Fungicide ecologice

Fungicide ecologice
de M.Arjoca, vegetalshapes.com Ciupercile sunt o alta problema ce poate aparea in gradina. Prolifereaza in climatul umed si de multe ori sunt ajutate de insecte sa infecteze plantele. Exista numeroase tipuri de ciuperci, unele find specifice anumitor plante. In general, plantele au o anumita rezistenta fata de daunatori, inclusiv fata de ciuperci, insa daca infestarea este prea puternica, nu numai ca li se slabeste aceasta rezistenta, dar pot sa si moara. Exista metode de prevenire si control al daunatorilor de care trebuie sa se tina seama cand se lucreaza cu plantele. Iata aici cateva retete de fungicide ecologice care se pot aplica in caz de nevoie.

Spray de usturoi se amesteca ! capatana de usturoi cu ! lingura de boia iute sau cu ardei iuti. Se adauga " linguri de ulei de bucatarie si o lamaie. Se paseaza componentele, se amesteca bine si se lasa sa stea peste noapte. #Acest amestec se pastreaza la frigider mai mult timp$. Se strecoara si se pune din amestec cate ! lingura la ! litru #! %uart$ de apa.

&eai de frunze de soc se fierb aproximativ "'( g #) ounces$ de frunze de soc in aproximativ (,* l #(.*") %uart$ de apa timp de '( minute. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Separat in (,* l #(.*") %uart$ de apa calduta se dizolva ! lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun la ceaiul de frunze, se lasa sa se raceasca si se stropeste apoi cu aceasta solutie. +runzele de soc pot fi folosite si ca insecticid ecologic. Solutie de lapte se face o solutie din lapte si apa folosind cantitati in proportie de *(,*( si se stropeste cu ea pentru a preveni si a combate diverse ciuperci ce ataca rosiile, dovleceii, castravetii etc. Se aplica odata la ' - zile. Solutie de otet in - litri #! gal$ de apa se pun ' linguri de otet cu *. aciditate. Se amesteca si se stropeste. se aplica contra diversilor fungi.

&eai de musetel se toarna " cani de apa clocotita peste o jumatate de cana de musetel. Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se stropeste . Solutie de bicarbonat de sodiu in - litri #! gal$ de apa se pun ! lingura de bicarbonat de sodiu si " linguri jumate de ulei de bucatarie. Se amesteca si se mai adauga o jumatate de lingurita de sapun. &u aceasta solutie se sprayeaza inclusiv pe sol, odata pe saptamana daca e cazul. se aplica ca fungicid general preventiv contra diversilor fungi ce ataca rosiile si alte legume. &eai de arpagic peste o legatura buna de frunze de arpagic tocate, se toarna apa clocotita si se lasa sa stea pana se raceste. Se stropeste cu aceasta solutie de " ' ori pe saptamana. previne infestarea cu diverse ciuperci la dovlecei, castraveti, pepeni. &eai de compost intr o galeata de !( litri #".* gal$ se pune o lopata de compost peste care se toarna apa. Se amesteca o data pe zi si dupa aproximativ " ' saptamani se strecoara si se stropesc frunzele.

&eai de /rean o cana de radacina de /rean tocata cat mai marunt, se pune in (,* litri #(.*") %uart$ de apa si se lasa sa stea timp de "- ore. Se strecoara si se mai adauga " litri #" %uarts$ de apa. &u aceasta solutie se stropeste preventiv. 0reanul se poate folosi si ca insecticid ecologic.

1Poti folosi sapun si detergenti ecologici.

Insecticide si fungicide naturale

Tratamente cu insecto-fungicide naturale, fara adaosuri chimice, total inofensive mediului I. Preventive A. Pentru indepartarea daunatorilor: 1. Extract de urzica 1kg urzica proaspata/10 litri apa. Timp de extractie 12 ore. Concentratia este cea rezultata. 2. Plamadeala de pelin 00 grame pelin !erde sau 0 g uscat/10 litri apa. ". Pentru prote#area si $orti$ierea plantelor: 1. %ecoctul de coada calului & 200 grame planta uscata/10 litri apa. Concentratie de stropit 1 litru decoct/' litri apa( 2. Plamadeala de coada calului & 200 grame planta uscata/ 10 litri apa. Concentratie de stropit 1litru decoct / ' litri apa( . Plamadeala de urzica & 1kg urzica proaspata/10 litri apa. Timp de extractie ) 12 ore. Concentratia este cea rezultata. *. Plamadeala de papadie 2 kg papadie proaspata sau 200 g uscata/10 litri apa. Concentratia este cea rezultata. +e stropeste prima!ara in perioada de crestere intensi!a. '. Extract de usturoi si ceapa $runze '00g planta !erde sau 200g uscata/10 litri apa. +e dilueaza de 10 ori la stropire. II. INSECTICIDE (ucigatoare) 1. ,n$uzie de tutun &100 grame $runze uscate de tutun/' litri de apa $ier-inte( III. !N"ICIDE (ucigatoare) 1. Extract de usturoi 1 kg catei de usturoi/ 10 litri de apa . si pentru seminte/ 2. Extract de radacini de 0rean 10 kg radacini/ 10 litri apa . si pentru seminte/ . ,n$uzie de usturoi si ceapa 1'0 g catei de usturoi si 1 kg -ul-i de ceapa/ 10 litri apa. Concentratia este cea rezultata. +e stropeste prima!ara .luna mai/ in perioada de crestere intensi!a2 pe planta si sol. 1. Extract 3)4 apa rece 5 plante2 agitate in !as 12&2* ore & Perioada de pastrare&cate!a zile( 2. Plamadeala 3)4 zemuri $ermentate & Perioada de pastrare & cate!a luni( . ,n$uzie 3)4 ceai2 racit2 strecurat si scurse plantele in pumn( *. %ecoct 3)4 $iertura. ,nmuiere circa 2* de ore inainte de $ier-ere. 6ier-ere & cca. 20& 0 minute. 6iltrarea dupa racire.

7n procedeu natural si la indemana de stropire a legumelor si !itei de !ie:in doua kg. de lapte dizol!ati unul de za0ar si apoi stropiti legumele sau !ita de !ie la un inter!al de 10 zile...ast$el ele nu !or mai $i in pericol sa se maneze nici sa de!ina toxice... eu stiam !arianta: lapte5miere5.in$uzie de tutun/ este -ine!enita si in$uzia de tutun...eu o $olosesc la $lori alaturi de spuma de sapun atunci cand este necesar sa com-at daunatorii sau $ainarea...iar cand plantutele nu isi mentin $lorile inseamna ca pamantul nu are su$icient $os$or si in$ig -ete de c0i-rit in pamant2-ineinteles in #os cu partea care contine $os$or...

Metode low-tech (dar eficiente) de control al daunatorilor

Publicat de Ecogradinar pe data de 10 februarie 2011

Ca natura poate sa-si poarte singura de grija, ar trebui sa fie evident pentru oricine. Intr-un ecosistem echilibrat, asa cum tind sa fie toate gradinile ce respecta legile naturii, daunatorii nu sunt, de obicei, o problema. Exista intodeauna cel putin o specie care va fi mai mult decat fericita sa ne scape de musafirii nepoftiti. Uneori, insa, am vrea sa grabim putin lucrurile. e aceea, vin cu cateva retete naturale, utile in gradinile noastre. !etetele au fost preluate de pe siteul eep"reen#ermaculture si am primit permisiunea autorului pentru a le traduce si posta aici$ In permacultura, ne place sa facem lucrurile in mod natural si ne place sa preluam initiativa si sa ne folosim resursele pentru a face lucrurile cu propriile noastre maini. %i ce mod mai bun de a face acest lucru decat sa ne facem propriile pesticide, fungicide si ingrasaminte si alte asemenea preparate folositoare& 'm reusit sa adun cateva astfel de retete in calatoriile mele, asa ca le-am postat pe toti aici pentru a le impartasi si altora, asa ca iata-le, bucurati-va de ele si preparare placuta& Ulei alb organic Uleiul alb organic este un pesticid natural usor si rapid de preparat. Este folosit pentru a tine sub controlpaduchii plantelor, afidele, unii gandaci, capusele si omi(ile de pe trandafiri, plante ornamentale, lamai si alti copaci fructiferi. Insecticidele comerciale pe ba(a de ulei alb sunt facute din produsi petrolieri, sunt scumpe si, de asemenea sunt exact genul de produse pe care nu vreti cu adevarat sa le imprastiati in jurul gradinii. Uleiul alb traditional este o reteta pe ba(a de ulei vegetal si a fost folosit de circa doua sute de ani. aca a functionat tot acest timp, functionea(a si acum& Cum se prepara Uleiul Alb 'veti nevoie de$ 2 cani de ulei vegetal, ) cana de sapun lichid pur *reteta originala este cu sapun lichid organic cu ulei de masline, dar mai jos e si reteta cu sapun solid+, un borcan gol sau o sticla cu gatul larg, un recipient pentru spre,ere. #uneti uleiul vegetal si sapunul lichid si scuturati bine, pana cand amestecul devine alb. 'ti obtinut astfel concentratul de Ulei Alb, care trebuie diluat cu apa pentru a putea fi folosit. In acest scop, adaugati 1- ml concentrat la un litru de apa *doua lingurite concentrat la un litru de apa+ si scuturati bine. 'cum puteti spreia plantele sau copacii dvs. #astrati-l intrun loc racoros si uscat, durata de depo(itare este de aproximativ trei luni de la data prepararii. #recautii$ folositi-l doar cand vremea nu este foarte calda. aca il folositi cand afara sunt temperaturi de trei(eci de grade sau chiar mai mari, va cau(a stricaciuni plantelor dumneavoastra, deoarece uleiul va astupa porii frun(elor. . idee buna este sa il folositi dimineata sau seara tar(iu, dupa ce temperatura aerului a sca(ut. easemenea, nu il folositi pe plantele care au frun(e sensibile sau frun(e acoperite de perisori, va cau(a arsuri frun(elor. 'plicati prin pulveri(are pe ambele parti ale frun(elor, pe crengi si pe tulpina plantelor, pentru a ajunge si la daunatorii care s-ar putea sa fie ascunsi. Cum functioneaza Uleiul Alb? Uleiul 'lb functionea(a deoarece acopera insectele cu un strat de ulei, blocandu-le caile respiratorii, ceea ce le face sa se sufoce. eoarece sufocarea este produsa de un factor mecanic, nu de unul chimic, insectele nu se pot adapta niciodata la acest produs& aca nu aveti sapun lichid, nu disperati, vom folosi ceea ce avem la indemana& aca aveti sapun solid *natural, bineinteles / la noi este sapunul de casa, sigur gasiti asa ceva la tara+ iata reteta de fabricare$ ) cana de ulei vegetal, 1 cana apa, o lingura de fulgi de sapun *dati pe ra(atoare o bucata de sapun+, un pulveri(ator de plastic. !adeti sapunul si puneti fulgii de sapun in sticla. 'daugati apa si uleiul vegetal si scuturati bine, pana la omogeni(are. 'stfel preparat, Uleiul 'lb nu mai trebuie diluat, puteti sa spreiati plantele direct *cu precautiile de rigoare, bineinteles+. Pesticid natural din margarete colorate si spilcute 'cest pesticid este piretrum-ul natural / un insecticid ce poate fi extras din margareta colorata *#irethrum ais, / 0anaceum coccineum+. 'ceasta planta este o planta companion obisnuita in gradinile organice. e asemenea, se foloseste si planta cunoscuta sub numele de spilcuta, iarba fetei sau musetel salbatic *0anacetum parthenium+ / cunoscuta atat

pentru intrebuintarile medicale cat si pentru calitatile de repelent pentru insecte. 'tat margaretele colorate cat si spilcutele atrag deasemenea insecte folositoare, cum ar fi sirfidele, care se hranesc cu afide si cu alte insecte daunatoare. 'veti nevoie de$ 1 parte flori de margarete colorate, 2 parti flori de spilcute, ulei mineral sau 2erosen, 2 picaturi de ulei de susan. #reparare$ 0aiati marunt florile, acoperiti-le cu 2erosen sau ulei mineral si lasati-le la macerat peste noapte intr-un loc intunecos. %curgeti lichidul, apoi diluati o parte de lichid in sase parti de apa si adaugati uleiul de susan, apoi spreiati. #uteti mari eficacitatea acestui spra, adaugand ingrediente aditionale care sa il faca sa adere mai bine pe suprafetele pe care este aplicat, fie prin folosirea fulgilor de sapun *1- g pentru fiecare litru de spra,, fie prin folosrea uleiului de nuca de cocos / 3 ml pentru fiecare litru de spra,+. Spray de ardei iute si pelin 'cesa este un spra, care poate fi pulveri(at pe plante pentru a indeparta animale ca iepurii, melcii si limacsii sau pentru a ucide afidele, musculitele albe si alte insecte mici. 'veti nevoie de$ 1 cana de ardei iuti, cu cat mai iuti cu atat mai bine, o cana de frun(e de pelin si sase cani de apa. #reparare$ 4ixati ardeii iuti cu pelinul si cu o cana de apa, adaugati 3 cani de apa si tineti pe foc pana da in fiert. 5asati sa fiarba incet timp de o ora apoi filtrati si folositi pentru pulveri(are. 'cest lichid este foarte iritant, atat pentru ochi cat si pentru piele. 6olositi-l cu atentie&Ca sa ii mariti eficienta, puteti adauga fulgi de sapun sau ulei de cocos, in aceleasi cantitati ca la preparatul de mai sus. Spray de coriandru 're efect asupra repelent asupra capuselor si afidelor. 'veti nevoie parti egale de planta de coriandru si apa. 6ierbeti coriandrul in apa timp de 1- minute, strecurati si folositi prin pulveri(are. 5a fel, puteti folosi fulgi de sapun sau ulei de cocos pentru re(ultate mai bune. Ulei repelent pentru furnici cu menta proasta (Busuiocul cerbilor Mentha pulegium %e foloseste pentru a indeparta furnicile, prin aplicarea pe cararile furnicilor si imprejurul cuiburilor acestora 'veti nevoie de$ ) cana de frun(e de menta proasta, 1 cana de ulei de sofranel *se gaseste in maga(inele de produse naturale+ #entru preparare, amestecati frun(ele de menta proasta cu ulei, puneti intr-o sticla si astupati. 5asati acest amestec o (i intr-un loc cald, apoi e gata pentru a fi util(at. !ungicid general se prepara din musetel, ceapa perena *chives / 'llium schoenoprasum+, soc, hrean si casuarina. 'cest fungicid este bun pentru tratarea bolilor provocate de ciuperci, cum ar fi patarea frun(elor, ruginile, mucegaiurile. In reteta originala este specificata aceasta casuarina, dar cred ca putem incerca si fara. 'vem nevoie de$ fllori de musetel, frun(e de ceapa perena, frun(e de soc, frun(e de hrean, frun(e de casuarina. #reparare$ acoperiti florile si frun(ele cu apa, dati amestecul in fiert, apoi lasati-l sa stea 1- de miute. %trecurati si folositi. #uteti deasemenea sa adaugati sapun sau ulei de cocos, pentru un efect mai puternic. Pesticid general si fungicid cu spectru larg" pe baza de soc 'cest spra, este in mod special indicat pentru afide, omi(i, tripsi si patarea frun(elor *petele negre+. 'veti nevoie de$ 3-- g frun(e de soc, 1,3 l apa #reparare$ fierbeti frun(ele la foc mic, timp de 1- de minute, apoi completati apa pierduta prin fierbere. %trecurati si folositi. e asemenea, puteti folosi sapun sau ulei de cocos, ca in retetele de mai sus. %a va fie de folos&
Publicat n 0E78.5."II Etichete: gradinarit, gradinarit la inaltime

9 "radinaritul :la inaltime; #ermacultura in retea <

!" comentarii la 2Metode lo3 tec/ #dar eficiente$ de control al daunatorilor4

1. Marius Grosu spune$ 11=-2=2-11 la 3$1- pm Informatii cu adevarat utile, aplicabile in gradinile noastre& 6E5ICI0'!I si la mai multe asemenea articole& aca la teoria privind

permacultura *definitii, principii etc.+ majoritatea stam destul de bine, cred ca foarte valoroase sunt sfaturile practice, eventual experientele capatate din activitatile proprii, design-ul gradinii, solutii incercate si care au dat re(ultate bune in gradinile noastre cu clima temperat-continentala& Cred ca ar fi bine sa ne impartasim unii altora experientele si sa ne bucuram impreuna de roadele sanatoase ale muncii noastre& . viata fi(ica si spirituala mai buna va doresc tuturor& 4arius !>spunde

2.

matei spune$ 22=-2=2-11 la 1-$3@ am felicitari& !>spunde

1.

Francisc spune$ 1-=-1=2-11 la 1$1- pm In spiritul articoluluiA doritorilor le pot pune la dispo(itie, evident gratuit, o culegere de metode loB-tech, intitulata :"reat garden formulas; A de la daunatori la fertili(atoriAde la probleme la re(olvari, in 13C de pagini. !>spunde

Elena spune$ 2D=-1=2-11 la E$3E pm Funa, 6rancisc, pe mine ma interesea(a aceasta carte. Cum facemG !>spunde

Dorin spune$ 11=-2=2-11 la 1$3- pm salut. sunt si eu interesat de aceasta carte. !>spunde

Funa,tuturor

~EV~ spune$ 2E=-3=2-11 la 1$-- pm &

6rancisc,te-as ruga,daca acum,nu este prea tar(iu,sa ma ajuti si pe mine cu cartea asta & 4i-ar fi de mare ajutor,dat fiind faptul ca am ramas doar eu si sotul meu,batrani si bolnavi,sa lucram peste 13 ari de gradinaA8u ma lasa sufletul sa o tin nelucrata,atata timp cat,bolnava de cancer *operat,recidivat,cu ficatul plin de muguri maligniAcu tratamente lunare severe HnaturisteA+am nevoie de legume naturale in stare proaspata sau conservate cat mai natural posibilA,sa am si iarna ce manca & %untem trecuti de @- ani si ne luptam cu greu sa tinem gradina curata si sanatoasa.4a bucur ca am dat *absolut intamplator +de acest site si sunt fericita ca v-am putut citi.Imi doresc sa-l studie( pe indelete va(and utilitatea articolelor si commenturilor voastre. #oate aveti in site,dar,pana il citesc tot,va intreb daca aveti ceva tratamente bio pentru buruieni,mai cu seama pentru un fel de iarba marunta,deasa,careia ,pe aici,ii (ice C!.%0EI AG *nu mai scap de ea de vreo 1 ani.%untem permanent cu sapa Ia in mana,dar,dupa mult fiecare pentru ploicica de a se va face ca un si covor citi,de des a ma peste totA+. & multumesc sansa cunoaste informa

Ia doresc multa sanatate si :"radini de vis sanatoase,frumoase si bine-roditoare; & !>spunde

?.

catalin podar spune$ 2C=-1=2-11 la E$3- pm Funa, 's vrea sa adaug si eu o reteta de insecticid testata de mine si foarte eficienta. In aproximativ 3 litri de apa se pun cam un 2hilogram de ur(ici ver(i *frun(e tulpini+ se tin la soare aproximativ 1 (i dupa care se strecoara si cu solutia re(ultata se da pe plantele infestate. %ucces !>spunde

3.

Naturistu' spune$ 1D=-3=2-11 la @$-- pm JCatalin %i eu ma gandeam sa incerc ur(icile impotriva omi(ilor. ' fost eficienta si contra omi(ilorG !>spunde

@.

Carinush spune$ 1C=-E=2-11 la C$3@ am Funa tuturor. 6rancis, sunt si eu interesata de carte, te rog. !>spunde

E.

tamara spune$ 1-=-1=2-12 la 1-$1C pm bravo e frumos sa citesti ,sa au(i ca exista persoane care iubesc natura si o tratea(a cu multa dragoste avand grija de plante. #rin metode naturale nu chimice, cu multa pasiune dragoste si atentie.. !E0E0' #E80!U 'U8'0.!II #5'80E5.! purici,musculite$se presara praf de usturoi pe pamantul din jurul plantelor,iar pentru frun(e, se stopesc prima frun(ele cu apa apoi se presara praf de usturoi*ratiunea pt care se stropesc frun(ele mai intai cu apa e ca praful de usturoi sa se prinda pe frun(ele ude,dar mia venit ideea in timp ce scriu ca s-ar putea face si o solutie din apa cu praf de usturoi si stropi frun(ele+.%e face acesta operatie seara dupa apusul soarelui. !>spunde

D.

Iulian spune$ 1E=-?=2-12 la C$13 pm Ca si o completare pt. 6ungicide va recomand '!"I80U5 C.5.I '5 bineinteles obtinut in casa nu cumparat din maga(ine pt ca e scump. Eu il folosesc de 2 ani si vreau sa va spun ca nu exista un produs mai bun ca el*dati un search pe "oogle pt mai multe informatii+, si este si natural 1--K. !>spunde

C.

Cristina spune$ 2E=-1=2-11 la 11$2E am http$==in-casuta-noastra.blogspot.ro=2-11=-1=insecticid-natural-si-cu-miros-foarte.html %uper idee, excelent pana acum pe purici, musculite albe, fungi si cocosenile. Cred ca o sa incerc si pe capuse *tot acarieni, nuGGG+ 4ultumesc mult pentru informatii& !>spunde

ectaculoase Amenajarea gradinii Plante de apartament Plante de gradina 5egume +ructe 6oli si daunatori Sfatul specialistului
Acasa.ro 7 8radina 7 6oli si daunatori 7 9sturoiul, pesticid natural pentru gradina ta

6oli si daunatori

Usturoiul, pesticid natural pentru gradina ta

S/are on faceboo:S/are on google;plusone;s/areS/are on email
Ads by Media <ie3erAd =ptions Ads by Media <ie3erAd =ptions

Usturoiul poate indeparta vampirii, uneori si prietenii. Aceasta planta laudata indelung de nutritionisti are insa si un efect mai putin cunoscut si foarte benefic asupra gradinii tale ecologice.

>aca preferi sa ti feresti gradina depesticide puternice, afla cum te poate ajutausturoiul sa lupti impotriva daunatorilor, atat ca planta de companie cat si ca ingredient c/eie in pesticide naturale sifungicide organice.

Usturoiul, gardian pentru gradina ta

?olul usturoiului ca planta de companie este apreciat de multe legume, dar este benefic si pentru tufele de trandafiri saupomi fructiferi in crestere. Eficacitatea plantelor de companie cu rol de indepartare a daunatorilor este controversata din punct de vedere stiintific, insa multi gradinari sustin ca usturoiulplantat in gradina ta va tine departe insectele daunatoare. Plantat langa telina si salata verde, usturoiul tine departe afidele, iar atunci cand insoteste o cultura de tomate, descurajeaza paianjenii rosii. 9sturoiul este folositor si pentru rolul protector impotriva melcilor si iepurilor, care nu vor mai fi tentati de gradina ta de legume dupa ce ii simt mirosul. Singura contraindicatie a usturoiului ca planta de companie este faptul ca poate in/iba cresterea fasolei, atunci cand este plantat prea aproape.

Usturoiul, pesticid pentru gradina ta

>aca nu te impaci cu ideea ca usturoiul iti poate ajuta gradina prin simpla sa prezenta, poti folosi radacina lui pentru a produce pesticide naturale pentru gradina ta. &ea mai buna reteta combina usturoiul cu ardeiul iute, o alta leguma recunoscuta pentru efectelesale naturale de pesticid. +ierbe trei ardei iuti verzi, trei catei de usturoi si o ceapa mica, apoi pune le in blender pana obtii un piure omogen. Adauga o lingurita de detergent de vase lic/id si trei cesti de apa. 5asa amestecul timp de o zi, apoi scurge l folosind tifon sau o sita fina. Pulverizeaza lic/idul pe ambele parti ale frunzelor pentru cel mai bun efect. @ine cont de faptul ca pesticidele organice pe baza de usturoi pot ucide si insecte pe care le doresti in gradina ta, cum sunt cele care se /ranesc cu afide. Acestea pot fi uneori mai eficiente in reducerea numarului de daunatori decat usturoiul.

Usturoiul, fungicid pentru gradina ta

Studiile de specialitate au aratat ca usturoiul poate fi folosit cu succes si in tratamentul unor boli ale plantelor din gradina ta, bazate pe atacul unor ciuperci. Striveste patru catei de usturoi si pune i la fiert in mai putin de patru litri de apa, impreuna cu jumatate de ceasca de bicarbonat de sodiu. >upa ce s a racit, separa lic/idul de usturoi cu o sita si pune l intr o stropitoare de gradina. @oarna incet tot lic/idul in jurul plantelor afectate, pentru a te asigura ca patrunde in pamant catmai

adanc. &and ai terminat, impastie in jurul plantei bolnave si usturoiul din fiertura. @ine cont de faptul ca usuturoiul nu este un antibiotic adevarat. ?ugina usturoiului demonstreaza ca aceasta planta nu este solutia perfecta pentru orice ciuperca ce iti afecteaza plantele din gradina. +oloseste usturoiul in orice forma in gradina ta, pentru a ti proteja plantele de insectele daunatoare si c/iar de melci si iepuri si bucura te de efectul lui de pesticid natural.

6ungicide naturale pentru plantele din gradina 4iercuri, 1C Iunie 2-11 6ungicide naturale pentru plantele din gradina #entru a creste puternice si sanatoase, plantele din gradina necesita lumina, umiditate si hrana corespun(atoare nevoilor proprii. Cateodata, insa, chiar si atunci cand depui eforturi pentru a le feri de probleme, plantele din gradina sunt atacate de boli si daunatori. 0e confrunti cu nesuferitele boli fungiceG Iata cateva fungicide naturale, non-toxice, care te vor scapa de neplaceri& 1. 5aptele 5aptele este un aliment care se regaseste frecvent in gospodarie si poate fi utili(at cu succes si in gradina, in calitate de fungicid natural. e altfel, studiile au demonstrat ca solutiile de lapte contribuie la indepartarea fungilor care ataca plantele in proportie de C-K& Cum obtii un fungicid natural eficient pe ba(a de lapteG 'dauga 1 parte de lapte la C parti de apa, retinand ca ideal este sa folosesti lapte degresat. 'dauga laptele diluat intr-o sticla cu pulveri(ator si aplica solutia pe plantele din gradina afectate de boli fungice o data pe saptamana. 2. Usturoiul Un antibiotic natural renumit, usturoiul se dovedeste util si in gradina& #entru a obtine un fungicid pe ba(a de usturoi, amesteca intr-un blender 1- catei de usturoi si 3-- ml de apa, strecoara solutia obtinuta, dupa care adauga lichidul intr-un recipient cu pulveri(ator. 'stfel, vei fi obtinut un fungicid si insecticid, deopotriva, foarte eficient atat impotriva diverselor tipuri de ciuperi, cat si a daunatorilor, care trebuie insa folosit cu precautie, intrucat este puternic si distruge si insectele benefice& 1. Ceaiul de compost Ceaiul de compost, un alt fungicid natural excelent, nu este nimic mai mult decat compost amestecat cu o cantitate generoasa de apa. 'stfel, vei obtine un ceai de compost numai bun pentru a-ti trata plantele afectate de boli fungice daca vei amesteca intr-un recipient 1- litri de apa si o lopata generoasa de compost.

Ceaiul de compost obtinut trebuie lasat la LmaceratL timp de cateva saptamani, dupa care trebuie strecurat si aplicat pe plantele bolnave. ?. Ficarbonat de sodiu Fanalul bicarbonat de sodiu este ingredientul principal al unui fungicid natural, care mai contine apa si ulei horticol. 'cest fungicid se obtine amestecand ? litri de apa cu 1 lingura de bicarbonat de sodiu si 1 lingura de ulei horticol. Umple un recipient cu pulveri(ator cu aceasta solutie pe care se recomanda, pentru re(ultate optime, sa o aplici la fiecare E-1- (ile pe suprafata plantelor afectate de boli fungice. 3. .tet 6oloseste-te cu incredere si de otet pentru a scapa de problema bolilor fungice& 'mesteca ? litri de apa cu 1 linguri de otet si aplica fungicidul obtinut pe plantele bolnave.

#acerat de ur$ic%& insecticid, fungicid, 'ngr%(%m)nt

+cris de huni pe 21.0'.2010 in categoria "radinarit .*+, comentarii/ Etic0ete: -io2 fungicid2 ingrasamant2 insecticid2 macerat de ur$ica2 ur$ica

Aparent urzica este o plant8 minune2 un $el de Chuc. Norris al plantelor. 9ic asta2 pentru c8 are o utlizare extrem de larg8. Ceaiul de ur$ic% este $oarte s8n8tos i -ene$ic organismului2 recomandat pentru nenum8rate -oli i in$ec ii iar sam/onul de ur$ic%2 poate $i preparat c0iar i acas8 i este $oarte -un pentru eliminarea m8tre ii. +8 nu uitam nici de m:nc8rurile preparate din urzic8. "ine;neles moti!ul pentru care scriu des/re ur$ic%2 este utilizarea ei ;n agricultur8. Este parc8 scoas8 din reclamele de past8 de dini2 dar maceratul de ur$ic% c0iar este o soluie ;n 1 deoarece este insecticid2 fungicid i 'ngr%%m'nt deodat82 deci o soluie minune -io. Am !rut sa scriu de#a de demult despre asta2 dar discuia de aici m&a determinat s8 m8 apuc de trea-8.

Cum se face macerat de ur$ic%0

Prepararea maceratului de urzic8 este extrem de simpl8:

se pune o m:n8 -un8 de urzici ;ntr&o g8leat8 cu ap8 .raportul este de 10kg la 100l de ap8/ se acoper8 i se las8 s8 $ermenteze c:te!a zile se amestec8 din c:nd ;n c:nd se o-ine o soluie extrem de ur:t mirositoare .semn c8 este gata maceratul/

soluia diluat8 1/10 poate $i stropit8 pe plante opional poate $i amestecat cu purin2 dac8 este $olosit ca i ;ngr8 8m:nt -io.

Pentru mai multe in$ormaii despre pomicultura ecologic8 pute i consulta aceast% carte .mersi Armeria/. PS& din greeal8 au $ost ;nc0ise comentariile la articolul des/re agris2 dar am remediat situaia2 aa c8 !8 rog s8 zicei i acolo dac8 a!ei ce!a de ad8ugat< 12ie3 3ith Pic4ens5

+e pare ca eti interesat de gr8dinarit2 aa c8 ;i recomand s8 te a-onezi prin 7SSsau mail pentru a primi automat ultimele articole de aici2 pe aceast8 tem8. Ce este 7SS0
+&ar putea s8 te mai intereseze: 1. 2. ertili$are cu 'ngr%(%m)nt /entru ga$on 8atoane de 'ngr%s%m)nt /entru flori

*+, comments to #acerat de ur$ic%& insecticid, fungicid, 'ngr%(%m)nt

9 :lder Comments ; 2

ga-riel
=une 1>2 2011 at ?:* am @ Aaspunde

1-

Ce PAAEAE a!etiB Exista experienta cu asa ce!aB CCe marc8 de s8pun poate $i $olosit ca i insecticidB Este o concepDie greEit8 c8 orice Cs8punF sau CdetergentF poate $i $olosit ca pesticid .insecticid sau acaricid/. %oarc:te!a s8punuri au propriet8Di insecticide sau acaricide2 cele mai comune dintre ele $iind: Palmoli!eG2 %aHnG2 ,!orIG2 =oIG2 TideG Ei %o!eG2 care nu sunt omologate ca pesticide2 au o anumit8 acDiune asupra unui num8r de d8un8tori cu corp moale2 dac8 sunt aplicate ;n soluDii apoase cu concentraDie de 1J2 maximum 2J. Cu siguranD8 este puDin pro-a-il c8 s8punurile insecticide !or $i $ormulate sau omologate ca pesticide. Exemple de studii care au demonstrat e$icacitatea unor di$erile lic0ide pentru sp8lat !asele Ei di$eriDi detergenDi asupra speciilor de insecte d8un8toare Ei acarieni: K Palmoli!eG2 %aHnG2 =oIG2 ,!orIG Ei %o!eG reduc populaDiile de a$ide la !arz8 ."re!icorIne -rassicae/2 piersic .LIzus persicae/2 musculiDa al-8 ."emisia ta-aci/ la carto$ul dulce Ei p8ian#enul roEu comun la o mare !arietate de culturi !egetale K %aHn 7ltraG2 lic0id pentru sp8larea !aselor2 este at:t de e$icace ;n com-aterea g:ndacului de -uc8t8rie ."latella germanica/ ;nc:t cauzeaz8 o mortalitate de 100 J K ,!orIG2 detergent de !ase2 ;ntre concentraDiile de 02* J& J sunt e$icace ;n com-aterea a$idelor2 psilidelor Ei acarienilor. Ma tripEi sunt e$icace concentraDiile ;ntre 1J&2J K ,!orIG2 detergent de !ase Ei TideG2 detergent de ru$e2 reduc populaDiile de a$ide Ei acarianul citricelor .PanonIc0us citri/2 tripsul de ser8 .Neliot0rips 0aemorr0oidalis/Ei psilidele .muEte/ la culturile de c:mp.

0uni
=une 202 2011 at 10:12 am @ Aaspunde Oa-riel2 !ezi ca citezi articole tot de pe acest -log. Por-esc despre asta:htt/&<<ho--=gradina.ro<*+;+<+,<;><intelegerea-actiunii-insecticide-asa/unurilor-si-detergentilor<. %aca mai ai nelamuriri te rog sa postezi comentariile la articolul respecti!.

ga-riel
=une 1>2 2011 at ?:' am @ Aaspunde Lodul de aciune a soluiei de s8pun Lodul de acDiune al s8punurilor insecticide nu este ;nc8 $oarte -ine ;nDeles2 odat8 ce s&au e!idenDiat patru c8i prin care acestea ucid d8un8torii insecte Ei acarieni: 1. Cu a#utorul acidului gras prezent2 s8punurile penetreaz8 mai ;nt:i cuticula insectelor2 dizol!:nd sau distrug:nd integritatea mem-ranei celulare. Aceasta cauzeaz8 celulelor scurgeri citoplasmatice Ei colapsul2 distrug:ndu&le $uncDiile respiratorii2 a!:nd ca rezultat des0idratarea Ei moartea insectei sau acarianului. 2. +8punurile pot acDiona ca regulatori de creEtere ai insectelor2 inter$er:nd cu meta-olismul acestora Ei cu producerea de 0ormoni de creEtere ;n timpul metamor$ozei .trecerea de la un stadiu lar!ar la altul2 p:n8 a#ung adulDi/Q.$ilmele americane cu insecte gigantice au a!ut ca surs8 aceste ade!8ruri descoperite de cercet8tori2 sau sunt +6 ale c8ror realit8Di le descoperim ;n zilele noastre<B/not8 personal8R . +&a presupus c8 s8punurile -loc0eaz8 porii respiratori ai insectelor2 inter$er:nd cu respiraDia2 omor:ndu&le prin su$ocare. *. +8punurile ;ntrerup $os$orilarea oxidati!8 sau in0i-8 producerea de ATP .adenozin tri$os$at/2 Q.principalul component al ciclului lui Sre-s2 care este r8spunz8tor de producerea de energie necesar8 !ieDii organismelor2 $ie ele plante2 $ie d8un8tori2 $ie entomo$aun8 util8/.Ciclul lui Sre-s reprezint8 ciclul respirator al organismelor !ii2 unde printr&o serie de reacDii meta-olice2 ATP& adenozin tri$os$at2 suin$luenDa unor enzime catalitice2 se trans$orm8 ;n A%P & adenozin di$os$at2 -ioxid de car-on2 ap8 Ei energia necesar8 !ieDii/.not8 personal8R

Ella !on Neizer

=une 1>2 2011 at ?:0' pm @ Aaspunde Tga-riel: e !reo pro-lema cu aceste comentarii despre actiunea sapunurilorB ,mi spui si mie ale cui sunt Qnotele personaleR din acest comentariu2 te rog<

ga-riel
=une 1>2 2011 at 1: 1 pm @ Aaspunde ooo2 mii de scuze2 intre-am doar daca a aplicat cine!a !arianta cu sapunuri. Laterialul il a!eam sal!at intr&un $isier personal .de unde am preluat $ragmente/ si n&am realizat ca sursa erati !oi.Poi re$ormula intre-area& daca&mi dati !oie& $ara sa anexez $ragmentele. Este USB VUTEME PEA+UVAME +7VT AME CEM7,/CEME, CAAE A AEAM,9AT TAA%7CEAEA2 Wcred.

Ella !on Neizer

=une 1>2 2011 at >:'> pm @ Aaspunde

11

Eu $olosesc detergent de !ase atunci cand $ac tratamentul impotri!a a$idelor. Urasenii stiu despre acest tratament la lamaiul plin de paduc0i %aca a mai incercat cine!a2 il asteptam cu concluzii.

tamara
=une 1>2 2011 at 10:2 pm @ Aaspunde Ella2 cum $oloseti detergentul de !ase B de care2 i care este dilu ia B tocmai am primit ni te plante de la o super$irm8 . nu e ironie2 c0iar este o super $irm82 dup8 modul cum le&au am-alat2 dup8 !arietatea soiurilor dar mai ales dup8 pre < / i p8m:ntul este plin de ou8 de a$ide2 dar i plantele ;n ma#oritatea lor . dac8 tratez i p8m:ntul cu soluie de detergent de !ase2 crezi c8 r8d8cinile !or a!ea de su$erit B pentru roii . $oliar / este -un B sau mai -inezis2 pentru ce plante ar $i d8un8tor B

Ella !on Neizer

=une 1>2 2011 at 11: ' pm @ Aaspunde Tamara2 exista in comert2 daca imi amintesc -ine de unde l&am luat2 cred ca de la &real 0Ipermarc0et2 un detergent de !ase care spun ei ca e -io si poti spala si $ructele si legumele cu el. Vu are un nume special2 doar ca e $oarte transparent. Concentratia !ariaza in $unctie de specie. Eu la a$ide l&am $olosit 1 J. Ae!ezi articolul meu despre actiunea insecticida a sapunurilor2 de aici2 de pe site&ul lui Nuni si !ei gasi acolo mai multe concentratii2 in $unctie de daunator. Vu recomand ca solutia sa $ie aplicata radicular. Eu nu am incercat asa ce!a si nici nu as incerca. ,n sol exista o micro$auna care ar putea $i a$ectata la $el ca si daunatorii. +i eu ma lupt cu musculitele care misuna prin pamantul din anumite g0i!ece de $lori. %ar sunt si ele !ietuitoare +apunurile nu sunt omologate ca pesticide. %e aceea eu nu iti pot spune un nume de detergent de !ase2 pentru ca deontologia pro$esionala nu imi permite sa recomand ce!a neomologat. Li&as asuma o raspundere prea mare $ata de gradina ta< U duminica placuta<

tamara
=une 1X2 2011 at ':'0 pm @ Aaspunde am postat un comment de mulumire i cerere de a#utor2 dar !8d c8 nu&mi apare. cum!a pentru c8 am ataat linkuri B ;nc8 o dat82 mulam $ain ella.

-a?laura
=une 1X2 2011 at X:02 pm @ Aaspunde C+olutie din: & *0 parti apa( & > parti sapun lic0id de spalat !ase .important: nu un alt$el de sapun/( & 1 parte alcool sanitar. Asta este $ormula clasica2 ecologica2 care mi&a $ost recomandata in Canada2 dar eu pun ce!a mai mult alcool .* parti/. Partile le masor cu lingura2 dar se poate $olosi si o alta unitate de masura. Am a!ut rezultate impotri!a cosenilelor si a lar!elor de paien#eni rosii si de musculita al-a2 dar sa stii ca de $apt nu am pul!erizat ci am sters $runzele cu solutia asta .mi&am permis pentru ca plantele mele sunt mici si n&au multe $runze/. V&a $ost ne!oie de mai mult de 2 ast$el de tratamente2 care se pot aplica cat de des este ne!oie .de o-icei la inter!al de &1 zile2 in $unctie de temperatura mediului/.F Aeteta am copiat&o de mai multa !reme de pe un $orum. Am uitat de ea o -una -ucata de timp si&am redescoperit&o zilele trecute.,mi pare rau ca nu pot indica sursa2 in tot cazul ii multumesc celei care&a postat&o. Am aplicat&o pe tu$ele mele de -o- napadite intr&un timp record de pureci2 paduc0i si $urnici si alte -azdaganii W si se pare ca dunctioneaza< Acuma a-ia astept sa mai treaca 2 zile ca sa reiau procedura. +i sa nu uit: e !ala-il orice tip de detergent lic0id de !ase.

p0lox
=une 202 2011 at 10:*' am @ Aaspunde T-a?laura: Excelent2 -alauriciule< 7ite ca de asa ce!a 0a-ar n&a!eam<Lultumim de s$at cu drag

tamara
=une 202 2011 at 10:2? am @ Aaspunde mulumesc mult2 laura

12

costell
=une 222 2011 at :'X pm @ Aaspunde "una ziua<Am $ost $oarte incantat cand !&am descoperit.L&am gandit sa contri-ui si eu cu cate!a idei2pe care le&am cules din $olclorul gradinarilor amatori si pr$esionisti.asa spun ei/.Prima ar $i pre!enire manei prin stropirea cu zeama de !arza in concentratie de 1 la 12respectand conditiile impuse2adica: seara cand soarele nu mai are putere iar apa pe care o $olosim sa $ie calduta. Am un prieten care a aplicat aceasta idee.Astept sa !ad ce rezultate !a da si am sa !a tin la curent.,n paralel cu el eu am aplicat procedeul cu macerat de urzica.Am $acut c0iar 2 tratamente la inter!al de 12 zile.Asteptam sa !edem rezultatele.%in 2 !ariante tre-uie sa ramana unul cu rosii.U alta idee ar $i ca dimineata dupa ce a cazut roua nu ai !oie sa te atingi de plante.este !or-a de udat si prasit/ca se maneaza.Ce spunetiB U zi -una<

Ella !on Neizer

=une 2 2 2011 at >:2> pm @ Aaspunde Costell2 -ine ai !enit printre noi< Am o nelamurire pri!ind una din ideile tale: ce intelegi prin $aptul ca Cse maneazaF plantele atinse dimineata2 dupa ce a cazut rouaB

gr@dinuca.ro A @lt an, alte conditii

=une 2*2 2011 at 10:0> am @ Aaspunde Q...R mea parere de rau este ca nu am $acut anul acesta macerat de urzici. Poate la anuY. +au poate $ac din urzici uscate de la Pla$ar. T0is entrI Has Hritten on Q...R

Dana
=une 2*2 2011 at 11:0> pm @ Aaspunde +alut< Am incercat sa com-at paduc0ele lanos cu macerat de urzica si ceai de pelin aplicate in mai multe randuri. Experienta nereusita< ,&au cazut $runzele si nu !roia sa in$loreasca. Li&a $ost mila de el si am cumparat Lospilan. L&am straduit sa $ac tratament -io. Acum stiu ca nu merge la paduc0ele asta.

%oru
LaI 12 2012 at X:'? am @ Aaspunde "una ziua< %in aceasta prima!ara am decis ca protectia in gradina mea sa $ie exclusi! ",U. Pt inceput am pregatit maceratul de urzica2 din care am dat de#a un CturF2 propunandu&mi s&o $ac decadal2 inclusi! dupa ploaie. Am o %,MELA: %upa strecurarea acestui macerat2 care ar $i perioada de pastrare/conser!areB Ca daca ar $i sa poata $i tinut pana toamna .cum s&ar su-intelege din unele opinii/ or $i c0iar US. Lultumesc %oru

p0lox
LaI 22 2012 at 12: ? pm @ Aaspunde TDoru: %oru2 de pre$erat sa $aci periodic macerat. Lai mult de2 0ai sa zic2 o saptamana nu e indicat sa $ie tinut2.cu toate ca sunt !oci2 care sustin ca ar putea $i pastrat si doua&trei luni .<</ /nici macar la intuneric2 asa cum e -ine de pastrat.%ar nu inteleg de ce tre-uie sa pastrezi pana la toamna ce!a pregatit in prima!ara2 cand urzica2 0ar %omnului2 a!em tot timpul anului. +au la tine creste mai putinB Vu prea inteleg. Ce!a imi scapaB

%oru
LaI 2 2012 at ?:'' am @ Aaspunde Lultumesc pt inter!entie. 7rzica exista2 0ar %omnului< Prezentarile $iind relati! con$uze2 am $ost/sunt tentat sa cred ca CzeamaY ii ca !inul( cu cat este mai !ec0e cu atat mai e$icace. %in moment ce se $ace !or-ire de 1 kg urzica la 10 l apa2 multiplicat apoi de 9ECE UA,. Apoi asta te duce la 100 l2 care nu&s de colea2 sa&i $olosesti intr&o perioada relati! scurta. Eu mi&am propus sa stropesc pomii2 ar-ustii2 !ita de !ie decadal .ca !eni si randul tomatelor/2 si dupa $iecare ploaie. %eci2 cei ' l de CconcentratF mi&ar a#ungeWdestul. Cam astea au $ost deductiile. +i2 ca o prima constatare dupa prima CstropireF. Pe tranda$iri remarc ca puricii se incapataneaza sa misune<<<

11

p0lox
LaI 2 2012 at 1:*2 pm @ Aaspunde TDoru: da&le la cap cu urzici2 apa de cenusa2 in$uzie de $oi de ceapa2 macerat de !entricea sau de pelin2 c0iar si maceratul de papadie e -un. Poti pudra cu censa2 poti pudra cu piper sau -oia iute2 sau sa $aci un macerat/in$uzie din -oia iute. Lacerat din $aina de mustar sau din ma0oarca. Poti lasa niste tigari .asta daca esti $umator2 daca nu2 iei c0istoace de la unul /2 mai -ine zis c0istoace in apa !reo doua zile pana o-tii o zama -runa2 o diluezi si stropesti pe ga#ganii< cat despre purin2 daca&l tii la intunericie2 cred ca se pastreaza relati! -ine. ,n cel mai rau caz nu o sa& l mai diluezi ca pe cel proaspat o-tinut sa ia spor<

ga-riel
LaI *2 2012 at X:11 am @ Aaspunde ca insecticid se poate da cu 7ME, AM" .asa se c0eama/( se amesteca 2 cesti ulei alimentar cu 1/2 ceasca cu detergent lic0id de !ase. +e C-ateF -ine -orcanul si asa o-tinem uleiul .$ placut ca miros si aspect/. +e dilueaza linguri la litru. Eu diluez cu apa de cenusa sau cu zeama ce rezulta dupa ce pun 1kg compost la 10 litri de apa: dupa ce strecor o-tin o ca$ea cu rol de $ertilizator.

p0lox
LaI *2 2012 at >:21 pm @ Aaspunde Tga-riel: +una $oarte interesant si 2 -anuiesc2 este de#a !eri$icat. Eu !oi !eri$ica .un piculet2 nu ma pot stapani/ precis. Lultumim. daca ne&ai spune si ce -azdaganii distruge sau pune pe $ugaW ar $i minunat. %aca nu stii exact2 nu&i -ai2 important e ca le !ine de 0ac<

ga-riel
LaI *2 2012 at 10: X pm @ Aaspunde $olosesc uleiul al- la pomi( este C-unF pt paduc0i2 a$ide si omizi .asa apare in traducerea din engl./Astazi am im-ogatit amestecul si cu $iertura de pelin si ardei iute2 plus 2 lingurite de pra$ de usturoi la o pompa de 12 litri pt com-aterea carpocapsei .$luturasul care aduce !iermele in $ructe/. Este mult mai placut sa tratez pomii asa decat cu CalIpso2 6unguran si alte zamarci ucigatoare. Uricum2 dupa o practica Cc0imicaF de !reo 10 ani in care nu am $ost niciodata multumit2 anul acesta merg numai cu -io si sunt decis sa nu mai re!in la !ec0ile practici in care tre-uia sa al-astresc complet pomul si sa&l $ac sa miroasa a nu stiu cate c0imicale2 si sa !ad apoi ca daunatorii Cs&au adaptatF .

%oru
LaI ?2 2012 at ?:20 pm @ Aaspunde %eci2 mergand ca -aza pe solutia de urzici2 la cei 10 l pot adauga si 0 linguri Culei al-F2 nuB ,nteresant. %ar !arianta asta o $i !ala-ila si contra maneiB Eu oricum o !oi pro-a. %eoarece am citit unde!a despre zeama de urzica2 /12 adica insecticid2 $ungicid2 ingrasamant

p0lox
LaI ?2 2012 at 10: > pm @ Aaspunde TDoru: %aca nu esti prea con!ins de utilitatea ei2 a urzicii ca luptator anti $ungic2 poti incerca si cu -icar-onat de sodiu. +olutie din 10 grame -icar-onat la 10 l de apa. 6rancezii sunt $ani ai acestei metode. +i eu $olosc ca alternati!a la rosii2 ca remediu la tranda$i2 la p0loz2 agris2 lupin etc.6unctioneaza +i cenusa o poti $olosi si uscata si Capa de cenusaF spor<

%oru
LaI 12 2012 at 2:*0 pm @ Aaspunde Ca o concluzie2 in urma -ine!enitelor inter!entii si a cautarilor2 mi&am sta-ilit urmatoarea a-ordare. Ma 10 l solutie pe -aza de urzica si ce!a rostopasca mai adaug: & 0 linguri Culei al-F .* parti ulei de gatit 5 1 parte detergent !ase lic0id/( & 10 gr -icar-onat de sodiu( & 10 gr acid -oric .pt a pre!eni caderea $lorilor/ 6rec!enta stropirilor2 decadal si dupa $iece ploaie. Astept sugestii/completari.

1?

p0lox
LaI 12 2012 at >:00 pm @ Aaspunde TDoru: %oru< %oru< ce $aciBB<< repet: dusmanul -inelui este Cmai-ineleY Aeia lista si citeste atent< Ai -icar-onat de sodiu2 daB si ce $aciB il CstingiF cu acid -oricBBB Masa acidul -oric alta data ca !ei arde plantele .asa cum am $acut si eu o data/. Peste cate!a zile2 !ei putea stropi cu acidul -oric linistit2 $ara sa produci !reo naz-atie

%oru
LaI >2 2012 at 2:* pm @ Aaspunde T/hloB: Lultumesc pt atentionare. Uricum2 -oraxul era pt cand !a iesi $loarea la rosii.

%oru
LaI >2 2012 at 2:*? pm @ Aaspunde TDoru: %ar2 cu purinul si uleiul al-2 se pare ca peste -azdaganiilea alea micute a !enit Zmoartea neagraF.

Lireluna
LaI 102 2012 at >:'* am @ Aaspunde P0lox 2 mare parte din rosii au $lori sau -o-oci 2 este cazul sa le stropesc cu acid -oric in concentratia indicataB Me&am stropit cu purin 2 macerat de usturoi si zer in data de * LAi. A plouat si ieri si alaltaieri.Lireluna

%oru
LaI 102 2012 at 1:** am @ Aaspunde Acum2 mutand discutia2 putintel2 in alt plan2 cu recapitulare: &6ormula P7A,V .in care alaturi de nepretuita urzica am adaugat la macerare si ce!a rostopasca/ pentru $ertilizare legume2 iar pt a&i mari potenta ca $ungicid si insecticid am mai adaugat ulei al- linguri/litru .* parti ulei alimentar 5 1 parte detergent lic0id !ase2 -ine agitate/ si 1 gr/litru -icar-onat de sodiu. Am $olosit solutia descrisa inclusi! in stropirea pomilor. Am citit pe unde!a c&ar $i -una si contra Oandacilor de Colorado .asa o $iB/.Ca inter!al2 am sta-ilit 1 10 zile si dupa $iecare ploaie. Eu2 pt legume .tomate2 ardei2 mazare2 etc/ $olosesc pt irigare sistem cu picurator. Acum2 ce ma intereseaza: Am citit/auzit pe unde!a ca exista un dispoziti!2 cu a#utorul caruia poti introduce in sistemul de picurare solutiile sus mentionate. Cunoaste care!aB

ga-riel
LaI 102 2012 at 11:10 am @ Aaspunde pt pomi mai $olosesc si ceai de pelin .o legatura !erde mare cat cea de -usuioc a preotului2 la ' litri de apa2 apoi diluat cu 10 l apa2 sau ' lingurite de pra$ de usturoi sau -oia iute &se gasesc si sunt destul de ie$tine&la 10 litri de apa. Pelinul este $ -un pentru $luturele !iermele $ructelor .carpocapsa/. Pt legume amestecul tre-uie incercat pe cate!a $runze si asteptat 1&2 zile. %aca e ok2 se poate $olosi tot sezonul dar cu respectarea concentratiilor<< Pt picurare ar tre-ui un -azin&rezer!or in care se pune su-stanta si lasata sa intre in circuit .gra!itational/. Am $olosit mulci .coceni tocati si iar-a uscata2 paie $ara seminte/ iar ne!oia de apa scade de cca 10 ori. pt -icar-onat la rosii se dau 10 g la litru sau 10 g la 10 litriB

ga-riel
LaI 102 2012 at 12:01 pm @ Aaspunde completari: &pelinul se taie in '&? -ucati si apoi se $ace in$uzia( &pra$ul de usturoi se $ier-e tot intr&un litru de apa2 apoi de strecoara2 se dilueaza si se pune in pompa( &s$atul meu pt %oru este ca mai intai sa experimenteze< eu am preparat solutia si apoi incercam pe planta si pe tip de insecta .local/.%adeam seara pe cate!a $runze cu CpuriciF !erzi sau gri sau negri2 pe prun2 tranda$ir sau !isin si dimineata urmaream rezultatul. %aca mai miscau2 mai adaugam ulei al.care in general ataca tot2 inclusi! $urnici/. +au mai adaugam pelin. Apoi stropeam tot. +i asa iti sta-ilesti propria metoda2 reteta2 concentratie. +uccesurile !in dintr&o o-ser!atie atenta. Pe site&uri de pro$il exista di$erente de a-ordare a pro-lemelor2 cu concentratii di$erite si amestecuri di$erite. Poate ca e -ine Csi asa si asaF.%omeniul meu de interes este li!ada si apoi gradina2 dar in gradina sunt incepator in ast$el de tratamente. Oandacul de colorado il astept dar nu&i dau mai mult de 2 zile de C#oacaF cu un asa arsenal la indemana. +i la rosii cum se amesteca laptele cu apaB 1:1 cum!a2 ca plec acum sa aplicWtocmai a trecut ploaia.

p0lox

13

LaI 112 2012 at X:2? pm @ Aaspunde Tga-riel: Aaspund cu intarziere2 pentru ca acum am a#uns si eu in $ata calculetei. 1 litru de zer2 lapte2 lapte -atut2 ke$ir2 sana2toate cu CsauF2 la X litri de apa2 si2 daca !rei2 !reo 20& 0 sau *02 depinde de tine cat esti de increzator2 picaturi de tinctura de iod. Atat. +por<

ga-riel
LaI 112 2012 at 10:1* pm @ Aaspunde T/hloB: multumesc<

-o-ita
LaI 102 2012 at 12:2? pm @ Aaspunde Oa-riel2 cum rezol!i monilioza la pruni.ma intereseaza mai ales/B Ce com-inatie $olosestiB L&ar interesa am-ele metode: pre!entie si tratament. Lerci.

ga-riel
LaI 102 2012 at ': 2 pm @ Aaspunde cu monilioza lucrurile stau cam asa .in !iziunea mea/: ea exista c0iar daca nu o !edem .prin sporii sai/iar pomii cu antecedente ii stim. Ma mine din cei peste ?0 de pomi .20 pruni2 20 meri si restul !isini2 ciresi2 peri si nuci/ doar un prun are asa $rumusete de mucegai. +i la moment de temperatura si umiditate potri!ite2 pe teren prielnic apare in toata splendoarea. Ce inseamna teren prielnic: pom $ara imunitate si CneacoperitF. Pentru a &i mari imunitatea ii dam tot ce tre-uie la radacina2 dar si pe $runze. .%7PA +TAUP,AE AA7VC C7 U MUPAT,CA CEV7+A pe pom2 sau stropesc cu lesie &'00 g cenusa la ' litri de apa $iarta2 apoi adaug inca ' l. ,ar pt a&l CacoperiF se $ace o $iertura de $runze de ceapa2 0rean2 soc si musetel '00g la ' lit pina da in clocot. +e stropeste si ast$el ii sc0im-a gustul si mirosul pomului2 $iind de nerecunoscut..pe $runza si $ruct2 daca locul e li-er !in ciuperci si mucegaiuri( daca locul e ocupat cu depuneri -ene$ice din $ierturi2 atunci nu mai prezinta CinteresF /. +i ,n !arianta cu $ostele glorii C0ampion2 Topsin si %It0ane este indicat a se pre!eni2 ca !indecarea e di$icila. Pe termen lung tre-uie rezol!ata pro-lema solului .im-ogatit cu $ungi in special2 de la lemn putred2 apoi cu compost/ pt ca a!and multime de elemente c0imice si microorganisme2 pomul poate lupta usor cu agresorii/.+tii cum e2 nu toti copiii $ac guturai.

-o-ita
LaI 112 2012 at >: ' am @ Aaspunde Tga-riel: Lai lasat a$is<:/ Vu ma gandeam la ideea asta2 Cde acoperireF. ,n pri!inta soluluiWai dreptate. Am constatat ca am pro-leme mari la acest capitol si urmaresc sa remediez pro-lema in cel mai scurt timp. Parca este inertW!reau sa&l readuc la !iata. Pe prunii respecti!i monilioza apare in $iecare an. AcumWn&am inteles putin ordinea: mai intai il acoperi cu $iertura respecti!a2 iar apoi arunci o lopatica de cenusaB +i inca o c0estie: !or-esti .in cazul in care nu ai cenusa/ de 2 stropiri. A doua nu o poate CspalaF pe primaB +i c0iar daca sunt putin o$$topic2 mai am o o-ser!atie .o intre-are/: dupa ce rezol!am pro-lema solului2 o stropire periodica cu ingrasamant $oliarWn&ar rezol!a toate pro-lemele .in mare/B

ga-riel
LaI 112 2012 at 10:'0 pm @ Aaspunde T-o-ita: &pt pro-lemele solului a!em 2 $ilme Cper$ecteF in caz ca nu le&ai !azut htt/&<<f=maaa.-logs/ot.com<*+;*<+><solurile-/ermaculturii-cu-geoff-la3ton.html htt/&<<f=maaa.-logs/ot.com<*+;*<+><solurile-/ermaculturii-cu-geoff-la3ton.html ti le recomand pt acest Heekend<< Pt ca C-ataiaF e mare pt $iecare cm2 de prun2 tre-uie acoperit si asa o-tinem un mediu neprietenos cu $ungii. Lonilioxa nu apare in $iecare an2 ea exista de cati!a ani .stiu ca ai inteles/ doar ca asteapta conditiile sa Cin$loreascaF. Tre-uie doar sa i&o iei inainte< despre stropiri: $ie dau cu $iertura&amestec si apoi Cpra$uiescF cu cenusa .lucru care e -un de $acut si dupa $iecare ploaie cand sunt inca $runzele umede si se prinde cenusa// $ie pregatesc din timp lesia .prin $ier-ere sau apa statuta cu cenusa 1 zile/ si stropesc .dar nu consecuti!2 ci la cate!a zile. poti $olosi $ierturi sau macerate. Ca o o-ser!atie: tratamentele -io sunt mai greoi de aplicat in comparatie cu metoda c0imica( tre-uie sa recoltezi plantele necesare2 sa ai de unde in primul rand2 sa prepari solutia2Wmai multa munca si mult timp alocat. %AA pt ca nici c0imicalele nu o$era garantia succesului2 pt ca in !iitor $lacoanele nu se !or mai gasi sau !or $i $ scumpe2 si mai ales pt ca nu e -ine sa mancam Aidomil si %It0ane2 pt toate acestea zic ca merita< Primii ani sunt mai grei.

1@

-o-ita
LaI 1*2 2012 at >:*X am @ Aaspunde Tga-riel: Lerci Oa-riel. Poi !iziona si $ilmuletele cu solul. C0iar am ne!oie de asa ce!a.:/ Am sa $ac $iertura si mai gasesc si ce!a cenusaWinsa acum este o !reme capricioasaWle las spre s$arsitul saptamanii. Cam ani mi&am propus si eu de CexperimenteF. La si intre-amWde unde stiiB:/

LaI 1*2 2012 at X:0X am T-o-ita:

ga-riel

PaiWse citea Cpe tineF ca poti CduceF ani .,ar dupa aia te o-isnuiesti. %upa un an unii n&au mai pus mana pe Cc0imicaleF pt ca ii deran#a ..mirosul ciudat/ +a imi spui ce impresie ti&a lasat $ilmul +UM7M .Oeo$$ MaHton. Ce se spune acolo este per$ect aplica-il. ,n cel de&al doilea $ilm2 mare parte este orientati!a. +i mai este un $ilm unde apare o li!ada per$ect sanatoasa2 si tot de la sol incepe. %ar ala mai tarziu2 ca nu e tradus.

-o-ita
LaI 1*2 2012 at 12: ? pm @ Aaspunde Tga-riel: ,a uite< Ce usor sunt Cde cititF<B / +a!urez primul $ilm. C0iar este interesant. Te&as ruga sa&mi scrii pe pri!at adresa ta de mailWsunt dator cu un raspuns.

LaI 1*2 2012 at :2 pm

armeria
T-o-ita: asa2 asa2 toata lumea W Cpe pri!atFWuite cum pri!am lumea de o gramada de in$ormatii si de experienta noastra Vu !a luati de mine2 !or-esc dooooar in numele meu

-o-ita
LaI 1'2 2012 at X: 1 am @ Aaspunde Tarmeria: Uk. %ar2 sa stiiWin general discutiile intre -aieti nu prea sunt interesante. Acum2 serios: articolul este despre maceratul de urzica2 iar discutiile au a#uns la sol2 permacultura si -iodinamica .daca ne luam dupa $ilmulete/. %eciWsa nu $im o$$topic<

LaI 1'2 2012 at ':*1 pm

ga-riel
T-o-ita: pai si ce daca $etele !or sa traga cu urec0eaB Ve dam si noi cu urzica siWramanem aici. Ca tot permacultura e<

ga-riel
LaI 112 2012 at 10:'* pm @ Aaspunde htt/&<<333.infotera/ii.ro<modules<ne3s<article./h/0stor=idCDE cel de&al doilea $ilm &7V UL2 U PACA2 U PMAVETA.

ga-riel
LaI 1*2 2012 at : > pm @ Aaspunde ok2 totul Cla !edereF nu pe pri!at .asa a zis armeria2 asa $acem<& ca ea plateste/ ..si oricum nu stiam adresa ta2 -o-ita tata .sau mama/ deci ne putem intinde la !or-a aici2 cat e despre Cincercari personaleF.

-o-ita
LaI 1'2 2012 at 1:1X pm @ Aaspunde Tga-riel: Cum adica Cea platesteFB 1. Ce te interesa de la ,nstitutul Pomicol LaracineniB 2. ,eri m&am uitat mai -ine la pomiWsi au de#a moniliozaW$runze rasucite si pe unele $ructe2 pete mici.

ga-riel

1E

LaI 1'2 2012 at ':

pm @ Aaspunde

pai cine CcomandaF2plateste< 1.Fcum adica ce ma interesaF de la ,PLB +au Cai cititF pe mineB 2.nu Cau de#aF2 ci e Caia !ec0eF. 6ier-e $runze de 0rean2 soc2 ceapa si musetel daca gasesti. %aca nu2 cu urzica. Acum am a$lat ca si -usuiocul e -un si !oi cauta despre cum se aplica.

-o-ita
LaI 1'2 2012 at 1:1 pm @ Aaspunde Tga-riel: 1. Prin luna martie ma intre-ai2 in alt loc2 daca ,CPL $ace si li!rari prin postaB Pana m& am desmeticit eu2 am pierdut postul respecti! si n&am mai apucat sa&ti raspund. Acum2 raspunsul: nu $ace2 dar pot sa&ti $ac eu rost si sa&ti trimit. 2. Cred ca le gasesc pe toate. Uricum au destul rodWsi anul asta este o ocazie sa !ad daca pot sa o com-at. Asa ma ii supun pentru teste. Cu urzica5coada calului le&am dat de#aWo data.

tamara
LaI 1'2 2012 at >:1X pm @ Aaspunde tr8dare2 tr8dare2 daY s8 tim i noi < adic8telea2 !or-ir8i !oi prin alte p8ri2 da po!estii i la popor despre ce2 c8 $iind anul 20122 s8 nu murim proti ;n alt8 ordine de idei2 mulam $ain pentru $ilmulee. !eri interesante. i ca s8 $ii ;n spiritul acestui -log2 po!estii mai cu am8nunte2 mai cu detalii detaliate2 a a ca la pro$ani c8 nu toi lucr8 pe la staiuni pomicole i !rea s8 $ac8 i creierii lor mai multe circum!olu iuni. nu $ii egoiti2 ai !8zut8r8 ce ioncreang8 e p0lox B

ga-riel
LaI 1'2 2012 at >:'> pm @ Aaspunde Ttamara: %a2 p0lox e ioncreanga si toparceanu la un loc. Pt ca urmeaza zile ploioase aduc si al treilea $ilm .netradus dar $$ sugesti!/ dupa care nu ar mai tre-ui sa existe secrete pri!ind solul< htt/&<<-ac.toedenfilm.com< Pizionare placuta si de $olos<:&/

Tga-riel:

Ella von Fei$er

LaI 1?2 2012 at 12: ' pm @ Aaspunde

6oarte $ain $ilmul< Lultumim $rumos<

ga-riel
LaI 1?2 2012 at 1:10 pm @ Aaspunde TElla von Fei$er: Cu placere..si tie Tamara. +unt sigur ca de#a a!eti planuri de aplicare. %ar cele Cde mai susFWs&au !azutB Lerita c0iar si re!azute dupa o !reme.

LaI 1?2 2012 at 1:2* pm

tamara
Tga-riel: !8zute i ;nsuite. cu ocazia asta2 am redescoperit i re!8zut .tradus de data asta/ +epp Nolzer: Permacultura montan8 cu terase i paturi ;n8late htt/&<<vimeo.com<G+D,+,GH

LaI 1?2 2012 at 1: pm

tamara
Tga-riel: ps. ceea ce ne arat8 peter proctor2 se poate !edea i aici2 $oarte detaliat: htt/&<<-iod=namics.in<indeB.htm .de tradus2 traduce goag8luY /

tamara
LaI 1?2 2012 at 12:11 pm @ Aaspunde mul8miri ;ndelungate.

ga-riel

1D

LaI 1?2 2012 at :'* pm @ Aaspunde am de treimis o adresa si ..nu !rea< Cum sa $acB

ga-riel
LaI 1?2 2012 at ?: * pm @ Aaspunde se tasteaza insecticid. -logspot. com si a!eti un ta-el $ detaliat cu plantele si concentratiile pt tratarea tomatelor.

ga-riel
LaI 1?2 2012 at 1:21 pm @ Aaspunde Plantele2 ca si insectele sau ca oricare $iinta2 sunt expresia unei armonii2 a unui tipar de creatie.Cu o !i-ratie speci$ica2 cu o gama de sunete sau de culori propriiW Cine!a a reusit sa surprinda ce!a din toate acestea. %e aceea2 apropierea de tot ce este !iu tre-uie sa tina seama de sensi-ilitate si de dragoste. !edeti ce a iesit .si nu sunt truca#e( acele armonii sonore c0iar exista</ htt/&<<333.=outu-e.com<3atch0featureC/la=er?em-eddedIvCn6hh@6JKmI!L <

-o-ita
LaI 112 2012 at X: am @ Aaspunde Ae$eritor la $ilmulete: & primul este $ain si sugesti!. Oa-riel2 ai incercat reteta de compost .2':1/B & al doilea mi se pare putin propagandist2 dar sunt multe ade!aruri in el .nu prea sunt un $an -iodinamica/. +unt curios care sunt cele > ingrediente pe care le adauga in -alegarul de !aca. 7nul ar $i o com-inatie de coada soricelului si musetel2 dar restulB +i apoi eu zic ca gaina si rata sunt mai -une ca !aca. & pe cel netradusWn&am a!ut timp sa&l urmaresc. &iar la ultimul2 trimis de tamaraWce com-inatie miraculoasa de *0 de seminte $olosesteB

ga-riel
LaI 112 2012 at 1:2 pm @ Aaspunde T-o-ita: in $ilmul netradus poti !edea un alt tip de compost2 precum si o li!ada netratata c0imic2 per$ect sanatoasa. ,maginile sunt pe intelesul tuturor( $ilmul imi pare mai instructi! decat cel cu -iodinamica .adica mai practic/. Compost de 1> zile mi&am propus una in $iecare luna2 sunt la a treia gramada de 1m . Me $ac si le duc in gradina pt ca solul nu arata asa cum tre-uie .inca/. Poi mai $ace una ce!a mai mare pt ca am -aloti de paie Csi)mi permitF( .pt ca am prins cura#2acum sunt limitat doar de dimensiunea prelatei cu care acopar/.

-o-ita
LaI 112 2012 at 1: ' pm @ Aaspunde Tga-riel: am sa ma uit negresit. am !rut sa&l !ad asearaWdar nu mergea net&ul in zona mea. iti spun parerea in cate!a zile. acum2 am si o urgentaW!ezi sectiunea de intre-ari.

-o-ita
LaI 1>2 2012 at X:'' pm @ Aaspunde Tga-riel: in cazul cand se $oloseste pentru acoperire2 tocatura de crengi sa se e!ite coni$erele .-rad2 pin2 molid/. Por $ace solul $oarte acid. +i ca pont: daca !reti sa plantati a$in2 dar nu sunteti sigur de p0&ul soluluiWaruncati in groapa de plantat o lopata de rumegus de -rad sau ace de pin.

ga-riel
LaI 1>2 2012 at : 2 pm @ Aaspunde htt/&<<333./ermacultura.ro<*+;;<+*<metode-lo3-tech-dar-eficiente-de-control-aldaunatorilor< despre insecticide ecologice

ga-riel
LaI 1>2 2012 at : pm @ Aaspunde htt/&<<vegetalsha/es.com<7omana<InsecticideEcologice.html

1C

-o-ita
LaI 1>2 2012 at 1:** pm @ Aaspunde Tga-riel: 7n site $oarte interesant. Lultumiri.

-o-ita
LaI 1>2 2012 at 1:21 pm @ Aaspunde %e mare a#utor retetele. ,nsa cer o explicatie: am o in!azie de paduc0e negru la !isin. Este prima data cand are asa ce!a. Astazi am studiat mai amanuntit pro-lema si se pare ca CsursaF este un soc care creste in apropiere. Este plin. ,nsectele au $ost atrase de $lorile acestuia si acum toate $ruzele lui sunt pline de paduc0i. ,n unele retete se utilizeazaW$runzele de soc la o-tinerea insecticidului. Cum mai !ine si astaB

ga-riel
LaI 1>2 2012 at 1:*' pm @ Aaspunde Wpai poate socul nu CatacaF si paduc0ele negru. %ar si pelinul atrage ast$el de insecte mici si negreW numai ca in urma $ier-erii2 decoctul o-tinut are alte proprietati. Ma coloniile de insecte eu stropesc local cu pompa mica de mana. Asa imi a#unge o cantitate mai mica de solutie. ,ncearca pe inserat cu ulei al- si -oia sau pelin .$ierte/si !ezi dupa 2* ore e$ectul. %aca nu2 mai um-li la concentratii sau adaugi ce!a spirt sanitar. Vu tre-uie lasati in pace ca se extind repede pe pom.

-o-ita
LaI 1>2 2012 at X: ? pm @ Aaspunde Tga-riel: la uleiul al- m&am oprit si eu. %au maine o $uga sa cumpar sapun lic0id ecologic si un pul!erizator mic. ,nsa !oi stropi doar socul2 pomii i&am stropit de#a cu macerat de urzica si prea des strica. Pe ei ii las 2 zile apoi stropesc si cu uleiul al-. Este curios2 oricum. Eu unul stiu ca $runzele de soc sunt toxice. ,n $ineWsa sal!ez !isinii.

ga-riel
LaI 1>2 2012 at X:** pm @ Aaspunde T-o-ita: e !or-a de detergent lic0id de !ase ca e -iodegrada-il .si par$umat/ Pul!erizatorul sa ai-e regla-il #etul si sa ai-e 1.'&2 litri.

Tga-riel:

-o-ita
LaI 1>2 2012 at X:'1 pm @ Aaspunde nu cred ca are importantaWgrasimea de origine animala conteaza.

ga-riel
LaI 1>2 2012 at 1:*X pm @ Aaspunde uneori cand $ac plim-ari de relaxare prin li!ada iau o galeata si $oar$ecele si indepartez toate .

!ar$urile contaminate la crengi. Este super e$icient Lare atentie apoi cu ceea ce ai strans in galeata<<

-o-ita
LaI 1>2 2012 at X:'0 pm @ Aaspunde Tga-riel: Nm< +tii ca si mie mi&a !enit ideea astaB< V&am multi pruni2 !reo 1'Wsi i&am identi$icat pe cei cu pro-leme. Cred ca solutia este -ene$ica in cazul -olilor .monilioza2 plum pox& !arsatul prunilor/. Aceste -oli se trateaza greu .in ani/ si o igenizare a culturii este $oarte utila. Poi indeparta atat crengutele contaminate2 cat si $ructeleWoricum sunt prea incarcati. TotusiWa!eti gri#a si ce taiatiWmai ales in cazul pomilor tineri. +a nu stricati coroana.

Nello2

donnI[team
LaI 222 2012 at >: ' pm @ Aaspunde

Ce!a e$icient impotri!a gandacului de colorado stitiB

p0lox
LaI 2 2 2012 at 1: X pm @ Aaspunde Tdonn=?team: Cauta aici articolul CCom-aterea gandacului de colorado prin metode -ioF si poate ca !ei gasi ce!a

2-

ce te&ar interesa spor<

ga-riel
=une ?2 2012 at X: > pm @ Aaspunde htt/&<<333.=outu-e.com<3atch0featureC/la=er?em-eddedIvCGf/Egur:-ecL < la ce e cola cea mai utila<<< htt/&<<333.=outu-e.com<3atch0vC-ThaE/aMGS3IfeatureCrelated

ga-riel
=une ?2 2012 at X:* pm @ Aaspunde htt/&<<333.=outu-e.com<3atch0vCIKN-a-T$"voIfeatureCrelated cum se scapa de $urnici<<

Cristina
Larc0 212 201 at 11:2X am @ Aaspunde htt/&<<in-casuta-noastra.-logs/ot.ro<*+;><+><insecticid-natural-si-cu-miros-foarte.html ,dee $oarte -una2 incercata de !ecini. Lerge excelent< Poi descrie rezultatul2 mai ales pe post de ingrasamant

Cristina
Larc0 212 201 at 11: 1 am @ Aaspunde Am o mare pro-lema cu miriapozii .nematode/. +titi !reo solutie naturala pentru gradinaB Lultumesc anticipat

o
TCristina:

p0lox
Larc0 2>2 201 at >:'1 pm @ Aaspunde Craite2 craite si2 neaparat2 craite se poate2 printre craite si calendula .gal-enele/

CUT\+
=une 1'2 201 at 12:0* pm @ Aaspunde NEE,2 LA, E+TE C,VEPA PE&A,C,2 UALEV, "7V,BW C7 TUT7M AECUV6UATAVTE %,+C7T,,ME %E A,C,< 7VEUA,2 LA %7CE C7 OAV%7M MA PECNEA CMACA %E MA AULAV, .,V +EV+7M CEM LA, 6A7LU+ AM C7PAVT7M7,</. AL %U7A PAU"MELE: 1/ C7L +CAP %E OAV%AC,, %E "7CATAA,E C7 %ETEAOEVT7M %E PA+E .V7 L,AUA+E %E TE AP7CA TUATE AMEAO,,ME %,V M7LE<<</. AL C7LPAAAT CA&V AV,, TAEC7T,2 CAPCAVEME AA,%2 %AA %,V PACATE2 AV7M ACE+TA2 AL %AT "AV,, %EOEA"A<<< AL C7LPAAAT %E PAEU 2& UA,2 %AA PAACA ,TAM,EV,, PAV% AV7MS ACE+TA %UAA CAACA+EME CAPCAVEMUA PT. CAACAMAC,< AL LA, ,VCEACAT U +UM7T,E &9,CE&+E 2 E6,ACE2 CAAE&, 6AAA L,AU+ .PEVTA7 PEA+UAVE C7 AMEAO,,/2 %AA2 CAACAMAC,, PAACA +E +,LT ,V MAAO7M MUA<<< %E M,P,C,7M PEVTA7 OAV%AC,&V,C, PUA"A<<< CEPA LA, +7+2 +E PULEVEA %E+PAE 6APT7M CA VE+76EA,T,MUA V7 ME PMACE %ETEAOEVT7M %E PA+E< V& AL ,VTEME+ TUT7+,2 C7L +E PAEPAAA +, C7L +E A%L,V,+TAEA9A<<< 2/ AL U L,C7TA OAA%,VA PE "AMCUV2 7V%E AL PMAVTE LE%,C,VAME .+AMP,E2 AU,V,TA2 LAON,AAV2 "7+7,UC +, PMAVTT7TE %E +TEP,E %7MCE&PA,L7M AV. LA, AL +, PN\+AM\+ PEA7P,AVA LAA,2 ,7V AE+T AL AA+A%7A, %E CA+TAAPETE MALA,U+2 %E S,]AVU2 %E CA+TAAPETE LE^,CAV PEP,TU2 AA+A%7A, %E PN\+AM\+ +, %E AU+,,. AAA2 EAA +A 7,T2 LA, AL MA ON,PEC, +, U AU+TUPA+CA. LA PA,CUP+,+EL C7 ACAA,EV,&U OAUA9A<<<< AL +CAPAT %E E, ,V %UAA CATEPA CEA+7A,2 C7 7V %ECUCT %E AA%E, ,7TE2 MA CAAE AL A%AUOAT +, U +UM7T,E %E 1J 7ME, E+EVT,AM %E "7+7,UC< PAACA ME&AL %AT C7 VAPAML: P,CTUA,E TUTAMA<<< AC7L2 MA CCA. U M7VA2 V7 +T,7 C7L L&AL M,P,T %E L7+C7M,TE AM"E +, V,+TE L7+C7M,TE MA ACEEA+, LAA,LE2 %AA VEOAE< V7 PAEA7 +A&L, P,EA% PMAVT7TEME< CE +A 6ACBBB P.+. PEVTA7 PNMU^2 CEME LA, +,VCEAE APAEC,EA, +, 7AAA, %E ",VE E, +, T7T7AUA CEMUA CE&, ,7"E+TE&,VCM7+,P M7LEA CEMUA CAAE V7 C7PAVTA<<< L7MT7LE+C.

p0lox
=ulI 12 201 at 10:22 am @ Aaspunde TC:TNS: Lultumiri multe2 CotIs Pezi ce mai gasesti potri!it si aici htt/&<<ho--=gradina.ro<0sCdoctorOdeO/omiIsu-mit.BC-;DGIsu-mit.=C*P;Isu-mitCSearch ,n$uzia de $oi de ceapa da rezultate2 cel putin la mine au dat. ,n$uzia din usturoi2 dar2 e drept2 pe

21

-alcon nu mai poti sta si nici sa lasi usa desc0isa spre camera. Pei pati cum am patit&o eu2 de o saptamana n&a mai putut dormi nimeni in camera cu loggia<<<< . Prietena mea este cenusa2 cu ea ma descurc2 iarasi2 cam in orice pro!ocare de acest gen. Cu carcalacii stiu doar ca mama punea capcane cu paine inmuiata in acid -oric. E de durata2 in sensul ca nu scapi de ei azi&maine2 ci tre-uie sa astepti ce!a timp. %oua&trei saptamani. Carcalacioaicele duc la plozii lor mancare otra!ita si aceia isi dau du0ul2 in concluziune2 nu mai sunt generatii ulterioare2 iar restul se muta unde !ad cu oc0ii<

thamara
=ulI 12 201 at ?:12 pm @ Aaspunde T/hloB: TC:TNS: un s$at pentru !iitor : nu te mai r8sti la noi2 scriind cu ma#uscule. muli cred c8 dac8 scriu cu ma#uscule2 mesa#ul lor sare ;n oc0i i automat e citit. ei -ine2 c:nd l&ai scris2 am !8zut2 am constatat c8 mi&ai spart timpanele i am trecut mai departe. acum2 citind r8spunsul lui p0lox2 am citit pe ici2 pe colo2 ca s8&mi dau seama la ce se re$er8 p0lox <<< este groaznic de greu de citit asemenea mesa#e2 inclusi! alea scrise i ;ng0esuite la co ni 82 s8 ;ncap8 c:t mai mult < .adic8telea alea $8r8 alineate2 $8r8 spaiu dup8 punct2 $8r8 nici&o pauz8 s8& i mai tragi su$letul ;ntre doo $razeW/. dac8 scriai i !reun _senzaionaF sau _ocFW a!eam impresia c8 s&a redesc0is ote!eul i %%senzaionaluY a greit andrisantul ;n alt8 ordine de idei2 p0Isalisul i&a $ructi$icat p:n8 acumB dar cele trei $eluri de castra!ei.kiHano e tot castra!ete/B eruietene i noo din experiena ta la ;ntreinerea acestor plante .le ai din semin e2 cum le uzi2 ;n ce p8m:nt cresc2 temperatura suportat82 luminaW etc/ sporuri i r8-dare la tratamente

thamara
=ulI 12 201 at ?:1X pm @ Aaspunde Tthamara: erat8 _senzaionalF eruiete-ne scriu ;n pat2 cu o singur8 m:n8W doo i noo nu intr8 la erat8

Tthamara:

Ella von Fei$er

=ulI 12 201 at 1:'? pm @ Aaspunde // Touc0e2 Tamara< Li&a placut si 2 si X // Castra!etele ala2 peru!ian2 oare nu e pepinoB Ca eu de pepito nu am auzit. Li&as dori sa aud ca a $ructi$icat la cine!a P0Isalis&ul. Eu am doar !arianta romaneasca2 numita Papalau sau Manterna Ariciului. Anul trecut am a!ut cate!a $ructe amarate. mici si

=ulI 12 201 at >:*1 pm

thamara
TElla von Fei$er: :/ :/ cic8 ar $i castra!ete mexican Pepita.Lelot0ria sca-ra/ con$ormhtt/&<<333.sie-er$.ro<terme.<castravete-meBican-/e/ita< dar pe e"aI2 sunt numii di$erit

22

peru!ian este pIsalisul htt/&<<commons.3i.imedia.org<3i.i< ile&Ph=salis?/eruviana.J/g

=ulI 12 201 at 10: X pm TElla von Fei$er:

p0lox

:d alkekengii&ul tau putea sa $ructi$ice si para$ructi$ice2 Ellule2 ca tot otra!icios ar $i $ost. P0Isalisul peruan2 mexican2 sau cum le mai zice unu si altuY tomatillo2 crez ca stiesti ca suntara manca-ile. +i da2 am a!ut acu $o doi ani2 si mi&or placura rau de tot. Au o alta aroma decat !erisoara "ettI2 rosia2 o sa!oare si o aroma mai intense si maiWnuYs s&o de$inesc..mmniaam. +unt si cu aroma ce aminteste de ananas2 $ragi2 dar nu le&am intalnit. ,nca. Prei sa&ti trimit niste seminte pentru la anuYB Asa2 ca sa !ezi cum este soiul pe care&l am eu2 cel peru!ian.+a&mi zici.

CotIs
=ulI 12 201 at 1:1* pm @ Aaspunde Tthamara: ,mi cer scuze tuturor pentru ma#usculele mele care Cse rastescF2 Casurzind pe toti cei de aici< Am pro-leme destul de mari cu !ederea de aproape .-oala pro$esionala&mi se trage de la grap0ic&design si gra!ura/. Li s&au spart oc0elarii de aproape si $iind lentile mai speciale2 tre-uie sa&mi comand altele in Oermania&cam costa ce!a timp si -ani< Acesta este moti!ul pentru care scriu cu ma#uscule< Cand lucrez la o carte .culegere text2 gra$ica interioara2 coperti2 ect./2 desigur ca scriu normal2 dar oc0ii imi o-osesc $. mult< P0lox2 multam $ain pentru eleganta si ra-darea de care dai do!ada2 dar si pt raspunsul concret postat. Am toata nade#dea ca minunata P0lox ii !a contamina pe toti cu $elul sau de&a $i: muuuuuult -un simpt nati!2 indelunga ra-dare si c0i-zuinta2 multa2 multa !eselie si&mai cu seama inima< CAci2 unde dragoste nu este2 nimic nu este< ,n rest2 n&am ne!oie sa $ac Cdri$turiF pe -loguri pentru a lesina cine!a dupa mine2 nici pentru a intra in gratiile cui!a2 ori pentru a cersi atentie< Este $oarte trist $aptul ca intotdeauna se gaseste cate cine!a2 indeose-i la noi2 la romani2 care una&doua sa&ti puna dangaua in $runte2 pus in discutia colecti!ului2 pentru ca apoi sa $ii muscat de urec0e2 pus la coltul de CrusinicaF2 spre a s$arsi in cele din urma2 prins cu acul entomologic in sertarul cu daunatori2 pentru a $i $oarte atant studiat su- microscop2 ca un acarian $oarte ciudat2 la ca$eaua de la ora $i!e oYclock $ixe2 dimpreuna cu colegii de la-orator. Vu $ac caz de prezumptia de ne!ino!atie2 dar2 prea se pune $ierul rosu2 in -aza principiului Ccea mai -una aparare este ataculF< "oala mioritica ce estompeaza din pacate2 $oarte mult ceea ce $ac unii ca P0lox2 ori asemena ei. %esigur ca nu&ti alegi unde te nasti2 dar iti alegi unde traiesti< +i c0iar daca intr&alte tari de soare pline2 nu um-la cainii cu co!rigi in coada2 n& am !azut pe&aici prin tara unul sa poarte cozonaci< +i totusi2 stui ca dragostea le ra-da pe toate2 le indreapta pe toate2 pentru ca mai mare decat aceasta2 nimic nu e< +peranta moare ulima&nade#dea2 V,C,U%ATA< .asta ca sa inc0ei Cde -ineF cu ma#uscule< ,nca odata2 imi cer iertare.

TCot=s: ad#udecat<

thamara
=ulI >2 201 at >:2* pm @ Aaspunde

.;mi pare r8u pentru de$iciena de !edere. i eu pun doo perec0i de oc0elari2 una peste alta c:nd scrisul este m8runt 522' peste 5*2'/

21

atenionarea a $ost spre -inele t8u2 pentru c8 T,7 c8 ;n general FscrierileF cu ma#uscule2 cam de peste tot $orumuri2 -loguri2 site&uri specializate nu prea sunt citite<<<< dar cum -ine zici2 muuult8 r8-dare i&a dat %&zeu lui p0lox2 i ai a!ut noroc cu ea2 c8 alt$eeeeelW nu& cine te citea < n&am prea ;neles eu c0iar tot ce ai !rut s8 spui .de pild8 nu& ce trea-8 are ap8rarea cu ataculW BBBB sau locul naterii i cel ;n care tr8ieti2 cu _pre$ecturaFW <<<ca s8 m8 iesprim aa/dar m8car de data asta m&am str8duit s8 am r8-dare s8 te citesc dac8 data !iitoare $oloseti i niscai!a alineate2 ca s8 despari ideile2 constat8rile de aprecieri sau comunicarea $aptelor de atenion8ri .ete c8 -8gai i io oarece $ilozo$ie s8 $ie replica ;n spiritul scriiturii tale/2 o s8 $ie totul $oarte $ain. nu de alta dar crec8 merit8m i noi acelai respect ca i cititorii c8rilor pentru care spui c8 $aci culegere de text2 nu B dar at:t de mult te&am sup8rat c8 ai considerat c8 nu mai merit s8&mi mai i r8spunzi la ;ntre-8ri B .io i le pusesem de&ade!8ratelea < / .s8 tii c8 te0nica asta noo a culcalatoarelor2 ;i permite s8 m8reti pagina pe care scrii2 c:t !rei de mult i s&o readuci la o m8rime rezona-il8 pentru cei care te citesc dup8 aceea /

armeria
=ulI >2 201 at X:'1 pm @ Aaspunde Tthamara: Tamaraaaa2 ce&ar $i sa te zgaiesti2 un pic la oglindaB<B +a !ezi daca nu gasesti o pusc0ineata2 doua pe W lim-a taB<B 7rzica este destula la articolul asta +aa tee !aaad acumW

armeria
=ulI 22 201 at >: delicios am @ Aaspunde Eu am mancat anul trecut din productie proprie si sper ca si anul asta W Alc0enc0engi del PeruWsi e

o
=ulI

p0lox
2 201 at >:1* pm @ Aaspunde Tarmeria: Armeritta2 dac8 este del Peru2 e clar ca e p0Isalis. Cel o-inuit .alkekengi/2 p8p8l8ul .sau cum ii spunea mama2 p8Lp8l8ul/este toxic2 a!and o mare cantitate de alcaloizi. Lai exista !arietatea P0I. mexican2 P0I. pu$os 2 P0I. $ructat2 etc2 deoarece exista cam X0&1'0 de soiuri/!arietati de cultura si sal-atice pe lumea aista

p0lox
=ulI 2 2 201 at 12:0? pm @ Aaspunde 6etelor2 cucuietelor2 o ;r8 de respiro2 rogu&!a< Ustoii!a&i2 sa nu incingem amnos$erile2 ca&i ae de -ine si placut a$arY< Am !enit si io de&o zi acasa si ce !azB< Ma loc comanda<E un #ulie atat de $ain2iara zilele astea2 pe timp de Cuptor is atat de rare2 ca e mai -ine sa nu le incingem aiurea. Trageti aer in pepi si zam-iiii i larg2 cu inima2 nu doara cu danturYli. Pa pup8cesc pe sc8$:rlii pe am-ele&am:ndou8 cu drag

#acerat de ur$ic%& insecticid, fungicid, 'ngr%(%m)nt

+cris de huni pe 21.0'.2010 in categoria "radinarit .*+, comentarii/ Etic0ete: -io2 fungicid2 ingrasamant2 insecticid2 macerat de ur$ica2 ur$ica

2?

Aparent urzica este o plant8 minune2 un $el de Chuc. Norris al plantelor. 9ic asta2 pentru c8 are o utlizare extrem de larg8. Ceaiul de ur$ic% este $oarte s8n8tos i -ene$ic organismului2 recomandat pentru nenum8rate -oli i in$ec ii iar sam/onul de ur$ic%2 poate $i preparat c0iar i acas8 i este $oarte -un pentru eliminarea m8tre ii. +8 nu uitam nici de m:nc8rurile preparate din urzic8. "ine;neles moti!ul pentru care scriu des/re ur$ic%2 este utilizarea ei ;n agricultur8. Este parc8 scoas8 din reclamele de past8 de dini2 dar maceratul de ur$ic% c0iar este o soluie ;n 1 deoarece este insecticid2 fungicid i 'ngr%%m'nt deodat82 deci o soluie minune -io. Am !rut sa scriu de#a de demult despre asta2 dar discuia de aici m&a determinat s8 m8 apuc de trea-8.

Cum se face macerat de ur$ic%0

Prepararea maceratului de urzic8 este extrem de simpl8:

se pune o m:n8 -un8 de urzici ;ntr&o g8leat8 cu ap8 .raportul este de 10kg la 100l de ap8/ se acoper8 i se las8 s8 $ermenteze c:te!a zile se amestec8 din c:nd ;n c:nd se o-ine o soluie extrem de ur:t mirositoare .semn c8 este gata maceratul/ soluia diluat8 1/10 poate $i stropit8 pe plante opional poate $i amestecat cu purin2 dac8 este $olosit ca i ;ngr8 8m:nt -io.

Pentru mai multe in$ormaii despre pomicultura ecologic8 pute i consulta aceast% carte .mersi Armeria/. PS& din greeal8 au $ost ;nc0ise comentariile la articolul des/re agris2 dar am remediat situaia2 aa c8 !8 rog s8 zicei i acolo dac8 a!ei ce!a de ad8ugat< 12ie3 3ith Pic4ens5

23

+e pare ca eti interesat de gr8dinarit2 aa c8 ;i recomand s8 te a-onezi prin 7SSsau mail pentru a primi automat ultimele articole de aici2 pe aceast8 tem8. Ce este 7SS0
+&ar putea s8 te mai intereseze: 1. 2. ertili$are cu 'ngr%(%m)nt /entru ga$on 8atoane de 'ngr%s%m)nt /entru flori

*+, comments to #acerat de ur$ic%& insecticid, fungicid, 'ngr%(%m)nt

1 * Ne3er Comments A

!on0eizer
LaI 212 2010 at 1:*' am @ Aaspunde a macera: a Dine un corp solid .$runze2 $lori2 $ructeW/ !reme ;ndelungat8 ;ntr&un sol!ent2 pentru a&i dizol!a p8rDile solu-ile. %in lim-a $rancez8: macerer. %e$iniDie con$orm %E^YX> Corect este a macera Ei nu a m8cera. Ca s8 nu lans8m noi2 o nou8 mod8<

o
se scrie cu 8

0uni
LaI 212 2010 at X:1? am @ Aaspunde Lersi Pon0eizer2 am corectat< .L&am uitat si eu la de$inite2 nu stiu de ce am ramas cu impresia ca /

adisol
LaI 212 2010 at 11:0? am @ Aaspunde !a rog sa&mi spuneti la ce daunatori merge maceratul de urzicaB o $i -un si impotri!a a$idelorB am $oarte multe pe plantele de $asole !erde si nu stiu cum sa scap de ele prin metode naturiste( poate stiti !reo metoda. Lultumesc

0uni
LaI 212 2010 at 11: 0 am @ Aaspunde "ine ai !enit adisol< %in cate stiu2 este -un si impotri!a a$idelor. Lai este -una si solutia de sapun de 1J. Este pe aici un articoldes/re actiunea insecticida a sa/unurilor 2 sunt con!ins ca te a#uta<

zlate nicolae
August 02 2010 at 2:1* pm @ Aaspunde zeama de urzici nu $oloseste la mazare2 $asole2 ceapa si usturoi

armeria
August 02 2010 at :2> pm @ Aaspunde Vicolae2 la care aspect al maceratului te re$eriB Te rog sa&ti argumentezi a$irmatia

victoria
LaI 212 2010 at 11:20 am @ Aaspunde La apuc de cules urzici.+per sa nimeresc din alea de care tre-uie ca nu ma prea pricep la ele /

2@

0uni
LaI 212 2010 at 11: 2 am @ Aaspunde +por la trea-a2 dar sa re!ii neaparat cu rezultate <

"ineinteles

victoria
LaI 212 2010 at 1: ? pm @ Aaspunde

@dinuca
LaI 2>2 2010 at 12:10 pm @ Aaspunde %aca te CciupeF sunt alea -uneW Cu cat te intepi mai tare sunt mai -une2 dar te s$atuiesc sa porti manusi. ,ntepatura de urzica este $oarte -una in reumatisme dar nu in starea ta.

adisol
LaI 212 2010 at 12:2? pm @ Aaspunde Lultumesc mult2 0uni2 o sa incerc si cu solutie de sapun.

armeria
LaI 2>2 2010 at 1:* am @ Aaspunde Nuni2 cu acordul tau2 o sa $ac cate!a completari. E important sa speci$icam: & urzica !ie .7rtica dioica/( & planta !erde sau uscata2 pentru ca raporturile sunt di$erite( & plantele tre-uiesc puse $ara radacini( & e importanta perioada de macerat2 pentru ca destinatiile sunt di$erite( & resturile de urzica dupa stoarcerea lic0idului se pot pune la compost( & pentru a nu se in$unda gaurile stropitorii/ pompei de stropit/!ermorel se poate pune de la -un inceput urzica intr&un saculet de panza( rezultatul $inal $a $i curat si nu !a !a da -atai de cap

@dinuca
LaI 2>2 2010 at 12:12 pm @ Aaspunde Pa rog precizati ce inseamna CpurinF. +i raportul de 1 kg planta la 10 litri este in cazul urzicilor !erzi sau al celor uscate. +unt -une amandouaB Lultumesc Adinuca

& & & &

armeria
LaI 2>2 2010 at 1: 1 pm @ Aaspunde 1 kg planta !erde sau 200 g planta uscata la 10 l apa( purinul se o-tine dupa 1* zile2cand spuma aparuta la inceputul perioadei2 dispare( se stropesc plantele la amiaza cand este soare( pentru a$ide se $oloseste extractul la rece2 nediluat2 o-tinut in maxim 2* ore(

0uni
LaI 2>2 2010 at *: 2 pm @ Aaspunde Cred ca tre-uie sa $ac un update la articol2 cu toate in$ormatiile noiW

armeria
LaI 2>2 2010 at ': ? pm @ Aaspunde eu zic sa&l mai lasi asa cate!a zileWpoate mai apar si alte in$ormatii

adisaci
=une 222 2010 at 11:0? am @ Aaspunde cautand am gasit urzica insecticid dea#uns ca ma ciupea cand o culegeam sa o mananc deciF& pentru a$ide se $oloseste extractul la rece2 nediluat2 o-tinut in maxim 2* oreFa scris armeria. intre-are:2* de ore dupa 1* zile de macerare2 sau 2* de ore dupa ce au $ost puse la macerat

0uni
=une 222 2010 at 1:' pm @ Aaspunde

2E

"ine ai !enit adisaci< Eu cred ca 2* de ore in total2 dar poate ma corecteaza ArmeriaW

armeria
=une 222 2010 at ?:*X pm @ Aaspunde ce sa corectezB e asa cum spuneti toti. 2* de ore in total.

0uni
=une 222 2010 at >:11 pm @ Aaspunde +tiam eu ca ar tre-ui sa $ac un update la articolW

adisaci
=une 2'2 2010 at 11:1' am @ Aaspunde -una 0uni -una armenia ok am lamurit primu aspect. apa5urzica52* ore) a$ide moarte dar 1 kg plante510 l apa 51* zile ) miroase urat unde se $olosesteB !a multumesc si sper sa mai !adisaci

armeria
August 12 2010 at 10: ? am @ Aaspunde Adisaci2 scuze2 cred ca am scapat comentariul tauW Pad ca tu esti interesat de maceratWcare dupa cum a spus Nuni este in 12 insecticid2 $ungicid si ingrasamantW ar tre-ui sa desc0izi linkul cu Pomicultura ecologicaWacolo gasesti detalii. %aca nu este prea tarziu2 poti sa intre-i concret ceea ce te intereseazaW

gootzila
August 12 2010 at 10:0X am @ Aaspunde am mari pro-leme cu a$idele2 daca o sa $ie -una metoda o sa re!in si am sa !a multumesc din su$let

armeria
August 12 2010 at 10:*1 am @ Aaspunde Oootzila2 tre-uie sa ai gri#a in perioada asta cu urzicile2 ca sunt in$lorite2 riscand ast$el sa&ti umpli pe !iitor gradina de urzici. Pentru macerat ideale sunt urzicile tinere2 nein$lorite. Pro-leme cu a$ide2 la ce anumeB

0uni
August 102 2010 at *:2X pm @ Aaspunde "ine ai !enit gootzila< +per ca !ei gasi raspunsuri la intre-arile tale.

achenathon
+eptem-er X2 2010 at >:0' pm @ Aaspunde 1.cel mai -un site de gr8din8rit. ;l citesc i m8 inspir din el de c:nd am descoperit c8 pe internet pot g8si a#utor pentru pasiunea mea2 gr8din8ritul. 2.de asemenea2AALEA,A2 este demn8 de toat8 lauda.. unde pot s&o g8sesc la modul direct2 pe -logB printr&o alt8 modalitate pe netB nu $izic2 ci con!ersati! <<< / .am $8cut macerat de urzici dar am o mic8 ;ntre-are : se poate p8stra pentru mai mult timp2 solu iaB dac8 da2 cumB *.drag8 0uni2 m8 str8duiesc s8&mi construiesc i eu un -log2 dar recunosc c8 $iind la ;nceput2 mi&e destul de greu. cum pot a$la nite s$aturi de la tine despre cum ai accesat tema Lontezuma i apoi Ata0ualpa2 cum le&ai instalat2etc. am o-ser!at c8 eti $oarte darnic ;n s$aturi i a#utor i m&a -ucura dac8 m&ai a#uta i pe mine mulumesc anticipat

0uni
+eptem-er 102 2010 at 10:20 am @ Aaspunde

2D

"ine ai !enit ac0enat0on< Lersi pentru cu!intele tale de lauda si ma -ucur ca iti place ce !ezi pe aici . ,ntre-area `2 n& am inteles&o exact2 cert este insa ca pe Armeria o gasesti aici pe -log .sunt con!ins ca iti !a raspunde la intre-area ` /. Megat de tema -logului2 din cate stiu eu2 Ata0ualpa nu poate $i accesata daca ai -logul pe Hordpress.com2 ci doar daca ai un 0osting platit.

armeria
+eptem-er 1*2 2010 at 11:02 am @ Aaspunde TAc0enat0on: 1.asteptam contri-utiile tuturor care citesc -logul lui Nuni2 ca sa $ie si mai -un( 2.sunt o persoana greu de gasit2 mai usor te gasesc eu pe tine 2 dar daca ai intre-ari pentru mine si ma pricep2 cu placere iti raspund. Aaspunsul se -azeaza doar pe experienta mea in gradinarit2 cele stiinti$ice le cauti pe net sau in carti .maceratul se poate pastra in recipiente de plastic2 la rece(

achenathon
+eptem-er 1?2 2010 at 12:*? am @ Aaspunde mulam $ain pentru r8spunsuri.m&am a-onat i prin mail la -logul t8u2 0uni2 dar nu primesc niciun su-iect nou.pro-a-il este acti!at doar A++&ul2 nu i mail&ul B `2 nu era o ;ntre-are2 ci o constatare.:&/

6lorinV
Ucto-er 12 2010 at 1:* pm @ Aaspunde "una tuturor care posteaza aici. La -ucur ca am descoperit acest site $ interesant si $oarte practic. Armeria2 pentru ca tu esti specialistul de aici2 am cate!a intre-ari si nelamuriri pentru tine. Eu culti! intensi! tomate .rosii/ in camp pe o supra$ata de mai multe 0ectare. Preau sa $ac aceasta cultura complet ecologica2 sa nu mai $olosesc ingrasaminte c0imice si $ungicide2 insecticide si pesticide c0imice. Li se pare $oarte interesant acest articol despre maceratul de urzica. ,n zona mea exista culturi Cintensi!eF de urzica sal-atica in padurile din apropiere. ,n urma lecturarii articolului si comentariilor am urmatoarele nelamuriri: 1. Acest tratament cu urzica se preteaza culturii de rosiiB 2. Laceratul se realizeaza 1 kg planta !erde/200g planta uscata la 10 l apa2 dupa care se dilueaza 1/10. Ce concentratie2 ce cantitate de solutie $olosesc pentru stropiri pe 100 mp sau la 0aB . Pentru actiune $ungica sau insecticida se $olosesc concentratii di$eriteB *. Ma ce inter!al de timp se repeta tratamentul2 tinand cont de $aptul ca eu e$ectuez tratamente regulate de pre!entieB '. Pot e$ectua acest tratament pe intreg ciclul producti!2 $ara sa creez rezistenta $ungica sau insecticidaB Tre-uie sa alternez tratamentele2 daca da2 cu ce anumeB ?. Produsul este -un de $olosit dupa ce a stat la macerat 1* zile. Cum poate $i pastrat2 temperatura si conditii . de exemplu: $erit de razele soarelui2 etc/ si pe ce perioadaB 1. Producerea maceratului se realizeaza in anumite conditii2 temperatura2 soare2 um-ra2 etcB >. Producerea maceratului se $ace in anumiti recipienti .de exemplu: -utoaie de lemn/ sau il pot produce in -utoaie de plastic de 1002 200 lB X. Pot usca urzica si o pot $olosi anul sau anii urmatori pentru o-tinerea maceratului $ara sa isi piarda proprietatileB 10. Pot des0idrata maceratul pentru al putea conser!a si re$olosi dupa un an sau mai multiB 11. Care sunt concentratiile si cum poate $i $olosit ca ingrasamant2 $ungicid sau insecticidB Cam atat deocamdata2 daca mai am nelamuriri am sa te mai solicit. ,n plus !reau sa mai precizez urmatoarele: 1. Eu e$ectuez tratamentele mecanizat cu LET&ul2 datorita supra$etei mari( 2. ,n acest an am a!ut cele mai mari pro-leme .care mi&a generat pierderi $ mari/ cu insecta Nelico!erpa Armigera si as dori sa stiu daca acest tratament com-ate acest daunatorB . Am o parcela distincta de aproximati! 2 0a separata de restul terenului prin indiguire pe care in anul 2011 o !oi trata doar cu produs din urzica pentru a !edea e$ectul. Tot ce !oi constata !oi posta aici. *. ,rigarea o $ac pe intreaga supra$ata .peste 2' 0a/ prin picurare. Pot administra produsul prin picurareB '. %aca acest tratament o sa dea rezultate castigurile $inanciare !or $i $ su-stantiale2 pentru ca tratamentele actuale c0imice sunt $ scumpe. Lultumesc anticipat pentru raspuns.

armeria
Vo!em-er 22 2010 at 12:1 pm @ Aaspunde Te salutam2 6lorinV Vu sunt mai specialista decat multa lume de pe aici2dupa cum am mai spus2 depinde de

2C

contri-utia $iecaruia sa $acem -logul lui Nuni mai interesant si practic pentru toti. %in cele scrise de tine mai sus2 sunt con!insa ca a!em ce in!ata si din experienta ta. +incer2 imi scot palaria in $ata atator 0a de rosii culti!ate.6elicitari< Ai pus intre-ari concrete pri!ind maceratul de urzica si pentru a te lamuri2 te in!it sa citesti si sa iti iei notite din link&ul pus de Nuni in articol2 unde scrie Caceasta carteF. Este o carte de pomicultura intrade!ar2 dar o sa gasesti raspuns la o mare parte din intre-ari2 o sa !ezi ca sunt si capcane cu $eromoni pentru daunatorul tau2 ca pentru a $ace o cultura ecologica este ne!oie de ani de con!ersie si multe altele. +por la lecturat si asteptam cu interes impresiile

p0lox
6e-ruarI 2 2011 at *:2? pm @ Aaspunde La -ag si eu repede in seama2 dar nu rezist tentatiei asteia de a !or-i despre gradina si pace< ,ncerc sa&i raspund lui 6lorinV si sper sa ma secondeze si pe mine cine!a2 ca priceputi pYaici 0ar domnului< a!em. %eci: 1 %a 2 aproximati! 10 litri/100m2 si * da:anti&$ungic .e drept ca nu distruge ciuperca2 ci intarind sistemul imunitar al plantei2 o $ace pe cea din urma sa $ie $oarte rezistenta in mod natural2 de aceea operatiunea se $ace pro$ilactic/ 1 kg planta maruntita cruda sau ?00 uscata 5 ' l apa . +e $ier-e pret de 1'&20 minute2 se strecoara si se dilueaza 1:20. Cu aceasta solutie se stropeste de cel mult * ori pe sezon2 ultima stropire cu 20 2' de zile inainte de recoltare. ,nsecticid : 1 kg planta maruntita la 10 l apa calda2 tinuta 2* ore. %ilutia cam intre 1:10 si 1:' in $unctie de necesitati. Acelasi regim de stropiri ca mai sus. Cum tratarea pro$ilactica ne scapa de multe rele2 e!ident ca se incepe cat plantula este mica2 apoi cand incepe sa lege primul F motzF2 si cand dau in parg $ructele. E!ident ca ai a!ut gri#a sa tratezi si sa calesti semintele inainte de a $ace rasad. V&am nicio indoiala. ' da2 si da2 c0iar se recomanda alternarea. Pai..sa !edem.. cu suspensie de cenusa cu sapun2 cu macerat de coada calului2 de -rusture2 palamida2 de rostopasca2 solutie de acid -oric2 lapte sau zer in care picuram '&? picaturi de iod la litrul de lic0id .despre remediile astea !oi !or-i2 la un moment dat mai pe &ndelete/ ? %e pre$erat ca maceratul sa $ie proaspat $acut. Este -ine sa a!em 2& &* recipiente cu $aze di$erite de macerare pentru a&l a!ea tot timpul la indemana. %e pastratse poate pastra2 dar nu prea mult timp2 la intuneric si racoare. ,n sc0im-2 putem strange planta pentru uscare2 acum2 pentru a o $olosi anul urmator. +e culege cand urzica este in $loare2 dupa altii cand inca nu a in$lorit dar are -o-oci2 se usuca in spatii aerisite si puternuic aerate si um-rite .pod2 patul2 $anar/ stransa in snop2 cu capu&n #os. Apoi planta uscata se depoziteaza in cutii de caron2 pungi de 0artie sau panza2 care _respiraF 1 maceratul tre-uie sa stea in plin soare< Pentru ca $ermentatia sa $ie -ine accelerata. > V7 LETAM,CE2 pentru ca ea a!and un continut considera-il de 6e2 oxidul de $ier2 care apare in procesul de $ermentare&macerare ataca metalul .rugina</. daca a!em recipiente de metal2 totusi2 tre-uie interiorul !opsit sau grunduit2 oricum tratat ca sa e!itam ruginirea. Cat despre cele din lemnW -une2 dar nu le&ar sade mai -ine cu !in in eleBB<< X !ezi la pct ? 10 ce rost are2 cand a!em atata materie prima la indemanaB 11 !ezi pct. &* L&am documentat un piculet re$eritor Nelico!erpa Armigera si iata ce am gasit: pentru com-aterea ei ar tre-ui sa te interesezi de indi!izi de Tri0ogramma la +C %EAATUV +AM Timisoara2 unde se creste si produce . Uricum2 se spune ca tre-uiesc cam 20&?0 de mii de indi!izi la 10a Vu intru in amanunte ce $ace dumnealui2 asta o gasesti si in cartea propusa de Nuni .tare interesant</ si se mai poate incerca stropirea cu in$uzie decoct de pelin2 ardei iute in momentul i!irii omizilor2 eu as zice ca mai -ine de stropit si pro$ilactic. +au2 toamna2 dupa recoltare2 saparea pana la 1'cm adancime2 pentru a aduce la lumina pupele si coconii. Cam atat. +a ai spor<<

p0lox
6e-ruarI 2 2011 at *:2> pm @ Aaspunde imi cer scuze pentru literele mancate si puse anapoda<<<

6lorinV
6e-ruarI >2 2011 at 10:'> pm @ Aaspunde ,ti multumesc $oarte mult pentru in$ormatii p0lox< Anul acesta !oi culti!a aproximati! 10 de 0ectare cu rosii. Am parcele -ine indi!idualizate prin mici digulete pe care !oi experimenta aceste

1-

tratamente complet naturiste. +per2 si imi doresc2 sa $ie un succes. Cele parcele au $iecare aproximati! 2 0a. Preau sa aplic tratamente si concentratii di$erite pe $iecare parcela in parte. Am sa notez tot si am sa !a impartasesc la toti rezultatele o-tinute. P0lox as !rea sa comunicam mai mult si2 daca !rei2 te in!it sa imi !izitezi culturile si sa ne s$atuim in aplicarea tratamentelor. Pa multumesc pentru spri#in la toti<

p0lox
6e-ruarI X2 2011 at 12:2* pm @ Aaspunde T lorinN: Lultumesc mult2atat pentru aprecieri cat mai ales pentru in!itatie. La simt onorata. Vumai ca tre-uie sa nu&ti $aci o idee gresita despre CstiintaF mea in materie de agricultura. +unt doar un om o-isnuit2 care e tare indragostit de natura2 care iu-este pamantul si tot ce stie el sa $aca2 sigur2 cu a#utorul Celui care ne a#uta si pe noi2 imi place nespus sa stiu2 sa a$lu si sa experimentez. Atat si nimic mai mult. %ar sa stii2 ca printre prietenii din 0o--Igradina se a$la si specialisti ade!arati2 pro$esionisti. ,i !om ruga pe ei2 .se stiu ei care / sa ne punem la punct cunostintele. Eu mi&s doar un amarat de amator. Cu toate astea2 con$orm celor -ine semnalate de catre Adina .$ara ironie2 nici macar malitioasa nu sunt/2 nu pierd ocazia sa nu impartasesc ce a$lu si mi se pare interesant2 sau ce de#a am !eri$icat in -atatura mea. %e aceea !in si spun2 si nu cred ca gresesc2 ca pentru a crea o plantatie eco .-io/2 o sa ai ne!oie de multa ra-dare si timp. %oar asa !ei reusi. +i !ei reusi2 cu certitudine< Asa ca pentru inceput2 $a -ine si seamana pe toata supra$ata pe care !ei pune rosii2 sau ce crezi tu de cu!iinta2 siderate2 ele !or im-ogati si im-unatati structura solului. Pe tot perimetrul $olosit pentru !iitoarea recolta2 seamana plante sanitari: mustar2 calendula .gal-enele/2 craite .tagetes/2 calom$ir2 pelin2 etc2 pe langa $olosul anti&tot&$elul&de&porcarii2 mai sunt si meli$ere. +a !ezi zumzaiala si 0arnicie la tine pe tarla< +i cine are de castigatB Coana Tomata< Nraneste&le cu macerat de -uruieni. cat este de 0ranitor<. E clar ca !ei a!ea ne!oie de $oarte multe recipiente in care sa&l si pregatesti2 dar ce mai conteaza cand rezultatele -une isi !or $ace gra-nic prezentaB Pei gasi2 precis2 o modalitate sa&ti usurezi munca. Lai exista o metoda2 .pe care eu anul asta o !oi pune in practica/2 dar asta merge doar la o Cplantatie F de cel mult 100 de $ire. +i anume trecerea unei sarme de cupru prin tulpina la o animita distanta. Loleculele de Cu in reactia lor cu su-stantele din planta lucreaza in -ene$iciul sistemului ei imunitar. Apoi 2 dar asta stii de#a din moment ce te ocupi de doamnele tomate de atata timp2 semintele le tratezi . dezin$ectat2 a#utat sistemul imunitar sa&si $aca -ine trea-a2 / inainte de semanat. Cel mai -ine lucreaza decoctul de cenusa2 apoi mai sunt si apa oxigenata2 maceratul de rostopasca si inca multe altele. Ai incercat sa le uzi cu solutie salinaB Apara $ructul de $ito$tora si im-unatateste calitatile gustati!e. Nai2 a#utati&ma si !oi2 agronomilor< ,ncerc sa mai compun un CarticolF pe tema asta2 si daca o sa $ie considerat de a#utor si interes2 o sa&l rugam pe Nuni sa ni&l primeasca. +a ai mult spor2 6lorinV2 putere de munca si sanatate<<

mira
LaI 102 2011 at 2: * pm @ Aaspunde Lai exista o metoda2 .pe care eu anul asta o !oi pune in practica/2 dar asta merge doar la o Cplantatie F de cel mult 100 de $ire. +i anume trecerea unei sarme de cupru prin tulpina la o animita distanta. Loleculele de Cu in reactia lor cu su-stantele din planta lucreaza in -ene$iciul sistemului ei imunitar. Aceasta metoda pare mai mult decat ingenioasa dar poate imi eexplici mai concret aplicarea ei(te rog<

p0lox
LaI 102 2011 at :12 pm @ Aaspunde Tmira: Liru2 uite cum sade trea-a: mai intai de toate !a im-ratisez pe toti si !a zic -ine !&am regasit<. Li&a $ost tare dor de taclalele noastre de toate $elurile. +a re!enim la lucrurile practice: asa deci2 cu 2 saptamani ,VA,VTE de transplantarea in locul de$initi! luam -ucatele de sarma de Cu de circa &* cm lungime si cu o grosime a $irului cam cat a unui ac de cusut2 nu mai gros2 trecem trans!ersal prin tulpina plantei la o inaltime de cel mult la .dupa unii c0iar si 'cm/ cm de la -aza 2 putin mai #os de prima $runza ade!arata. CLustatileF ramase se dau in #os2 spre radacina de&a lungul tulpinei si V7 ,LPAE=7A7M ei. Pro$ilactic semanam pe rand2 sau printre ele2 mustar al- sau craite. Ast$el2 se pare2 ca $ito$tora nu mai are ce cauta la rosiile noastre< Aanile se re$ac repede si nu ne $acem gri#i ca pe acolo ar putea patrunde cine stie ce naz-atii de patogenisti. Loleculele de Cu isi !or $ace trea-a lor cum stiu ele mai -ine in cola-orare cu celulele rosiei noastre. se !or imprieteni si

11

!or lupta umar la umar impotri-a ciupercilor $ito$toroase< sa $ie de $olos<

mira
LaI 112 2011 at :1? pm @ Aaspunde Lultumesc< +eminte de mustar al-.B/2 zau ca n&am !azut pana acumW

LaI 112 2011 at : Tmira: pm

p0lox

le gasesti la pla$ar2 in pungulite de cate 2'0 grame2 daca nu ma insel2 si nici nu costa mult2 ce!a de genul 2& lei pac0etelul

LaI 112 2011 at X:21 pm

armeria
Tmira: Lira2 sunt -une si semintele care le punem la muraturi %ar eu nu as recomanda2 .se poate ca la mine sa $i $ost doar o intamplare ne$ericita /desi l&am culti!at intr&un an ca si ingrasmant !erde2 nu o sa mai pun niciodata. +unt con!insa ca din cauza mustarului s&a intamplat asta: htt/&<<ho--=gradina.ro<*+;+<+D<;P<identificare-/lante--oli-daunatori<

p0lox
6e-ruarI 102 2011 at *:0 pm @ Aaspunde 6lorinV2 !ad ca esti ocupat2 dar pana la urma tot !ei intra pe sctiunea asta. 7ite ce am mai gasit. Vu stiu cat iti !a $olosi2 daca&ti !a $olosi2 dar poate2 cine stie2 ti&o $i interesant. +a ai spor<

p0lox
6e-ruarI 102 2011 at *:0 pm @ Aaspunde 6lorinV2 !ad ca esti ocupat2 dar pana la urma tot !ei intra pe sectiunea asta. 7ite ce am mai gasit. Vu stiu cat iti !a $olosi2 daca&ti !a $olosi2 dar poate2 cine stie2 ti&o $i interesant. +a ai spor<htt/&<<333.a/i.md<articles<,H,;<indeB.html

p0lox
6e-ruarI 102 2011 at *:0' pm @ Aaspunde Am uitat ce era important< scuuuze htt/&<<333.a/i.md<articles<,H,;<indeB.html

dan
6e-ruarI 2*2 2011 at ?:2? am @ Aaspunde mi&ar $ace placere sa stiu daca solutia aceasta omoara gongile de colorado..!a multumesc

dan
6e-ruarI 2*2 2011 at ?: am @ Aaspunde mas -ucura $oarte mult sa stiu2 pentru ca c0imicalele sant $oarte toxice si din pacate nu m&ai pot sa le $olosesc din punct de !edere medical. astept sa ami scrieti si sa le dau an -ot ca W !ai urate ami santW

p0lox
6e-ruarI 2*2 2011 at 10:21 am @ Aaspunde Tdan: colorazii mai putin2 dar2 este pe unde!a o inter!entie de genul asta. oricum2 pregatesc un mic articol pe tema asta2 asa ca in doua trei zile !ei citisi sper sa ne $ie de $olos

dan
6e-ruarI 2*2 2011 at :01 pm @ Aaspunde mulunesc si apreciate t0at $oarte repede miati scris anapoi2 si sant surprins de asta2 tot ancerc sa ma m&ai documentez pe internet cum se culti!a urziciile ca !isul meu e sa am o plantatie Zcat !ad cu oc0iY am cate!a $iricele an gradina si le tare angri#esc2 proprietatiile lor sant extraordinare si o salata amestecata cu spanac m&au $acut sa ma simt ca Popei Larinaru cu ade!arat. Cat despre ceaiul de urzici nu mai am cu!inteW am a$lat ca planta este $oarte !ec0e si distrusa de celelalte plante din #ur si animale. daca toata lumea ar cunoaste proprietatiile acestei plante ar de!eni2 a

12

doua $loare de coltW!ad ca asi $ace datoria si an agricultura dar2dar cine !rea sa o $oloseasca ca insecticid tre-uie sa o si reproducaW !a multumesc si scuzati ma ca am sarit de la su-iect

armeria
6e-ruarI 2*2 2011 at *:11 pm @ Aaspunde %an2 daca !reodata doresti material saditor2 la urzica ma re$er2 iti stau la dispozitie

dan
6e-ruarI 2*2 2011 at >:'1 pm @ Aaspunde ami cer scuze pt !oca-ularul sla-it de cu!inte2 nu sant de origine r si nu mai !reau sa le reproduc W !reau sa le scot din locurile pusti si sa le pun langa spanac2 care desi al mancam cu po$ta2 multi nu stiu ca e stopit cu peste ?0 de pesticide2 ma re$er la cel inportat an sua pe locu 2 . iu-esc $oarte mult plantele2 si as !rea sa !ad ca aceasta planta sa $ie consumata si de noi2.sta $orte -ine la congelator taiata -ucati/ nu numai de purcelasii de la tara angrasati cu urziciW o consider o planta scumpa pierduta an spatiu pe toate CgardurileF tarii. aloe !era desi pentru romania e o planta $oarte scumpa cu proprietati anca nedescoperite2 creste la $el ca si urzica prin toate colturiile cu climat speci$ic. sant multe de spus2 dar pentru uni este o planta cu pro$ituri mari2 care nu o sa aduca aminte de urzica nici gand2 pentru altii o planta care creste pe la tot coltisoru.2

dan
6e-ruarI 2*2 2011 at :0' pm @ Aaspunde ma gandeam la salata mea2 si am mancat si cate!a cu!inte W

p0lox
6e-ruarI 2*2 2011 at :1? pm @ Aaspunde Tdan: Vu te&ai indepartat de la su-iect2 ci doar ai di!agat pe aceeasi tema2 ceeace nu e rau deloc. Lai ales ca ai si multa dreptate. cat despre culti!area .doar animalele se reproduc2 %an/urzicii nu stiu cat de necesar e2 pentru ca2 draga de ea2 creste de la sine prin toate gradinile si pe toate coclaurile< Eu am in gradineluY meu loc special lasat pentru coanele urzici sa se la$aie si sa se inmulteasca atat cat imi tre-uie mie< +i coada calului are locul ei de unde n&o deran#ez. Ea laolalta cu urzicile $ac trea-a $oarte -una: imi 0ranesc si $eresc plantele de -oli. Asa ca am si eu un s$at .inca unul/ pastrati in gradinile !ostre loc pentru plantele sanitar< cu drag

dan
6e-ruarI 2*2 2011 at >:01 pm @ Aaspunde a&mi cer scuse anca o data2 nu sant de origine r dar ma stradui cat pot sa scriu. an prima!ara aceasta am sa ancerc sa scot aceasta planta din locurile pusti si sa o pun alaturi de spanac care desi al mancam cu po$ta este stropit cu peste ?0 c0imicale2 locu 2 an sua. as a!ea ne!oie de rasad sigur ca da doamna Armeria scrieti&mi cum as putea sa al optin. !a mutumesc

armeria
6e-ruarI 2'2 2011 at 1:'* am @ Aaspunde %an2in partea de sus a paginii gasesti ru-rica CUVTACT Trimite un mesa# cu datele tale2 cata urzica !rei sa plantezi2 orice altce!a consideri necesar si apoi o sa iti comunic modul in care !ei intra in posesia lor.

Tdan:

p0lox
6e-ruarI 2*2 2011 at 10:1? pm @ Aaspunde V&ai de ce sa te scuzi2 %an. Vu era o o-ser!atie rautacioasa ci una constructi!a Uricum2 $elicitari< te descurci groza!< +i C=os alaria<F pentru pasiunea ta< Armeria este o $ata exceptionala2 sau intr&un cu!ant %UALVA2 asa ca ai noroc Pe langa ce !ei primi de la Armeria2 poti sa te Capro!izioneziF de pe langa paduri2 daca stai relati! pe aproape de ele. Ma marginea padurii creste urzica parca ar $i la ea acasa<:/ %ar daca o !ei planta2 .oricum2 sunt sigura ca Armeria te !a in!ata ce sa $aci cum stie ea mai -ine si crede&ma ca stie<</ tre-uie sa tii cont ca urzica precum menta2 este planta in!azi!a2 asa ca !a tre-ui sa pregatesti portiunea pe care o !ei planta impre#muind locul cu acele -enzi din plastic speciale despartitoare2 ca sa opresti din expansiune radacinile de urzici. +igur Armeria iti !a explica pe indelete ce si cum

11

+ucces<<si asteptam !esti in continuare cu drag

o
TP0lox:

armeria
6e-ruarI 2'2 2011 at 1:'1 am @ Aaspunde Vu stiam de ce am dormit asa -ine asta noapte

p0lox
6e-ruarI 2'2 2011 at 10:1' am @ Aaspunde Tarmeria: 0ai2 maai2 ca !or-esc cat se poate de serios< in general nu $ac parte din corul laudatorilor2 dar daca ce!a e con$orm realitatii si mai e si de -ine2 ei2 atunci2 dreptu&i2 nu mai contenesc cu laudele si daca stau sa ma gandesc .nu $oarte mult cu mult drag / nici nu sunt laude ci constatari< na<

petro
April 12 2011 at 10:*1 am @ Aaspunde maceratul de urzica este cel mai -un ingrasamant2 com-inat cu ingrasamant de la gaini tot macerat2 si zeama -ordeleza. $olosesc de ani urzica in gradina si de cate ori au murit plantele de la ploaie multa2 de mana le am in!iat cu urzica.

cidru
April 2X2 2011 at *:'' pm @ Aaspunde Nristos A an!iat< %oar ce am descoperit Ei eu acest -log ;n c8ut8rile mele dup8 zeam8 de urzici. petro2 poDi s8&mi spui te rog ce cantit8Di $oloseEti din $iecare macerat. Am Ei eu macerat de g8inaD Ei zeam8 de urzici. Com-inaDia este tot de 1:10 B Pentru stropirea contra manei cum stropeEti2 cu ce anume2 ce cantitate2 c:t de desB LulDumesc.

ana
LaI 12 2011 at X:*? am @ Aaspunde exceptionale in$ormatii. sper ca $olosind maceratul in 1 sa in!ing daunatorii care2 cred eu2 se ZretragY in gradinita mea2 goniti $iind de !ecin2 care stropeste cu c0imicale non stop pt a&si prote#a !ia. nu culti! intens insa am * $ructi$eri .am pierdut 2 ciresi/2 ar-usti si mai imi place sa pun in $iecare an si cate!a $ire de tomate2 ardei2 $asoleW pe care nu !reau sa le ZintoxicY2 ci sa am un coltisor !erde2 sanatos2 cu aer respira-il. anul acest o sa tin cont de sugestiile !oastre. multumesc

armeria
LaI 12 2011 at >:*0 pm @ Aaspunde Tana: Ana2 tre-uie sa te gra-esti sa&ti prepari maceratul.sau e gataB/. +a nu uiti sa pui urzica intr&un saculet de panza

Eu il $olosesc de#a

cidru
LaI X2 2011 at ?:'1 am @ Aaspunde

1?

armeria2 poti sa&mi dai si mie te rog reteta exacta de macerat in 1 pentru stropirea contra manei. Eu ma gandesc ca este asa: Ma 10M zeama -ordeleza se adauga 1M macerat de gainat si 1M macerat de urzica. Oresesc2 sunt pe aproapeB

armeria
LaI 102 2011 at 10:0> am @ Aaspunde Tcidru: Cidru2 te rog sa citesti cu atentie articolul2 comentariile si in special comentariul lui P0lox2 cel cu 10 raspunsuri Eu personal2 pun in stropitoare X l apa2 plus 1 l macerat de urzica .aplic pro$ilactic2 nu tratez mana/. ,n rest2 nu le amestecWconsider ca cele amintite de tine au scopuri di$erite.

Tarmeria:

cidru
LaI 102 2011 at >:'> pm @ Aaspunde

"un2 Ei p:n8 la urm8 ce $aci cu soluDia asta2 stropeEti plantele sau le uzi la r8d8cin8B

p0lox
LaI 112 2011 at >:*1 am @ Aaspunde Tcidru: +tropesti cu cel de 2*0 .CdoctorieF/ si uzi la radacina .C0ranaF/cu cel de 2 saptamani< %aca ai su$icienta cenusa2 dupa ce stropesti plantele poti trece cu o strecuratoare prin care sa cerni cenusa pe deasupra. Lai poti stropi pro$ilactic impotri!a manei cu zer sau lapte degresat in care pui *&' picaturi de tinctura de iod .am mai amintit metoda asta/ la litrul de lic0id. +tropirea o $aci cam de '&? ori pe sezon si cu cel putin 10 zile ultima2 inainte de recoltare sa&ti $ie de $olos<

LaI 122 2011 at >:'1 am T/hloB: LulDumesc<

cidru

armeria
LaI 112 2011 at X:** pm @ Aaspunde "ine ai re!enit2 P0lox $loricele pentru tine. QimgR0ttp://0o--Igradina.ro/Hp&content/uploads/2011/0'/or0 001.#pgQ/imgR

o
Tarmeria:

p0lox
LaI 122 2011 at 1:*2 am @ Aaspunde Lultumesc mult2 asta da primire< "ine !&am regasit2 ca tare dor mi&o $o de !oi< tre-uie sa descarc putinele poze pe care le&am putut $ace in momentele de neploaie si 2 la randul meu2 sa !i le o$er .$lorile2 e!ident /

p0lox
LaI 122 2011 at 1:'0 am @ Aaspunde Armericiule2 de ce zici tu: CTmira: Lira2 sunt -une si semintele care le punem la muraturi %ar eu nu as recomanda2 .se poate ca la mine sa $i $ost doar o intamplare ne$ericita /desi l&am culti!at intr&un an ca si ingrasmant !erde2 nu o sa mai pun niciodata. +unt con!insa ca din cauza mustarului s&a intamplat astFBB ti&a $acut niscai!a stricaciuniB sau nu l&ai cosit pana sa $aca samanta si ast$el s&a autoinsamantat si te&a in!adatB<

armeria
LaI 122 2011 at >:2? am @ Aaspunde T/hloB: nici una2 nici alta consider ca atrage insecte mai putin -ene$ice pentru gradina. in rest nu contest nimic din ce spui

daaaaaW.de ce dai cu -olo!aniB asta a $ost experienta mea tu.

p0lox
LaI 122 2011 at >:*> am @ Aaspunde

13

Tarmeria: Vu dau cu pietre2 mai2 cum sa $ac eu asa ce!aBB<Eu stiu ca cine se $rige cu supa su$la si&n lapte&gros2 scuze2 iaurt dar nu&mi explic2 -anuiesc ca a $o doar o amara coincidenta2 caci asta alunga ga#ganiile rele2 sau s&or $i con$uzat -a#daganiile si au gresit lotul< e!ident ca glumesc Eu totusi !oi incerca sa insamantez la mine si !a !oi spune la toamna ce $use si produse. Aamane de !azut si ce !a $i la mine.

ga-riel
=une 122 2011 at 11: > pm @ Aaspunde htt/&<<333.=outu-e.com<3atch0vCQ2cK?dDR,S!IfeatureCrelated un $ilmulet cu ce se poate $ace intr&o gradina de *00m2 2 pe un sol organic. "ucurati&!a de el.

p0lox
=une 1 2 2011 at 1:*0 pm @ Aaspunde Tga-riel: minunat $ilmuletul2 dar acolo2 la ei. Vu crezi ca ai omis o mica&mica&micutica pro-lemaB Cea $inanciara. Nai sa spunem ca CparcelareaF -razdelor2 metoda care se mai numeste Cmetoda -razdelor inalteF2 sa ne&o putem permite .cei mai multi2 poate/ dar cati dintre noi isi pot permite panouri solareB poate doar daca incercam sa ni le $acem singuri BB<<BB<< "anuiesc ca2 de $apt2 ideea prezentarii $ilmuletului este aceea de a nu lasa niciun petic li-er2 asa& iB ,n general si eu incerc sa nu las Cpamant golF2 incerc sa&l mulcesc macar .unul din marile secrete ale solului organic/2 daca nu&l culti! cu ce!a. sa ai spor<

ga-riel
=une 122 2011 at 11:*0 pm @ Aaspunde incerc si eu sa nu mai las nici o supra$ata neculti!ata din gradina pe care o lucrez.

ga-riel
=une 1*2 2011 at 12:12 am @ Aaspunde da2 ideea este ca nu poti sti niciodata cat de mult poate produce gradina ta.Am im-unatatit acest aspect in ultimii ani2 dar imi dau seama ca inca se poate. Pt acest an incerc sa renunt treptat la pesticidele pt pomi &am gasit o lucrare a %r. Oerson cu terapia anticancer si am inteles ca $ructele stropite si $ertilizate c0imic nu sunt -ene$ice si ca ceea ce se intampla in sol este prima parte a meta-olismului nostru2&apoi am citit la !oi despre metoda cu $irul de Cu trecut prin tulpina tomatelor pt a pre!eni mana .$ungicidele au '0JCu/asa ca am ales unul din meri2 am -atut cuie in tulpina .!reo ? cm. !reo 10 gauri/iar dupa ce am scos cuiul2 am introdus sarma de Cu diam 22' mm.Experimental.Astept sa !ad2 marul oricum are inceput de rapan2$runzele 10J sunt patate2 asa ca nu&i strica. pt la anuY !reau sa aduc multe plante cu $lori care sa atraga insectele alea -une2 am o lista cu !reo 10 denumiri2Was mai construi un spatiu pt a o-tine rasaduri la prima!ara2 din policar-onat2 *x*m2Wmai tai un !isin pt a reda terenul agriculturii2Wcam asa stau lucrurile. +i mai !reau sa realizez prasitoarea 6oc0in2 o unealta manuala deose-it de e$icienta2WAtat deocamdata2 +a a!eti spor<

armeria
=une 1*2 2011 at 1:** am @ Aaspunde Tga-riel: lista ta cu cele 10 plante e secreta sau poti s&o $aci pu-licaB

p0lox
=une 1*2 2011 at >:'1 am @ Aaspunde Tga-riel: Lai2 Oa-itzule .scuza&mi $amiliarismul2 dar -rusc mi&ai de!enit $oarte drag dupa modul de gandire / mai intai de toate2 spune tu cum ai dat de aceasta prasitoare 6okinB Este o unealta extraordinara. %ealtminteri ea a si $ost in!entata de acest om minunat pentru usurarea muncii .6okin $iind in!alid de raz-oi/ si nu numai. Eu am luat de pe net c0iar si modul de realizare a lamei2 cu tot cu dimensiuni2 si daca&mi da !oie Nuni2 !oi incerca s&o postez. %in pacate nu am gasit 2 inca2 pe nimeni care sa&mi poata realiza .$ireste2 contra&cost/ aceasta lama. %ar nu ma dau -atuta. Apoi2 inca o remarca si tac: daca2 macar perioadic2 ar aparea mai multi oameni care gandesc ca tine .si ca noi2 $ireste2 pentru ca altminteri nu ti&ar $i placut pe -logul acesta / in relati! scurta

1@

!reme s&ar trezi mintea cea de pe urma a rumanului< Tu ce ziciB %ar !oi2 prieteniB

ga-riel
=une 1*2 2011 at X:1? am @ Aaspunde LEVTA2 AU9LAA,V2 +AMP,E2 C,L"A72 PEM,V2 &CUA,AV%A72 "7+7,UC2 MAPAV%A2 CN,LEV2 +opirlita2 si in plus2 o planta cu $lori comesti-ile si $$ $rumoasa2 Condurul doamnei.Cam astea ar tre-ui sa nu lipseasca din #urul pomilorW+i craitele2 sa nu le uit. am realizat prasitoAAEA %7PA +CN,TA2 dintr&un otel $ casant2 si s&a rupt. %ar am a!ut timp sa&mi dau seama de ce poate sa $aca< am gasit&o la C0isinau2 acum imi tre-uie o persoana de contact sa mi&o li!reze. +unt doua in set2 pret aprox. 20 b.%upa sc0ita o poate $ace un $iarar priceput2 dar sa ai-e material asa cum e cel pt sapaligi.Oarantez ca !a $i o placere sa indepartati -uruienile2 plus multe alte intre-uintari.mai dau odata $ilmul complet cu gradina a-solut speciala .!edeti aici si $lorile de care spuneam2 amestecate in salata/ htt/&<<333.=outu-e.com<3atch0vCaQEv2lnCR+o dar si un $ilm cu prasitoarea htt/&<<333.=outu-e.com<3atch0vCS *a2S,"@?+

o
Tga-riel: propui

armeria
=une 1*2 2011 at 10:22 am @ Aaspunde am inteles2 astea sunt o-isnuite in orice gradina. Lult succes in ceea ce iti

p0lox
=une 1*2 2011 at 12:1* pm @ Aaspunde Tga-riel: %a2 stiu2 sunt doua2 c0iar si trei tipuri de ClameF intr&un set2 depinde de pret2 $ireste. +tiu ca si cozi poti comanda2 sunt un pic di$erite de ce gasesti prin magazinele noastre2 au sectiune dreptung0iulara2 nu rotunda. Pro-a-il ca o $i !reun rezon si in astaW. Tu cum ai $acut comandaB Prin cine!a2 localnic2 sau onlineB Cred ca nu sunt singura curioasa2 asa ca te rugam sa ne dez!alui secretul tau.. multumim

ga-riel
=une 1*2 2011 at 12:'1 pm @ Aaspunde T/hloB de ce p0loxB<B/ok2 nu am secrete.Am gasit o pers. in A. Loldo!a care imi poate trimite setul de 2 care e cel mai uzual: e -un pt $acut rasaduri2 pt taiat -uruieni intre randuri si pe langa alei2 prin !ie2 dar si la camp. Coada ar $i -ine sa $ie cea dreptung0uilara in sectiune2 2c' cm2 din lemn de -rad. e mai usoara2 are $ata dreapta pt $ixat lama2 este usor de manuit. %ar se poate si cu ce se !inde prin magazine la noi2 daca nu are cine sa o $aca dintr&o scandura de 12' m.

p0lox
=une 1*2 2011 at 1:*' pm @ Aaspunde Tga-riel: Oa-riel2 ce te&a maniatB o-ser! ca esti incruntatWam zis ce!a nelalocul sauB de ce P0loxB pentru ca e $loarea mea de su$let %a2 e groza! ploskorezul asta<!isez de ce!a !reme la asa o ustensila2 sa sper ca intr&un $el sau altul !oi $i in posesia ei2 la un moment dat< Uricum2 asteptam sa !e spui si po!estesti cum te !ei descurca cu el2 -ineB

=une 1*2 2011 at ?:'0 pm

ga-riel
T/hloB: o2 nu 2 nu sunt maniat2 departe de mine. Am crezut doar ca su- p0lox se ascunde unWgradinar2 si nu o alta W$loare.+i asta pt ca e un nume de el2 c0iar daca $ace $lori.Este un el in$lorit2 asa cum este si crinul2 de ex. Pezi2 nu toate $lorile sunt ele.+a ai o !ara super&incarcata de roade<

ga-riel
=une 1*2 2011 at 11:*X am @ Aaspunde armeria2 la mine in gradina2 unde toate erau aran#ate pe caprarii2 adica salata la salata2 $asolea la $asole etc2 nu mai era loc pt $lori 2 mai ales in #urul pomilor unde tre-uia sa intru cind stropeam .adica atunci cand li!ram otra!a/.,ar la!anda2 rozmarin si sal!ie n&am a!ut niciodata.Lai sunt necesare si toate acele $lori care atrag -ondarasii .sir$ide cred ca le zice/ pt ca se 0ranesc cu a$ide.7nele dintre

1E

plantele enumerate atrag daunatorii2 si ast$el pot $i com-atuti local2 ca sa zic asa2.sunt capcane/. multumesc de urare2 armeria<pana la succes2 ramine placerea de a $i in natura2 de a te misca intr&un mediu in care se pare ca ne simtim cel mai -ine2ramine placerea de a a!ea o relatie directa cu Lama Terra2 Wtoate $iind un prile# de a culti!a recunostinta si multumirea catre Cel care le&a creat asa: Tatal nostru atoate&iu-itor.

papadie
=une 1'2 2011 at 1:'> pm @ Aaspunde "ine !&am gasit2 Aecunosc ca sunt no!ice in ale gradinarituluiW dar incerc sa in!at culegand in$ormatii si experimentand. Anul acesta am culti!at cate ce!a in gradina si as !rea sa mentin plantele cat mai naturale. Vu am stropit cu nimic2 inca. Am pus la macerat urzica .are a-ia 1 zile/. Cu ce&mi recomandati sa stropesc mai intai rosiile W cu macerat de urzica sau cu zeama -ordoleza B Pot stropi si castra!etii cu am-ele solutiiB Ma ce inter!al de stropitul cu macerat pot stropi cu zeama -ordolezaB sau in!ersB Tga-riel unde anume ai gasit aceasta prasitoare la C0isinauB ,ntentionez sa a#ung anul acesta acolo si as !rea sa o caut.. la magazine de pro$il2 la -azarB ,mi poti da !re&o ideeB Lultumesc2

ga-riel
=une 1?2 2011 at 12:2? am @ Aaspunde T/a/adie: un localnic a gasit&o si acum punem la punct modul in care sa&i trimit -anii si cum sa o li!reze spre mine.,l !oi intre-a2 dar presupun ca se gaseste la magazinele gen $ero&metal.Am aratat $oto la moldo!enii din talcioc si o cunosteau2 spuneau ca si parintii lor o $oloseau. legat de stropiri2 da&mi !oie la un s$at: cu orice ai da2 daca e prima data cand o $aci si nu cunosti solutia2 concentratia etc2 stropeste doar o singura planta2 apoi asteapta !reo 2 zile si !ezi daca sunt pro-leme. Apoi2 nu stropi decat dimineata sau spre seara2 cu apa nu tocmai scoasa din $antana.

Tga-riel:

papadie
=une 1?2 2011 at 12:2> pm @ Aaspunde

Lultumesc2 am !azut ca s&ar comercializa si in 7craina. Poi cauta mai intai la Cernauti ca mergem mai des. %aca !oi gasi si pretul/calitate !a $i Uk !a !oi tine la curent. Pentru ca plantele&s sanatoase2 !oi stropi saptamana asta cu zer .daca am2 !oi pune si cate& !a picaturi de tinctura de iod/2 saptamana !iitoare cu macerat de urzica diluat si mai tarziu in !ara cu zeama -ordoleza.

tamara
=une 1'2 2011 at :0 pm @ Aaspunde tot c8ut:nd dup8 pr8itoare2 am g8sit asta i mi se pare c8 am g8sit&o ;ntr&un 0ipermarket olandez de la c0iin8u. nu l&a sal!at la $a!orit2 dar o s8 o iau pe $ir ;napoi i&l g8sesc. a!eau unelte i utila#e pt gr8din82 dar din p8cate2 nu !:nd online. dac8&l g8sesc2 re!in

p0lox
=une 1'2 2011 at *:01 pm @ Aaspunde Ttamara: Asta e2 !isez la ea de luni de zile de cand am descoperit&o si eu2 intamplator 2 in peregrinarile mele pe Cneat8F E $aina tare< +i ai citit materialul postat de Artur2in traducereB +i nu&i interesantB<< E drept ca a $ost mai !ioi decat mine. Eu ma $os0#cai de ce!a luni sa ma apuc de un rezumat W.ti&ai gasitB< pana ma misc euW dar e -ine ca mai exista cine!a iute la minte < multumim2 Tam< cu drag P+ re!ino repede

tamara
=une 1?2 2011 at 1: * pm @ Aaspunde T/hloB: am g8sit magazinul2 dar nu i pr8itoarea oricum2 supermarketul este olandez i are multe c0estii interesante i mult mai ie$tine dec:t la noi. din p8cate2 cum spuneam2 am !or-it cu ei la tele$on i nu distri-uie produse i ;n

1D

rom:nica. magul e aici htt/&<<333.hu-o.md<rom<Instrumentariu-manual-de-gradina sorrI dar tot c8ut:nd2 am dat peste alte c0estii taare interesante2 dar acum nu am timp2 m8 ateapt8 nite -uruieni i nite tu-ulatur8 pentru picurare. dac8 am timp la noapte i n&am somn ca de o-icei2 !oi posta la mine pe -loag8 sporuri . i atept mulcirea ,, /

ga-riel
=une 1?2 2011 at 12:*2 am @ Aaspunde am realizat un spatiu pt pregatire compost.Cu !reo 0 -oltari .merg si "CA&uri sau caramizi/ am construit un dreptung0i de 2c1 m2 dupa care am mai asezat 2 ni!ele.Am dat pe -oltari 100 lei si sunt multumit de capacitatea compostorului.este mai mare decat are !arianta din plastic2 gen -utoi2 care se gaseste la praktiker si care e 1*0 lei. / am !enit apoi cu un -alot mare de paie2 cu !reo * roa-e -une de gazon &de la !ecinu&cu !reo ' roa-e de gunoi de gra#d &de la !ecina&2 cu 2 saci de rumegusWsi toate le&am asezat straturi si le&am udat.Am acoperit cu o $olie neagra2 si in 2 zile a inceput $ermentatia.Aeteta e asa:dupa * zile amestec 2 mai adaug apa daca e necesar2 si repet cam o data pe sapt. in '&? sapt ar tre-ui sa $ie gata. Ma toamna il umplu cu $runzele de la pomi .nuci2 !isini2 meri2 salcie/. %e !re&o luna mi&am luat doua capre2 sunt $ multumit.%ar asta e o alta po!este.

p0lox
=une 1?2 2011 at >:'X am @ Aaspunde Tga-riel: Oa-riel2 nu uita si de resturile mena#ere2 de la legume si $ructe2 dar si co#i de ou. ,n nici un caz citrice sau resturi animale .peste2 oase2/ deoarece astea Cc0eamaF Eo-ii si soriceii si nu5i !rem2 asa&iB daca ai cenusa2 ii sade -ine si in compostoare2 nu numai printre plante Ai $acut o trea-a tare $aina2 $elicitari< 9ici ca la PW este 1*0B Na< Pe mine2 din alta sursa2 tot genul P2 m&a costat 200< si n&are 2mcu-i. Lulti zic2 si le dau dreptate 2 ca e -ine sa a!em trei CrecipienteF pentru compostare.Ast$el se o-tine compost in cele trei stadii de maturare si niciodata nu&ti lipseste acest aur negru din gradi. E tot timpul la indemana si nu mai tre-uie asteptat pana se matureaza. Poate ca2 Cspate in spateF mai construiesti un spatiu. Oa-riel2 atentie la $runze< Pe cele de nuc mai -ine pastreaza&le separat si prima!ara poti $ace macerat din ele pentru stropitul impotri!a daunatorilor si a coloradolui2 iar pe cele de salcieW nu stiu cat sunt de indicate2 pentru ca au un procent insemnat de tanini care ingreuneaza dez!oltarea plantelor. %eci2 mai -ine le $olosim ca preparat in lupta cu daunatorii pentru caprite2 dar nu prea multW sau ca 0rana

ga-riel
=une 1?2 2011 at 11:'* am @ Aaspunde T/hloB: multumesc de s$aturi2 draga P0lox.Lai spune&mi2 la maceratul cu $runze de nuc se procedeaza la $el ca la cel de urziciB

p0lox
=une 1?2 2011 at 2:1 pm @ Aaspunde Tga-riel: Cu aproximatie2 de $apt2 da. +e lasa $runzele acoperite cu apa .$runze cam aproape #umatate din recipient2 restul apa/circa 1&10 zile2 dar nu la soare ci la loc um-ros. Practiec o-tinem un extract din tanini 5 ce!a iod

ga-riel
=une 1?2 2011 at 12:0 pm @ Aaspunde T/hloB: htt/&<<healinggreen.-logs/ot.com<*++H<+><di=-solar-deh=drator.html

ga-riel
=une 1?2 2011 at 12:1 pm @ Aaspunde !reau sa e$ectuez un uscator solar pt $ructe si legume. A m ramele cu geam de la o $ereastra2 niste scandura2 adaptez ce!a ta!ite din plastic gen gratar sau sita2W pot usca tomate2 do!lecei2 mere2 prune2 !erdeturi si multe altele. secretul e sa circule aerul2 iar temp sa $ie de *0&*' grade in interior.

1C

p0lox
=une 1?2 2011 at 2: ' pm @ Aaspunde Tga-riel: Citeam la un moment dat .printre materialele mele de interes/ cum si&a construit un nene ce!a asemanator2 dar il utilizeaza si in calitate de incalzitor pentru dusul din gradina 2 si stii ce $olosesteB< serpentinele de la $rigidere aruncate<2 rame de $ereastra2 si alea aruncate2 dar se pot $ace rame si din sipci2 si cu $olie de aluminiu. Apoi la capatul serpentinei prinsese un racord cu $urtun2 care ducea la un recipient. Tare interesant. te rog sa nu razi daca am explicat in termeni atat de nai!i Uricum2 asa ce!a e $ain si pentru incalzirea apei pentru udat .numai ca ce $acem daca e $iartaBB / U sa caut sa !ad daca mai gasescW.:/ sa ai spor si sa&ti iasa draco!enia<

pentru

tamara
=une 1?2 2011 at 1:*2 pm @ Aaspunde

"loo.
=une 112 2011 at 10:'> am @ Aaspunde Prin serpentinele de la $rigidere n&a trecut $reonulB %in cate stiu nu e prea -un pentru sanatate si nici pentru atmos$era .sau ozonB/ $reonul asta2 dar nu stiu la ce concentratii. %eci daca se apuca cine!a de lucru cu incalzitorul e -ine sa se intereseze poate si de detaliile astea. Era cine!a mai sus cu tomatele si urzilicle utilizate la cultura de rosiiW Lai am o in$ormatie pe care poate o stiti dar aici nu am gasit&o asa ca e mai -ine de 2 ori decat niciodata: urzici la radacina rosiilor. Eu procedez asa de 2 ani .de cand am gasit in$ormatia pe net /: cand plantez rosiile in locul $inal2 le pun la radacina urzici !erzi tocate2 cam doua maini de urzici amestecat cu o mana de compost la $iecare planta. Prima data a ras tata de mine de s&a prapadit. Cand a !azut cat de $alnice si $ericite erau rosiile anu asta nu le&a plantat pana n&am pregatit urzicile. Pe situl de unde am luat ideea spuneau ca urzica prin descompunere eli-ereaza azot si alte su-stante care sunt -une pentru rosii. Acum pro-a-il ca se poate o-tine acelasi rezultat cu ingrasaminte dar cum zicea domnul mai sus ingrasamantul costa2 urzica e gratis.

p0lox
=une 112 2011 at 11: X am @ Aaspunde T"loo.: Ne&0e2 si eu ma intre-am2 citind2 ce se intampla cu $reonul2 apoi2 tot eu mi&am raspuns2 ca de !reme ce erau luate de la CgunoiF pro-a-il ca $reonul dintr&insele demult era in aer < Asadeci: graiesti corect cand zici ca tre-uie -ine !eri$icate serpentinele inainte de utilizare< Apoi2 trea-a cu urzicile2 e tare $aina2 sa stii ca ai $acut -ine s&o amintesti. Eu una demult pun cate o mana&doua -une .neuitand sa pun si o mana -una de cenusa2 eu am $ixul cu cenusa / la $iecare plantare noua2 $ie ea de pomi $ructi$eri2ar-usi2 legume2 sau $lori. %oar se stie cat e ea de -ine$acatoare si ca procent de azot pe care&l detine in conturile sale %oar se stie ca pamantul de urzica2 adica su-stratul pe care se dez!olta planta2 este $oarte -ogat si usor si a$anat< cu drag

"loo.
=une 112 2011 at 12: > pm @ Aaspunde Aaa2 deci pui urzica la orice planta cand o planteziB Eu anul asta am pus si la do!leci si sunt $oarte multumita de rezultat2 ma gandeam sa extind2 dar nu stiam daca e -ine sau nu. Lultam de in$ormatie.

diana
=une 112 2011 at 1:0 pm @ Aaspunde P0lox2 te rog sa nu ma lasi repetenta< Am scos usturoiul pus in toamna2 l&am $acut cununi si mi&au ramas multe $runze din care as $ace macerat de usturoi. Cum sa&l $ac2 in ce dilutie sa&l $olosesc si la ceB Lultumesc.

p0lox
=une 112 2011 at 10: ? pm @ Aaspunde

?-

Tdiana: eu $ac asa:daca nu am usturoi capatani ca sa&l pisez.200gr/2 tai marunt $runzele de usturoi .si ceapa daca se nimereste/ si umplu pe mai mult de #umatate .ar tre-ui sa $ie in grame2 cel putin 200 de gr masa tocata/ un -orcan de 1 litru2 completez cu apa .daca e $iarta si mai -ine2 ca se accelereaza procesul de macerare/si tin cate!a zile '&> zile .daca $aci cu apa $iarta2 tii mai putin/se strecoara2 ceea ce se o-tine dupa stoarcere se adauga la lic0idul strecurat2se adauga apa pana la 1 litru si solutia ast$el o-tinuta o tinem intr&un recipient .sticla/ inc0is la culoare si la loc racoros si intunecat. Pentru stropit se iau cam 100 ml la 10 l apa sau c0iar mai concentrat daca e ne!oie . Eu2 de o-icei2 incerc mai intai pe o mica portiune de planta sa !ad reactia concentratiei. +olutia asta nu o tinem mai mult de 10&12 zile2 asa ca e -ine sa $aci solutie cat ai ne!oie in inter!alul asta de timp.,l $olosesc impotri!a acarienilor2 a$idelor2 omizilor2 dar si a $ainarii2 $iind si un -un $ungicid. sa ai spor P+ stii ce ma gandescB dat $iind $aptul ca nu&l putem tine decat o anume perioada2 crezi ca daca l&am congela in cu-uri am a!ea succesB Pentru ca e pacat de asa -unatate de materie prima< +au stii ceB usuca&le. Ma um-ra e cel mai -ine. %ar cred eu ca nu e prea nastrusnica ideea cu congelatul Ce ziciB astept parerea ta si nu numaiW

diana
=une 112 2011 at 1:21 pm @ Aaspunde Am gresit punand in compostor $runze de salcieB Am o salcie creata si am pus toate $runzele si matisorii la compostat impreuna cu toate returile !egetale si oua. E drept ca e un compost maturat .am doua cutii/ dar acum c0iar ca sunt in ceataW Ce sa $ac in !iitorB

p0lox
=une 112 2011 at 10:*1 pm @ Aaspunde Tdiana: acum nu stiu ce sa zic2 dar am citit in mai multe locuri ca e -ine ca $runzele de ste#ar2 nuc si salcie sa nu se puna in compostorie2 pentru ca ele contin mult tanin2 care dauneaza ulterior -unei dez!oltari a plantelor. Cred ca mai degra-a ne !ei spune tu ce concuzii ai tras daca le&a $acut sau nu rau plantutelor tale. Cine stieB poate ca cei care sustin acest lucru se insealaBB<< Eu nu am incercat2 deci nu pot sa exempli$ic cu experienta proprie. +incer2 acum nu stiu ce s$at sa&ti dauW.,ncerc sa ma documentez cu drag

ga-riel
=une 112 2011 at 11:10 pm @ Aaspunde Tdiana: %iana2 eu daca as a!ea un compost doar din $runze de salcie &si nu sunt departe de situatia asta&l&as imprastia in strat su-tire pe -razde sau l&as com-ina cu de 2 ori mai mult compost care sa $ie din gunoi iar-a si paie. oricum2 aruncat toamna tarziu in gradina2 aprox. 2& kg pe m22 nu cred ca in$luenteaza in mod tragic.Concluzia e sa nu&l pui la radacina atunci cand plantezi. Eu am pus un compost de $runze de nuc in solar2 pe deasupra2 iar rosiile nu s&au suparat.

p0lox
=une 112 2011 at 11:01 pm @ Aaspunde %iana2 am gasit ce!a< +e spune ca: daca $runzele nu depasesc 10J din masa de compost2 nu se intampla nimic rau. ,deea este ca $runzele de salcie .apropos2 pe langa cele de ste#ar si nuc mai sunt cele de castan/ sa nu depaseasca acest procent din intraga masa de compostare. Acum nu&ti ramane decat sa $aci singura socoteala si sa tragi concluzia. succeEi

ga-riel
=une 112 2011 at 11:1? pm @ Aaspunde T/hloB: draga P0lox2 in termenii mei pot spune ca esti meseriasa.Pe cand un -log personal unde sa raspunzi la intre-ariBWsi unde sa propui teme de interes2Wsi sa postezi multe $oto2W c0iar daca tu crezi ca te C$os#caiF2ar $i poate -ene$ic sa incluzi in lista cu proiecte si -logareala. +uccesuri

p0lox
=une 1>2 2011 at 10:1* am @ Aaspunde Tga-riel: multumesc mult pentru asa aprecieri2 ga-riel2 am a!ut ast$el de ganduri2 dar aici copiii

?1

acestia m5au $acut sa ma simt atat de acasa si de in largul meu2 incat deocamdata am lasat acest proiect .cum le place multora sa spuna gradinaruY se$ de pe acest 0iper&-log -.:r/logul meu /de&o parte. Cand s&or plictisi gradinarii si de naI-atiile mele2 pro-a-il ca ma !oi retrage in

Vici !or-a .

0uni
=une 202 2011 at 10:0> am @ Aaspunde

diana
=une 1>2 2011 at X:11 am @ Aaspunde T/hloB: ,deea cu congelatul e 0azlie< +i asa se mira ai mei de ce metode aplic in gradina .daca am trai in E!ul Lediu !ecinii m&ar denunta ca !ra#itoare/ daca as mai si congela solutia ar $i rau de totWCred ca mai -ine le usuc. 6runzele si matisorii de salcie ce le&am pus la compostat nu cred ca depasesc 10J din total si am aruncat compostul maturat pe toata gradina2 in toamna.6ac asta de !reo ' ani si nu am o-ser!at sa in$luenteze culturile. Pro-lema e ca am si o salcie mirositoare .cu $runze argintii& 0ai ca incetul cu incetul marturisesc tot/ din care tot tai crengi2 ca se dez!olta ca in po!esti si le maruntesc cu masina ca sa mulcesc rosiile. U sa $iu atenta sa nu depaseasca si aici 10J2 restul sa $ie crengi din alti ar-usti. +ingurul loc unde am o-ser!at ce!a in neregula aseara2 dupa ce am citit ce ai scris tu si mi&am desc0is oc0ii& e un rand cu cate!a cui-uri de $asole2 pe langa care am pus doar $runze si matisori de salcie. Cui-urile astea sunt mai in urma decat celelate2 au mai putine $lori si mai au cate!a $runze mai gal-ui2 asa ca se ade!ereste ce ai spus tu.Lultumesc si spor la trea-a.

p0lox
=une 1>2 2011 at 10:20 am @ Aaspunde Tdiana: Excelent2 %iana< Esti un ade!arat gradinar&o-ser!ator< C0iar ma -ucura $aptul ca nu ai a!ut pro-leme. 7ite2 !eziB nu intotdeauna ce se intampla la unii este o-logatoriu sa se petreaca si la alta lume. %o!ada ce a spus si Oa-riel2 el a pus compost din $runze de nuc2 iar plantelor nu numai ca le&a mers rau2 dar s&au si dez!oltat $ain<%esigur2 ca strat de mulcire este usor alt ce!a2 dar cu toate acestea2 uite ca nu s&a petrecut nicio nenorocire. %e aceea !in si repet si am sa repet tot timpul: important este sa !eri$icam cele auzite2 citite2 a$late. sa $im cu oc0ii&n patru si sa descoperim noi insine ce!a interesant. E asa o incantare aceasta munca2 -a nu2 arta a gradinarelii cu mare drag

Retete bio,insecticide,fungicide pentru o gradina de vis

Am avut un pic de ragaz si am mai bananait pe bloguri de gradinarit si ce gasesc pe unul din blogurile mele de capatai in gradinareala Hobbygradina o nebunie de retete,,licori,farmece,o adevarata vrajitorie in arta combaterii raufacatorilor din gradina,insecte ori ciuperci. Asa ca Svetlana,alias Phlox ne da de lucru ,sa studiem,sa notam,sa bagam la cap,sa adunam cele trebuincioase pentru licori si sa ne apucam de facut vrajitoriile prin gradina,livada,eventual pe la vecini. u postez prima parte ,restul il luati de pe Hobbygradina

!octorul de pomi" retete #$%&'

ra o vreme, la (nceputuri de gr)din)rit, c*nd pomii +i arbu+tii mei, e drept, pu,ini la num)r, aveau mare nevoie de un doctor. -nii m) sf)tuiau s) dau cu nu+.ce otrav), al,ii cu verde/de/paris0. ste clar, mi/am spus, oamenii ace+tia sunt defec,i. 1u sunt un priceput in ale pomiculturii. A+ zice c), dimpotriv). Sunt un gr)dinar de ocazie, f)r) preten,ii de omniscient, dar, c)ruia (i

?2

place mult s) afle lucruri folositoare, ned)un)toare ambientului. 1u puteam l)sa bun)tate de f)uritori de fructe s) moar) n)p)di,i de insecte p)gubitoare. A+a c), am c)utat (n negura aducerilor aminte, (n reviste vetuste, dar cu multe lucruri ce trezesc interes, am (ntrebat +i g)sit sfaturi +i r)spunsuri la oameni pricepu,i +i (n,elep,i. 2i, ca s) nu mi se +tearg) din memorie, le/am (nsemnat (n catastiful meu de lucruri bune de re,inut. 1u mi/a fost de ajuns. Am ,inut mor,i+ s) v)d cum +i dac) func,ioneaz) aceste pove,e. !rept este c) nu sunt putini cei care cred ca am devenit un fel de !on 3ijote de 4rebu, in fuste. Sau, cu alte cuvinte, c) lupta mea cu p)gubnicii gr)dinii mele, cic) ar fi dusa in van. 1imic mai neadev)rat. !e acea vin eu, cu oare+ce seme,ie, definit) de sentimentul de mul umire cauzat de reuita mea s) dau peste nas scepticilor cu rezultatele re,etelor (nv),ate. ste drept, c) sunt doar c*teva din multitudinea de remedii la (ndem*na partizanilor luptei drepte +i adversari ai armelor chimice. 5luiera+ de soc 6 mult zice cu foc0 parc) a+a/i zice c*ntecelu.. foarte aproape de adev)r.

Socul
1imic mai minunat dec*t un soc pe l*ng) casa omului. Rupe,i c*teva crengi +i pune,i/le in recipiente cu ap), printre arbu+tii fructiferi. 7*ng)niilor n/o s) le plac) deloc. 8) nec)jesc ,*n,arii, moliile, tupei+tii de g*ndaci +i +oarecii ireveren,io+i, plimb*ndu/se ca 8od) prin lobod) (n casele si c)minele voastre9 Apel)m la acelea+i crengi +i frunzi+ de soc. :rengile (n cauz) le pitim pe la col,uri de od)i +i dedesubturi de dulapuri +i cufere. :e mai surpriz) vor avea ur*ciunile, c*nd vor da cu nasul de a+a m)tr)gun). Sau, poate ave,i musafiri nepofti,i (n persoana !omnului :*rti,). 1u v) impacienta,i. Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la (ndem*n) s)/l punem la respect pe s)p)torul de serviciu. ;nfigem, (n locurile pe care obi+nuie+te s) le str)bat), crengi de soc, decojite (n prealabil, ca s) nu ne trezim cu ditamai planta,ia de soc (n b)t)tur). Restul vine de la sine. <irosul (n,ep)tor, amintind de du+manul s)u natural, pisica, (l va face s) renun,e, (n scurt timp, s) =excaveze> prin ograda noastr). ?a mine a func,ionat cu succes aceast) metod) simpl) +i util). Apoi, mai sunt florile, dar +i fructele, din care se poate pl)m)di o infuzie numai bun) de pus pe goan) insectele iubitoare de frunze +i seva lor. @recem la urm)torii oportuni+ti" viermele sfredelitor, viespea neagra a coac)zului +i agri+ului, du+mani lacomi +i stric)tori de rod +i tufi+uri dragi. , (n acest caz este vorba de un pic mai mult. <ai (nainte de toate trebuie s) m*nuim o agrotehnic) de calitate. S) avem grij) ca umiditatea s/o cump)nim, lumina, ce intr) la l)stari, s) fie +i ea dr)muit) cu rezon. Hrana, s) fie de calitate, din verde,uri culese de prin toate ungherele ogr)zii, numai bune de infuzat +i (mpestri,at laolalt) cu alte bun)t),i. !in a+a minune de tratarisire, arbu+tii sunt viguro+i +i mult mai rezisten,i la atacurile perfide ale d)un)torilor +i bete+ugurilor de tot felul. !in nefericire, se mai (nt*mpl) ca aceste goange nimicitoare s) jinduiasc) la l)stari +i frunze fragede. ;n acest caz, le preg)tim un tain pe m)sura l)comiei lor. Anfuzie din ace de conifere B$%C Dg la $E l ap), ,inute cam o s)pt)m*n), cu varianta C Dg de ace op)rite cu F l ap) fiart), ,inute vreme de G/H zile la

?1

(ntuneric, dar, diluat) apoi, adic) $ l de substan,) (n $E litri de ap) de ploaie sau izvorI +i stropim c*nd doar (ncepe a lega rodul, +i este cat o g)m)lie de ac, imediat dup) ce a desflorit.

-sturoiul
Apoi, mai este -sturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate chiar vampirii, ci +i cle+tarul coac)zului, p)duchii verzi +i galbeni ai agri+ului, +i ei un fel de vampiri+ti de plante, si (nc) mul,i al,i d)un)tori zbur)tori, t*r*tori sau s)lt)re,i. <ixtura se prepara din GE gr. de usturoi pisat, infuzat (n G l de ap), vreo CJ de ore, pe care, diluat), sau nu, o aplic)m prin stropire nu numai la coac)z +i agri+, ci +i la pomii fructiferi sau la culturile de legume. xtractul de usturoi se prepara astfel" $EE gr. usturoi pisat se amesteca cu $ litru de apa. ?)s)m cam $ ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, dup) care o amestec)m, din nou, cu o cantitate mica de apa B&EE ml.I. Repet)m opera,ia, apoi, cele dou) lichide ob,inute le amestec)m +i ad)ugam ap) p*n) la C l. Pentru stropiri se folosesc CGE/&EE ml din acest extract la $E l de ap)Bo g)leat)I. 5ire+te, nu stric) s) ad)ug)m s)pun de cas), ras 6 JE gr, sau lichid 6 C linguri. Acest extract ne ajut) (mpotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg de insecte sug)toare si defoliatoare. Se strope+te seara, sau pe timp noros, la interval de &/G zile. Ac,iunea acestui extract este valabil) at*ta timp c*t nu plou), altminteri va trebui s) repet)m opera,ia imediat dup) ploaie. Suspensie apoasa de usturoi: $EE gr. usturoi pisatK$E l ap). Se amesteca bine, pre, de $E minute. Suspensia se utilizeaz)proasp)t preparat) (mpotriva cle+tarului coac)zului. $E l de suspensie este suficient) pentru o suprafa,) de $EE/$GE mp. Repetam stropirea dup) G/L zile. Concentrat de usturoi" CGE gr usturoi pisatKCGE ap) c)l*ie se toarn) (ntr/un recipient de culoare (nchis) Bsticl), borcanI, se astup) +i se las) $/ $,C s)pt)m*ni la (ntuneric +i cald Bc)mar), dulap de buc)t)rieI. Acest concentrat se poate p)stra timp (ndelungat la (ntuneric +i temperatur) constant). Pentru stropiri, la $E l de ap) se iau (ntre CE +i HE ml, (n func,ie de intensitatea atacului. Pentru o aderare mai sigur) se adaug), dup) cum deja +ti,i, s)pun de cas) BJE gr.I sau lichid BC linguriI. u mai pun +i un c)u+ de cenu+). 1u stric), dimpotriv). :u aceast) minune lupt)m +i (mpotriva putregaiului cenu+iu, p)t)rii frunzelor, rap)nului, ruginii, phytophtorei Bman)I dar +i a fluturelui verzei, urechelni,ei, afidelor +i puricilor, ,*n,arilor, musculi,ei albe, plo+ni,elor, omizilor. S) nu uit)m c) usturoiul este un antibiotic, antifungic +i antiseptic des)v*r+it, d)ruit de 1atura (ns)+i. 2i nu am terminat lunga list) de re,ete din aceast) minune. :u alt) ocazie. :u certitudine.

:itricele
8) plac citricele9 7rozave +i pe deasupra +i foarte s)n)toase. 2tia,i c) zeama de portocal) tope+te gr)simile9 !ivaghez, +tiu. Alt) dat) o s) povestesc despre acest aspect. Acum o s) dest)inui c*teva re,ete ce vor ajuta (n lupta cu d)un)torii din livezi +i gr)dini. Re,eta are ca principal ingredient coaja de la citrice, c)/s portocale, l)m*i, grapefruit sau mandarine, nu conteaz). Mricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolalt). ?e usc)m +i le p)stram (n pungi din h*rtie sau cutii din carton. An momentul (n care ne trebuie (n har,a cu b*zd*ganiile

??

r)ut)cioase le luam +i facem licori veninoase pentru .mnealor. Re,eta $ 6 Avem nevoie de $ Dg de coji date prin ma+ina de tocat BmixerI, le punem (ntr/un borcan sau bidon de &/G l, +i, pe care le acoperim cu & l de ap). Astup)m recipientul +i/l punem la (ntuneric, unde/l ,inem vreo G zile. ?ichidul ad)stat (l strecur)m, resturile se vor stoarce bine, printr/un tifon, sau orice ,es)tur) mai r)ru,). ?icoarea ob,inut) o p)str)m (n sticle, dac) se poate, (nchise la culoare, bine astupate. ;n ajunul (nc)ier)rii lu)m o g)leat) de $E l cu ap) (n care ad)ug)m $EE ml din lichidul parfumat. !iminea,a,p*n) la r)s)rit sau dup) ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii +i arbu+tii fructiferi, culturile de legume, oriunde s/au (ncumetat invadatorii. Re,eta C 6 $EE gr coji de citrice uscate se acoper) cu $ l de ap) cald) +i ,inem mocneala la (ntuneric pre, de & zile, s) se iu,easc). Apoi se amestec) cu (nd*rjire +i se strope+te de purici +i afide. Re,eta &" umplem un borcan de E,G l cu coji de citrice uscate. ;l ad)ug)m la $E l ap) +i l)s)m la pl)m)dit o zi +i o noapte. !iminea,a punem la fiert cam un sfert de or). R)cim, strecur)m +i stropim.

@utunul +i cenu+a
Scoatem din raft re,eta cu praf de tutun +i cenu+)" o parte tutun la doua p)r,i de cenu+), amestec cu care pudr)m, sub,irel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de C/& ori pe sezon cu pauz) de $ s)pt)m*n). 5ire+te c), (nainte de a pom)da, stropim, astfel ca pulberea s) adere ca lumea. Asprava o s)v*r+im la fapt de sear), dup) ce (ntreaga popula,ie zbur)toare folositoare se retrage la odihn). ;n felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de s)lt)re,i" purici, trip+i, acarieni, dar +i cele zburdalnice +i (naripate, care nu mai +tiu ce s) (n,epe ca s)/+i depun) ou)le. 5oile de ceap), sunt +i ele de mare ajutor (n decimarea popula,iei zglobii puricoase +i acarienoase" Aat) cum proced)m" punem (ntr/o c)ldare CEE gr. foi uscate de ceap), pe care le op)rim cu ap) fiart). ?)s)m o zi ca s)/+i revin), dup) care strecuram, (ndoim cu ap) jum)tate/jum)tate +i stropim. ;mpotriva acarianului ro+u, se fac vreo C/& stropiri la r)stimp de G zile. :enu+a 6 una dintre cele mai bune prietene ale gr)dinii, ne ajut) +i (n acest impas. Pentru aceasta se iau $E l de ap) (n care se adaug) C pahare de cenu+), se amestec) +i se las) la ostoit o zi. Apoi, se pune oleac) de s)pun de cas) BJE gr.I sau detergent de vase lichid Bvreo dou) linguriI, +i stropim. 1u v/am spus eu c)/i grozav)/n toate cele90 @omatele. <inunat) cultur)0 S)n)tate pe araci. S)n)tate pentru noi. S)n)tate pentru prietenii no+tri roditori. ;mpotriva diver+ilor d)un)tori sub form) de omizi, larve, acarieni, afide, purici, p)duchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate !up) ce am copilit ro+iile, nu arunc)m verziturile r)mase. 5ie le folosim imediat, fie le punem la uscat +i le p)str)m (n cutii de carton sau pungi de h*rtie, la loc ferit de umezeal). 8om avea nevoie de puterea lor veninoas), care nu e pe voia d)un)torilor atacatori de frunze +i flori ale pomilor si arbu+tilor fructiferi, dar +i ale legumelor. A+adar, verdea,a tomatelor Bplanta este musai s) fie s)n)toas), fire+teI fie ca e uscata fie ca e crud), va fi tocat) +i folosit) astfel" J Dg de plant) verde sau E,G Dg de plant) uscat) se va fierbe (n $E l de ap) timp de jum)tate de or) la foc molcom. Se las) la r)cit, se strecoar) +i folosim o m)sur) de lichid ucig)tor la trei m)suri de ap), la care ad)ug)m ni+te s)pun de cas) sau

?3

detergent de vase, consider*nd JE gr de s)pun sau C linguri de detergent la $E l de fiertur) Sau" J Dg de plant) verde sau JEE gr plant) uscat), o vom l)sa (n ap) c)l*ie pre, de o zi +i/o noapte, apoi o punem la fiert cam CE/CG de minute, strecur)m, stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le (mpr)+tiem pe sub arbu+tii, pomii fructiferi, sau printre r*ndurile brazdelor pe care le avem. Solu,ia ob,inut) se dilueaz) $"& Bo parte de solu,ie in trei p)r,i ap)I la care se adaug) JE gr s)pun de cas) sau o lingur) de detergent lichid de vase K un pahar de cenu+). ?a fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coac)zi +i agri+i, gonind de la ei viespile galben) +i neagr), care le vat)m). ?a urma urmelor de ce nu am (mbina pl)cutul cu utilul90 ?)starii%vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substan,ele (nmagazinate (n seva lor ajut) s) p)str)m gradina de legume +i livada curate +i s)n)toase. !up) ce culegem bun)tate de barabule +i le ad)postim la loc de cinste (n m)runtaiele beciurilor nu vom l)sa de izbeli+te bun)tate de vreji. Singura grij) va fi aceea, ca ace+ti vreji, l)stari, s) fie s)n)to+i, neataca,i de vreo ciuperc) sau v)t)m)tori neprieteno+i. ;i vom pune la uscat, (i vom m)run,i +i pune la p)strare (n cutii de carton sau pungi din h*rtie +i/i scoatem la iveal), s)/+i fac) treaba, (n prim)var). :um proced)m" $,C Dg. de mas) verde sau LEE/FEE gr. uscat), se las) la infuzat pre, de &/J ore (n $E l de ap) c)ldu,). Apoi se strecoar), se adaug) s)pun de cas) sau lichid +i, op,ional , un pahar de cenu+). Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor. ste o arm) puternic) (n lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculi,ei albe. Pentru partea a doua, va astept maine0 !octorul de pomi" retete impotriva f)in)rii Bcoac)z, agri+,etc.I #C%&' !octorul de pomi" curse si momeli #&%&' -n alt gradinar iscusit in experiente a mesterit o licoare cu plante aflate la indemana cu rezultate grozave. Am sa o las pe 4randusa sa ne spuna experienta reusita impotriva musculitei albe si a altor lighioane nefaste din gradina"

Ansecticid bio
:um in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de insecticid. </am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai stiam cu ce sa dau. Am inceput cu macerat de urzica, apoi cu macerat de urzica si vetrice, apoi am mai dat cu solutie de ardei iute si sapun si tot asa, doamna musculita se inmultea fara sa fie afectata cu ceva. 8orbind cu oameni dragi sufletului meu si care sunt interesati de tot ce e nou, m/ am hotarat sa fac un macerat din mai multe plante care sunt antiparazitare si care contin uleiuri volatile. <aceratul contine " 5runze si copili de rosii" contin cantitati mari de alcaloizi si glico/alcaloizi care au efecte antifungice si insecticide. 4usuioc " contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice,

?@

tanin si ulei volatil cu continut ridicat de estragol, cineol, linalol. :imbru" partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de litiu. <arar" contine ulei volatil in frunze in proportie de C,G / JN si in fructe de &/LN. -leiul volatil este format in proportie de JE/LEN din carvona. <ararul este bogat in potasiu,sulf,sodiu,vit.A, 4,:. 1uc" frunzele de nuc contin iod si juglona. :raite" stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si antiparazitare. !in aceste plante am pus" H/F 5R-1O ! RMSA $GE 7R ! :A<4RG A15?MR S: 1@ ! <ARAR GE ! 7RA< ! 4-S-AM: JE ! 5R-1O ! 1-: JE ! 5R-1O ! :RAA@ ?e/am maruntit si le/am bagat pe toate intr/un bidon de $E l. Am pus L l de apa peste am pus dopul sticlei si am lasat sticla la soare J zile. Am guliile puse in doua parcele diferite si duminica am stropit doar o parcela si le/am pudrat cu cenusa. ?uni mare mirare pe parcela nestropita se desfatau doamnele nu aveau nici o problema dar parcela stropita era curata si guliile se desfatau la soare. Pana in aceasta dimineata nu au aparut musculite si sper sa nu mai apara, dar azi o sa reiau stropirea. !aca cineva o sa/l folosesca, daca vrea si poate sa lase un feedbacD la aceasta postare despre el. P.S. Acest insecticid este si ingrasamant foliar, in cateva zile guliile si/au dublat frunzele."I !aca aveti vreo licoare utila in gradina ar fi grozav sa o impartasiti cu noi gradinari impatimiti in gradinaritul ecologic.
@rimite,i prin e/mailPosta,i pe blog0!istribui,i pe @Pitter!istribui,i pe 5acebooD@rimitei c)tre Pinterest

Spor la treaba si succes in tot ceea ce faceti0

-n comentariu"
$. gherghescu gabrielCL august CE$&, $C"CG bravo succes

0ratamente naturale
6eb

#
?E

Tratamente naturale in gradina pe balcon si pe terasa

ardei-i8 emedii naturale !ratamentele plantelor "n cas#, "n gr#din# i pe balcon se fac folosind produse naturale, ecologice$ Dac# atacul para%iilor i bolilor este "n fa%# incipient# poate fi controlat folosind remedii naturale$ &n categoria remediilor naturale intr# produsele pe ba%# de plante, care aplicate corespun%#tor au o eficien# ridicat# mai ales dac# sunt preparate i aplicate corespun%#tor$ '(anta)ul folosirii acestor produse este c# de cele mai multe ori au cost %ero, nu poluea%# mediul "ncon)ur#tor i mai ales nu sunt to*ice pentru om i animale$ 'ceste preparate sunt decoctul, e*tractul, infu%ia i maceratul$ Decoctul se prepar# l#s+nd "n ap# rece plantele ,- de ore, dup# care se "nc#l%esc p+n# aproape de temperatura de fierbere$ E*tractul de plante se prepar# l#s+nd ierburile "n ap# la temperatura mediuluiambient circa . %ile$ Infu%iile se prepar# (#rs+nd ap# fierbinte peste ierburi, care se las# la macerat cel puin o %i$ Maceratul se obine ferment+nd ierburile "n ap# de ploaie dou# trei %ile sau mai mult/ se poate folosi c+nd procesul de fermentaie s0a "ncheiat i apa are culoare "nchis#$ Infu%iile,

afide-paduchi decoctul,maceratul, e*tractul se prepar# folosind ierburi i plante care cresc "n natur# i care practic nu cost# nimic$ 'ceste plante sunt1 usturoiul, pelinul, coada calului, feriga, ur%ica, tabacul, ardei iute, i mai sunt i altele dar acestea sunt cele mai folosite$ 2sturoiul poate fi folosit ca insecticid eficient, i chiar ca antibacterian i fungicid$ 3elinul, are efect ca antibiotic natural i insecticid$ Coada calului are un efect fungicid i insecticid, a)ut# la eliminarea insectelor i ine la distan # bolile fungicide$ Feriga se folosete la tratarea ruginii, a p#duchilor i a insectelor$ Frun%ele pot fi folosite i la mulcirea solului$

?D

2r%ica este probabil una dintre cele mai utili%ate la combaterea natural# a bolilor i d#un#torilor$ Datorit# coninutului ridicat de acid formic ine departe insectele, dar are efete po%iti(e i la combaterea bolilor fungicide i bacteriene$ !abacul, datorit# coninutului ridicat de nicotin#, se utili%ea%# ca "nlocuitor al produselor chimice de sinte%#$ 4e recomand# folosirea locali%at#, poate a(ea efecte negati(e asupra albinelor$ 'rdeiul iute poate fi folosit cu efecte forte bune la combaterea insectelor i a afidelor$ 5a culti(area legumelor pe spaii mici, aceste plante sunt folosite cu succes "n tratarea bolilor i d#un#torilor$ 'gricultura biologic# "n mare parte are la ba%# cunoaterea propriet#ilor acestor plante i folosirea lor pentru a ine departe bolile i d#un#torii$
About t/ese ads Ads by Media <ie3erAd =ptions Ads by Media <ie3erAd =ptions

?C