Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Coasta de Argint anul I, nr. 5, 24 mai 1928

Coasta de Argint anul I, nr. 5, 24 mai 1928

Ratings: (0)|Views: 7 |Likes:
Published by romulus13
periodic interbelic, Cadrilaterul, sudul Dobrogii, Balcic, etc. Pamant romanesc instrainat.
periodic interbelic, Cadrilaterul, sudul Dobrogii, Balcic, etc. Pamant romanesc instrainat.

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: romulus13 on Feb 28, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/28/2014

pdf

text

original

 
Ilnul
I.
No.
5.
1
Director,
OCTAVIAN
MO5ESCU
RedaCtia
si
Ad-tratia
Vasile
Lascar
N2
BALCFC'
Abonament anuar.200
Iei
Troith
3
lel
Jol
24 Malu
1928
Ziarul
cultural
al
Univer,sitälii
libere
din
Bal
cic
ERMIZEEBSEMECEMWEINZISEZEAM
WrilEMNIESEMIMZEWEIV",-
i
it
a
.
Theodorescu-Sion.
S'a
ales
o zi
In
plina
p,imayara,
cu ruguri
de flori si
boare miresmata
Pe
cultni,
pentru a
fi
Inchinata acelor cari prin
jettfa
for
anonima
'ne-a
dat
ritm
nou de viata
si
de
libertate. Si'n
aceasta
zi, muiata
parcäin
melanlii
de
epopee, intreaga
natura revasita
odinioara
de
-viforul
rasboiului,
pulseaza
ha-
valnic
In
jurul nostru, se aprinde:
puternit
In
,jarol
rozelor,
se
improspäteaza din izvoarele
pamântului,
mvarsa
soare
pretutindeni
si
In
ämurguri
fsi
intinde
cerul
instelat,
ca
si cum Mm'c nu
sa
intâmplat, ca
si cum nimeni
nu
s'a
deSprins,
dintre
hoi.
Numai
din
lumea umbrelor eroice, ajung
'Ana
la noi
ecomi
epice
ale vrerhurilor topite
In
foc
i
fer,
Iii
sufletele noastre
prind ac.:ente
lirice si
In lumina amintirilor se
incheaga
toata
epoca
de
entuziasm
si
de durere,
de
Infrângere
si
de
isbanda.
freamatul-
acesta
de amintiri
duioase,
curn
sa hu
ne
r
sipim
sufletele rioastre
intr'o profunda adorare pentru
vizionarii
ha- lucinati
ai
victoriei,
când astazi fiecare
suflet
e
un imn
de slava,
fiecare
gaud
o
lumina
sacra
pe
mormintele acelora
cari
s'au
Stins
departe
de
caminul
lor,
prin santurile mortii, dar
si ale biruintii. Ziva
eroi,or
nu
e
o
zi a
justitiei
umana,-
In
care
trebue
sa
se
desbata
procese
de
constiintä
Sau
Sa
se deslantuie
vreun
ful-
gerator
rethizitoriu
Impotriva-
acelor
cari_
au
star-nit
razboiul
de
ieri, ,
Nu este
nici zi
cernita,
in
care zabrarricul mortii sa fluture
deasupra noastra,
o
zi
strabatuta
de jale
si
cântece
de
ingropaciune. Ziva
eroilor,
e
pe
deaparte
o zi
de
reculegere morala pentru
noi
mostenitorii
yeseli
Ai
victoriei de
ieri,
pe
dealtä
parte ziva
de azi se
contureaza
In
linii
Mari,
se
desfAsoara
In
maretii
nebanuite care
patrund
dincolo de
hotarele
de
shge
ale fiecarui nearh.
Prin
simbolul jertfei
supreme, ziva
eroilor
e
o
zi
de
revarsäri
de
balade
a
infregului neam omenesc Caci
fiecare
popor
1Si
are
eroii
lui,
porniti
In
focul bataliilor
cji
aceiasi frântura
de
doina
de-acasa,
cu
aceleasi- lacr me
pentru mamele lasate
in
urma,
cu
aceléasi_flori
date
lor
de logodnicele gredincioase,
cu
acelas dor
sa-si
apere pamantul
tarii
lor.
De
ce
atunci sa
avem
ura pentru
ai
lor si
iubire numai pentru.
ai
nostri
?
Iii
-capitala Frantei,
sub
monumentalul
arc
de triumf
din
Place
de
L'Etoille, popolul francez si-a
ingropat
eroul
necunoscut
la
Capataiù1
caruia
arde intotdeauna
flacara
recunostintei eterne.
Si
aColo,
nu
odata, mi-a
fost
dat sa
vad pe
sburatorul
teufon, care
odinioara
set-liana
moarte
deasuprä
Parisului,
descoperin-,
dri-Se
criptei
evocatoare
de vitejii si nu
odata
mi-a fost dat
sa
gasesc
pe
o
frumoasa
Brunhilda din
tara
Rinului Iânga
lespedea
acoperita
de flori
din tOate
tarile
si
aduse
acolo
de
tòate $i-atunci
am
inteles rostul acestui
monument
asezat
In
inima
Parisului.
Srib
marmora alba
nu se
afla
eroul
francez,
ci
simbolul epic
al
supremei
jertfei
omenesti.
Fie
caacestsùbiim
simbol
al
omenirii
sa
fie si
un
Simbol
al.
pacei
de mâine. Fie
ca
din
aceste jertfe sa
se
Inalte un
nou
templu,
cu
alte
credinte
i
cu alti
preoti, sub
a
carui
bolti a
räsune
in
larg
orgele
In
psalui
de
preamarire
Srn
ziva eroilor,
In
atest
templu
al
omenirii Infratita,
sa
cântam laolaltd
tin imn
nou, un
imn
de sláva
si
de bucurie, irn- nul
pacei
universale.
_Octavian
Mofescil.
www.dacoromanica.ro
 
a
COASTA
de
ARGINT"
PAG
II
Flora
Coastei
de
Argint
la Cluj
Cum era
ai
firesc,
natura-
liatii
au fost-
cei
dintai.
care
aa
desaoPerit minuni'e indras- netului
Cap
Caliaara
ai
ale
Incantatoruan
golf dela
BA-.
cic,
cercetandu
i
Flora bogata vegetatia
de un
colarit
de-
osebit
de
obianuita
infatiaare
a
vegetatiei noastre
.
din
Ro.
mania.
Dupa activitatea de pioner
a
cercetatorului
Mur-
i
goci nasul
de pie memorie al
denumirei atat
de
potrivite: Coasta de
Argint,
s'au
pe- rindat
unul
carp
altul
toti
botaniatii
noatrii prin ceste fermecatoare plaiuri,
.strangand
ca
albina
harnica
podoabele rare
ai
interesante
ale Fiorei din acest tinut. lnzepe
d-1
Petrescu
dela
Iasi,
urmeaza
d-1
Prodan
dela
Citij cu
o
stäruintä
deosebita Pantu
dela
Bucureati, intovargaiti de alti cercetatori
ai
florei roma-, ne. Era deci
firesc,
ca
sa,
pele- rineze pe täramurile :scaldate
in
soare
ai
valurile
Mara dela
Cavarna, Çaliacra,
Balcic
ai
Ecrene
ai
,reprezentantii
Mu- zeului
ai
ai
Qrádini
botanice dela Universitatea
din Cluj.
Noi
ne
angajasem doar,
sä publicgm
in
opul nosfru ra Romanie exsiccta"
pe
rand toate
spectile
noui,
criti-
ce,
sau rare ale
Florei
româ
neati.
Si
care tinut
ar
fi
putut
furniza
un
numir
mai mare de
comma
floristice specialia tilor de acasa
ai
din
lumea
largaa
de
cat chiar
aceasta
Coasta
de
A
rgint?
In
interva-
luri
scurte au
vizitat
aceasta regiune
directorul Borza, con- servatorul
Niaradi,
aSistentul
Pop,-
aeful
*de
culturi
Garner, studiind dupa
rnetode.1.e
noui
fitosociologice vegetatia stepe-
lor,
pidurilor,
ogoarelor
mlaatinilor,
impreunä
Cu
a ni-
sipurilor
din Dobrogea nouä,
colectand
un
matelial
irnens
foarte valoros
pentru
pu-
blicatia
Ftora
Romaniae
exsi-
ccata":
Dar
pe un
naturalist' adeva
rat nu
1
multumesc numai
mu miile
Ingramadite
In
ierbare, preparate
In
fuga calätoriilor
ai
exeursiilor, studiate
de tot
filgitiv
numai
la
fata Pentru
ca sä cunoati
deplin
o
specie,
este nevoe sa
;
studiezi pe langä
caracterde
morfo-
logice
ale
unui
.numar
cat
mai
mare de indivizi,
i
viata
ei,
sà
o
observe
in
toate
fazele de
vegetatie, sa urmäreati
cu
atentie
cum se
comporti
acea- sta planta
in
atte conditii decal
celea
ale
locului
natal,
ale
statiunii naturale.
Este ne
cesar
sa supui
planta
la
cul-
turi
In
medii
ai
conciftii
varia-
te pentru
ca sa cunoati cara- cterele de
adaptiune
ale indi-
vizaor,
deosebindu-re
b'ne
de
caracterele
permanente
stabile invariabile ale
speCiei.'
Pentru aceea
am
cautat
sa
adueem depe Coasta
de
Ar- gint
toate
speciile de plante
ca
fiori
In
noua noastra
Bo-
tanica,
observandu
le
aci
in
toate
faaele
desvoltarii
lot. Studii
de acest
fel
motiveaza
doara
in
primul rand
siantele
mari,
pe
care
ai
le
dau
toate
neamurile culte, de
_a
Infanta
fi Intretin
cu
cheltueli
atat
de
considerabile gradini
botanice.
Prof.
D:r
Al.
Borza
(Clua
Dar rostul
gractinitor
botanice
mai
este
i
acela,-casa
Impar-
taseasca
cunoatinti din toate domeniile
batancei
studenti-
lox
i.
publicului
mare.
Printre aceste Indatoriri
esta
Si
aceea,
de a
Infatisa
grupate
la un loc,
plantele
caracteristice
di-
feritelor regiuni
geografice.
Se
poate
de
fapt
inchipui
o
pró-
blema
mai
frumoasa
de ras-
panaire
a
cultarii
tiintifice
in
paturile
largi ale publicului inteligent,
deck
aceea,
de
a
grupa
la un loc
plantele
Coa-
stei
de
&Tint
Inteo
Gradina
botanica,
care este vizitata
an de
an de
zeci de
mii
de
stu-
denti
t
intelectuali din
tam intreagg,ai
dea
face
cuno- scuta aceasta minunata
frora
ai
acelora, carom najloacele banesti sau alte Imprejurari
nu le
ingadue,
sä viziteze
Ta-
ra de
ferii
i
poveati, care
e-
ste
aceastä dunga de uscat
ai
mare, imbratisate
cu
patirna?
In
sectia geografica
am
con-
struit
o
stâncarie de calcar,
in
loaul
ceL
mai
cald
al
Gra-
dinii, pe
o
panta expusa
soa- retui de miazazi.
0
dispozaie arcuata
a
acestei
statical-a
concentreaza,
ca
intr'o
aria-
re,
toata dogoarea
zilelor de vara,
adunand
i
razele de lumina
ce
se reflecteaza
de
pe
stancile.
albe,
facand
ca
intreaga
aegetatie'
plantata
In
crapaturile
acestei
stancarii, sa
se
scalde
'In
betaugul cal- durii
i
lumina care-i sunt necesare
i
prielnice. La
pal*
Coastei
de Ar-
gipt"
dm
a-Mina
botanica
a
Universitatii clujene se rasfata
Mainte
de toate
un
boschet
de smochini, elementul lemnos
de
,obarsie mediterana
cel
mai
caracteristic
ai
mai
util.
Alaturi sta
iazomia
dobrogea-
na
(Iasminium
fruticans), iar
prin
nisipul ingrámadit aerpu-
esc vitele
unei
mici
cucurbi-
tacee,
plesnitoarea (Ecbalium
elaterium).
Adesea surprinzi
aci
vizitatori
care atingand fruatele cat
un ou de
Porumb
ale.acestei
plante,
fac ca
fruc-
tut
sa
se
rupa depe
vita
ai
sa arunce de
parte semintele
amestezate
cu un
lichict;
ce
este eliminat pe
orificiul ales-
chia.
Dinteun
colt
al
stanca-
riei
ne
zimbesc
florae de
1Pe
ganum Harmala,
ant
de
abun-
denta
pe
coastele
Balcicului,
cu
rostari
ve.,:hi
In
chnimática paporului
aurcesc.
In
lungi
fi-
re
atarna
peste
stanci
cirnbr:- aorta
balcanic (Tymus
carno- sulus)
cu
frunze
midi
ciliate
la
baza
ai
flatice'e
ioii,
ce
raspandesc mirosu earacteris-
tic
pentru cunbrut
de
camp
ai
gradina.
E
interesant
cum se
mlactiaza
Mete
ai
se ata- aeaza
la
t
:ate depresiunile stancia cautând probabil
sa
pi-atria
cat
mai
mult
din cal- dura reflectata
de ele. Bujorii
(Paeonia
tenuifolia),
podoaba
cea
mai
stra'
ucitä
a
platoului dela
Caliacra, sunt
repreien
tali
plan
câteva exemplare
frunioase, ce
imbraca
prirnáva-
ra
haina pompoasa
a
floriler Tufa
spinoasO,
numitá
ai
de
popor päliur (Paliurus
spina Cristi),
sta
amenintatoa-
re infra n
colt
al
grupului
Coastei de
Argint.
Compozee-
le
bine
mirositoare:
Achil
ma
Vaadasii, Chrysanthemum millefoliatum
i
2ltele
Impo-
dobesc
zimturile standariei,
eland
vizitatorilor
o
idee justa de miresmele care
plutesc
in
väzduhul imbalsämat
al
Coa- stei de Argint.
LJn
mic
pelin Artemisia
caucasica,
reprezin- ta elementut,
stravechiu cauca-
s'c
la
noi.
Alaturi
se ridica
mandrá
o
Liliacee caracteris-
tica
pentru Uramurile
medite-
rane, Aspliodeline lutea,
cu flori
galbene
hi:moose. Numai
pe
Coasta
de Argint
se
.gäse-
ste
,un
reprezefitant meditera- nean
al
familiei
Plumbagina-
cee,
Piumbago europaea,
cu flori mici
albastrui, pe care
am
isbutit
sa
o
Incetatenini
pe
stâncaria
taoastra.
Pe
niate
copkeii
de
aaturi
se
agata
&ma
one'
caracteristice pentru
domeniul florei
medi-
terane:
Periploca greaca
ai
Smilax
escelsa,
a
ceasta
din urniä
cu
frunze
ghimpate,
de care
se
agata lana oilor pascatoare
din Valea Batovei,
legendara
vale
fara
iarna"
a
ciobanilor
ardeleni depe
vremuri. Pe stancile
dogorate
de
soare
se Intind
tulpinile
grase
de
Euphorbia
myi
-
tes,
un alt
element
meditera- nian
al
florei noastre. Dar
ar,
insemna sa abuzam
de
Tabdarea
cetitorilcr
nostri
tfl
buna parte nespecialisti
in
materie botanicâ, daca
am
continua sa
Inairam numiri
tehniee
de
plante
WA
de
ex-
plicatiile detailate'
si
figurile,
detiaate
i
figurile,
care le-ar
permite
sh
recunoasca aceste
plante
in
natura.
In
Gradina
boLnica
din
Cluj
toate
aceste plante
se
&IWO'
conditii
asemanatoare
au cele
dela
Balcic
ai
Cailacra,' hind_
inse- ran
te cu
eticheté
corespunza
toare.
Acest
grup
al
Coastei de Argint
riu
sta
bineinteles izolat
in
sectia
geografica
a
Gradinii, care
'infatiaeaza
Flo-
ra Romaniei. :La
stanga
se
Ina tinde
un
sit intreg
de
movae
de
nisip
Imbracate
In
vegeta-
tia
sarkacioaaa.
caracteristica-
dunelor noastre
maritime.
La
dreapta
trei vai
ai
o
intaisä
colina
pietroasa expucatre
Sud
adaposteate plantele
ca- racteristice
din
restul
Dobro-
gei,
atasandu-se
de-oparte
la
Fiora
Balcan;c6" intrudita, de alta
parte
la
gruput Oltenlei. Banatului
ai a
regiunii
medi
terane adevarate
[Italia
Grecia, Sudul Frantei etc.)
Aci
-culti-
vam pe
langa smochinul,
Pe
riploca,
PaLuves,.
Euphorb,a myrsinites
al
Coastei de
Ar-
gint
i
e'emente
care lipsesc
din flora
noastra: laurul,
ure zul, Agave
ai
a'te
pacloabe sudice. Dintre toate aceste
grupári
geografice Infiraiate de
noi
cu
egala
drayoste
i
Ingrnre,
totuai
Coasta de Argint este
mai
ap-oape
de sufletut méu, fiindcá ea reprezinta tot
ce
Natura
a
harazit
ma
i
multicolor,
mai
imbalzamat
i
mai
pito- resc
In
Romania. Ea ne
rea- minteate mai des:al/Lad
Tara visuri'or, dorurilor desfatari-
tor
i
multumirilor din
ferici-
tele
meleaguri mediterane.
a
Prof.
D-r
AI.
Borza
CITITI
GANDIREA
Dimclo
Debella&
Elegie
Ca
o
ameninfare
nebund,
A
unui zeu
crud
ce se
nizbund. Pripitd,
seara'fi
lasa
aripile
grele
Peste durerea
culesului viiior
mele.
Posomordte
umbren
catd
i'ntr'o
Were
ciudatd,
S'apropie ora
reproprilor
A
ispd.sirii
remuFdrilor.
Unde
e
strdlucirea
mea,
oare
rodut
greu pdrkuit
in yore'
Truda
mea
fuse
truck,
zadarnicd
visul
meundlucire
amarnicd.
unde
sd
te
addpostesc?
Rdvnd,
cum
sei
te
potolesc?
Departe,
furtund
turbatd
se
nafle
noapte
moartea
ma'
paVe.
Iti
mai
arninteti?
Ti-amintqti
in
gradina
casa-L-adormite
In Zeipada
albd a
cirqilor
In
floare?
0,
dormiti
mereu, dormiti
in
tachisoare
Tdnguicli amortite
i
amintiri
Ofilite
Stint
machis
in
aceastd neag-rds'chisoare,
0,
tänguiti
amortite amintiri ofilite;
.
. .
Vedeti
temnicerul
meu:
-ru.Finca'n
care-am
trdit
Vedeti'osdnda
mea:
zilele
ce mi
s'au
srdr.Fit
7
i-gminte.Fti-tu
zdmbetul
cire.Filar
inflorifi
zvonul
lor
din
grddina
culcatd? Iatd
ingeri
adormiti.Sd
nu-i
treziti:
E coral
ingerilor
mei
albi
de
alteldatd.
Eu trebuie
sd
mor
aici
cu
toti- ei osdndifi
0,
tânguieli
amortite
l
amintiri
fuse
un vis,
vai,grddina
adormitd
$i
tot
un
In
romaneate,
de
N.
Grevedia
Pole
In
Bazargic
apare
de
cateva
luni
revista
literara POLE, (Cârnpia) care
se
trudeste
sa arunce dease
meni
o
punte
de
argint
Intre
Cultura
romAna
si
bulgara.
D-1
lanef
Flagi
la
nef,
dire tornl
acestei
re viste,
fiind
un
cunascator
al limbei
i
literaturei
ro
mânesti,
talmaceste
in
bul
gareste
frumoase pagini
dirt
scriitorii români. Dea-,
semeni
a
d
sa
obtinut
Cola
borarea tanarului
-poet
dobrogean
Capitanof,
re-
dactorul
ziarUlui
nostru
in
limba bulgara.
Astfel
au a-
parut
pârta acum
traduce-
ri
din
Mihail
Eminescu,
Al.
Vlahuta,
Oct.
Goga,
Cezar Petrèscu,
Cterna,
Mihail
Codreanu,
Lucian
Blaga, Nichifor Crainic,
Carnil
Petrescu, Perpe-
sscius, Octavian Mosescu,
Zlharia
Stancu
etc
Insistarn
pe langa
toti
acei
cari
dresc
o
apro- piere
culturala
Intre Bul-
garia
si
Romania,
sa dea
tot
sprijinul
prietenului nostru
lanef care,'
Intre
muntii
stâncosi
de patimi cari
despart
acete
doua popoare,
Intinde
o
câmpie rodnica
In
florile
literatu-
rii
românesti.
Tip. .COMERCIALA"
Bazargic
www.dacoromanica.ro
 
SIEN3Sc11330
IEWEEIV
4
-Ede
H
o
MiCh
151411314w
(1,1-30,Lodu
l-P)-2...q.H2WdV>1
'ouniXe
MI
O id
"393H
HMS
oinjudxuag
n
-HSIED
IEHW
1-1
'XEOVIO JOHW
,`I-S1477K3A114d1.1
'''ISHITN.C3A1Hdu
llioueodu
HHST09
1-1V3
EH
ISOM
11
*--Oadc1X
era
H
-11XCLE1- LINISD IE
h
,LEN
-EICIIDOHMEdNE39
ar
mENEE
00aHnern, eo5lui
sevixo
`aHloe'rn
uomui
H
14Houdx
oeradesaH
aH
HHEódI
WD
14
HIEDHJA1
411E0d4
3314
`1JoINO
a14-"qH2WdV>1
HEOdi
EEIHNEi
THCE .O.LEN H
'-MEd739 
1.041E2
4711.1ScII
1-11-1Ickw3
W14
013HIDETH
)Mee
qe.E.Dio Hxusd.r:
e)
0seEJ.
->10
..isoel
SOM
'Bow
 
OM
3EHE H
3D
r
HIIIX
IHMEH
cLIL13ED
D
T
3HHIA13d11
'OHM-ID-011 0E14E9
11
HD
011dcl.0
LWc1.71
Ho
903
IAISM
W MEN3H1Hd11
HIE14X
 
hllIO
M
EiBOW
311HS6
VH MX
cLIO
33
IINDSdIIEEd
'33
4HDLI
EaSreu
3
HICcLII
EDSON 'EFIXc1X4)
mSr
unsolu
oo'-q.9a1
L3
edwX
r
'sgai.
D
rIf1.1
r
*c1.93I
cL3
SAUD
'Er
4
HdEHHII
BE
WE1
HEIDO
tr
mst,
raioui
.a
bItCH
i
ri
MI
-XI'
iu
dsgo
i
IN
100
-31N
MONISH
LIO.L3
T
ulfUrtOw
X9
h
HHIEI3UT11 MS1
"EHHIEI3E14
IS1
LINcL3
H
4E71E1 LE3
ISINEdr "HHE130 144EI30
xw
11f
sdae
-Iroead
luMadoou
lle
`SItc1.3HIAI
d9011"
inIa
NSh
EILLede
H
.LE,10)1
Emmisog
HwR
OM
WE)
r
ell9Hd-L
HH
'q.H2WdVM
.0 BIAIX 14H
9.11137K71
LE39
H3
LION
cLITIONCEM
V LE39
LITIENX
'eV
Eag
.Ludu
in
cLITIHd09
IO
1
ITIENDH
cLd3h38
H
-3W71
H
ITIDEDIfEl
IE.ION
H
inoodu-
awDlo
TLEIsde
EH
ScIOUWOU
-ad
o
111EXh
07414HdEVOI
-
lf9aH I
if-.q..1-1WdVM
sHawEN-'cl.A1VD1
r-ISEE11
J
JON
E
X3EHE
0I0111BE
H>13;hHWOHONH
il
-
ipm
quiawEm--
.Elvni0
ULMHEI
HOI
4EHE
EIMEM
EDIEN
luHameltu.zi(-
q.112WdV>1
¡sHainidEm
awsg
40
NIIEH3OdI3)-'cLOVI)1O
-ahae-ou
aVo
41
xatEu
sxmleou
-ole.m>11.)
dompr e
l
Ho
Aaerli
;onamoul-n
aseduCH 6lardclsojEud
U
-mum
4f
...mencau
culahaa
HEEL DIUM 010HIA1
JSI
d
-
MHH
uHdoeod
WID
(ley
ilf
ununKa
a,Henic)
'Hr
1-mrVmuvE1-*(LH3INdy
aNhHmAr
Ho
93
LINSM
S
HMMEN3H1Hd11)
cLEIVINO
-3HIpan
axem
uteDio
clap.i>10
E)
411HIf
'
DE111
Hemriamn
LIAIHLID
V
H
HD
alanw
us.T.Edu
exade
eds.uide
1
V
t13
OIEN
HHmifiroou
1
H
JDIC
a
r
su?..plo
BuoHde
Er
M£11-11IEE
IDHh
H9.XJ
SD cLIEHHdX
LIIEdOM
LusHre
-EH
H
1f301.1
4
-EXSIfq.11
H
-ra
11
LEIteue
E
lleahdEu
011V3
NH311
E SWEMDH
L
Eli
31-1143fE11
era
Lex
EL
-PloX
U
cLIAHAX
I
V
1SH
-EdX
a,
r
smare
iAmu
-EV
I
r
W
EH
4
D131/
-11309
H 3111HdHW
4
EIH.CUI
1.10
alfOef
3
HIfcLEI
EDSON
cLdcL.LHEI
un
II1X
EIHOHL
LO
EHIfcLI1
era
14W
EIBITIX
aHairowe
H
-41Ed13,OHMEM'cLI42Wd-VM
sn-muurSirrou
culaw
-dux
seaWdEN-
EIVINO lqamcoum
ELLO
HOhHODBE
LMEltdBh
*E11141-11W>1
IEHVBIEXd11
MEh
141
li L11.90 H
0HE9XX
141f
H
amiyo
mity'
,A1E£1
-Xfq.4
1
r
-cpvCeAlfq,n
l
Bli
cuquaSiol.Ti
l
V
edse
ao
smu
Lmarox
ayielri
-cLdaao
SWEJq.9
r
EE
-cLde91A1cLd9,
LEIHIEHcLO 4143<3.1.
bMqn
LEM
IIIHhINcLd9
V
SdHVOLII0
I
E1c1d4If0d11
H
EllHengerade
1EN
HHI/SLI
4Wd
D
4
mnyd
qX11
NUE111
LO
'ENhHIEMOd E1fq.9
LD
SVOdLIBH
LIAIEhEND
-roe
r
ty
q..Laeomersx
u
q..LHHH1f011
il
WISIEOMH90
lf
071q.1214
IEUOI H3
411
alami
Er
nou
-seuxo
siniEuXt
ElY
mesX$11
l
r
sameXrvi
l.
r
ueuEdr
014
EE
cLITIEhHIE90
D
cLIAIEHVO
1.014H3If
14)111X1911
q..q.low
3
muneSgso
o
14
HHISHS3
D
111
I
-OHEd
3IEHEI3
roe
eam
HITa
curlawca
LEN
amhadu
3
EV
071hHHcLJAI
jcLI
Oh0I011
071h141cLIAI
HliO
h01
V
IOV
-
LN
100HIDq.1A1
ED1371q,H
L1-1
'aterao
HEIX9BE
0>PTH
LU
'oraa
H
rd3
IAMIXWILLO
31-1-1
14IfEH
OWEITSIW1110 n-1
¿eEINO
esamEdu le
umPm
01E3011
4
If
h
XHIN
wW
1,1//ECIEC
VI:MR/119
l.H6
d.LA
(o.lau
o
eesdr10)
j0Md09cL9
IDHIDPin
uEdu
cLEIHVEhLcLIN
SSW?'
.E.Mc1.£
-
1A1 1.11
11-1cLd0
SHIfEll
IE
I
3H
.1.3III3M-'cl.,1-1Wdli>1
OH
iu
r
curem-TLavd,egm400dI
Hr
1
H
Helm()
cLTIIHhItcLW
j
EIEH14119`...
LE1
ada.A"
EHBEEM
mli
a.m-4.11
cLIO
JOD
Ixem
Eariacix
-SH
Elms icumtaw
 
EE
'En4dm3
mag
il
w
4.1HhO
Sid
cLXIIXLL".;HX
SX4If
-ague
LEV
-s3aHr
nmi
H'LL
NOFUILDH
qd,
aruor
V
S
LXMEh
IXMBh
EmierIo
d.
-
HOd01-1
LEB
XEINEhO
1-111Ur
-
0
NVOM
-HH
UOIED0dB1/9 ,
(*SHEINO
1-1110If30,1EV9
H
OJ,
-Od
esdJade
eArenho
li
o
BEmlucf9HcILI)-.4H2WdV>1
141N
PlEmli
Li0
113
nawl
a'
-woJ
exEm
IP
LEIIOEHE
EV
(SHOILIOV90 IP3h0IBM
71091EcLli
EITIHVEcLid ,11131,AldEM
lnKu
J011
LIEHX4W3R
mairou
-
Edu
dEtuue)
11144E
EH1fEr
-Ed130JOHIN
IBITIE1-1
H
SOHH3
eiHuadEr
alsa
ui.oahory
lue
-3711Xf3HE
piEller.i.o
2
1:113*
tide
l110
»axe
E/I
a
wde
olotnue
Exaloadimag
umadaso
IEND
-0,11fcL9
L
eauaese
H L -35W
olouawlroue
Be aTno
H
Hmadusa
cLgOITHint
-MW
hHVU
'6ualia.Looe
Bamonadue
ExueeEdu-tialt
-adJ.D
HjAdrua .Leudb.udal.
-mr nHEVNEVLI
aryvv"
414
IEIHIIM
11EITE14
-E314I1
rnuH"
igUaiiingag
14.11-1H71
UOH
xusEhae
3
ounvadaaniso
.`exeeedaheu
33
.LHON
'XA1
lF1,1HHH
H
SHH
-gr2r4OH
xunialtoou
4
-almarer.1
LD
D
oi.orlar.t
MS1f82
inatra/I
-EEd
r
3.1.14IEH3HI01.1.
BUD
NE3
LITIEIHh011
WH1D -H£10£;14
4
1.113.1.33h
UMW
cL1TIarC1.9_
lt
hSEH
l.
r
I
EMMERT E111-1110W
Loakve
d
-911-13.1
41f 9ITIE13X"
olaouo
ah1
mEam
43
401
IXAID
QD
u
HOIEHEXW"
hHU
°HrtSr
HIEXXU
D
1.1c10.LESS
IS11M3H14.1311
IEHHOWEE
mag
IT -H111X1.
Wif
l.HMETW
E9
0IM
Exoxad.Lo
J
13172
%WIN
>IhH31
H
1aHHEINHHEI
usomade
77
IP2i1OH
/D1D
Eluamix
euead
-foal JAdr
xBarairaou
H
sitEeHazdaw
Çw
uude.w
-eag
L.1.0
aluendmi
IEOE
strHazg,
EBd90
elBehDdll£H
a3
HdIA1
radu
og
171314111
-313
.I.HeOlaH
H-3.1.E1/EIDEIE1 OJ
r
.10911MC
SHITIEH
H
S.L30H1t3IHELL3Malf
xEmEthau
adeodu
r
t2EUJoin10
IMON
'HI-IHI4derE99
IEBONVOI
L1131?-0
'LHHI1
i
cLICBEEN
43
-ISIA12£
1c11034011
Ha
011
3
Lq.0
udse
c
1
-EJON
a/no'
HHr0.1
Iraqi
Ed/CI
dam/
IEN3tIEJIES9
BE
cider
NO1114.1.3H
D..0.1H
-ON
Hgdou.
1H02-3
EIEVEH
HTLOIHd1.1
HI33hdOBI
rldS.L
-FdaDer
E
sHaoroA l.Hewd.
Headuse
eloomta.LEetisraIr
-3011
MInd
.3
ro-1
seinuog
-Ed wdowaH
SIHdOHR
cLIKIfEl
c1.141H1r0J
SHEI0J3H
glade
1114h
-011 IBE114111/311Ed113E1A1;£9
4H
'HIE31E311
etel:lanai
1ESOH
cLIO
LDHdLTf9
mode.ntsg
3.1.Hd9Ort
BH
LO
eat/a
h
'aw)
o
r
wrt
nawlroue
OHIESUBH
)ww
.1.0JON
E 'cLIICIEMEXW
hlIBU
H
1111
-HHM
.Lah
.LÌOM
eso.LiE
EHEI36
HHWOVE13311
111EUHLIVOLI
sallivioruaou
O,ah exto
9
lAa011
dcL9017
c1.1414HWO11
il°
.c1.7114HMEd>1
Ld041)HMHH" :cLIEHEEN
41
l.H3W
e
1113311
1MOW
E
'adeo
ln.vag
Er
rdor
4
0134dcL3 aci9Ott
EBISEHE
h
M 4W
OHOBd
og
dOWHdOELL
14H IE
tlee
um
vio
HMEN
11MBH
IISHIEHDXO
IE
111te
11111Eh HINA1
.LHMBH HH
IND1
cid `Calt0.1
dEeade
Le
lawde
h
'BmBIfll
3
11
LMENHH
IEHHU
IO
'EIT1Eh
Hamodla
lum
IEHEI/3
14Hdc1.1.1
IA1cL3
ll'
W
1,131
41
HH1A1011
S._EE
H
'HIE3VCEd
u
it
m-H.I.
-E1c1IdcLW3
(143911
11
ll
M
iBeEdgEE 'LHd011ÇM
131c13-K3I
--01XXI
HITIEH E
MUdx
OI
LE1
MONISH
S11110113 O IE
Y1
MERE
If
OM
'swin r wusHdu
Insalgudu
e
mat'
cLHHHMEd)1
d01411)1HH
Elahoouorall
um,
*Eno
I30HTIP138 IH
in.
-or
'H.loged
e
pe
allIgOST"
1111Xld
E
HUOMIll
HHdXEdoIHIE
E
S1ISd0110,1
NJ
-Adr
era
IEFIANH.Ladx
D
r
SIEflhOLIBE
iroou
4
idH9
clIsItettcH
J
sIeedsg
iodg
li
mixaoar
SIEHR.L3
n,korn
agÓXLL3
SIBEIX>141If9S11
Er
IERdBEIOdU,
-reu
o HElleaduae
HEUE
'inAdt*
icada
lama
d.aoe
ahae-uue
ratEoHe
101414
exatta:aea
D
IsadeJLa.g
g
.c1.80-1/MONW`
HM
peratuoml
H3demmg
'ndanuam
osorao
so
call
StdoH
BrAti
iao
HÉHISTID
OZOlId,LO
dos
s.
lroV
`osolm
oda
Pi
vor
Lw
FI
VIUNSilM
O
:omem[Alt
LrxuJ
ITHa
'ox'atcho
doa
PI
`osaliar
a
ods
s
solr
&MUM
BUS
oncg
PI
f
lf
s"-,
:ainvialt
lna
t
ff
a
amodnao
HHccra
r.exHIAT VaUHILIK
mbula
eclaoH
l
uaHIO
Iroa
e
ICHEE
'UtIPIhOU
1tb
du ra
a
i
Eultoeodox
-viaodu
Hrocrui
agRumrsdpoF
c1.110.11HEXW
3HE11 S1013117K
H3IfEh;11
HOEI3
H
IBMWW
LIBEIOIES
-
MOli
LIENeh
111
dIfcL11
cLIBNBh
1
H q.unerse
11/1101D,OIE1IE
713d01 Rs
Louaeo.T.EE-d
D
-ea
uipmc
r
naedsIoni
sellemsdo
uwrom
1/11.4.1tOd
'01;411S1f3
lumor airadx
D
%J.H.HrumoHaHoiNHir
E'exeKed
011eE9
xosoH
'BIA1011 41111121B130
WO
dHOM
EltdcL1
q..1.H1111011.1
BE
cL1101f
LIBMEh .
°s-X.1
E
er.a
p
utrisde
aos
4114
OM'4.11
IE
BOBIIHNI
-rc
xatii.
EISh
o
uansi.
E14
EIEHHhEcileg
H
hattur
°B4.Er0e
n
Elenollxsdeou
EH
3
s..nyde
earaeude
HatIdaho
1471h149Wd
WED
II
ra
ueardsex
E.I.Ewdvv 0mhdod
aviairoo
IE13X
LE1
anud
4IHIIEMXJEH
H
ID'Ic111
11411 -HOD
qJJ4lidLJ
aeaalud
1.101
EHHIIEH
IPJuve
BIr339 aIHNwl.
E
41111THW
eEdrB
14
TIHIf
IE1-13Sd93H
1,111011dPh -011
149Add D
W14dI
E.LEros
se
to
ewl. rm
l
esclId'IWO
1.1401f)1
713$1
Hdaeg
dAudAu
`HTIHHallIEVI1
IHIttlEEd
xedahag
Elegsdea
H
HuarEdJ
l.Hadah
`B1414HINSI
1E11111011
H
hulte
ioNBH
.eIg91dM3
ii(L3
ulawIalke09
1.3 011°13
HwHubi
IEBHXBOLI
`01OddX
e
`E.I.Smoll
H
OMOU
IHHHS3 ImadinT
14HIBIEE 1141211EBd
I0dIR
'1131t01111031
'cLUOHIV0113..1
haLl (-Lmaroura0)
'HIEOIDOLIBOHUEd
71314
rHUEVD
mer
HL
44
H
13HHEEIXI3h
L1EU
4EW
7Z
H
BHT&
-
d
NIS3R
UI3HISHE1f3
101f1S4
H
d3H
LD
enu
0
'awre
omodEmsg .i.orue
EeoLEE 4130H -3E40
IBM4Scid IC)
dEJVc1.9
143
amtmeawduso
H 0.1.140
Peirlid0H10.
O
illOWHItH
H
ahaa
HluelahS
modg
-
1011W
mioao
H IM-11011011
cID
INED
IHOM 14/1110r0'NEIN
LUEd9
JXAIEGII
XS9
ll
010
`.bnita
M3dEdIES9
H
HIEODHLI
H
IfHdOHOJ
113CH9
u
oaer
am]
g
war
OHRE
iox
r:awvu IoN3edirq.9
EH
1OHHEIlhdcL,1011
H hEIT
-
C 13
IEHOHEIDOU
Hiramdsu
olidi.mo
H
'0H4E9
411HHUOXX
0IHMIdJ
11ISHr11
oxesd.I.
OIOHIE1-13
H-
iErrou
o
cLIfEHhOLIEE
LIf149
 
d.altiN
-
g
V
IEGMEN
131'111
I141-1 'BIIHHM(14141 I1111_
EMX9E
0IHH
cLIfEWISH
13
IMON
c1XdEH
HMDdEdIfcL9
HeaLaeoodeaH
'0HH3hEHE
1439030,
LIO
a
annaw
 
L/aid/4M
EH
1
0IfOr
'OIHdEdIES9
S
143Eh
,11HEIBI0H30d11 J
Eli
VOdEH
nHaw
IEEHMIELI
.
H
seaca
mine:tun
H
cLHOIHHOLI
H
4.1141471
lmtaM
-auo;
rauade
3
114071-`HIE
HNDHISHEIED
medse
D
'ENSgE
IEM3IIISEIEIt3 H
11411
-
dOILL
3
VOI3W
4cLIE14dH>1
04f0I3011E0HUEd
WEfIr
RI
H
010113r
0I3c13
3
GNEN:cLE1 'cLHOVOD
cLrEdd
HH0H0rramEHI
m
ar
-od
1111010w
 
SItHdH>1 S1Ed9.
ElEAltUti
H
1SMHHEEdb '