Sfntul Augustin Confesiuni

Sfntul Augustin (Augustin de Hipona) (354 - 430) - a fost un episcop, filozof, teolog i doctor al Bisericii. Este considerat sfnt de catolici, dar numai fericit de ortodoci. n scrierile sale, utilizeaz! argumente logice "ncercnd s! demonstreze #eridicitatea religiei cretine. $fntul %ugustin (numit uneori %urelius %ugustinus, "n urma confuziei cu %urelius de &artagina, contemporanul s!u) este unul din cei patru '!rini ai Bisericii (ccidentale, al!turi de %m)rozie, *eronim i +rigore cel ,are. Este unul dintre cei mai importani teologi i filosofi cretini, ale c!rui opere au modificat su)stanial gndirea european!. (pera sa constituie o punte de leg!tur! "ntre filosofia antic! i cea medie#al!. &onfesiunile sunt "n mare parte un conglomerat de specii literare neputnd fi "ncadrat! nic!ieri. ,ai presus de asta sunt istoria unei con#ertiri #erita)ile- con#ertirea unui om "nro)it de setea unei cunoa.teri profane .i de lan/ul 0femeii str!ine1. 2imitor .i e3trem de rele#ant pentru noi, ast!zi, este faptul c! %ugustin s-a apucat de cur#ie doar pentru ca s! ai)! cu ce se l!uda "naintea prietenilor s!i- m aruncam n hu cu atta orbire, nct m ruinam printre bieii de vrsta mea c nu sunt destul de josnic; cci i ascultam pe ei ludndu-se cu ticloiile lor i flindu-se cu att mai mult cu ct erau mai neruinai. mi plcea s fac precum ei nu doar de dra ul desfrnrii ca atare, dar i pentru a m luda cu ea. !e este mai demn de dispre dect viciul"# &onfesiunile sunt spectacolul fr!mnt!rilor eului, angrenat "ntr-o stare interogati#! permanent!- cine sunt, care este ra/iunea e3isten/ei mele, de unde #in .i unde tre)uie s! a4ung, sunt "ntre)!rile implicite ale unui discurs "n aparen/! monologic, dar care este, att "n inten/ia autorului, ct .i "n fapt, un dialog cu 5umnezeu6 5e.i scris la persoana "nti, m!rturisirile acestui spirit "nscris pe intinerariul autocunoa.terii .i al autodefinirii sunt e3primate, de fapt, la persoana a **-a. 'o#estea #ie/ii lui %ugustin nu are nimic e3cep/ional. Este po#este unui tn!r de condi/ie medie, cet!/ean al 7omei "n declin, "ntr-o pro#incie "n care tradi/ia roman! prinsese r!d!cini adnci. %ugustin a fost un tn!r oarecare al #remii sale. ,!rturisirile sale, su)liniaz! %ugustin la tot pasul, nu sunt o simpl! po#este, ci m!rturia "nfl!c!rat! a ac/iunii 8arului di#in, e3ercitat! "n mod misterios, asupra fiec!rei decizii, a fiec!rui gest, a celei mai ne"nsemnate "ntmpl!ri din #ia/a sa. &eea ce #rea %ugustin s!-i fac! s! "n/eleag! pe semenii s!i este proiectul 'ro#iden/ei "n ceea ce-l pri#e.te. %.a "nct c9inuitorul drum c!tre ade#!r, cu etapele .i a#atarurile lui mani9eiste, stoice, neoplatonice, intereseaz! nu "n sine, ci ca )orne ale unui parcurs pe care, "n ceea ce-l pri#e.te %ugustin tre)uie s!-l str!)at!. 'rimele nou! c!r/i au fost dedicate de %ugustin relat!rii analitice a propriului trecut, pn! "n momentul Botezului. :a mi4locul &onfesiunilor, %ugustin pare s!-i fi rezer#at &!r/ii a ;-a rol sim)olic "n planul ansam)lului. %ten/ia se orienteaz!, pe de o parte, spre trecutul a)ia relatat .i, pe de alt! parte, spre medita/ia asupra timpului .i &rea/iei care urmeaz!, medita/ie proiectat! "ntr-un #iitor etern, cel al prezen/ei permanente a lui 5umnezeu. 2ltima parte a &onfesiunilor, cea corespunz!tare &!r/ilor ;* ;***, este #!zut! ca o complinire, poate ca o "mplinire a primei p!r/i. n aceast! ultim! parte, preponderent speculati#!, prezen/a eului confesi# este pregnant!, disocierile conceptuale, ra/ionamentele, corela/iile doctrinare fiind prezentate "ntodeauna ca o e3perien/! personal!, adesea su) forma sintactic! a interogati#elor retorice.

5up! ,a3 <undt, desf!.urarea &onfesiunilor pare s! reproduc! traseul ini/iatic tradi/ional al cate9umenului- o perioad! ini/ial! de reculegere .i de m!rturisire a p!catelor trecutului, urmat! de decizia de a se desprinde, "n prezent, de erorile trecutului .i de a rena.te, "ntr-o a treia .i ultim! etap!, ca suflet re"nnoit, "n #ederea unui #iitor curent, de medita/ie .i de rug!ciune. 2n traseu parcurs de %ugustin "nsu.i, a c!rui relatare poate ser#i ca 0"ndreptar= tuturor celor dispu.i s!-l imite "n asigurarea singurei e3perien/e spirituale autentice- c!utarea ade#!rului. &*>%>E &e r!u am pus eu "n faptele mele? @i dac! nu "n fapte, "n cu#intele mele? $au dac! nu "n cu#inte, "n #oin/a mea? >u "ns!, 5oamne, e.ti )un .i "ndur!torA m!surnd cu pri#irea adncimea mor/ii mele, tu ai sec!tuit cu mna ta dreapt! 9!ul stric!ciunii din fundul inimii mele. >rziu de tot te-am iu)it, o tu, frumuse/e att de #ec9e, .i totu.i att de nou!, trziu de tot team iu)it. @i iat! c! tu te aflai "nl!untrul meu, iar eu "n afar!, .i eu acolo, "n afar!, te c!utam .i d!deam n!#al! peste aceste lucruri frumoase pe care tu le-ai f!cut, eu, cel lipsit de frumuse/e. >u erai cu mine, dar eu nu eram cu tineA m! /ineau departe de tine acele lucruri care, dac! n-ar fi fost "ntru tine, nici n-ar fi e3istat. ,-ai c9emat .i m-ai strigat .i ai pus cap!t surzeniei mele. %i fulgerat .i ai str!lucit, .i ai alungat or)irea meaA ai r!spndit mireasm! .i eu am inspirat, .i acum te urmez cu "nfocareA am gustat din tine .i acum sunt "nfometat .i "nsetat dup! tineA m-ai atins doar .i m-am .i aprins de dor dup! pacea ta. &nd se termin! p!catul, "ncepe rug!ciunea, iar cnd se termin! rug!ciunea, "ncepe p!catul. Be-ai f!cut pentru tine, 5oamne. @i nelini.tit este sufletul meu pn! nu-.i #a afla odi9na "ntru tine. Boi #edem deci lucrurile pe care le-ai creat fiindc! ele e3ist!, "ns! ele e3ist! fiindc! tu e.ti acela care le #ezie. n afara noastr! noi #edem c! lucrurile e3ist!, "nl!untru nostru #edem c! ele sunt )une. >u "ns! le-ai #!zut de4a create prin acela.i act "n care ai #!zut c! tre)uie create. Cericit! este creatura care nu a cunoscut alt! stare dect cea "n care se afl!6 5e #reme ce )inele t!u se afl! "n tine "nsu/i, ce ar fi putut lipsi acestui Bine c9iar dac! toate aceste creaturi ale tale nu ar fi e3istat sau ar fi r!mas lipsite de form!? >u nu le-ai creat fiindc! ai a#ut ne#oie de ele, ci din deplin!tatea )un!t!tii taleA le-ai strns la olalt! .i le-ai dat o form!, dar nu pentru ca )ucuria ta s! se "mplineasc! prin ele. Die, care e.ti des!#r.it, /i-a displ!cut imperfec/iunea lor .i le-ai des!#r.it pentru ca s!-/i plac!, dar ai f!cut aceasta nu pentru c! ai fi fost imperfect ci doar prin perfec/iunea lor ai fi putut s! atingi perfec/iunea.

Bi)liografie E. %ugustin. !onfesiuni. Bucure.ti- Editura Bemira, F00G.

2. %ugustin de 8ipona - 9ttp-HHro.IiJipedia.orgHIiJiH%ugustinKdeK8ipona

3. &onfesiuni de $f. %ugustin - 9ttp-HHsurse.citatepedia.roHdin.p9p?aL$f MEFntulN%ugustinOdL&onfesiuni

4. 'a.i- re#ista cre.tin! de opinie .i atitudine - 9ttp-HHIII.pasi.roHre#istaHsf-augustinconfesiuni-recenzie.9tml