Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
38Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Fiziopatologie___Subiecte_rezolvate_

Fiziopatologie___Subiecte_rezolvate_

Ratings: (0)|Views: 1,988|Likes:
Published by aungurenci

More info:

Published by: aungurenci on Oct 12, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
1.Inflamatia – definitie, agenti etiologici, etape de desfasurare, clasificarea celulelor proinflamatorii
Inflamaţia este o reacţie tisulară de apărare locală cu participarea întregului organism; această reacţie are caracter nespecific şi este constituită din ansamblul de modificări vasculare, celulare şi umorale care au ca scop asanarea şi vindecarealeziunilor tisulare produse de diferiţi agenţi agresogeni (leziunile pot fi la nivelul celulelor proprii, matricei celulare sau la nivelulendoteliului vascular).Procesul inflamator limitează, intr-o prima etapa, efectele lezionale ale agentului agresor. În etapa secundă contribuie larefacerea structurilor lezate. Procesul inflamator nu este un proces generator de leziuni tisulare(cu o excepţie – nu sunt consideratereacţiile de inflamare generate de procese imune patologice);Inflamaţia este perfect adaptată cantitativ şi calitativ în raport cu intensitatea şi întinderea leziunilor tisulare;Agenţii etiologici ai inflamaţiei sunt:A.Agenţi infecţioşi (septici): bacterii, virusuri, ricketsii, fungi, paraziţi.B.Agenţi neinfecţioşi:
Mecanici (traumatici);
Termici (arsuri, energia electrică, energia radiantă);
Chimici:
Exogeni: substanţe de natură acidă sau bazică;
Endogeni: sărurile biliare care vin în contact cu alt ţesut decât cel de origine, cum ar fi peritoneul, produc o inflamaţiefoarte gravă.Aspectul histopatologic al leziunii inflamatorii:
În centrul focarului
celule necrozate;
La periferie
celulele prezintă importante alterări metabolice şi ale aspectului microscopic;Etapele reacţiei inflamatorii:A.Etapa vasculară este reprezentată de un aflux puternic de celule proinflamatorii (PMN, monocite, eozinofile) la nivelul pereteluivascular din aria inflamată. Acest aflux se desfăşoară sub acţiunea unor mediatori solubili formaţi şi eliberaţi din focarulinflamator. Efectele acestor mediatori se pot împărţii în:
Efecte vasculare: vasodilataţie; creşterea permeabilităţii capilarelor; modificări funcţionale la nivelul celulelor endoteliale(stimulează expresia unor receptori);
efecte chemotatctoare de leucocite şi activarea metabolică a acestora.B.Etapa celulară cuprinde activarea metabolică completă a celulelor proinflamatorii chemoatrase şi migrarea lor prin peretelevascular până în centrul focarului inflamator unde îşi exercită funcţiile:
Fagocitoză;
Citotoxicitatea oxigen dependentă.C.Etapa de reparaţie tisulară
 
, cuprinde următoarele sub-etape:a)Fibroplazia
refacerea structurii matricei extracelulare; b)Angiogeneza
refacerea structurilor vasculare;c)Remodelarea tisulară locală (etapa cicatricială).Clasificarea celulelor proinflamatoriiA.Celule proinflamatorii profesionale: PMN, monocite, macrofage, eozinofile; acestea au câteva caracteristici comune: - Aucapacitate de fagocitoză şi citotoxicitate; - Nu sunt celule perfect autonome; funcţiile lor depind de participarea unor celulecu rol accesor: celule endoteliale, trombocite, mastocite, bazofile.B.Celule profesionale care intervin în reparaţia tisulară:
Fibroblaşti
 produc colagen
refac matricea extracelulară;
Celule endoteliale
iniţiază angiogeneza;
Celulele epiteliale
refac stratul epitelial al mucoaselor acolo unde acesta este lezat;Funcţiile acestor celule depind de activitatea celulelor proinflamatorii
refacerea tisulară depinde de calitatea reacţiei proinflamatorii.
2.Aderarea reversibila la endoteliul vascular a celulelor profesionale proinflamatorii; rolul selectinelor
Aderarea leucocitara la endoteliul vascular are urmatoarele etape: a) aderarea reversibila; b) aderarea ireversibila; c) pecale de diapedeza.
Aderarea reversibila
. Se stabilesc contacte mobile si permanente, laxe, intre leucocitele marginale si endoteliulvascular (rolling leucocitar). Aceste contacte sunt mediate receptorial prin selectine. Fenomenul de rolling este un proces pasiv(determinat de forta fluxului sangvin). Acest fenomen are loc in tot organismul in conditii fiziologice. Rolul acestui fenomen estede a permite activarea metabolica a leucocitelor aderate prin diferiti mediatori solubili (inclusiv citokine) eliberati din tesuturi; deasemenea, asigura o supraveghere continua a tuturor tesuturilor pentru depistarea unui eventual focar inflamator.
 
Aderarea reversibila este mediata de selectine.
Selectinele
– lipoproteine transmembranare care în segmentul extracelular conţin trei domenii: un domeniu lecitinic, un domeniuEGF-like şi un domeniu alcătuit din mici secvenţe repetitive de aminoacizi.Lectine sunt receptori ce recunosc structuri glucidice; domeniul lectinic al leucocitelor recunoaşte structuri glucidice dinglicoproteinele care pot fi:
intens glicozilate;
intens sializate;
au conţinut ridicat de creonină şi serină;Aceste glicoproteine se numesc si sialomucine; reprezinta contraliganzii selectinelor.Exemple de receptori:
Selectina L
(aflată pe leucocite ) şi contraligandul său GLICAM
1
(moleculă de adeziune, glicozilată) – legătură specifică pentru procesul de Rolling. Atât selectina L cât şi GLICAM
1
sunt molecule constitutive de pe leucocite şi endotelii.
Selectina E
 – se află pe celulele endoteliale dar nu în mod constitutiv; exprimarea sa este indusă de anumiţi factori puternicreprezentaţi în focarul inflamator: TNF, hipoxie locală, Ag bacteriene; contraliganzii ei sunt reprezentaţi de glicoproteinesializate care se află în mod constitutiv pe leucocite:
oligozaharid Lewis;
ESL (ligand pentru selectina E );
 N-ALG (N-acetil lactozamina glicozilată).
Selectina P
este prezentă pe plachete dar şi pe celulele endoteliale; exprimarea acestei molecule se face datorită unor mediatorieliberaţi în focarul inflamator: trombină, histamină, bradikinină. Această moleculă este un receptor de apărare, de alarmă.Contraligandul său este reprezentat de PSGL (ligand granular pentru selectina P).
3.Rolul integrinelor la reactia inflamatorie
Aderarea leucocitara la endoteliul vascular are urmatoarele etape: a) aderarea reversibila; b) aderarea ireversibila; c) pecale de diapedeza.Aderarea ireversibila se realizeaza prin integrine (leucocitare) si ICAM (endoteliali).
Integrinele
sunt glicoproteine heterodimerice formate dintr-un lanţ
α
şi un lanţ
β
; deoarece lanţul
β
este maiconstant decât
α
, acesta este folosit drept criteriu de clasificare al integrinelor a.î. vom avea integrine
β
1
,
β
2
şi
β
3
; maiimportante pentru reacţia inflamatorie sunt
β
1
şi
β
2
.
Integrinele
β
2
sunt receptori leucocitari prin care leucocitele angajează legături heterotipice (cu celule de alt tip):
•β
2
+
α
2
a = LFA
1
(Ag asociat funcţiei leucocitare);
•β
2
+
α
2
 b = CR 
3
– receptor pentru complement;
•β
2
+
α
2
c = CR 
4
– receptor pentru complement;
Integrinele
β
1
intervin în migrarea leucocitului până în centrul focarului inflamator. Ex.:
VLA
4
– este situat pe membrana pseudopodului şi recunoaşte secvenţe de 3-4 aminoacizi (Arg-Gli-Asp sau Arg-Gli-Asp-Ser);Rolurile integrinelor:1Adeziune intercelulara2Captarea si fagocitoza unor particule3Locomotia (chemokinezia) leucocitelor 
4.Mecanismul general de activare a celulelor profesionale proinflamatorii la nivelul focarului inflamator
Leucocitele aderate sunt activate metabolic sub acţiunea unor mediatori (factori chemoatractanti) reprezentaţi de:
Componente ale complementului;
Diferite oligozaharide sau glicoproteine bacteriene;
Leukine şi citokine;
Proteine denaturate;Pe suprafaţa leucocitelor există în mod constitutiv receptori pentru aceşti factori; receptorii au în domeniile extracelulare situsuricombinative pentru factorii chemotactici; tot în segmentul extracitoplasmatic receptorii vin în contact cu un mesager secund: proteina G care se activează
activarea PLC
activarea căii PIP
2
 
DAG + IP
3
.DAG:
Fosforilează alte enzime celulare, activându-le;
Stimulează protooncogene responsabile de producţia de citokine;
Activează NADPH – oxidaza cu rol în iniţierea producţiei de radicali liberi de O
2
.IP
3
– mobilizează Ca
2+
din depozite
creşte concentraţia intracelulară de Ca
2+
se activează miozin-light-chain-kinaza (MLCK)
se activează profilina care este responsabilă de polimerizarea moleculelor de actină
gel de actină ce stă la baza formării pseudopodelor.
 
MLCK activează contractilitatea actino-miozinică a leucocitului, determinând migrarea acestuia până în centrul focaruluiinflamator.
În concluzie, activarea leucocitară determină:
Stimularea chimokineziei;
Stimularea fagocitozei;
Stimularea citotoxicitatii O
2
dependentă.
5.Mecanismul emiterii pseudopodelor celulelor profesionale proinflamatorii si fenomenele asociate
Deplasarea directionata a celulelor fagocitare spre centrul focarului imflamator include doua procese simultane:emiterea de pseudopode si activarea contractilitatii actino-miozinice a citoscheletului celulei fagocitare.Emiterea de pseudopode – are la baza polimerizarea moleculelor de actina solubila (globulara, sub forma unui gel deactina) sub forma filamentoasa. Formarea gelului de actina are loc la nivelul unei zone submembranare unde concentratia de proteine creste foarte mult ( datorita polimerizarii ) si deci cresterea presiunii coloid-osmotice, gelul de actina imbinandu-se cuapa, isi creste volumul si exercita o fprta pe suprafata membranei, rezultand un pseudopod. Formarea gelului de actina estecontrolata de inhibitori si stimulatori ca:1
 Profilina
– proteina bazica (20.000 kd), localizata pe fata interna a membranei; poate lega, transporta si cedamonomerii de actina din citoplasma pina la nivelul situsurilor membranei de polimeri; are activitate ciclica ( esteactiva cand celulele fagocitare se activeaza ); activarea profilinei se face tot pe calea PL-C.2
Gelsolina
 – proteina bazica (20.000 kd), localizata citoplasmatic; are activitate opusa fata de profilina (se opuneformarii filamentelor de actina, dar favorizeaza si depolimerizarea filamentelor de activa deja formate); areactivitate ciclica inversa fata de profilina (cand celulela fagocitara e activata, gelsolina este inhibata; cand celulafagocitara este in repaus, lipsa de activare a PL-C permite activarea gelsolinei).2
 Actin
-
binding-protein (ABP)
 – este localizata submembranar; se comporta ca punte nodala unde se insera toatedirectiile filamentelor de actina formate (gelul ia aspectul unei retele tridimensionale).Emiterea de pseudopode se asociaza cu:3repozitionarea receptorilor membranari ai fagocitelor pentru substantele chemoatractante. Cand celula fagocitara vinein contact cu substantele chemoatractante si incepe sa se activeze, receptorii se concentreaza in zona membraneicare vine in contact direct cu substantele chemoatractante. Concentratia receptorilor sub forma unei calote senumeste capping. Prin capping, celula fagocitara poate sesiza concentratii foarte mici de substantechemoatractante. Prin stimularea receptorilor concentrati intr-o anumita arie membranara se transmit prinsegmentul transmembranar al acestor receptori o modificare conformationala pina la PL-C aflata sub aceasta ariemembranara, gelul de actina formandu-se in zona submembranara adiacenta calotei de receptori (celula fagocitaraemite pseudopode in directia focarului inflamator).4Fixarea pseudopodelor de diferite tri/tetrapeptide continute in substanta fundamentala a tesutului respectiv.
6.Captarea particulelor ce urmeaza a fi fagocitate de catre celulele fagocitare
Prima etapa a fagocitozei o reprezinta captarea particulelor ce urmeaza a fi fagocitate la suprafata membranei celuleifagocitare. Celula fagocitara capteaza pe suprafata celulei straine (bacterii, virusuri) fie celule proprii alterate structural saufunctional. Aceste particule sunt captate deoarece pe suprafata membranei celulei fagocitare exista receptori care recunosc si leagafactorii solubili depozitati in prealabil pe suprafata diferitelor particule (opsonine).Principalele opsonine sunt: C3b si IgG.C3b se gaseste in mod continuu la nivel tisular; este generat prin functia continua a caii alterne a complementului. Ininflamatii cantitatea de C3b creste foarte mult. C3b se poate atasa de membranele celulare, avand in structura sa o grupare tiol-esterica electronofila (leaga foarte usor grupari nucleofile care cedeaza electroni: gr. HO, NH
2
). C3b se leaga de membrana dacastructura respectiva nu contine receptori specializati sa se opuna acestei actiuni. Bacteriile, virusurile nu contin asemeneareceptori. Particulele opsonizate cu C3b sunt captate la suprafata celulei fagocitare deoarece acesta are receptori pentru C3b (beta-2 integrine: CR-3 si CR4).Ig G – recunoaste si se leaga de anumite structuri antigenice de suprafata ale bacteriilor sau virusurilor sau recunoaste sise leaga de unele antigene expuse dupa alterarea celulelor respective. Ig G se leaga de aceste particule prin capatul fab. Princapatul FC se leaga de celula fagocitara care are receptori specializati (FC
γ 
R) Legarea Ig G de celula fagocitara determinaactivarea celulei fagocitare (prin capatul intracitoplasmatic al FC
γ 
R se transmit semnale tot la PL-C).
7.Endocitarea si prelucrarea oxigen-independenta a particulelor captate de celulele fagocitare
A doua etapa a fagocitozei este reprezentata de endocitarea particulelor captate. Endocitatea se realizeaza prininvaginari ale membranei care inglobeaza particulele captate si formeaza fagozomi. Mai multi fagozomi se unesc si formeazaendozomi, initial periferici, avansand progresiv spre centrul celulei unde se cupleaza cu lizozomi, formand endolizozomi.Endolizozomii au rolul de a transporta materialul captat de la periferia celulei la lizozomi; asigura prelucrarea slaba sinespecifica a materialului continut (au un pH acid deoarece in cadrul activarii metabolice a celulei fagocitare este activataglicoliza care genereaza acid lactic).

Activity (38)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Pop Andrei liked this
Petrut Mihaela liked this
Răzvan Chirilă liked this
DaNy Oancea liked this
Larisa Ciobanu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->