CONCEPTUL DE PERSONALITATE 1.1. Definitia si caracteristicile personalitatii n viata de i c! i de "!lte ori s!nt folositi ter"enii de persoana si personalitate# sens!

l co"!n al acest!ia din !r"a fiind o $ns!sire sa! calitate pe care cineva o poate avea sa! n!. Dar !tili area lor ca ter"eni psi%olo&ici necesita o definire "ai e'acta a personalitatii. Se p!ne $ntre(area )Ce este personalitaea*). n opinia l!i P.+raisse istoria psi%olo&iei# $ntre an!"ite li"ite# se conf!nda c! istoria rasp!ns!rilor la aceasta $ntre(are f!nda"entala. nainte de a defini personalitatea tre(!ie sa defini" persoana. Persoana $nsea"na individ!l !"an concret. Personalitatea $nsa# este o constr!ctie teoretica ela(orata de psi%olo&ie# $n scop!l $ntele&erii si e'plicarii "odalitatilor de fiintare si f!nctionare ce caracteri ea a or&anis"!l psi%ofi iolo&ic pe care $l n!"i" persoana !"ana. n literat!ra de specialitate si n! n!"ai# e'ista n!"eroase definitii ale personalitatii# fiecare s!rprin ,nd c,teva aspecte ale acest!i concept at,t de vast. n )Dictionar de Psi%olo&ie) de Nor(ert Silla"- personalitatea este definita asfel. )/...0 ele"ent sta(il al cond!itei !nei persoane1 ceea ce o caracteri ea a si o diferentia a de o alta persoana.) Pentr! sociolo&ie personalitatea este )e'presia socioc!lt!rala a individ!alitatii !"ane.) /)Dictionar de Sociolo&ie) 2 coord. C. 3a"fir# L. 4lascean!0 ntre nen!"aratele definitii ale personalitatii# 5. 6. Allport da propria definitie $n l!crarea )Str!ct!ra si de voltarea personalitatii)# $ncerc,nd c!" sp!ne )/...0 n! sa defini" o(iect!l $n f!nctie de "etodele noastre i"perfecte). )PERSONALITATEA este or&ani area dina"ica $n cadr!l individ!l!i a acelor siste"e psi%ofi ice care deter"ina &,ndirea si co"porta"ent!l sa! caracteristic.) Pentr! a $ntele&e "ai (ine# vo" e'plica $n contin!are conceptele din aceasta definitie# asa c!" a fac!t2o Allport. Or&ani area dina"ica )Pro(le"a centrala a psi%olo&iei este or&ani area "entala /for"area str!ct!rilor sa! ierar%iilor de idei si deprinderi# care &%idea a $n "od dina"ic activitatea0. Inte&rarea si alte procese or&ani ationale s!nt necesare pentr! a e'plica de voltarea si str!ct!ra personalitatii./...0 Ter"en!l i"plica si proces!l reciproc de de or&ani are# "ai ales la acele personalitati anor"ale care s!nt "arcate de o de inte&rare pro&resivaa.)

Psi%ofi ic )Acest ter"en ne a"inteste ca personalitatea n! este nici e'cl!siv "entala# nici e'cl!siv nervoasa. Or&ani area sa atra&e d!pa sine f!nctionarea at,t a )spirit!l!i)# c,t si a )tr!p!l!i) $ntr2o !nitate ine'trica(ila.) Siste"e )Un siste" /orice siste"0 este !n co"ple' de ele"ente $ntr2o interacti!ne reciproca. O deprindere este !n siste"# la fel si !n senti"ent# o trasat!ra# !n concept # !n stil de co"portare. Aceste siste"e e'ista $n "od latent $n or&anis" c%iar c,nd n! actionea a. Siste"ele s!nt )potential!l nostr! de activitate). Deter"ina )Personalitatea este ceva si face ceva. Siste"ele psi%ofi ice latente "otivea a sa! directionea a o activitate si o &,ndire specifica at!nci c,nd intra $n acti!ne. Toate siste"ele care co"p!n personalitatea tre(!ie considerate ca tendinte deter"inate. Ele e'ercita o infl!enta directoare as!pra t!t!ror actelor adoptative si e'presive prin care personalitatea a7!n&e sa fie c!nosc!ta.) Caracteristic )Orice co"porta"ent si orice &,ndire s!nt caracteristice persoanei si /...0 s!nt !nice pentr! aceasta.) Co"porta"ent si &,ndire )Acesti doi ter"eni constit!ie o etic%eta pentr! a dese"na tot ceea ce poate !n individ sa faca /...0. Ele s!nt "od!ri de adaptare si desfas!rare provocate de sit!atia a"(ientala $n care ne afla"# totdea!na selectionate si cond!se de siste"ele psi%ofi ice care alcat!iesc personalitatea noastra.) n )Dictionar de Psi%olo&ie)# edit!ra 8a(el 199:# coordonat de Urs!la Sc%iop! co"porta"ent!l si &,ndirea )...se refera la disponi(ilitatile &enerale si caracteristice pe care le e'pri"a o persoana /fata de altele0 si care cont!rea a identitatea ei specifica.)

Psi%anali a a fost de voltata de Si&"!nd +re!d /1;<= 2 19>90# ca o "odalitate de a e'plora contin!t!l si "ecanis"ele vietii "entale !"ane. Pre&atirea sa l2a fac!t sa aprecie e i"portanta factorilor (iolo&ici /nat!ra0 si a e'perientei sociale /ed!catia0 pentr! de voltarea si "entinerea personalitatii !"ane. +re!d credea ca e'ista necesitati !"ane !niversale care a7!ta la &%idarea si "odelarea co"porta"ent!l!i !"an. Un!l este eros )instict!l vetii)# nevoia oa"enilor de a sta(ili le&at!ri $ntre ei si alt!l este t%anatos )instinct!l "ortii)# (a a $nclinatiei a&resive. n opinia l!i +re!d# personalitatea este co"p!sa din trei ele"ente. id2!l /sinele0# s!prae!l /s!pere&o0 si e!l /e&o0. Id2!l constit!ie i"p!s!rile noastre (iolo&ice# !niversale care cer satisfacere i"ediata. S!prae!l este constiinta# id2!l repre entat $n personalitate. E!l este partea persoanei care este $n contact c! realitatea. Personalitatea e va !ta s!( aspect dina"ic# adica "iscarea )ener&iei psi%ice)# a li(ido2 !l!i $ntre cele trei instante psi%ice.

Personalitatea !"ana se de volta printr2o serie de stadii s!ccesive# !niversale c! s!(strat (iolo&ic si le&ate de v,rsta pe care +re!d le2a n!"it )stadiile de voltarii psi%o2se'!ale). Pri"!l stadi! este stadi!l oral /1 an0 $n care s!&ar!l ca!ta placere prin acte orale /s!pt!l# "!scat!l0. Al doilea stadi! este stadi!l anal /? ani0 c,nd apare control!l intestinelor si al ve icii !rinare. Al treilea stadi! este stadi!l falic />2< ani0 este perioada constienti arii se'!ale initiale# sa! altfel sp!s conflict!l Oedipal. Al patr!lea stadi! este stadi!l latentiei /< ani2p!(ertate0 $n care este i"portant de voltarea fi ica si deprinderile intelect!ale. Al cincilea stadi! este stadi!l &enital c,nd apare se'!alitatea "at!ra.

+re!d "ai p!ne accent pe s!rsele inconstiente si e"otionale ale de voltarii copil!l!i care contri(!ie la sta(ilirea ti"p!rie a aspectelor f!nctionale ale personalitatii# aspectelor afective ale sociali arii.

Din n!"eroasele definitii ale personalitatii se desprind c,teva caracteristici ale acest!ia# care evidentia a fapt!l ca personalitatea este o str!ct!ra /Perron#R.#19;<0.

) 5LO8ALITATEA. Personalitatea !nei persoane este constit!ita din ansa"(l!l de caracteristici care per"ite descrierea si identificarea ei printre celelalte. nsa n! tre(!ie sa !ita" ca o"!l este !nic prin fiecare persoana. Acest l!cr! $nsea"na ca !nicitatea individ!l!i se cont!rea a $ntr2o personalitate !nica $nsa ase"anatoare pe an!"ite criterii# c! personalitatile altor indivi i.

) COERENTA. @a7oritatea teoriilor ad"it ideea e'istentei !nei an!"e or&ani ari si interdependente a ele"entelor co"ponente ale personalitatii. Dar c,nd $n co"porta"ent!l !nei persoane apar acte neo(isn!ite ele contravin acestor teorii. Personalitatea n! este !n ansa"(l! de ele"ente 7!'tap!se# ci !n siste" f!nctional for"at din ele"ente interdependente.

) PER@ANENTA /STA8ILITATEA0 TE@PORALA. Desi o persoana se transfor"a# se de volta# ea $si pastrea a identitatea sa psi%ica. O"!l are constiinta e'istentei sale# senti"ent!l contin!itatii si a identitatii personale de2a l!n&!l $ntre&ii sale vieti.

1.?. Trasat!ra psi%ica. Tip!rile. +actorii de personalitate.

Trasat!ra psi%ica este acel concept care evidentia a aceste $ns!siri sa! partic!laritati relativ sta(ile ale !nei persoane sa! ale !n!i proces psi%ic. n plan co"porta"ental# o trasat!ra este indicata de predispo itia de a rasp!nde $n acelasi fel la o varietate de sti"!li. De e'e"pl! ti"iditatea este o trasat!ra# fiind $n cele "ai "!lte ca !ri $nsotita de st,n&acie# %ipere"otivitate# "o(ili are ener&etica e'a&erata etc. Tip!rile s!nt for"ate din "ai "!lte trasat!ri. / de e'e"pl!. introvertit# e'travertit# cicloti"ic etc.0 6. @ic%el considera ca trasat!rile s!nt prototip!ri# adica n! descri! dec,t proprietati tipice sa! frecvente $n an!"ite sit!atii. Deseori oa"enii atri(!ie o trasat!ra daca aceasta apare $n c,teva sit!atii frecvente# c%iar daca n! se poate &enerali a si astfel caracteri a pe o". De e'e"pl! cineva poate fi )catalo&at) ca fiind coleric daca a fost va !t c!prins de ",nie $ntr2o sit!atie iesita din co"!n# c%iar daca aceasta n! este o constanta a co"porta"ent!l!i sa!. Aceeasi trasat!ra poate avea $n vedere co"porta"ente care se "anifesta $n sit!atii foarte diferite. de e'e"pl! a2ti fi frica de esec# de paian7eni sa! de vreo (oala n! reflecta aceeasi co"ponenta a personalitatii. E. Aretsc%"er l!,nd $n considerare para"etrii constit!tiei fi ice# corporale descrie > tip!ri# iar asocierile dintre trasat!rile fi ice si psi%ice s2a! dovedit a fi se"nificative pentr! ca !rile patolo&ice. ) Tip!l picnic 2 stat!ra "i7locie# e'ces ponderal# fata plina# ",ini si picioare sc!rte# a(do"en si torace (ine de voltate 2 car!ia $i s!nt asociate !r"atoarele trasat!ri psi%ice# &r!pate $ntr2!n profil ciclito"ic. vioici!ne# "o(ilitate# opti"is"# !"or# spontaneitate# socia(ilitate# dar si s!perficialitate $n relatiile sociale# $nclinatie catre co"pro"is!ri# ) Tip!l astenic 2 c! corp!l sla(# al!n&it# ",ini si picioare l!n&i si s!(tiri car!ia i se asocia a !n profil psi%olo&ic n!"it sc%i oti"ic. $nclinatie spre a(stracti are# interiori are# sensi(ilitate# !n si"t ac!t al onoarei# "etic!lo itate etc. ) Tip!l atletic 2 tip!l c! o de voltare fi ica si psi%ica ec%ili(rata n opinia l!i 5. Allport personalitatea este o str!ct!ra for"ata din trasat!ri or&ani ate ierar%ic. El sp!ne ca la fiecare individ e'ista ?2> trasat!ri cardinale care do"ina si controlea a celelalte trasat!ri. n ordine ierar%ica !r"ea a !n &r!p for"at din 1B21< trasat!ri principale# relativ !sor de identificat# si $n sf,rsit s!te sa! c%iar "ii de trasat!ri sec!ndare si de fond# care s!nt foarte &re! de identificat. Noti!nea de factor a fost introd!sa $n psi%olo&ie odata c! c! !tili area anali ei factoriale. De e'e"pl! daca !n elev are re !ltate (!ne la "ate"atica se poate anticipa ca va avea re !ltate (!ne si la fi ica# e'plicatia fiind e'istenta !n!i factor co"!n# si an!"e# !n "od de rationa"ent tipic. n v,rf!l pira"idei factorilor se afla factor!l &eneral deseori identificat c! inteli&enta.

+actorii si trasat!rile de personalitate datorita ase"anarilor dintre ele s!nt !tili ati ca sinono"i.

1.>. Teoriile personalitatii

Personalitatea poate fi a(ordata din perspective si din directii variate. E'ista n!"eroase teorii ale personalitatii# dintre care a"inti". (iolo&ista# e'peri"entalista# psi%o"etrica si socio2c!lt!rala si antropolo&ica. Orientarea (iolo&ista p!ne accent pe $ntrea&a or&ani are psi%oco"porta"entala a o"!l!i# accent!ea a rol!l "otivelor (iolo&ice si al e'perientei ti"p!rii 2 pre2 si postnatala 2 in for"area personalitatii. Dependenta# a&resivitatea# se'!alitatea s!nt considerate trasat!ri pri"are. E'ista si contraopinii. De e'e"pl! a"ericanii vad ra (oi!l# a&resivitatea si co"petitia ca fiind !"ane prin nastere.Tot!si# e'ista societati /Arapesii din No!a 5!inee0 $n care ra (oi!l este nec!nosc!t# iar co"porta"ent!l a&resiv si co"petitiv virt!al ine'istent. Necesitatea a(ordarii e'peri"entaliste a personalitatii a fost for"!lata de Stanford /19=>0 astfel. )St!di!l personalitatii este st!di!l "od!l!i $n care oa"enii difera pe !n re&istr! foarte $ntins $n ceea ce a! $nvatat. fiecare persoana deci este !nica.dar toti a! $nvatat $n concordanta c! aceleasi le&i &enerale.) A! fost a(ordate $ndeose(i procesele de $nvatare# procesele perceptiei si procesele de c!noastere s!perioare. Orientarea psi%o"etrica $nsea"na st!di!l trasatirilor e'pri"a(ile s!( for"a !nor liste de atri(!te ce caracteri ea a persoana $n cadr!l !nei sit!atii. A! fost de voltate !n n!"ar "are de te%nici si instr!"ente de "as!ra. scale# c%estionare etc. Orientarea socio2c!lt!rala si antropolo&ica se (a ea a pe ideea ca personalitatea poate fi $nteleasa n!"ai l!,nd $n considerare si conte't!l social $n care traieste individ!l# si n!"ai co"par,nd indivi ii apartin,nd !nor pop!latii si c!lt!ri diferite /@ead# Linton0. Proces!l de sociali are e !n proces social prin care individ!l !"an# o"# "e"(r! activ al societatii# parc!r&e transfor"ari s!ccesive. Este !n proces social contin!! de iteracti!ne care da !nei fiinte potential sociale posi(ilitatea sa2si de volte o identitate# !n ansa"(l! de idei o &a"a de deprinderi. Esenta acest!i proces este ca societatea $ncearca sa tranfor"e individ!l /viitor actor al societatii0 d!pa c%ip!l sa!# astfel $nc,t sa rasp!nda nor"elor# valorilor societatii. Potrivit teoriei rol!lilor fiecare dintre noi ave" !n stat!s social si 7!ca" diferite rol!ri $n f!nctie de cerintele# asteptarile societatii $n &eneral. No!2nasc!tii !"ani care s!nt potentiali personalitati !"ane . 2 n! poseda li"(a7 artic!lat1

2 n! a! nici !n fel de c!nostinte stiintifice sa! te%nice1 2 n! a! atit!dini scop!ri# ideal!ri de viata1 2 si"t!rile s!nt inco"plet de voltate. CONCLU3II. n st!di!l personalitatii elevilor# c!noasterea si apreciera corecta a acest!ia din perspectiva proces!l!i indictiv2ed!cativ este necesar identificarea si anali a te"pera"ent!l!i# adica trasat!rile si calitatile for"ale# dina"ico2ener&etice si a caracter!l!i# adica trasat!rile de contin!t# socio2"orale si a'iolo&ice. ?. TE@PERA@ENTUL

?.1. Definitie

Te"pera"ent!l se refera la di"ensi!nea ener&etico2dina"ica a personalitatii si se e'pri"a $n partic!laritati ale activitatii intelect!ale si a afectivitatii# c,t si $n co"porta"ent!l e'terior. li"(a7 si "otricitate# $n cond!ita. Te"pera"ent!l# ca s!(siste" al personalitatii# se refera la o serie de partic!laritati si trasat!ri $nnasc!te care s!nt i"portante $n proces!l devenirii socio2"orale a fiintei !"ane. Trasat!rile te"pera"entale s!nt foarte !sor de o(servat si identificat si $n opinia "a7oritatii specialistilor $n do"eni! s!nt le&ate de aspectele (iolo&ice ale persoanei respective# $n special de siste"!l nervos si cel endocrin. Psi%olo&!l ro"an Nicolae @ar&inean! a considerat ca te"pera"ent!l caracteri ea a for"a "anifestarilor noastre si# de aceea# l2a definit drept aspect!l for"al al afectivitatii si reactivitatii "otorii specifice !nei persoane. E'ista "ai "!lte tipolo&ii ale te"pera"ent!l!i# aceasta pro(le"a fiind o preoc!pare constanta de2a l!n&!l istoriei si evol!tiei stiintei.

?.?. Tipolo&ia l!i Cipocrate

Pri"a $ncercare de identificare si e'plicare a tip!rilor te"pera"entale o datora" "edicilor Antic%itatii# Cipocrate /DBB $.e.n.0 si 5alen!s /1<B e.n.0. n concordanta c! filosofia epocii# care considera ca $ntrea&a nat!ra este co"p!sa din patr! ele"ente f!nda"entale 2 aer# pa",nt#foc si apa 2 acestia a! socotit ca predo"inanta $n or&anis" a !neia dintre cele patr! )!"ori) /%or"ones0. s,n&e# fle&"a# (ila nea&ra si (ila &al(ena# deter"ina te"pera"ent!l. Pe aceasta (a a se sta(ilesc cele patr! tip!ri clasice de te"pera"ent. san&vinic# fle&"atic# "elancolic si coleric. Coleric!l este ener&ic# nelinistit# i"pet!os# irasci(il# !neori i"p!lsiv si isi risipeste ener&ia. El este ine&al $n "anifestari. Starile afective se s!cced c! rapiditate. Oscilea a $ntre ent! ias" si deceptie# care tendinta de e'a&erare $n tot ceea ce face. Este o persoana foarte e'presiva#!sor )de citit)# &,nd!rile si e"otiile i se s!cced c! repe ici!ne.Are tendinta de do"inare $n &r!p si se dar!ieste c! pasi!ne !nei idei sa! ca! e. San&vinic!l se caracteri ea a prin rit"iciatate si ec%ili(r!. Este vioi# vesel# opti"ist si se adaptea a c! !s!rinta la orice sit!atie. +ire activa# sc%i"(a activitatile foarte des deoarece si"te per"anent nevoia de ceva no!. Trairile afective s!nt intense# dar senti"entele s!nt s!perficiale si insta(ile. Trece c! !s!rinta peste esec!ri sa! deceptii senti"entale si sta(ileste !sor contacte c! alte persoane.

+le&"atic!l este linistit# cal"# i"pert!r(a(il# c!&etat $n tot ceea ce face# pare a disp!ne de o ra(dare fara "ar&ini. Are o p!tere de "!nca deose(ita poate o(tine perfor"ante deose(ite "ai ales $n "!ncile de l!n&a d!rata si este foarte tenace# "etic!los $n tot ceea ce face. +ire $nc%isa# &re! adapta(ila# p!tin co"!nicativa# prefera activitatile individ!ale. @elancolic!l este la fel de lent si ine'presiv ca fel&"atic!l#dar $i lipseste forta si vi&oarea acest!ia# e"otiv si sensi(il# are o viata interioara a&itata datorita !nor e'a&erate e'i&ente fata de sine si a !nei ne$ncrederi $n fortete proprii. Este p!tin re istent la efort!ri $ndel!n&ate. P!tin co"!nicativ# $nc%is $n sine# "elancolic!l are dific!ltati de adaptare sociala. De(it!l ver(al este sca !t# &estic!latia red!sa.

?.>. Tipolo&ia l!i Pavlov

E'plicarea diferentelor te"pera"entale tine# $n conceptia filo of!l!i r!s Ivan Petrovici Pavlov# de caracteristicile siste"!l!i nervos central si de raport!rile dintre ele. ) +orta sa! ener&ia este capacitatea de l!cr! a siste"!l!i nervos si se e'pri"a prin

re istenta "ai "are sa! "ai "ica la e'citanti p!ternici sa! la event!alele sit!atii conflict!ale. Din acest p!nct de vedere se poate vor(i despre siste" nervos p!ternic si siste" nervos sla(1 ) @o(ilitatea dese"nea a !s!rinta c! care se trece de la e'citatie la in%i(itie si invers# $n f!nctie de solicitarile e'terne. Daca trecerea se reali ea a rapid# siste"!l nervos este "o(il# iar daca trecerea este &reoaie se poate vor(i despre siste" nervos inert1 ) Ec%ili(r!l siste"!l!i nervos se refera la repartitia fortei celor do!a procese /e'citatia si in%i(itia0. Daca ele a! forte apro'i"ativ e&ale# se poate vor(i despre siste" nervos ec%ili(rat. E'ista si !n siste" nervos neec%ili(rat la care predo"inanta este e'citatia. Din co"(inarea acestor $ns!siri re !lta patr! tip!ri de siste" nervos. 1. tip!l p!ternic# neec%ili(rat#e'cita(il /corelat c! te"pera"ent!l coleric0 ?. tip!l p!ternic# ec%ili(rat# "o(il /corelat c! te"pera"ent!l san&vinic0 >. tip!l p!ternic# ec%ili(rat# inert /corelat c! te"pera"ent!l fle&"atic0 D. tip!l sla( /corelat c! te"pera"ent!l "elancolic0 5%eor&%e 3apan a deter"inat patr! nivel!ri ale siste"!l!i te"pera"ental. nivel!l "otor &eneral /de activitate0# nivel!l afectiv# nivel!l perceptiv2i"a&inativ si nivel!l "intal /al &,ndirii0. +iecare nivel se caracteri ea a prin indicii te"pera"entali. forta# ec%ili(r!# "o(ilitate# persistenta# ton!s afectiv /stenic si astenic0 si directie /e'travertit sa! introvertit0. 5%. 3apan a ela(orat o "etoda de ed!care a capacitatii de interapreciere# n!"ita "etoda aprecierii o(iective a personalitatii. Tip!rile te"pera"entale si tip!rile de siste" nervos s!nt do!a noti!ni diferite# n! coincid# deoarece $n ti"p ce acestia din !r"a ra",n de2a l!n&!l vietii nesc%i"(ate# te"pera"ent!l se constr!ieste $n cadr!l interacti!nii individ!l!i c! "edi!l fi ic si socio2 c!lt!ral.

?.D. Tipolo&ia l!i E!n& si E-sencF

Psi%iatr!l elvetian Carl E!n& a constatat# pe (a a !nei i"presionante e'periente clinice# ca# $n afara !nor diferente individ!ale# $ntre oa"eni e'ista si deose(iri tipice. Unii oa"eni s!nt orientati predo"inant spre l!"ea e'terna si intra $n cate&oria e'travertitilor# $n ti"p ce altii s!nt orientati predo"inant spre l!"ea interioara si apartin cate&oriei introvertitilor.

E'travertitii s!nt firi desc%ise# socia(ili# co"!nicativi# opti"isti# senini# (inevoitori# se $ntele& sa! se cearta c! cei din 7!r# dar ra",n $n relatii c! ei. Introvertitii s!nt firi $nc%ise# &re! de patr!ns# ti"i i# p!tini co"!nicativi# $nclinati spre reverie si &re! adapta(ili. Psi%olo&!l en&le Cans E-sencF reia aceasta distinctie a l!i E!n&# a"plific,nd ca !istica pro(atorie# dar ada!&a o no!a di"ensi!ne n!"ita &rad de nevro is". Aceasta e'pri"a sta(ilitatea sa! insta(ilitatea e"otionalp a s!(iect!l!i. E-sencF a repre entat cele do!a di"ensi!ni pe do!a a'e perpendic!lare# o(tin,nd tip!rile e'travertit 2 sta(il# e'travertit 2 insta(il# introvertit 2 sta(il si introvertit 2 insta(il# pe care le2a asociat c! cele patr! te"pera"ente clasice.

?.<. Tipolo&ia scolii franco 2 olande e. Ce-"ans26iers"a2Le Senne

Psi%olo&ii olande i 5. Ce-"ans si E. D. 6iers"a prop!n o tipolo&ie a te"pera"entelor "!lt "ai n!antata care va fi rel!ata si preci ata de psi%olo&ii france i Rene Le Senne si 5aston 8er&er. Pentr! Le Senne caracter!l este ceea ce $ntele&e" a i prin te"pera"ent# adica )ansa"(l!l dispo itiilor $nnasc!te# care for"ea a sc%elet!l "intal al individ!l!i). Ei pornesc de la trei factori f!nda"entali. e"otivitatea# activitatea si )ras!net!l) /eco!l0. Din co"(inarea lor re !lta opt tip!ri te"pera"entale. E"otivitatea e'pri"a reactiile afective ale persoanelor $n fata diferitelor eveni"ente. E"otivii a! tendinta de a se t!l(!ra p!ternic c%iar si pentr! l!cr!ri "ar!nte. Di"potriva# non2e"otivii s!nt aceia care se e"otionea a &re! si ale caror e"otii n! s!nt prea violente. Activitatea dese"nea a dispo itia spre acti!ne a !nei persoane. Persoanele active a! o contin!a dispo itie spre acti!ne# n! pot sta loc!l!i. Cele non2active actionea a parca i"potriva vointei lor# c! efort si pl,n&,nd!2se contin!!. Ras!net!l se refera la eco!l pe care il a! as!pra noastra diferite eveni"ente# i"presii. Persoanele care traiesc p!ternic pre ent!l# e'traversive s!nt n!"ite persoane pri"are. Persoanele care a! tendinta de a ra",ne s!( infl!enta i"presiilor trec!te# introversive s!nt n!"ite persoane sec!ndare.

E'ista opt tip!ri de te"pera"ent care re !lta din co"(inarea acestor factori# si an!"e. pasionatii /e"otivi# activi# sec!ndari0# colericii /e"otivi# activi# pri"ari0# senti"entalii /e"otivi# non2activi# sec!ndari0# nervosii /e"otivi# non2activi# pri"ari0# fle&"aticii /non2 e"otivi# activi# sec!ndari0# san&vinicii /non2e"otivi# activi# pri"ari0# apaticii /non2 e"otivi# non2activi# sec!ndari0# a"orfii /non2e"otivi# non2activi# pri"ari0.

L!,nd $n considerare doar e"otivitatea si activitatea p!te" red!ce cele ; tip!ri la 7!"atate. 1. E"otivii inactivi 2 adica nervosii care reactionea a rapid la eveni"ente# si senti"entalii# care a reactionea a lent. ?. E"otivii activi 2 $n care se $ncadrea a colericii# c! reactii rapide# e'plo ive si pasionatii# care a! reactii lente. >. Nee"otivii activi 2 adica san&vinicii# c! reactii ec%ili(rate# rapide# si fle&"aticii# c! "!lta forta dar lenti. D. Nee"otivii inactivi 2 care $i incl!de pe a"orfi# care# desi c! "ai p!tina ener&ie s!nt (ine ancorati $n pre ent# si pe apatici# a caror lipsa de ener&ie este d!(lata de !n rit" lent al reactiilor.

Principalele trasat!ri ale celor opt tip!ri

PASIONATII /EAS0 2 a"(itiosi care reali ea a tensi!ne e'tre"a a $ntre&ii personalitati1 activitate concentrata pentr! !n scop !nic1 do"inatori# apti pentr! a cond!ce. Sti! sa2si stap,neasca si sa !tili e e violenta. Servia(ili# onora(ili# i!(esc societatea. Av,nd si"t prof!nd al &randorii# sti! sa2si red!ca nevoile or&anice# "er& !neori pana la ascetis". 4aloare do"inanta. opera de $nfapt!it. COLERICII /EAP0 2 &enerosi# cordiali# plini de vitalitate# si e'!(eranta# opti"isti1 $n &eneral e'cita(ili# adesea fara &!st si "as!ra. Activitatea lor e intensa# fe(rila# si "!ltipla. Se interesea a de politica# i!(esc popor!l# cred $n pro&res# s!nt revol!tionari. Dotati c! aptit!dini oratorice# plini de i"pet!o itate# antrenea a oa"enii. 4aloare do"inanta. acti!nea. SENTI@ENTALII /EnAP0 2 a"(itiosi ce ra",n "ere! $n stadi!l de aspiratie. @editativi# introvertiti# sc%i oti"i. Adesea "elancolici si ne"!lt!"iti de ei $nsisi1 ti"i i# v!lnera(ili#

scr!p!losi1 $si ali"entea a viata interioara prin r!"inatia trec!t!l!i. N! sti! prea (ine sa intre $n relatii c! oa"enii# si cad !sor $n "i antropie. Nea(ili# se rese"nea a dinainte c! ceea ce p!tea! tot!si sa evite. Individ!alisti# a! !n senti"ent vi! al nat!rii. 4aloare do"inanta. inti"itatea. NER4OSII /EnAS0 2 c! dispo itie varia(ila vor sa epate e si sa atra&a atentia. Indiferenti la o(iectivitate# si"t nevoia de a $nfr!"!seta realitatea /a7!n&,nd de la "inci!na la ficti!ne poetica0. A! !n &!st pron!ntat (i ar# ori(il# "aca(r!. @!ncesc nere&!lat si n!"ai ce le place. A! nevoie de e'citatii pentr! a se s"!l&e inactivitatii si plictiselii. Inconstanti $n afecti!nile lor. repede sed!si# repede consolati. 4aloare do"inanta. divertis"ent!l. +LE5@ATICII /nEAS0 2 oa"enii o(isn!intelor# respecta principiile# p!nct!ali# o(iectivi# de"ni de credinta# ponderati# c! dispo itie afectiva e&ala. n &eneral i"pasi(ili# ra(datori# tenaci# lipsiti de orice afectare. Civis"!l lor e prof!nd# reli&ia lor are caracter "ai ales "oral. A&reea a siste"ele a(stracte. 4aloarea do"inanta. le&ea.

SAN54INICII /nEAP0 2 e'trovertiti# pot face o(servatii e'acte si dovedesc !n re"arca(il si"t practic. Le place l!"ea# !nde se co"porta politicos# s!nt spirit!ali# ironici# sceptici. Sti! sa "anevre e oa"enii# s!nt a(ili diplo"ati. Li(erali si talentati $n politica# a! p!tin respect pentr! "arile siste"e si p!n accent pe e'perienta. Pro(ea a initiativa si o "are s!plete de spirit. Oport!nisti. 4aloare do"inanta. s!cces!l social. APATICII /nEnAs0 2 $nc%isi# secretosi# repliati $n ei $nsisi# dar fara viata interioara fre"atatoare. S!"(ri si tacit!rni# r,d rareori. Sclavi ai o(isn!intelor# conservatori. Tenaci $n aversi!nile lor# s!nt dificil de reconciliat. Cei "ai p!tin vor(areti dintre oa"eni# le place sin&!ratatea. Desi indiferenti la viata sociala# ei s!nt $n &eneral cinstiti# i!(esc adevar!l# onora(ili. 4aloare do"inanta. linistea. A@OR+II /nEnAP0 2 disponi(ili# concilianti# toleranti prin indiferenta# da! adesea dovada de o $ncapat,nare pasiva tenace. n ansa"(l! a! )caracter (!n). Ne&li7enti# lenesi# nep!nct!ali. Indiferenti fata de trec!t "ai "!lt dec,t fata de viitor. A! adesea aptit!dini catre "! ica /e'ec!tanti0 si teatr!. 4aloare do"inanta. placerea.

?.=. I"portanta acestor tipolo&ii de te"pera"ent $n activitatea didactica

5. 8er&er a ela(orat !n c%estionar !sor de !tili at pentr! a $ncadra o persoana $n cele ; tip!ri te"pera"entale. Acest c%estionar poate fi aplicat si $n ca !l elevilor# deoarece pentr! ed!cator c!nasterea te"pera"ent!l!i elevilor este i"portanta. Astfel se poate sta(ili daca !n copil este e"otiv sa! n!# este activ sa! n!. Daca !n copil este activ el poate fi %arnic# ener&ic# indiferent de &rad!l de e"otivitate# iar daca este inactiv# ar p!tea fi lent# lenes# fara initiativa. Daca este e"otiv poate avea reactii e"otive foarte p!ternice# va fi i"plicat afectiv $n tot ceea ce face# iar daca este non2e"otiv# astfel de "anifestari vor fi "ini"e. Dar n! este de a7!ns pentr! !n ed!cator identificarea acestor caracteristici# ci ei pot si tre(!ie sa ia "as!ri necesare sti"!larii sa! controlarii acestora d!pa ca . Copii activi tre(!ie orientati spre activitati !tile si te"perarea tendintei de a l!a %otar,ri pripite# iar cei inactivi a! nevoie de o sti"!lare constanta si de !n pro&ra" de l!cr! strict s!prave&%eat. Le 5all s!(linia a valoarea "!ncii $n &r!p pentr! cei nee"otivi si inactivi. Pentr! alte tip!ri# de e'e"pl! pentr! senti"entali rol!l "!ncii $n ec%ipa este disc!ta(il# deoarece senti"ental!l poate avea pro(le"e de inte&rare $n &r!p# prefer,nd sin&!ratatea.

>. CARACTERUL

>.1. Definitii ale caracter!l!i. Atit!dinea.

Ter"en!l de personalitate incl!de $ntr2!n site" !nitar at,t te"pera"ent!l c$t si caracter!l o"!l!i. Te"pera"ent!l si caracter!l s!nt do!a noti!ni diferite care n! tre(!iesc conf!ndate. n ti"p ce te"pera"ent!l se refera la $ns!siri ereditare ale individ!l!i# caracter!l vi ea a s!prastr!ct!ra "orala a personalitatii# calitatea de fiinta sociala a o"!l!o. n opinia l!i Allport de c,te ori vor(i" despre caracter e"ite" o 7!decata de valoare si i"plica" !n standard "oral. Eti"olo&ic# ter"en!l de caracter provine din &reaca vec%e si $nsea"na tipar# pecete si c! referire la o"# siste"e de trasat!ri# stil de viata. Caracter!l de fapt $nsea"na o str!ct!ra prof!nda a personalitatii# care se "anifesta prin co"porta"ent# care pot fi !sor de preva !t. Pentr! a c!noste caracter!l ci!va tre(!ie sa $ncerca" sa rasp!nde" la $ntre(area f!nda"entala )De ce)# sa ne $ntre(a" $n le&at!ra c! "otivele# si valorile ce f!nda"entea a co"porta"ent!l c!iva. Andrei Cos"ovici s!(liniind do!a di"ensi!ni f!nda"entale ale caracter!l!i 2!na a'iolo&ica# orientativ2valorica# alta e'ec!tiva# vol!ntara2 afir"a. )Caracter!l este acea str!ct!ra care e'pri"a ierar%ia "otivelor esentiale ale !nei persoane# c,t si posi(ilitatea de a trad!ce $n fapt %otar,rile l!ate $n confor"itate c! ele). n opinia l!i Ta-lor caracter!l este ) &rad!l de or&ani are etica efectiva a t!t!ror fortelor individ!l!i). Alte definitii. )o dispo itie psi%ofi ica d!ra(ila de a in%i(a i"p!ls!rile confor" !n!i principi! re&lator )/Ro%acF# A.A.1 cf Allport0 sa! )o vointa "oraliceste or&ani ata) /Ala&es# A.0. Caracter!l este deci !n s!(siste" relational2valoric si de a!tore&la7 al personalitatii care se e'pri"a printr2!n ansa"(l! de atit!dini2valori. Atit!dinea e'pri"a o "odalitate de raportare fata de an!"ite aspecte ale realitatii si i"plica reactii afective# co&nitive si co"porta"entale. n str!ct!ra caracter!l!i se distin& trei &r!pe f!nda"entale de atit!dini. ) atit!dinea fata de sine $ns!si. "odestie# or&oli!# de"nitate# senti"ent de inferioritate# c!lpa(ilitate# ) atit!dinea fata de ceilalti# fata de societate. !"anis"# patriotis"# atit!dini politice#

) atit!dinea fata de "!nca.

>.?. Testele de personalitate si rol!l lor $n activitatea didactica. I"pact!l scolii as!pra for"arii personalitatii elevilor

P!te" sp!ne ca# c! oca ia c%estionarelor de personalitate s!nt dia&nosticate trasat!rile personalitatii# care de fapt e'pri"a atit!dinile pe care persona le are fata de ea $nsasi. Testele de personalitate s!nt diverse si este foarte &re!# daca n! c%iar i"posi(il# sa s!prinda toate aspectele personalitatii pe (a a car!ia sa se $ntoc"easca profil!l psi%olo&ic al !nei persoane. n "a7oritatea testelor de personalitate s!nt anali ate !r"atorii factori. ) Do"inanta1 ) Acceptarea de sine1 ) Independenta1 ) E"patia1 ) Responsa(ilitatea1 ) Sociali area1 ) A!tocontrol!1 ) Toleranta1 ) Reali area de sine prin confor"is"1

) Reali area de sine prin independenta. Adolescenta este perioada $n care $ncep sa se )cristali e e) principalele trasat!ri de caracter. Elevii s!nt personalitati $n for"are. Este &re!# sa! !neori c%iar i"posi(ilt sa ne da" sea"a de "otivele ce f!nda"entea a atit!dinile si co"porta"entele lor. Scoala poate avea !n i"pact deose(it de p!ternic as!pra for"arii personalitatii viitor!l!i ad!lt# de e'e"pl! prin rol!l pedepselor si reco"penselor si al asteptarilor profesorilor sa! prin atit!dinile profesor!l!i fata de perfor"antele elevilor# prec!" si interpretarea re !ltatelor sca !te $n ter"eni de esec. Scoala# ed!cator!l# n! are n!"ai o(li&atia de a trans"ite c!nostinte# infor"atii ci $i revine !n rol i"portant $n for"area atit!dinilor 2 ele"ente principale ale caracter!l!i2 elevilor prin "etode si te%nici specifice. @etodele indirecte actionea a "ai ales prin "ecanis"ele $nvatarii sociale (a ate pe i"itatie# pe identificare# pe e'e"ple# pe "odelare etc.deci !na dintre cele "ai i"portante sarcini for"ative a scolii este aceea de a oferi "odele# cai de !r"at. ntre "etodele directe cea "ai evidenta este !tili area pedepselor si a reco"penselo.

D. UNICITATEA INDI4IDULUI

A" vor(it despre personalitatea o"!l!i si cele do!a co"ponente "a7ore ale sale. te"pera"ent!l si caracter!l. A" $ncercat sa rasp!nde" la $ntre(arile. )Ce este personalitatea*)# )Ce este te"pera"ent!l*)# )Ce este caracter!l*) si din ce s!nt for"ate. A" va !t ca de2a l!n&!l ti"p!l!i o"enirea a fost preoc!pata de sta(ilirea !nor tipolo&ii te"pera"entale si $ncadrarea oa"enilor $ntr2o cate&orie sa! alta. Dar n! tre(!ie !itat ca $n psi%olo&ie# care n! este o stiinta po itiva# e'acta# ci stiinta a s!flet!l!i# n! e'ista al( sa! ne&r!. N! p!te" sp!ne despre cineva ca $ntr!neste n!"ai

trasat!rile te"pera"entale ale coleric!l!i# el $"(ina foarte "!lte trasat!ri si do"ina cele ale coleric!l!i. P!te" $ncadra oa"enii $n tipolo&ii dar n! tre(!ie sa !ita" de !nicitatea individ!l!i# a fiecar!ia dintre noi. +iecare dintre noi e diferit de celalalt# apartin,nd de7a prin nastere !n!ia dintre cele do!a se'e. +iecare dintre noi s!nte" !nici capat,nd o an!"ita ori&inalitate prin fapt!l ca ne2 a" nasc!t $ntr2o an!"ita i sa! epoca istorica# $ntr2o an!"ita fa"ilie# $ntr2!n an!"it "edi! social si a" parc!rs !n an!"it dr!" $n viata. Individ!l e !nic# $nsa n! inco"para(il c! alti indivi i ai speciei !"ane. Nat!ra las,nd trasat!ri co"!ne indivi ilor a creat speciile# iar $n cadr!l speciilor a lasat diversitatea din care deriva !nicitati. 5.6.Allport o(serva ca. )@etoda de reprod!cere se'!ala a nat!rii &arantea a la "od!l s!perlativ !n ec%ipa"ent &enetic no!# pentr! fiecare "!ritor care se naste.) Teoretic# 7!"atate din ceea ce se trans"ite ereditar provine de la "a"a si 7!"atate provine de la tata. Deci n! pot e'ista do!a fiinte o"enesti la fel sa! "ai e'act c! acelasi potential de de voltare /e'ceptie fac,nd &e"enii "ono i&oti0. Pentr! a $ntele&e !n o" tre(!ie sa o(serva" ca el este. ) ca toti ceilalti oa"enii /d!pa nor"ele !niversale01 ) ca !nii oa"eni /d!pa nor"ele de &r!p01 ) ca nici !n alt o" /nor"e idiosincratice0. +iecare o" e la fel c! ceilalti prin si"pla l!i apartenenta la speta !"ana# are caracteristici ase"anatoare c! oa"enii din &r!p!l sa! /de e'.. vor(este o an!"ita li"(a /li"(a "aterna00 si tot!si este !nic# diferit de toti ceilalti. Orice individ# oricare ar fi el# n! se reali ea aa prin trasat!ri !niversale ada!&ate la niste trasat!ri ale &r!p!l!i sa! si apoi ada!&ate la ceva propri!. Individ!l $"pleteste $ntr2!n "od !nic toate trasat!rile for",nd ceea ce se c%ea"a o persoana distincta si ori&inala. Este ceea ce Allport accent!a. )...Or&ani area vietii individ!ale este# in pri"!l r,nd# $n !lti"!l r,nd si tot ti"p!l# !n fapt principal al nat!rii !"ane.)

Prin dr!"!l parc!rs de fiecare o" $n viata sa se distin&e de altii. +iecare viata $si !r"ea a !n destin !nic. Indiferent de orice "etafi ica a destin!l!i# e'istenta l!i e o certit!dine ceea ce arata partic!laritatea fiecar!i individ $n parte# acesta !r",nd o an!"ita )cale) fara

)doar si poate). n "area varietate !"ana se $ntalnesc oa"eni sla(i si oa"eni p!ternici# &enii si idioti# oa"eni %arnici si oa"eni lenesi# $nalti si sc!n i# vioi si apatici# sensi(ili si insensi(ili. Dar n! vo" p!tea sp!ne niciodata ca doi oa"eni p!ternici s!nt la fel pentr! ca $$ "od si&!r !n!l este p!ternic $n ceva# alt!l in altceva# !n!l $n aler&are# alt!l $n ridicat &re!tati1 n! s!nt do!a &enii la fel. !n!l e preoc!pat de fi ica# alt!l de "ate"atica1 e'e"plele ar p!tea contin!a foarte "!lt prin diferentieri tot "ai s!(tile $ntre &r!p!ri si tip!ri de oa"eni.