, să fieasemănătoare în orice privinţă, cu excepţia trăsăturii specificate);3. determinarea, pentru fiecare lot, a frecvenţei răspunsurilor Acord / Dezacord;4. determinarea semnificaţiei statistice a diferenţelor obţinute;5. itemii care diferenţiază semnificativ cele două loturi sunt selectaţi pentruscala preliminară;6. această scală se aplică din nou loturilor-criteriu iniţiale;7. dacă răspunsurile analizate sunt satisfăcătoare, scala va fi validată pe noilaturi, cu scopul de a identifica şi elimina itemii cu o slabă capacitate dediscriminare;8. această scală prescurtată şi rafinată va fi din nou validată.Avantajul pentru diagnoză al unei astfel de selecţii ghidate de criterii exterioare judecăţii calitative a psihologului constă în faptul că, pe de o parte, depăşeşte abilitateaintuitivă a unui singur om, iar pe de altă parte, reprezintă o consecinţă acomportamentului unui mare număr de persoane faţă de conţinutul itemilor şi poatedetecta astfel itemi discriminativi care sunt departe de a fi evidenţi de la sine.Metoda analizei criteriului extern devine decisivă atunci când se pune problemautilităţii predictive, practice a diferitelor criterii, deci pentru construirea unor chestionare de tip vocaţional sau pentru trăsături care sunt marcate de prejudecatamentalităţii comune.
 .2.3. Metoda analizei factoriale
Această metodă pune accent pe analiza criteriului intern, respectiv pe tehnicistatistice care permit ca, odată cu identificarea unui factor care apare ca dimensiune

Activity (40)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
teleagadaniela liked this
lenu1 liked this
lenu1 liked this
midascalu4878 liked this
Mariana Straut liked this
Petre Rotar liked this
Luca Laura liked this
Dimitris Kotsos liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->