Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Arsenie Boca-Cararea Imparatiei

Arsenie Boca-Cararea Imparatiei

Ratings: (0)|Views: 4|Likes:
Published by Dogarescu Raluca

More info:

Published by: Dogarescu Raluca on Feb 26, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/26/2014

pdf

text

original

 
Cararea Imparatieide Arsenie BocaCap.1 Cele mai bune vremi de mantuire
Iată dovada istorică
 La anul 313 de la Hristos împăratul Constantin dă edictul de la Milano, prin care recunoscu creştinismul printre religiile de stat. Mare bucurie în creştinătate! Dar ... cum au scăpat creştinii de grijă, cum au trecut din ilegalitate la libertate, la persoană juridică, iaa morală a creştinilor începu se destrame. Cum şi"au primit aerile înapoi, urmaşii mucenicilor, puini au mai rămas ca să nu se încooaie cu dragostea mai mult spre lumea aceasta #a stomacului$. Deci, de îndată ce au ieşit de prin găurile păm%ntului #catacombele$ la larg, de îndată ce"au scăpat de prigoanele ce&arilor, într"un cu%nt de îndată ce au ieşit din împreunarea de jert'ă a ieii, c%nd adică nu mai era o primejdie a mărturisi creştinismul pe 'aă, s"a înt%mplat că şi dragostea de Dumne&eu şi grija de su'let p%nă la aşa măsură răciseră, înc%t au început a se lua după un rătăcit, (rie, care tăgăduia dumne&eirea M%ntuitorului, c)iar piatra de temelie, prin care stă sau cade cinea din crtinism. De îndace creştinismul, mai bine &is creştinii, 'ură lăsai la larg, se înmuli şi înclinarea de a cădea din creştinism. *u ştiu cum, dar parcă nu e nimic în lume 'ără o r%nduială, a enit şi pentru aceştia o căpetenie după care să se ia.+arcă de aici începe judecata, care desparte oile de capre. (r 'i 'ost mirare să nu se arate o atare ispită de necredină de reme ce, odată cu împăratul Constantin, au trecut cu numele la creştinism două treimi din imperiu. ra la modă să ai credina împăratului, deşi toi aceşti creştini cu numele, cu puin înainte, s"ar 'i îngro&it de primejdiile mărturisirii lui Hristos. *u e deci de mirare ca toi aceştia, la care se mai adaugă şi urmaşii lui Constantin,  ba c)iar şi muli episcopi, să se tre&ească la un moment dat mărturisind o credină alături de creştinism, tot una cu credina. *u e greu de a înelege cum dein lucrurile ast'el. C%nd iaa aceasta e încurajată de statornicia bogăiei, de negrija înt%mplărilor, omul se strică. -ar o iaă de patimi strică şi mintea, care odată stricată nu mai deosebeşte adeărul de minciună sau binele de rău, ci le &ice tocmai iners ... răului bine şi minciunii adeăr. ncet%nd  prigoanele aşa se stricaseră purtările creştinilor şi aşa se întindea tăgăduirea dumne&eirii M%ntuitorului înc%t, &ice un istoric al remii, că dacă Dumne&eu n"ar 'i trimis pe s'inii /asile, 0rigorie şi -oan ar 'i trebuit să ină Hristos a doua oară, că 'ărădelegile grăbesc  judecata. -ar un 'ilo&o' creştin din remea noastră, 'ăc%nd o suprapriire asupra istoriei creştinismului, la 'el găseşte că creştinii au trecut cu succes prima ispită ridicată împotria creştinismului, ispita persecuiilor, dar n"a trecut cu acelaşi succes şi ispita a doua, a trium'ului #asupra păg%nismului$.  şi eplicabil2 prima ispită a înt%lnit în 'aă creştini adeărai, care se )otăr%seră într"un 'el cu iaa aceasta s"o jert'ească pentru Dumne&eu, pe c%nd ispita a doua a găsit în 'aă o mare turmă dintre care o bună parte erau numai creştini cu numele #'iguranii$. Dar iată cum a desc%lcit +roidena lucrurile2 pentru cei credincioşi a trimis pe s'ini iar pentru 'igurani şi îndeosebi pentru arieni a trimis pe -ulian (postatul, care din creştin s"a declarat păg%n şi răjmaş al lui Hristos. a ca să"şi bată joc de o proorocie a M%ntuitorului, a întreprins un ră&boi la -erusalim ca să &idească 4emplul lui 5olomon. ntr"o luptă însă, s"a tre&it cu o săgeată otrăită în piept care l"a îngro&it şi l"a 'ăcut să strige2 6M"ai înins 0alileene6. Deci toi cei ce tăgăduiau dumne&eirea M%ntuitorului, ca să 'acă pe placul
1
 
împăratului apostat, ca să 'ie 6la modă6, s"au lepădat de creştinism. Dar parcă era un 'ăcut7 toi cei ce s"au lepădat de Hristos nu se mulumeau numai cu lepădarea lor ci mai reau şi lepădarea altora. -ar dacă aceia se împotrieau rajba era gata şi începea prigoana. -ată 'ocul în care se lămuresc credincioşii. -ată 'irul de legătură cu înaintaşii lor, mucenicii.5unt remuri, şi împrejurări în toate remurile, c%nd spun%nd adeărul şi  propoăduind îndreptarea îi poi pune iaa în primejdie de moarte. (şa s"au înt%mplat lucrurile în &ilele lui -oan ote&ătorul şi a lui -rod şi aşa s"a înt%mplat în &ilele 5'%ntului -oan 0ude (ur şi a îmtesei udoia, 'iind-oan cerea dreptul ăduei împotria împărătesei. 5'%ntul -oan 0ură de (ur a &is odată, apăr%nd ădua, cuintele acestea2 6iarăşi se tulbură -rodiada, iarăşi cere pe tipsie capul lui -oan6. +entru curajul său de a apăra săracul împotria bogatului 5'%ntul -oan a trebuit să ia calea eilului, prigonit de împărăteasă, p%nă c%nd, s'%rşit de puteri, a murit pe drum. -ar udoia era ariană.8n creştinism 'ără recunoaşterea lui -isus Hristos ca Dumne&eu şi stăp%n al lumii nu"i obligă iaa la a o 'ace mai curată. -ar cu c%t iaa se 'ace mai necurată cu at%t te întuneci dinspre Dumne&eu, p%nă la a"L tăgădui cu totul şi a - te 'ace răjmaş declarat. /iaa trăită 'ără grijă, numai păm%nteşte, la asta te duce.5pre o atare stăilire a răutăii a trimis Dumne&eu pe 5'inii 4rei -erar)i. i sunt sarea care opreşte 'irea omului de a se împui cu totul.  de la sine îneles că 'irea omenească,  po%rnită spre păcat, tocmai de aceea nu"i prea poate su'eri. Dar lor nu le pasă nu"s pe  placul lumii. n ei arde luminos înainte misiunea pe care le"a dat"o Dumne&eu, de a 'i sare 'ăpturii şi martorii lui Dumne&eu între oameni. Ca să scurte& orba, aleg din iaa 5'%ntului /asile c%tea momente de mare înălime morală prin care se doedeşte a 'i cu adeărat mare dascăl al lumii şi ierar). ra prin anul 39: c%nd însuşi împăratul /alent a mers în Ce&areea Capadociei unde păstorea 5'%ntul /asile cu g%nd să"l abată de la dreapta credină la arianism. 5'%ntul /asile i"a spuns liniştit şi cuiincios ine credina pe care au mărturisit"o 5'inii +ărini la *iceea #3:;$ şi că nimeni nu are putere să dea altă mărturisire de credină peste aceea. +rimind un atare răspuns împăratul /alens căuta pricina ca să"l eile&e pe 5'%ntul /asile ştiin că numai el susine dreapta credină în (sia Mică şi că dacă n"ar 'i el pe ceilali uşor i"ar putea c%ştiga 'ie prin momeli 'ie prin în'ricoşări.mpăratul l"a dus cu sine pe Modestus, pre'ectul pretorienilor #sigurana împăratului$ şi pe episcopul ippius din 0alatia care era arian. +e acesta l"a dus ca să prooace scandalul ca apoi pre'ectul să poată intereni cu armata. ippius a rut să slujească într"o biserică din Ce&areea dar 5'%ntul /asile nu l"a lăsat p%nă c%nd nu a subscrie a'uriseniile date de soborul de la *iceea asupra arienilor. (cela s"a pl%ns împăratului care a trimis la 5'%ntul /asile pe  pre'ectul pretorienilor ca să"l atragă la arianism iar dacă nu a putea cu binele să"l în'ricoşe&e cu ameninări.6Ce îndră&neală ai tu să te împotrieşti religiei împăratului6 " îi &ise pre'ectul< 6u nu ăd nici o îndră&neală şi nu ăd care este religia împăratului ca să mă împotriesc ei. u ştiu că şi împăratul e creat de Dumne&eu ca şi mine şi prin urmare şi el trebuie să aibă aceeaşi religie pe care o am şi eu şi credincioşii mei6. +re'ectul începu cu ademeniri &ic%nd2 68ite n"ai rea tu să 'ii în mărire asemenea împăratului< = ei putea aea dacă ei mărturisi şi tu credina împăratului6. 5'%ntul /asile îi răspunse2 6(m%ndoi suntem creai după c)ipul şi asemănarea lui Dumne&eu dacă suntem asemenea împăratului. n ce prieşte mărirea, aceasta se a edea numai în iaa iitoare. (poi spune tu dacă o a aea acela care 'ace oia lui Dumne&eu sau acela care lucrea&ă împotria Lui6. 6Dar nu te temi de relele ce pot să ină asupra ta6 " îi &ise pre'ectul< 6u nu mă tem de rele pentru că ştiu că Dumne&eu nu a îngădui mai multe dec%t sunt de trebuină pentru ispăşirea păcatelor mele6. 6Dar ştii că
:
 
împăratul poate să"i 'acă at%ta rău c%t tu nu ei putea răbda<6 6Ce anume ar putea să"mi 'acă împăratul6 " întreabă 5'%ntul /asile liniştit< 65ă te despoaie de aeri, să te eile&e, să te ucidă c)iar6. La acestea 5'%ntul /asile r%se &ic%nd2 64oate acestea împăratul nu mi le poate 'ace. (st'el nu mă poate despuia de aeri 'iindcă m"am despuiat demult eu însumi, aşa că a&i n"am nimic. *u mă poate eila unde să nu 'ie Dumne&eu de 'aă. (poi cu moartea nu"mi  poate 'ace alta dec%t să mă trimită mai degrabă la iaa pe care at%t de mult o doresc. 5pune deci stăp%nului tău, împăratului, că dacă n"are alte rele cu care să mă în'ricoşe&e, de acestea de p%nă acum nu mă tem şi nici g%nd n"am să"i 'ac lui pe oie împotria lui Dumne&eu6. +re'ectul pretorienilor spuse împăratului totul şi înc)eie cu aceste cuinte2 6De tre căpetenia acestei iserici suntem biruii2 (meninărilor este superior, dec%t cuintele e mai tare, iar dec%t ademenirile este mai puternic6 #
 Minis superior est, sermonibus firucior, verbogum blandi, tiis fortior 
$. Dacă i"am &is2 6*iciodată n"am ă&ut om ca dumneata6 ştii ce mi"a răspuns< 6+oate că niciodată n"ai ă&ut episcop6! mpăratul se aprinse de m%nie şi &bieră în'uriat2 65ă 'ie eilat numaidec%t!!6 >i însuşi se apucă să scrie mandatul de eilare, dar de trei ori i se rupse penia şi nu putu scrie. mpăratul cre&u că acesta este un semn de sus şi de data aceasta lăsă m%nia pentru mai t%r&iu. ?eîntors la Constantinopol, din nou încercă să scrie mandatul de eilare pentru 5'%ntul /asile dar 'ără de este i se îmbolnăi copilul cel mai mare şi se &bătea ca"n g)earele morii şi nu se linişti p%nă ce nu"şi propuse să lase pe ar)iepiscopul din Ce&areea în pace.-ată părinte al isericii, mare dascăl al lumii şi ierar). -ată ucenic umbl%nd liniştit pe marea în'uriată. -ată st%lp nemişcat de tala&uri, iată linişte şi modestie neclintită de i'or, iată om dintre noi străbăt%nd eacurile şi întărindu"ne pe noi în liniştea cea mai presus de 'ire,
tot Dumnezeu este la cârma lumii
.Cercările i"au doedit pe s'ini iar s'inenia este superioară ieii şi morii. (min. 
Măsurile
 
"
Cine nu se leapădă de sine, nu poate să ină după mine.6 Cine nu poate să întrebe şi cine nu se poate pleca s'atului unui părinte du)onicesc, sau nici măcar nu"l caută, nu găseşte pe -isus. Dacă totuşi rea să se ină de urma lui Dumne&eu, dar 'iind cu inima şi mintea întinate de plăcere şi m%ndrie, dă de înşelăciuni. De aceea"s r%nduii du)onicii, să cumpănească du)urile ce le străbat mintea, să cunoască măsurile 'iecărui ins şi încotro îi înclină cumpăna.ncă de mult mărturisea +roorocul -ordanului că2 6*u poate un om să ia nimic, dacă nu i s"a dat lui din Cer6. Dar tot aşa &ic şi cei înşelai. Cum să prindem înşelăciunea din urmă< @oarte uşor de prins. Cei ce cu adeărat au darul de la Dumne&eu, in la du)onici să"i întrebe, pe c%nd cei înşelai nu or să ină şi se in pe sine mai presus de orice dar. i nu mai ştiu că 'ără de smerenie, nu dai de Dumne&eu ci de înşelătorul7 'ără întrebare nu intri pe  poartă, ci sari pe aiurea şi cu t%l)arii te socoteşti. ?%na 'ără întrebare şi părerea sar măsura.n 'iecare ins a înc)is Dumne&eu c)emarea către tot rostul şi lucrul, pe care " la reme " le a aea între oameni ast'el2 6l a dat pe unii să 'ie (postoli, pe alii prooroci, pe alii  bineestitori, pe alii păstori şi înăători. 5pre desă%rşirea s'inilor, la lucrul slujbei, spre &idirea la trupul lui Hristos, p%nă c%nd toi om 'i ajuns la unirea credinei şi a cunoştinei @iului lui Dumne&eu, la starea bărbatului desă%rşit, la măsura plinirii %rstei lui Hristos. Ca să nu mai 'im copii şi jucăria alurilor, purtai încoace şi încolo de orice %nt şi înăătură,
3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->