Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
2014 Revista presei maghiare 03

2014 Revista presei maghiare 03

Ratings: (0)|Views: 158|Likes:
Published by Dan Tanasă

More info:

Published by: Dan Tanasă on Feb 27, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/01/2014

pdf

text

original

 
Revista Presei Maghiare, Nr. 03 / 01-15.02.2014
 1/7
Centrul European de Studii Covasna
 – 
 Harghita Revista Presei Maghiare Nr. 03 / 01-15.02.2014
 
L-au comemorat pe Wass Albert
Wass Albert, scriitor maghiar din Transilvania, considerat şi astă
zi de puterea român
ă
 drept criminal de r 
ă
zboi, a fost comemorat sâmb
ă
t
ă
 sear 
ă
, în Sala Elisabeta din Târgu Secuiesc, în
organizarea Mişcă
rii de Tineret 64 de Comitate (HVIM). Serata memorial
ă
 a fost deschis
ă
 de Beke Timea, care a recitat o poezie semnat
ă
 de Remenyik Sandor, dup
ă
 care cei aproximativ 100 de
 participanţ
i au vizionat filmul-portret despre Wass Albert, cu durata de 50 minute, rulat, în ianuarie 1998, din îns
ărcinarea postului Duna TV, de redactorul Maksay Agnes, regizorul Marius Tabacu şi
operatorul Koto Zsolt. Realizatorii filmului l-au contactat pe scrii
tor cu puţin timp înainte de încetarea sa din viaţă
, la domiciliul s
ău din SUA. Sciitorul a povestit despre viaţa, operele sale şi dragostea sa faţă
 de propriul p
ă
mânt natal. Filmul-
 portret vorbeşte şi despre viaţa literară
 contemporan
ă
 din Transilvania. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7109 din 03.02.2014
Istoricul Marius Diaconescu despre cine pe cine a asuprit în Transilvania / Adev
ă
ruri despre istoria românilor
In 1918, românii s-
au unit nu numai cu românii, ci şi cu o mulţime de maghiari, germani şi
 
alte etnii. In cazul maghiarilor, aceştia veneau după
 o istorie de un mileniu, în care constituiser 
ă
 clasa conduc
ă
toare în Transilvania. Cum au ar 
ă
tat cei 1.000 de ani pentru români? Masacre, nedrept
ăţi strigă
toare la cer, împilare
şi maghiarizare? Sau im
 pozite de 2%, evitarea taxelor,
libertate de mişcare şi români putred de bogaţi, cum indică
 
Marius Diaconescu, istoric şi profesor la
Facultatea de Istorie din Bucuresti, intr-un interviu pentru ziare.com?
- Ne-au subjugat maghiarii timp de o mie de ani?
- Da, marele mit al asupririi permanente a românilor de c
ă
tre maghiari. Poate pentru secolele XVIII-
XIX e puţin adevă
rat, dar pentru Evul Mediu propriu zis, secolele XIII, XIV, XV, despre
care avem documente mai multe, este greşit. In primul rând, până
 în acest moment nu s-a
făcut
 o analiz
ă
 clar 
ă: ce obligaţii au ţăranii români, ce obligaţii au ţă
ranii maghiari. In 2012 am publicat un volum de documente istorice din regiunea S
ătmarului. Sunt nişte registre din 1569
-1570, cu
obligaţiile ţă
ranilor pe fiecare s
at, 1.500 de familii. Si ce am constatat? Românii, cel puţin la 1560, o
duceau mai bine ca maghiarii. De ce? Românii
 plăteau
 
mai puţine impozite. Satele româneşti se
întemeiau dup
ă
 dreptul românesc.
In funcţie de cum se întemeia satul, aşa se percepeau dă
rile. Asta e valabil în Evul Mediu propriu zis. In secolul XVII, s-au uniformizat sistemele. Români
 plăteau
 de
obicei cincizecimea din oi. Principala ocupaţie a românilor din Transilvania era creşterea oilor.
Rareori îi g
ă
sim în documentele de epoc
ă
 cu alt
ă
 
ocupaţie. Deci a cin
cizecea parte, 2%, ceea ce e
foarte puţin.
 
- Doar atât? M 
ă
 gândesc la impozitele de azi.
- O oaie din 50. Dac
ă
 
creşteau porci, dă
deau zeciuiala din porci, dac
ă
 
ă
ceau vin, d
ă
deau a zecea parte din vin. Dac
ă
 îns
ă
 mergem în satul vecin maghiar, s
ă
 
zicem în Lunca Someşului, iobagul maghiar da a zecea parte bisericii catolice, şi încă
 o zecime c
ă
tre st
ăpânul moşiei.
 
Ştiţi
 de ce s-au al
ă
turat românii r 
ăscoalei ţă
ăneşti de la Bobâlna, în 1437? Primii răsculaţi au fost maghiarii. La ţă
ranii maghiari se percepea dijma bisericeasc
ă, pe care o strângeau preoţii. Insă
 în 1437, episcopul Transilvaniei a cerut s
ă
 se pl
ă
teasc
ă
 dijma în bani, nu în produse.
Ţă
ranii au zis c
ă
 nu  pl
ătesc şi s
-au r 
ă
sculat.
- Grev
ă
 fiscal 
ă
 a fost?
 
Revista Presei Maghiare, Nr. 03 / 01-15.02.2014
 2/7
- Da. Maghiarilor li s-au al
ăturat ulterior şi românii, din spirit de turmă
. Prima c
ă
 petenie a
ă
scoalei a fost un ungur, Anton cel Mare. Dac
ă
 ne uit
ăm la relaţia dintre nobil şi iobag, atunci
trebuie s
ă
 interpret
ăm şi din perspectiva stă
 pânului: dac
ă
 
moşia e pustie, nu e lucrat
 p
ământul şi nu
am de unde s
ă
 
iau zeciuiala, cincizecimea sau alte obligaţii. De asta are nobilul tot interesul să
 aduc
ă
 
iobagi pe moşie şi să
 
le asigure tuturor supuşilor un minim de necesităţi.
-
 Iobagii nu erau legaţi de glie la momentul respectiv?
 
- Asta apare târziu, la 1514. Pân
ă
 
atunci, iobagii se puteau muta pe o alta moşie, după
 ce
îşi
 
achitau obligaţiile faţă
 de vechiul
stăpân
.
Era o concurenţă
 între nobili s
ă
 aduc
ă
 
iobagi pe moşiile
lor. Dac
ă
 cumva st
ăpânul moşiei schimba regulile, ei aveau tendinţa să
 plece. V
ă
 dau un exemplu din F
ă
g
ăraşul secolului XVIII. După
 1700 a fost st
ă
 pânire austriac
ă
. Cu
spirit nemţesc, încep să
 
înscrie în registre fiecare suflet, cu obligaţiile fiscale. Si ce au constatat: că
 
românii au un obicei prost. Stau câţiva ani
 în F
ă
g
ăraş, apoi trec peste munte în Tara Românească
, unde se declar 
ă
 
nou veniţi şi sunt scutiţi de obligaţii câţiva ani, apoi când vine să
-i impoziteze voievodul român, trec înapoi în regiunea F
ă
g
ăraşului, se stabilesc în alt sat decât cel de unde au
 ple
cat şi declară
 c
ă
 
sunt veniţi din Tara Românească. Nemţii, austriecii, s
-au prins de asta.
-
 Au existat pe atunci români bogaţi? Puteau prospera?
 
- V
ă
 spun un nume: Iancu de Hunedoara. Român la origine, cu tat
ă
 
român şi mamă
 unguroaic
ă, dar el se ţinea de
român. Pân
ă
 la 1438, apare în documente cu numele de Ioan Românul. Nu ascundea deloc. Nu a ascuns nici dup
ă
 aceea, când a ajuns în vârful ierarhiei, dar era
aşa de cunoscut după
 1438 încât nu mai era nevoie s
ă
 
fie diferenţiat prin Ioan Românul şi i se zice
a Iancu de Hunedoara.
- A fost într-adev
ă
r putred de bogat?
- Pân
ă
 
la finalul vieţii a ajuns cel mai bogat om din Ungaria.
 
După
 ce a ajuns guvernator al Ungariei,
după
 1446, s-
a prevalat de absolut toate privilegiile posibile, de toate avantajele funcţiei sale, şi a pus mâna pe tot ce se putea, iar în jur de 1450 era cel mai bogat om din Ungaria. Această
  putere economic
ă
, practic, a constituit baza economic
ă
 
şi socială
 care l-a adus pân
ă
 la urma pe fiul sau Matei Corvin pe tronul Ungariei. În secolul XVI se
uniformizează
 sistemul de d
ări şi putem spune că
 într-adev
ăr e o viaţă
 mai
grea. Creşte populaţia, pământul e acelaşi, creşte şi numă
rul st
ă
 pânilor. Automat, nivelul de trai scade. Lovitura de gratie au primit-
o ţă
ranii când, datorit
ă
 barocului, care înse
amnă
 
eleganţă, fast şi lux pentru nobilime, pentru ţă
rani e dec
ă
dere total
ă, aproape. Putem vorbi de o asuprire a ţă
ranilor
mai ales în secolele XVII şi XVIII.
- Tensiuni interetnice au existat în perioada medieval 
ă
?
- Pentru secolele XIV-XV nu. Au fost r 
are situaţiile în care se certa o comunitate română
 dintr-un sat cu una de maghiari dintr-un târg. In secolul XVIII, acest binom român-ungur este evident.
Ştiţi
 de ce? Au avut grij
ă
 austriecii de asta. Austriecii au folosit aceast
ă
 antipatie româno-maghiar 
ă
 pentru a-i controla pe maghiari.
- În aceast 
ă
 perioad 
ă
 medieval 
ă
 
 şi premoderna a existat un caracter sistematic al asupririi
mitologice maghiare?
-
Este o abordare greşită, o ancorare în clişee negative. Disputele politice în jurul românilor
apar
după
 1790, odat
ă
 
cu mişcarea Supplex Libellus Valachorum, în care românii, copiind şi alte
modele din Europa, îi înainteaz
ă
 
împăratului
 un memoriu prin care cer s
ă
 
fie recunoscuţi ca naţiune
 politic
ă
. Nu putem vorbi de asuprire sistematic
ă
 
în relaţia maghiar 
-româ
n. Cel care vorbeşte de aşa ceva susţine un neadevă
r.
- În concluzie: a existat în Transilvania o asuprire maghiar 
ă
 de 1000 de ani?
-
 Noi, românii, am fost oropsiţi politic, dar nu economic.
 maghiarii au fost st
ă
 pâni timp de 1000 de ani în Transilvania e una, îns
ă
 au fost st
ă
 pâni doar politic. Asta nu înseamn
ă
 c
ă
 au dus o  politic
ă
 antiromâneasc
ă
.
Suntem predispuşi să
 generaliz
ăm situaţii individuale din secolele XVII
-XVIII în toat
ă
 istoria de 1000 de ani. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 23 din 04.02.2014
 
Revista Presei Maghiare, Nr. 03 / 01-15.02.2014
 3/7
Proiectele UDMR pentru sesiunea de prim
ă
var
ă
 
/ Modificarea constituţiei şi
autonomia
In cadrul sesiunii parlamentare care a început ieri, UDMR va înainta inclusiv proiectul  privind autonomia de pe P
ă
mântul Secuiesc. In urm
ă
toarele luni, uniunea se va axa pe modificarea
constituţiei şi adoptarea de că
tre parlament a proiectelor de lege elaborate - a declarat Borbely
Laszlo, vicepreşedintele politic.
 Borbely a precizat: anul trecut, pe parcursul redact
ă
rii modific
ă
rilor aduse legii fundamentale, au
fost adoptate câteva prevederi importante în privinţa comunităţii maghiare, cum
sunt, de exemplu, utilizarea liber 
ă
 
a simbolurilor naţionale şi principiul autonomiei culturale. Una
din priorit
ăţile UDMR este ca acestea să
 fi incluse în proiectul final, disputa pe marginea acestuia fiind demarat
ă
 
acum. Uniunea nu renunţă
 nici la ideea ca legea fundamental
ă
 s
ă
 asigure
 posibilitatea înfiinţă
rii regiunilor cu statut special, propunerea fiind respins
ă
 anul trecut de comisia
de redactare a constituţiei.
 Referitor la proiectul vizând autonomia de pe P
ământul Secuiesc, Borbely a menţionat: în
aprecierea sa este foarte important ca acesta s
ă
 
fie cunoscut şi de români, şi să
 nu fie m
ă
turat de pe mas
ă
 f 
ă
ă
 s
ă
 fie citit. Tocmai pentru acest motiv, UDMR li se va adresa nu numai politicienilor, ci
şi opiniei publice române, vrea să
 conving
ă
 oamenii c
ă
 autonomia nu se îndreapt
ă
 împotriva nim
ă
nui, nu sunt motive pentru care ar trebui s
ă
 
existe temeri faţă
 de ea. Proiectul de autonomie elaborat de uniune nu a fost dat deocamdat
ă
 publicit
ăţii, deşi a fost promis, mai întâi pentru sfârşitul lui decembrie, apoi pentru sfârşitul ianuarie, că
 proiectul va fi supus dezbaterii publice. In opinia lui Borbely, exist
ă
 pericolul ca parlamentul s
ă
-
l ţină
 închis într-un sertar, îns
ă
 tot îl vor înainta. UDMR
nu a renunţat nici la adoptarea legii minoritare care reglementează
 autonomia cultural
ă
 
şi care zace
înc
ă
 
din 2005 în parlament. Prin celelalte iniţiative legislative, uniunea ar reglementa drepturile
lingvistice minoritare în cadrul si
stemului sanitar şi în justiţie.
 Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7110 din 04.02.2014
Ceea ce permite proiectul constituţiei / Autoorganizarea şi utilizarea simbolurilor
 
Regiunile tradiţionale se pot organiza în subunităţi administrative în cadrul viitoa
relor regiuni: comisia parlamentar 
ă
 special
ă
, îns
ă
rcinat
ă
 cu elaborarea proiectului de revizuire a
constituţiei, a adoptat propunerea înaintată
 de UDMR. Proiectul a fost finalizat ieri, fiind votat în unanimitate dup
ă
 ce Partidul Democrat Liberal (PDL) a p
ă
ă
sit sala. Este inclus
ă
 
în proiectul constituţiei şi prevederea potrivit că
reia minorit
ăţile naţionale îşi  pot folosi liber, pe teren privat, dar şi în spaţiu public, simbolurile naţionale referitoare la identitatea
lor etnic
ă
, lingvistic
ă
 
şi confesională, deşi consiliul legislativ român (format din specialişti) a
 propus eliminarea acestui drept -
a anunţat Mate Andras, lider de fracţiune, membru UDMR al
comisiei de redactare a proiectului, în opinia c
ă
ruia, din punctul de vedere al maghiarimii s-a înregi
strat un progres faţă
 de prima variant
ă
 a textului redactat în iunie anul trecut. Cu ocazia votului din iunie, Mate Andras s-
a abţinut,
 îns
ă
 de data aceasta a votat proiectul,
 printre aspectele pozitive ale acestuia pomenind de recunoaşterea rolului îndepl
init de minorit
ăţile naţionale în întemeierea statului român, permiterea utiliză
rii libere de c
ă
tre acestea a simbolurilor
naţionale, precum şi înfiinţarea unor organisme decizionale şi executive cu atribuţii ce vizează
 
menţinerea identităţii lor.
 Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7111 din 05.02.2014, autor Demeter J. Ildiko
Florea discrimineaz
ă
 
Dorin Florea, primarul din Târgu Mureş, a fost amendat cu 8.000 de lei de Consiliul  Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru nesoluţionarea inscripţi
on
ă
rii bilingve a
şcolilor din municipiu. Edilul a fost atenţionat anterior asupra acestei obligaţii, fiind amendat doar
în urma nerespect
ării somaţiei. Plângerea împotriva primarului a fost depusă
 
de Mişcarea
Angajament Civil (CEMO). România consider 
ă
 c
ă
 politica minoritar 
ă
 pe care o aplic
ă
 este una

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->