UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD FACULTATEA DE TIIN#E EXACTE DOMENIUL: INFORMATIC% PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER INFORMATIC% APLICAT%

% N TIIN#E, TEHNOLOGIE I ECONOMIE FORMA DE NV%#%MNT: CU FRECVEN#%

LUCRARE DE DISERTA#IE

NDRUM TOR #TIIN&IFIC Prof. univ. dr. Ioan Dzi ac

ABSOLVENT N#st#sescu R. Liviu

ARAD 2011

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD FACULTATEA DE TIIN#E EXACTE DOMENIUL: INFORMATIC% PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER INFORMATIC% APLICAT% N TIIN#E, TEHNOLOGIE I ECONOMIE FORMA DE NV%#%MNT: CU FRECVEN#%

UN SISTEM INFORMATIC INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA AUTOMAT% A TRASABILIT%#II FLUXULUI DE PRODUC#IE

NDRUM TOR #TIIN&IFIC Prof. univ. dr. Ioan Dzi ac

ABSOLVENT N#st#sescu R. Liviu

ARAD 2011

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD FACULTATEA DE STIIN#E EXACTE

APROBAT DECAN Conf.univ.dr. Sorin N(d(ban

DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU INFORMATIC%/ MASTERINFORMATIC% APLICAT% N TIIN#E, TEHNOLOGIE I ECONOMIE Nr. __________ din ___________ VIZAT NDRUM%TOR TIIN#IFIC Prof.univ.dr. Ioan Dzi*ac DATE PERSONALE ALE CANDIDATULUI 1. Date privind identitatea persoanei Numele: N st sescu Numele anterior: Prenumele: Liviu 2. Sexul: M 3. Data ,i locul na,terii: Ziua / luna / anul 06 / 03 / 1968 Locul (localitate, jude() Cmpina, PH 4. Prenumele p(rin*ilor: Tata: Romeo Mama: Ioana 5. Domiciliul permanent: (str., nr.,localitate, jude(, cod po*tal, telefon, e-mail): Aleea Tomis, nr.4, bl.X5, sc.A, ap.7, Arad, 310381, 0746041270, liviushiva@gmail.com 6. Sunt absolvent(() promo*ia: iulie / 2011 7. Forma de nv(*(mnt pe care am absolvit-o este: (cu frecven*(, cu frecven*( redus(, ID), cu tax(/f(r( tax(: cu frecven(,, cu tax, 8. Locul de munc( (dac( e cazul): SC GDS Manufacturing Services SA 9. Solicit nscrierea la examenul de disertatie (licen*(, diplom(, diserta*ie): Sesiunea iunie anul 2011 10. Lucrarea de disertatie pe care o sus*in are urm(torul titlu: UN SISTEM INFORMATIC INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA AUTOMAT A TRASABILIT &II FLUXULUI DE PRODUC&IE 11. ndrum(tor ,tiin*ific: Prof. univ. dr. Ioan Dzi#ac 12. Men*ionez c( sus*in examenul de disertatie finalizare a studiilor (pentru prima oar(, a doua oar( dup( caz) prima oara ,i declar pe propria-mi r(spundere c( am luat la cuno,tin*( de prevederile art. 143 din Legea 1/2011. Declar c( prezenta lucrare nu este realizat( prin mijloace frauduloase, fiind con,tient de faptul c(, dac( se dove,te contrariul, diploma ob*inut( prin fraud( mi poate fi anulat(, conform art. 146 din Legea 1/2011. SEMN%TURA

REFERAT
PRIVIND LUCRAREA DE DISERTATIE A ABSOLVENTULUI NASTASESCU LIVIU DOMENIUL: INFORMATIC% PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER- INFORMATIC% APLICAT% N TIIN#E, TEHNOLOGIE I ECONOMIE FORMA DE NV%#%MNT: CU FRECVEN#% PROMO#IA 2011 1. Titlul lucr(rii : Un sistem informatic integrat pentru gestiunea automat# a trasabilit# ii fluxului de produc ie 2. Structura lucr(rii : Lucrarea, con(ine o Introducere, Concluzii *i Bibliografie, con(inutul propriu-zis fiind structurat n 4 capitole: 1. Solu(ii de trasabilitate 2. Tehnologii folosite 3. Distribu(ia pe module a aplica(iei 4. Impactul economic 3. Aprecieri asupra con*inutului lucr(rii de licen*(, organizare logic(, mod de abordare, complexitate, actualitate, deficien*e: Subiectul abordat este de actualitate *i cu utilitate practic, n industrie. Lucrarea este bine organizat, din punct de vedere logic. 4. Aprecieri asupra lucr(rii (se va men*iona: num(rul titlurilor bibliografice consultate, frecven*a notelor de subsol, calitatea ,i actualitatea surselor consultate; modul n care absolventul a prelucrat informa*iile din sursele bibliografice, contribu*ii originale): Lucrarea cuprinde 22 de titluri bibiliografice de mare actualitate. Informa(iile din lista bibliografic, sunt de calitate *i bine eviden(iate pe parcursul lucr,rii. 5. Concluzii (valoarea lucr(rii elaborate de absolvent, relevan*a studiului ntreprins, competen*ele absolventului, consecven*a ,i seriozitatea de care a dat dovad( absolventul pe parcursul document(rii ,i elabor(rii lucr(rii):

Absolventul d, dovad, de buna cunoa*tere a domeniului *i a depus mult efort n realizarea lucr,rii. Ritmul de elaborare a lucr,rii a fost foarte bun, absolventul dovedind mult, seriozitate *i profesionalism. 6. Redactarea lucr(rii respect( normele de redactare. Lucrarea se ncadreaz, n normele de redactare stabilite la nivelul universit,(ii *i a facult,(ii. 7. Nu exist( suspiciuni de realizare prin fraud( a prezentei lucr(ri. Lucrarea are un grad de originalitate extrem de ridicat, bazndu-se aproape n totalitate pe contribu(ia proprie a absolventului. 8. Consider c( lucrarea ndepline,te condi*iile pentru sus*inere n sesiunea de Examene de licen*( din iunie 2011. Recomand comisiei de diserta(ie s, accepte sus(inerea lucr,rii n sesiunea iunie 2011 *i acordarea notei 10(zece), avnd n vedere gradul ridicat de complexitate *i originalitate.

Arad, Data 06 iunie 2011

ndrum(tor ,tiin*ific Prof. univ. dr. Ioan Dzi*ac

CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................ 3 1. SOLU&II DE TRASABILITATE .............................................................................................. 4 1.1. Reguli de aplicare a trasabilit,(ii ................................................................................. 5 Reguli de baza in mediul de produc(ie ................................................................. 5 Gestiunea datelor de trasabilitate in mediul de distribu(ie. .................................. 6

1.1.1. 1.1.2. 1.2. 2.

Implementarea trasabilit,(ii in firma GDS Manufacturing Services ........................... 8

TEHNOLOGII FOLOSITE .................................................................................................... 10 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. Platforma .NET ......................................................................................................... 10 .NET Framework ....................................................................................................... 11 Argumente pentru .NET ............................................................................................ 11 Limbajul C#............................................................................................................... 12 Arhitectura n-Tire ...................................................................................................... 13 Implementarea modelului pe trei straturi in Trasabilitate ......................................... 13 Data Access Layer (DAL) ................................................................................. 14 Bussiness Layer ................................................................................................. 14 Presentation Layer ............................................................................................. 15

2.6.1. 2.6.2. 2.6.3. 2.7. 3.

Microsoft SQL Server ............................................................................................... 16

DISTRIBU&IA PE MODULE A APLICA&IEI .......................................................................... 19 3.1. 3.2. 3.3. Acces si prelucrare datelor ........................................................................................ 19 Site ul intranet al firmei. .......................................................................................... 19 Module gestionate manual ........................................................................................ 20 Administrare ...................................................................................................... 21 Import ordine de produc(ie................................................................................. 22 Listare Etichete .................................................................................................. 22 Asociere Reasociere ........................................................................................ 22

3.3.1. 3.3.2. 3.3.3. 3.3.4. 1

3.3.5. 3.3.6. 3.3.7. 3.3.8. 3.3.9. 3.3.10. 3.4.

Scanare ............................................................................................................... 23 Paletizare ............................................................................................................ 25 Creare packing list si export .............................................................................. 27 Comunicare cu operatorii ................................................................................... 28 Meniul Calitate................................................................................................... 29 Situa(ii si rapoarte........................................................................................... 30

Module gestionate automat ....................................................................................... 31 Scanare automata ............................................................................................... 31 Aplica(ii de comanda a ma*inilor de testare ...................................................... 31 Aplica(ii de extragere datelor din alte surse si calculul lor automat .................. 32 Rapoarte automate transmise prin e-mail .......................................................... 32 Monitorizarea automata a liniilor de produc(ie .................................................. 33

3.4.1. 3.4.2. 3.4.3. 3.4.4. 3.4.5. 4.

IMPACTUL ECONOMIC ...................................................................................................... 35 4.1. 4.2. Productivitatea........................................................................................................... 35 Calitatea..................................................................................................................... 37

CONCLUZII ............................................................................................................................... 39 BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................... 41

INTRODUCERE
Lucrarea de fa(a prezint, pe parcursul a patru capitole implementarea unui sistem de trasabilitate pentru firma multina(ional, de produse electronice GDS Manufacturing Services SA. http://www.gds.com

Fig. 1.1 Distribu(ia companiei [22] Pe parcursul sau prezint, solu(ia de trasabilitate ca o component, sine qua non a procesului de produc(ie, alegerea tehnologiilor potrivite dezvolt,rii unei astfel de platforme, precum si implementarea sistemului in domeniul electronicii subliniind impactul economic pe care sistemul l are.

1. SOLU

II!DE!TRASABILITATE!

Trasabilitatea este "Aptitudinea de a reg,si istoricul, utilizarea sau localizarea unei entit,(i prin intermediul identific,rilor nregistrate"(ISO 9000) Ea a devenit un aspect extrem de important n afaceri. Multe sectoare ale industriei au nevoie de trasabilitate, pentru ca performan(ele instrumentelor *i ale materialelor furnizate s, poat, fi f,cute cunoscute clien(ilor. Trasabilitatea, ca *i concept, presupune interconectarea mai multor parteneri/actori ntre ei, att n ceea ce prive*te fluxul de m,rfuri ntre ei, ct *i n ceea ce prive*te fluxul de informa(ii. Dac, fluxul fizic al m,rfurilor urmeaz, circuitul logic *i firesc de pe lan(ul de distribu(ie (de la furnizor, la produc,tor, la distribuitor), circula(ia informa(iilor trebuie s, se poat, efectua n ambele sensuri. Aici intervine no(iunea de trasabilitate, care trebuie s, se manifeste n tot lan(ul de produc(ie. [21] Trasabilitatea este n primul rnd intern,, cnd se leag, ntre ele informa(iile specifice fiec,rui item urm,rit pe fluxul recep(ie procesare - desfacere din cadrul unei firme. n al doilea rnd, trasabilitatea este *i extern,, cnd se leag, ntre ele informa(iile aferente itemului urm,rit, n drumul pe care itemul l parcurge ntre partenerii de trasabilitate, sau actorii de pe lan(ul de distribu(ie. Pentru realizarea practic, a trasabilit,(ii este nevoie de un limbaj comun care s, asigure continuitatea *i unitatea pe lan(ul de distribu(ie, dincolo de limitele trasate de sistemele informatice specifice fiec,rei firme. To(i itemii viza(i de trasabilitate trebuie s, fie identifica(i fie prin etichetare, fie prin marcare. Fiecare item trebuie s, poarte un identificator unic, global. Implementarea unui sistem de trasabilitate trebuie s, nceap, cu etapa de planificare *i organizare, care r,spunde la ntreb,rile: Cum voi alege, culege, partaja *i stoca informa(iile necesare trasabilit,(ii? Cum voi gestiona leg,turile ntre input-uri, procese interne *i outputuri?

Apoi urmeaz, etapa de aliniere a informa(iilor de baz,, n care fiecare actor trebuie s, ob(in, identificatorul unic global (conform standardelor GS1 corespunz,toare). n etapa de nregistrare a informa(iilor de trasabilitate se determin, cum se aloc,, cum se aplic, *i cum se capteaz, identificatorii itemilor inclu*i n procesul de trasabilitate *i cum se aleg, culeg, partajeaz, *i stocheaz, informa(iile de trasabilitate pe parcursul fluxului fizic. Aceasta este etapa n care se aloc, *i se aplic, efectiv identificatorii, pe m,sura realiz,rii fluxului fizic de procese, *i se capteaz, informa(ia con(inut, de ace*tia. Trasabilitatea este o caracteristica importanta, att pentru asigurarea securit,(ii opera(iunilor, cat si pentru urm,rirea fluxului de documente generate de aplica(ie. [21]

1.1.

Reguli!de!aplicare!a!trasabilit"%ii!

Gestiunea identific,rii in mediul de produc(ie este caracterizata de : o mai multe loca(ii de aprovizionare identificate prin GLN (1...3), care trimit palete cu materiale (identificate cu SSCC 1...4) o la recep(ie, materialele sunt depozitate si/sau comandate pentru procesul de produc(ie o la locul de produc(ie (GLN 4), unit,(ile de consum (GTIN 1) sunt produse in loturi separate (fiecare identificat cu num,r de lot distinct) o in etapele de ambalare, unit,(ile de consum (GTIN 1 si num,rul lui de lot) sunt ambalate in unit,(i de grupare standard (GTIN 2) o in pa*ii urm,tori - depozitare si preg,tire pentru livrare, se creeaz, palete (SSCC 5...7) si se expediaz, la destina(iile clientului (GLN 5,6).

1.1.1. Reguli!de!baza!in!mediul!de!produc%ie! 1. Recep*ie: SSCC - ul paletei care sose*te este nregistrat si legat de GLN ul furnizorului. De fiecare data cnd paleta este deplasata, SSCC - ul acesteia este nregistrat si legat de GLN - ul noii loca(ii (de ex: in depozit sau in sec(ia de produc(ie). 2. Produc*ie: in condi(ii ideale, SSCC - ul paletei si/sau GTIN-ul + num,rul de lot al materialelor folosite in procesul de produc(ie sunt nregistrate si legate la GTIN-ul produsului realizat si lotul sau de produc(ie. La sfr*itul procesului de produc(ie, grup,rile standard de produse sunt f,cute din produsele individuale. Un GTIN nou este alocat si legat de num,rul de lot de produc(ie. 5

3. Ambalare, depozitare si expedi*ie: GTIN - ul unei grup,ri standard de articole comerciale este legat de SSCC - ul paletei in care este mpachetat, SSCC ul unei palete este legat de GLN - ul destina(iei sale. Pe eticheta logistica a paletei nu este obligatorie afi*area GLN - ului de destina(ie.

Fig. 2.1 Gestiunea datelor de trasabilitate in produc#ie[21] 1.1.2. Gestiunea!datelor!de!trasabilitate!in!mediul!de!distribu%ie.! Folosirea standardelor GS1 in mediul distribu(iei este caracterizata prin: a) Mai multe loca(ii furnizor (identificate cu GLN 1..3), care transmit palete cu produse finite (identificate cu SSCC 1...4). b) La recep(ia in centrul de distribu(ie (GLN 4), paletele sunt depozitate si transmise c,tre procesul de alc,tuire a comenzilor c) Formarea unit,(ilor de expedi(ie conform comenzilor se face fie din palete uniforme, fie prin cross-docking sau crearea de palete mixte; paletele sunt deplasate nainte fie nemodificate (palete uniforme identificate cu SSCC1) sau ca noi palete (palete mixte identificate cu SSCC 5...7) cu produse originare din palete diverse (SSCC 2...4). d) in ultimii 2 pa*i - depozitare si preg,tire pentru expedi(ie, ambele tipuri de palete (uniforme SSCC 1 si mixte SSCC 5..7) sunt expediate c,tre clien(i / punctele de vnzare de destina(ie (identifica(i cu GLN 5...6). 6

Fig. 2.2 Gestiunea datelor de trasabilitate in distribu#ie [21] Reguli de baza in mediul de distribu(ie: 1. Recep*ie: SSCC - ul paletei care sose*te este nregistrat si legat de GLN ul furnizorului. De fiecare data cnd paleta este deplasata, SSCC - ul ei este nregistrat si legat de GLN - ul noii loca(ii (de ex. depozit, formare comenzi sau distribu(ie). 2. Formare unit(*i logistice si distribu*ie: Paleta nou creata con(ine grup,ri standard de articole comerciale originare din palete diferite. in acest caz, ii este alocat un nou SSCC, care este legat de numerele SSCC ale altor paletelor folosite in crearea sa si/sau, daca este posibil, de GTIN si codul de lot al fiec,rei grup,ri standard de articole care a fost utilizata. Acest lucru poate solicita un mare efort ce poate fi rezolvat prin folosirea pentru ambalare a unei "ferestre de timp" (time window) ce trebuie definita de c,tre fiecare companie. Paleta nou creata pe durata acestei ferestre de timp poate fi legata de paleta utilizata in cadrul aceleia*i ferestre de timp. SSCC ul este nregistrat si legat de GLN- ul destina(iei lui. Abilitatea de a reg,si date de trasabilitate intr-un mod rapid si exact de-a lungul lan(ului de distribu(ie reprezint, o problema critica. Aceasta ntruct necesita gestiunea leg,turilor 7

succesive intre ceea ce a fost primit, produs, ambalat, depozitat si expediat de-a lungul ntregului lan(. Daca unul din parteneri, in lan(ul de distribu(ie, nu reu*e*te sa gestioneze aceste leg,turi, vor rezulta ntreruperi in lan(ul informa(ional si pierderea trasabilit,(ii. Este imposibil sa ob(inem o trasabilitate completa a produselor f,r, o corecta identificare a acestora, in toate configura(iile lor, la fiecare punct al lan(ului de distribu(ie.

1.2.

Implementarea!trasabilit"%ii!in!firma!GDS!Manufacturing!Services!

Fiec,rui produs electronic ii este asociata o eticheta con(innd un cod de bare 2D. S-a ales acest model de eticheta deoarece permite stocarea de informa(ii pe o suprafa(a relativ mica. Aceasta eticheta nso(e*te produsul in toate etapele fluxului produc(iei. Asocierea etichetei are loc in momentul intr,rii in produc(iei a produsului, nainte de prima opera(ie. Deoarece, in general pl,cile electronice sunt grupate in paneluri, aplica(iile de scanare trateaz, panelul ca o entitate, astfel nct toate produsele aflate pe un panel urmeaz, acelea*i etape de scanare sau bucle de defect. Modulul de scanare permite depanelizarea automata sau manuala, caracteristica necesara trecerii prin etapele de prelucrare manuala. Fluxul de produc(ie poate sa varieze in func(ie de produs, dar in general este format din urm,toarele etape: a) SMT - SOURFACE MOUNTING TECHNOLOGY SMT b) AOI - AUTOMATED OPTICAL INSPECTION c) PTH-A - PIN THROUGH HOLE -AUTOMATIC d) PTH-M - PIN THROUGH HOLE MANUAL e) TEST f) OUTGOING g) PACKING Produsul trebuie sa treac, cu PASS (f,r, defect) prin fiecare faza stabilita de departamentul tehnic. In cazul survenirii unui defect, circuitul electronic intra intr-o bucla de defect. Repara(ia are loc la posturi de lucru specializate. Dup, ce este finalizata placa reintra in faza din care a plecat. In cazuri excep(ionale, dup, repara(ie se poate reveni intr-o faza anterioara celei in care s-a nregistrat defectul. 8

Calculatoarele firmei au fost actualizate astfel nct sa suporte cerin(ele aplica(iei. Din punct de vedere hardware, aplica(ia ruleaz, pe ma*ini cu: o CPU >= 1 GHz o RAM >= 512 MB o HDD >= 850 MB (x86); >= 2GB (x64) Modulele se pot instala pe sisteme de operare Windows XP sau mai recente.

2. TEHNOLOGII!FOLOSITE!
2.1. Platforma!.NET!

.NET este un cadru (Framework) de dezvoltare software unitar, care permite realizarea, distribuirea *i rularea att a aplica(iilor-desktop Windows cat *i aplica(iilor WEB. Tehnologia .NET pune laolalt, mai multe tehnologii (ASP, XML, OOP, SOAP, WDSL, UDDI, WPF, LINQ) *i limbaje de programare (VB, C++, C#, F#) asigurnd totodat, att portabilitatea codului compilat ntre diferite calculatoare cu sistem Windows, ct *i reutilizarea codului n programe, indiferent de limbajul de programare utilizat. .NET Framework este o component, livrat, mpreun, cu sistemul de operare Windows. Pentru a dezvolta aplica(ii pe platforma .NET este bine sa avem 3 componente esen(iale: o un set de limbaje (C#, Visual Basic .NET, J#, Managed C++, Smalltalk, Perl, Fortran, Cobol, Lisp, Pascal etc), o un set de medii de dezvoltare (Visual Studio .NET, Visio), o *i o bibliotec, de clase pentru crearea serviciilor Web, aplica(iilor Web *i aplica(iilor desktop Windows. Cnd dezvolt,m aplica(ii .NET, putem utiliza: o servere specializate - un set de servere Enterprise .NET (din familia SQL Server 2008, Exchange 2000 etc.), care pun la dispozi(ie func(ii de stocare a bazelor de date, email, aplica(ii B2B (Bussiness to Bussiness comer( electronic ntre partenerii unei afaceri). o servicii Web (n special comerciale), utile n aplica(ii care necesit, identificarea utilizatorilor (de exemplu, .NET Passport - un mod de autentificare folosind un singur nume *i o parol, pentru toate site-urile vizitate) o servicii incluse pentru dispozitive non-PC (Pocket PC Phone Edition, Smartphone, Tablet PC, Smart Display, XBox, set-top boxes, etc.)

10

2.2.

.NET!Framework!

Componenta .NET Framework, ajunsa ast,zi la versiunea 4.0 SP1 st, la baza tehnologiei .NET, este ultima interfa(, ntre aplica(iile .NET *i sistemul de operare *i actualmente con(ine: limbajele C#, VB.NET, C++ si, odat, cu versiunea 2010, introduce noul limbaj F#. Pentru a fi integrate n platforma .NET toate aceste limbaje respect, ni*te specifica(ii OOP numite Common Type System (CTS). Ele au ca elemente de baz,: clase, interfe(e, deleg,ri, tipuri valoare *i referin(,, iar ca mecanisme: mo*tenire, polimorfism *i tratarea excep(iilor. Platforma comun, de executare a programelor numit, Common Language Runtime (CLR), utilizat, de toate cele 4 limbaje. CTS face parte din CLR. Ansamblul de biblioteci necesare n realizarea aplica(iilor desktop sau Web numit Framework (Fig.1.9). Componenta .NET Framework este format, din compilatoare, biblioteci *i alte executabile utile n rularea aplica(iilor .NET Class Library (FCL)

Fig. 3.1 Arhitectura .NET Framework [6]

2.3.

Argumente!pentru!.NET!

n primul rnd pentru c, ofer, instrumente pe care le putem folosi *i n alte programe, ofer, acces u*or la baze de date, permite realizarea desenelor sau a altor elemente grafice. Spa(iul de nume System.Windows.Forms con(ine instrumente (controale) ce permit implementarea elementelor interfe(ei grafice cu utilizatorul. Folosind aceste controale, se pot proiecta *i dezvolta rapid *i interactiv, elementele interfe(ei grafice. Tot .NET ofer, clase care efectueaz, majoritatea sarcinilor uzuale cu care se confrunt, programele *i care plictisesc *i fur, timpul programatorilor, reducnd astfel timpul necesar dezvolt,rii aplica(iilor. Microsoft Visual Studio este un mediu de dezvoltare integrat (IDE) de la Microsoft. Acesta 11

poate fi utilizat pentru a construi aplica(ii consol,, interfa(a grafic,, aplica(ii de tip Windows Forms, site-uri web, aplica(ii web, servicii web ce sunt suportate platformele: Microsoft Windows, Windows Mobile, Windows CE,. NET Framework,. NET Compact Framework *i Microsoft Silverlight.

Fig. 3.2 Microsoft Visual Studio

2.4.

Limbajul!C#!

Limbajul C# fost dezvoltat de o echip, restrns, de ingineri de la Microsoft, echip, din care s-a eviden(iat Anders Hejlsberg (autorul limbajului Turbo Pascal *i membru al echipei care a proiectat Borland Delphi). C# este un limbaj simplu, cu circa 80 de cuvinte cheie, *i 12 tipuri de date predefinite. El permite programarea structurat,, modular, *i orientat, obiectual, conform perceptelor moderne ale program,rii profesioniste. Principiile de baz, ale program,rii pe obiecte (INCAPSULARE, MOSTENIRE, POLIMORFISM) sunt elemente fundamentale ale program,rii C#. n mare, limbajul mo*tene*te sintaxa *i principiile de programare din C++. Sunt o serie de tipuri noi de date sau func(iuni diferite ale datelor din C++, iar n spiritul realiz,rii unor secven(e de cod sigure (safe), unele func(iuni au fost ad,ugate (de exemplu, interfe(e *i deleg,ri), diversificate (tipul 12

struct), modificate (tipul string) sau chiar eliminate (mo*tenirea multipl, *i pointerii c,tre func(ii). Unele func(iuni (cum ar fi accesul direct la memorie folosind pointeri) au fost p,strate, dar secven(ele de cod corespunz,toare se consider, nesigure. [7]

2.5.

Arhitectura!n-Tire!

Toate aplica(iile de afaceri de azi au accesul la bazele de date integrata in func(ionalit,(ile de baza. Odat, cu cre*terea in popularitate a serverelor de baza rela(ionale, care a nceput cu aproximativ 25 de ani in urma, si industria s-a mutat de la modelul pe un nivel - one tier (mainframe) la un model client server construit pe doua niveluri. Aceste doua erau formate din nivelul client construit pe interfa(a client si majoritatea regulilor de validare si nivelul server ce conferea accesul la date, vederi, func(ii si proceduri stocate precum si reguli de validare la nivel de server. La nceputul anilor 90, acest model s-a rupt in doua si a creat un altul nou, ce se bazeaz, pe trei straturi: Presentation Layer, Bussiness Layer si Data Access Layer.

2.6.

Implementarea!modelului!pe!trei!straturi!in!Trasabilitate!

Toate proiectele ce constituie solu(ia de trasabilitate sunt construite avnd la baza modelul de aplica(ie bazata pe trei straturi: nivelul de acces la date, nivelul logic si nivelul de prezentare (nivel utilizator)

Fig. 3.3 Modelul pe trei straturi implementat in trasabilitate 13

2.6.1. Data! Access! Layer! (DAL) este o parte integranta in proiectarea oric,rei aplica(ii. Acest strat se ocupa de conectarea la bazele de date si implementarea opera(iilor de tip CRUD (Create - Creare, Read - Citire, Update - Editare si Delete &tergere). Cea de-a doua tehnologie folosit ADO Entity Framework este solu(ia ORM (Object Relational Mapping) oferita de Microsoft.

Fig. 3.4 Structura ADO Entity Framework [8] La baza Entity Framework-ului st, Entity Data Model (EDM). Acesta se vrea a fi limbajul comun ntre structurile de date *i modelele de prezentare. EDM-ul define*te un limbaj menit s, descrie datele f,r, s, trebuiasc, s, descrie modul de stocare a acestuia. Deasupra EDM-ului lucreaz, un set de servicii care permit manipularea datelor, spre beneficiul ntregii aplica(ii. EDM-ul nglobeaz, un set de metadate care descriu att modul n care datele sunt expuse aplica(iei ct *i modul n care datele sunt mapate n stocul de provenien(,. EDM-ul ofer, un mecanism de expunere a datelor ntr-un model optimizat pentru consumatori, n timp ce modelele de mapare sunt optimizate n vederea libert,(ii de a folosi orice fel de structur, de date standard. Astfel ob(inem un mediu n care nivelul de prezentare este independent de nivelul de date, ceea ce ofer, flexibilitate n exprimare aplica(iei. Pentru a asigura flexibilitate la nivelul structurilor de date EDMul ofer, o gam, variat, de map,ri disponibile standard. 2.6.2. Bussiness! Layer este nivelul aplica(iei care coordoneaz, aplica(ia, proceseaz, comenzile primite de la utilizatori si ia decizii logice de evaluare si calcul. Aici sunt implementare reguli de validare la nivel de aplica(ie. Acest strat se ocupa cu transferul si procesarea datelor intre cele doua straturi care l ncadreaz,. 14

Scopul de a separa logica este dublu. Pe deoparte este c*tigul de performanta ob(inut prin l,sarea serverului de date sa se ocupe strict de stocarea si extragerea datelor, iar de cealalt, u*uram mentenan(a si sporim posibilitatea reutiliz,rii codului. 2.6.3. Presentation! Layer este cunoscut intr-o structura pe n straturi ca fiind stratul clientului. Este format din par(i ce compun interfa(a de lucru cu utilizatorul final. Exemple de componente folosit in acest strat pot include: o Casete de editare o Etichete o Casete de text o Butoane o Interfe(e Windows sau WEB o Etc. Din punct de vedere a tehnologiilor folosite la construc(ia acestui strat, putem distinge: o Windows Form - este numele dat interfe(ei grafice de programare a aplica(iilor (API). Ea este parte integranta a libr,rie de clase .NET Framework care sta la baza dezvolt,rii aplica(iilor folosind Visual Studio.NET. Ea ofer, acces la elementele native ale interfe(ei Microsoft Windows. o Windows Presentation Foundation (WPF) a fost dezvoltat de Microsoft ca un subsistem grafic ce interpreteaz, (rendering) elementele interfe(ei utilizator (GUI Graphical User Interface). Spre deosebire de Windows Form, WPF folose*te DirectX care este o colec(ie de interfe(e de programare (API) destinate manipul,rii sarcinilor legate de multimedia. WPF permite creare de interfe(e mai bogate in elemente grafice. o ASP.NET Web Form este cadru de aplica(ii web dezvoltate si comercializate de Microsoft si care permite programatorilor de a construi site-uri web baznduse pe familiarul drag-and-drop. Suprafa(a de proiectare si sute de controale si componente ajuta ca construirea rapida a site-urilor sofisticate si cu acces la date. o ASP.NET MVC ofer, o modalitate puternica, bazata pe modele, ce permite construirea de site-uri dinamice cu o separare clara intre straturi (Model-ViewControl). 15

2.7.

Microsoft!SQL!Server

SQL Server este un DBMS (Data Base Management System) sistem pentru gestiunea bazelor de date, produs de Microsoft. Suporta versiunea Microsoft de SQL (Structured Query Language) - limbaj structurat de interog,ri, cel mai comun limbaj pentru bazele de date. Este un sistem din clasa Enterprise ce se poate aplica bazelor de date de dimensiuni foarte mari. Codul de baza pentru Microsoft SQL Server isi are originile in Sybase SQL Server si a reprezentat intrarea Microsoft pe pia(a bazelor de date la nivel enterprise, concurnd cu Oracle, IBM si Sybase. Microsoft, Sybase si Ashton-Tate s-au unit pentru a crea si a scoate pe pia(a prima versiune numita SQL Server 4.2 ptr Win OS/2. Mai tarziu Microsoft a negociat pentru drepturi de exclusivitate la toate versiunile de SQL Server scrise pentru sistemele de operare Microsoft. Sybase si-a schimbat ulterior numele in Adaptive Server Enterprise pentru a se evita confuzia cu Microsoft SQL Server.

SQL Server 7.0 a fost primul server de baze de date bazat pe GUI. O varianta de SQL Server 2000 a fost prima varianta comerciala pentru arhitectura Intel. Ultima versiune aparuta este Microsoft SQL Server 2008. Microsoft SQL Sever folose*te o varianta de SQL numita T-SQL, sau Transact-SQL, o implementare de SQL-92 (standardul ISO pentru SQL) cu unele extensii. T-SQL in principal ad,uga sintaxa adi(ionala pentru procedurile stocate si pentru tranzac(ii. Standardele SQL necesita ACID - patru condi(ii pentru orice tranzac(ie, sintetizate prin acronimul ACID: atomicitate, consistenta, izolare, durabilitate. MS SQL Server suporta ODBC (Open Database Connectivity). Odat, cu versiunea 2005 (nume de cod Yukon), ie*ita pe pia(a in octombrie 2005 si care este succesorul versiunii SQL Server 2000, Microsoft aduce o serie de mbun,t,(iri precum suport pentru gestionarea de date XML, in plus fa(, de date rela(ionale. Metode de indexare specializate au fost puse la dispozi(ia datelor XML, iar interogarea lor se face folosind XQuery. Sql Server 2005 ad,uga unele extensii limbajului T-SQL precum func(ii de eroare a manipul,rii si suport pentru interog,rile recursive. Permisiunile si controlul accesului au mai multa granularitate. Al,turi de T-SQL, aceasta versiune introduce si CLR (SQL Common Language Runtime) pentru o mai buna integrare cu .NET Framework.

16

Versiunea SQL Server 2008 (Fig.1.7), lansata pe 6 august 2008 cu nume de cod Katmai aduce si ea, a*a cum era de a*teptat, alte mbun,t,(iri. Acum ad,uga ofer, suport pentru

stocarea datelor multimedia si noi tipuri de date

(geometry, geography, hierarchy si mult asteptatul date fara datetime). Versiunea de SQL Server Management Studio

inclusa in SQL Server 2008 accept, IntelliSense pentru SQL.

Fig. 3.5 Structura SQL Server 2008 [10] Trebuie precizat ca Microsoft ofer, SQL Server Expess Edition, versiune gratuita a serverului. Cu toate ca nu ofer, restric(ii in ceea ce prive*te num,rul bazelor de date sau a utilizatorilor concuren(i, este limitata la folosirea unui singur procesor, a 1 Gb de memorie si max. 4Gb a fi*ierelor de date. Putem spune despre Microsoft SQL Server ca este o solu(ie integrat, de management *i analiz, a datelor, care ajuta organiza(iile de orice dimensiune s,: o Dezvolte, implementeze *i administreze aplica(ii la nivel de ntreprindere mai sigure, scalabile *i fiabile o Maximizeze productivitatea IT prin reducerea complexit,(ii cre,rii, implement,rii *i administr,rii aplica(iilor pentru baze de date. o Partajeze date pe mai multe platforme, aplica(ii *i dispozitive pentru a facilita conectarea sistemelor interne *i externe. o Controleze costurile f,r, a sacrifica performan(a, disponibilitatea, scalabilitatea sau securitatea. Gestionarea serverului se face foarte u*or prin aplica(ia SQL Server Management Studio 17

Fig. 3.6 SQL Server Management Studio Elementul central al acestei unelte este panelul Object Explorer, ce permite utilizatorului sa r,sfoiasc,, selecteze sau sa ntreprind, orice alta ac(iune asupra obiectelor de pe server.

18

3. DISTRIBU

IA!PE!MODULE!A!APLICA IEI!

Solu(ia de trasabilitate este mp,r(ita in aproximativ 30 de proiecte si dup, func(ionalitate se pot grupa in urm,toarele categorii:

3.1.

Acces!si!prelucrare!datelor

Modulele care se ocupa de aceste activitati sunt in num,r de doua si construiesc nivelurile Data Access Layer si Bussiness Layer ale aplica(iei. Importanta si functionalitatea lor este deschisa pe larg in capitolele 3.6.1 si 3.6.2. Din punct de vedere al implement,rii, la construirea acestor straturi s-au folosit doua tehnologii de lucru cu bazele de date: ADO.NET si ADO Entity Framework. Cu ajutorul tehnologiei ADO.NET s-au creat mai multe clase de tip Data Helpers. Avnd in vedere varietatea tipurilor baze de date accesate: SQL Server, Oracle, DB2, MS Access, XML si tipurile de Data Providers Furnizori de date au fost diverse. BAZA DE DATE SQL Server 2008 Oracle DB2 MS Access XML FURNIZORI DE DATE SQL Server Data Provider Oracle Data Providers ODBC Data Providers OleDB Data Provider LINQ to XML Tab. 4.1 Furnizorii de date folosi#i

3.2.

Site!ul!intranet!al!firmei.!!

Site-ul de intranet a fost creat in ASP.NET si reprezint, mediu de lansare a aplica(ilor. Toate aplica(iile sunt realizate cu tehnologia ClickOnce de la Microsoft. Avantajul principal, care a determinat alegerea acestei solu(ii, este posibilitatea lans,rii aplica(ilor f,r, a fi nevoie de interven(ia administratorului de sistem. Tot aici sunt prezente o parte din situa(iile si rapoartele extrase din acest sistem. Tehnologia folosit, este ReportViewer 2010 mpreuna cu ADO.NET si ADO Entity Framework. S-a ales solu(ia de prezentare in pagina internet a rapoartelor deoarece este mai u*or de accesat si nu necesita instalarea unei aplica(ii pe calculatorul clientului. Mul(i beneficiari ai 19

acestor situa(ii de produc(ie sunt din exterior (Italia, Germania, UK, USA, China) si folosesc VPN-ul (Virtual Private Network) pentru accesarea acestui site. Pentru editarea datelor de la distanta, via internet, de curnd s-a nceput dezvoltarea a unui site bazat pe ASP.NET MVC. Principalele func(ionalit,(i ale acestei platforme sunt: o Lansarea aplica(iilor o Rulare de situa(ii si rapoarte o Afi*are informa(ii o Interfa(a de introducere a datelor

Fig. 4.2 Site-ul Intranet S-a ales interfa(a web pentru acest modul deoarece nu necesita instal,ri anterioare rulnd cu u*urin(a din navigator (browser).

3.3.

Module!gestionate!manual!

Aceasta categorie de aplica(ii este compusa din: 1. Administrare 2. Import si administrare ordine de produc(ie 3. Listare etichete 20

4. Asociere Reasociere 5. Scanare 6. Paletizare 7. Packing List si Export 8. Comunicare operatori 9. Meniu calitate 10. Situa(ii si rapoarte

3.3.1. Administrare! Acesta parte a aplica(ie permite importul informa(ilor despre utilizatori, din programul de personal salarizare si administrarea nivelurilor de acces. Tot aici sunt prezente interfe(ele de administrare a linilor de lucru, ma*inilor si sta(ilor de scanare.

Fig. 4.3 Meniu principal

Fig. 4.4 Administrare utilizatori Acest modul extrage informa(iile despre utilizatori si departamente din programul de personal dezvoltat in Access.

21

3.3.2. Import!ordine!de!produc%ie! Pentru fiecare ordin ce se lanseaz, in produc(ie, urm,toare informa(ii trebuie introduse in baza de date de trasabilitate: INFORMATIE Bon de consum formare kit Re(eta articol Faze produc(ie Documenta(ie SURSA AS/400 DB2 AS/400 DB2 JFLEX Oracle PLM TIP IMPORT Automat Automat Automat Manual

Tab. 4.5 Tipurile de import folosite in aplica#ie

Fig. 4.6 Interfa#a creare macheta produs 3.3.3. Listare!Etichete! Pentru listarea etichetelor se folosesc imprimante de tip Zebra.

Fig. 4.7 Eticheta 2D care se ata(eaz pe produs Eticheta con(ine informa(ii att in cod de bare cat si in clar. Aceasta solu(ie las, posibilitatea ca in cazul deterior,rii codului de bare, sa permit, reasocierea etichetelor prin citirea codului in clar. Aceasta aplica(ie da comenzi imprimantei folosind limbajul de programare ZPL II. 3.3.4. Asociere!!Reasociere! Pl,cile electronice sunt grupate, in general, in paneluri. Fiec,rei placi i se ata*eaz, o eticheta. Aceasta 22 eticheta va reprezenta placa pe parcursul fazelor de produc(ie.

Circuitele sunt numerotate ncepnd cu partea stnga sus a panelului. Operatorul de asociere trebuie sa aib, o grija deosebita pentru a evita asocierea gre*ita.

Fig. 4.8 Eticheta 2D care se ata(eaz pe produs Aplica(ia permite reasocierea in cazul ncarcas,rii sau deterior,rii etichetelor. Chiar daca vor fi mai multe etichete pentru o unica placa, oricare dintre ele o poate reprezenta in fluxul produc(iei. In cazul etichetelor deteriorate, la care eticheta 2D sau codul scris sub ea nu mai sunt lizibile s-a stabilit procedura de recuperare a istoricului. Produsele asupra c,rora au fost ata*ate sunt stocate intr-o zona tampon numita zona ro*ie. Dup, ce ntregul ordin de produc(ie trece printr-o anumita faza, pl,cile blocate se pot identifica, num,rul r,mas in aceste zone fiind in general mic. 3.3.5. Scanare! Panelul format la faza anterioara intra in procesul de produc(ie. Fiecare ac(iune ce se ntreprinde asupra sa este nregistrata in baza de date mpreuna cu rezultatul ei. Acest rezultat poate fi: a) PASS caz in care placa trece cu succes de faza in lucru b) FAIL dup, acest rezultat produsul intra in bucla de repara(ie. Dup, repara(ie el revine la faza de la care a plecat, in cazul in care nu este precizata o alta anterioara. c) CANCEL - se reia scanarea

23

Interfa(a de scanare ofer, informa(ii am,nun(ite despre calitate, productivitate si tipul de defecte ntlnite la lotul aflat in produc(ie. Operatorul de scanare poate propune defecte care vor fi analizate si reparate in fazele de repara(ie si test. In informa(iile despre defecte reg,sim totodat, si aria de provenien(a. Astfel se poate calcula un randament al calit,(ii, care este afi*at pe monitoarele aflate deasupra fiec,rei linii de lucru.

Fig. 4.9 Interfa#a scanare Pentru fiecare eticheta se pot citii informa(iile complete despre stadiul ei, repara(iile efectuate, etichete asociate, componente ce stau la baza ei (daca este cazul). Produsele parcurg fluxul produc(ie a*ezate in t,vi sau cutii. Fiecare tava are ata*ata o eticheta ce specifica clientul, produsul, lotul din care provine, data de lansare in produc(ie si o eticheta cu cod de bare ce con(ine un identificator unic. Fig. tava 24 4.10 Eticheta

Fig. 4.11 Verificare eticheta 3.3.6. Paletizare! La sfr*itul ciclului productiv, produsele vin ambalate, introduse in cutii si a*ezate pe pale(i. Modulul care se ocupa de aceasta este aplica(ia de paletizare. Procedura care sta la baza ambal,rii urmeaz, pa*ii specifica(i mai jos: o Se deschide un palet care prime*te un cod unic de identificare concretizat ntr-o eticheta cu cod de bare. o Se ini(ializeaz, create cutiilor. Fiecare cutie este asociata paletului pentru care a fost deschisa si are un identificator cod de bare. o In cutie se adaug, prin scanare produsele electronice. In acest mod se face o leg,tura in baza de date intre produs si cutia in care a fost ambalat. o La umplerea cutiei sau la epuizarea lotului, cutia se nchide, prime*te o data de nchidere iar operatorul care a lucrat la ea *i scaneaz, codul de bare a ecusonului. In acest mod se creeaz, o leg,tura intre operator si cutie; el fiind responsabil de produsele ambalate. o Cnd toate cutiile au fost incarnate pe palet, acesta se nchide si prime*te o data de nchidere.

25

Fig. 4.12 Interfa#a paletizare Pe fiecare cutie se ata*eaz, o eticheta autoadeziva cu informa(iile despre produse.

Fig. 4.13 Eticheta cutie Fig. 4.14 Raport palet

Raportul cutiilor aflate in palet cuprinde toate informa(iile despre con(inutul cutiilor, ordinul de produc(ie, produs, client, etc.

26

3.3.7. Creare!packing!list!si!export! La sfr*itul procesului de paletizare, pale(ii astfel forma(i se grupeaz, liste de expedi(ie (packing lists). Modulul permite nsumarea cantit,(ilor pe client si produs afi*nd totodat, si greutatea. Aceasta informa(ie este necesara in momentul exportului si nc,rcarea in camion.

Fig. 4.15 Selectarea paletilor si formarea Packing List-ului

Fig. 4.16 Situa#ie Packing List

27

Acest modul urmeaz, sa fie continuat cu cel de nc,rcare a informa(iilor despre documentele de export. In acest mod se urm,re*te ca documentele de nso(ire a m,rfii sa fie listate de c,tre aplica(ia descrisa in aceasta lucrare. 3.3.8. Comunicare!cu!operatorii! Comunicare cu operatorii este necesara si ajuta att in perioada de implementare testare cat si in timpul produc(iei. Ea se realizeaz, prin doua cai: a) E-mail transmis din program

Fig. 4.17 Client de e-mail integrat b) Chat. Pentru aceasta se instaleaz, un server de chat, iar in program s-a implementat controlul pentru client.

Fig. 4.18 Server si client de chat 28

3.3.9. Meniul!Calitate! Un aspect important a procesului

de

produc(ie

este

managementul

calit,(ii.

Standardul ISO 8402 define*te auditul calit,(ii ca reprezentnd o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activit,(ile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozi(iilor prestabilite, daca aceste dispozi(ii sunt efectiv implementate si corespunz,toare pentru realizarea obiectivelor. Aplica(ia de trasabilitate ofer, unelte puternice pentru implementarea si controlul managementului calit,(ii. Responsabilii cu calitatea produselor au la dispozi(ie uneltele software necesare pentru o gestionare u*oara a calit,(ii.

Fig. 4.19 Interfa#a calitate Elementele definitorii din Managementul Calit,(ii Totale sunt: mbun,t,(ire permanenta si la nivelul ntregii organiza(ii iar toate procesele implicate accentueaz, bucla de feed-back. Rapoarte variate sunt accesibile in vederea unui control permanent am,nun(it. 29

Fig. 4.20 Raport defecte perioada 3.3.10. Situa%ii!si!rapoarte! Aplica(ia ofer, o colec(ie variata de situa(ii si rapoarte. Ele sunt construite pentru a r,spunde cerin(elor fiec,rui departament.

Fig. 4.21 Raport eficienta

30

3.4.

Module!gestionate!automat!

O parte din modulele aplica(iei de trasabilitate se ocupa de taskuri automate precum: 3.4.1. Scanare!automata! Anumite faze sunt scanate automat prin implementarea unor solu(ii proprii. Calculatorul la care se executa aceasta opera(ie are conectat un cititor automat de coduri de bara al,turi de un modul de comanda conectat la portul serial al calculatorului (USB).

Fig. 4.22 Interfa#a de scanare automata

Fig. 4.23 Modul comanda

Prin intermediul unor relee el poate comanda naintarea convier-ului (benzii de rulare). Aplica(ia, pe m,sura naint,rii pl,cilor, scaneaz, si verifica in baza de date stadiu in care se afla acestea. Daca fazele anterioare nu au fost trecute cu succes, sau daca ordinul este blocat din motive de calitate, aplica(ia da comanda de blocare c,tre banda de rulare. 3.4.2. Aplica%ii!de!comanda!a!ma&inilor!de!testare! Fiecare produs trebuie controlat att manual cat si automat pe sta(ii de testare special concepute pentru fiecare tip de produs. Aplica(ia de trasabilitate controleaz, in baza de date proprie statusul pl,cilor care intra in aceasta faza. Daca sunt probleme referitoare la La sfr*itul workflow-ul produsului, opre*te intrarea acestuia in test. Cu ajutorul modulului de comanda, prezentat anterior, programul da comanda de ncepere automata a testului. 31

acestuia verifica rezultatul in baza de date a programului de testare. In cazul unui rezultat pozitiv permite ca faza sa fie trecuta cu PASS in trasabilitate. 3.4.3. Aplica%ii!de!extragere!datelor!din!alte!surse!si!calculul!lor!automat! O parte din datele existente in firma se reg,sesc in diferite tipuri de baze de date: o SQL Server 2000 o SQL Server 2008 o DB2 o Oracle o Access o XML o CSV De multe ori transferul, sincronizarea si calculul datelor dureaz, prea mult pentru a fi accesate ergonomic in timp real. In acest scop s-au construit diferite task-uri care ruleaz, o parte din aceste procese.

Fig. 4.24 Planificarea task-urilor in Windows Task Scheduler 3.4.4. Rapoarte!automate!transmise!prin!e-mail! Majoritatea persoanelor din departamentul tehnic sunt dotate cu Blackberry. O modalitate simpla de urm,rire a produc(ie este prin recep(ionarea de rapoarte transmise automat.

32

Fig. 4.25 Raport automat de produc#ie Module specializate extrag date, construiesc rapoarte, le arhiveaz, si le transmit prin e-mail. Toate aceste rapoarte sunt comandate de c,tre Windows Task Scheduler-ul serverului de aplica(ii. Pentru ordonarea corecta a mesajelor, in clientul de e-mail, au fost create reguli care muta mesajele in directoare dedicate. 3.4.5. Monitorizarea!automata!a!liniilor!de!produc%ie! Deasupra fiec,rei linii de lucru se afla montate monitoare dedicate afi*,rii informa(iilor legate de produc(ie si calitate. Fiecare este conectat la cate un Nettop PC cu sistem de operare Windows 7. Pe el se afla instalata instala(ia de monitorizare.

33

Fig. 4.26 Aplica#ie automata de monitorizare Modulul extrage informa(iile numai pentru linia pentru care este dedicat. In cazul in care se dep,*e*te procentul de defecte admis, la ordinul in lucru, aplica(ia afi*eaz, mesaje de avertizare.

34

4. IMPACTUL!ECONOMIC!
Odat, cu instalarea aplica(iilor de trasabilitate a avut loc o cre*tere accentuata a productivit,(ii si calit,(ii produc(iei. Motivele cre*terii lor sunt sporirea ncrederii clien(ilor in firma noastr,

4.1.

Productivitatea!

Daca pana in noiembrie 2010, productivitatea se ridica la 95.982 de produse finalizate lunar, ea se dubleaz, pana la sfr*itul lunii mai 2011. An.Luna a 2010.10 2010.11 2010.12 2011.01 2011.02 2011.03 2011.04 2011.05 Produs e 95.982 100.604 110.615 135.115 144.299 186.340 196.867 200.744 Fig. 6.1 Valorile productivit #ii in intervalul noiembrie 2010 mai 2011 Printre masurile care au dus la cre*terea productivit,(ii se disting: a) Asocierea pl,cilor in paneluri si parcurgerea fazelor de trasabilitate in grup. b) Implementarea opera(iilor de scanare automata. c) Automatizarea testelor cu implementarea citirii rezultatelor. d) Urm,rirea mai u*oara a produc(iei si comunicarea cu sistemele de planificare. a) In 2009 compania a achizi(ionat un sistem de trasabilitate construit in PHP si avnd ca baza de date serverul MySQL. Un prim aspect negativ al aplica(iei era ca fiecare circuit electronic trebuia scanat. Majoritatea panelurilor sunt formate din 4-12 astfel de circuite. Obligativitatea scan,rii fiec,rei placi in parte ducea la o mare irosire a timpului de lucru. In aplica(ia de trasabilitatea prezentata in lucrarea 35

de fata, scanarea se face o singura data pentru un panel. Timpul de lucru a sc,zut astfel semnificativ. b) Fazele de lucru se pot mp,r(ii in doua mari categorii astfel: o Cu inser(ie automata a pieselor, in care montarea pieselor se face automat de ma*ini specializate. o In care montarea componentelor electronice se face manual, de c,tre operatorii de montaj. La nceputul introducerii procesului de trasabilitate pentru nregistrarea fazelor la care montarea se face automat au fost introduse sta(ii de scanare operate de c,tre lucr,torul responsabil cu ma*ina de asamblare. Acum, prin introducerea sta(iilor de scanare automata, activitatea umana a fost nlocuita cu cititoare automate de coduri de bara care mpreuna cu module specializate se conecteaz, la aplica(ia de trasabilitate nregistrnd to(i ace*ti pa*i aferen(i procesul de produc(ie. c) Asem,n,tor implement,rii scan,rii automate, prezentate mai sus, in punctele de testare a produselor electronice au fost adaptata procedura de testare automata. Ea consta in scanarea unei etichetei de pe panelul aflat in test. Aceasta opera(ie se executa de c,tre operatorul de testare. Aplica(ia verifica integritatea trasabilit,(ii pana in faza curenta, dup, care da comanda de ncepere a testului. Rezultatul testului este citit prin procedura automata din baza de date a programului de test. In acest mod se evita nregistrarea gre*ita a rezultatului testului. d) Interfa(a de scanare a fost dotata cu grafice si informa(ii care (in de productivitate si calitate. In acest mod operatorii au posibilitatea de fi la curent cu ntrzierile din procesul de produc(ie si astfel sa ia masuri de corectare a lor. Informa(iile legate de productivitatea liniilor de asamblare sunt afi*ate pe monitoarele aflate deasupra lor.

36

4.2.

Calitatea!

Odat, cu cre*terea productivit,(ii s-a observat si mbun,t,(irea calit,(ii produselor. Astfel in intervalul de timp noiembrie 2010 mai 2011 a avut loc o sc,dere de aproape trei ori a defectelor nregistrate si a repara(iilor efectuate asupra produselor. An.Luna a 2010.10 2010.11 2010.12 2011.01 2011.02 2011.03 2011.04 2011.05 %Defect e 18,78 15,35 14,63 11,23 10,92 9,56 8,95 6,73

Fig. 6.2 Valorile calit #ii in intervalul noiembrie 2010 mai 2011 (defecte nregistrate la 100 de produse finalizate) Aceasta sc,dere a fost influen(ata de introducerea noilor metode de nregistrare a defectelor. Aplica(ia de trasabilitate a adus cu ea mai urm,toarele mbun,t,(iri: a) Posibilitatea de a nregistra defectul de c,tre operatorul din linia de montaj b) Ad,ugarea, pe lng, tipul de defect, al referin(ei pe placa (pozi(iei in schema electronica) c) nregistrarea ariei de provenien(a. d) Ad,ugarea de alarme (alarma target, alarma stop) e) Ad,ugare documenta(ie pentru fiecare faza. f) Afi*are informa(iilor despre calitate in interfa(a de lucru si pe monitoare a) Daca pana la introducerea aplica(iei de trasabilitate, defectele erau notate pe etichete autoadezive care se ata*au pl,cilor cu probleme. De multe ori defectele propuse nu ajungeau la operatori, etichetele se dezlipeau si reparatorii erau nevoi(i sa retesteze pl,cile pierzndu-se foarte mult timp in aceste procese. In prezent a 37

fost ad,ugata posibilitatea nregistr,rii defectelor imediat ce ele sunt observate.

6.3 nregistrarea defectelor imediat ce au fost identificate b) Pe lng, posibilitatea nregistrarea tipului de defect, prezentata la punctul precedent sunt in prezent posibile ad,ugarea de informa(ii detaliate care (in de natura si pozi(ia defectului in cadrul schemei electronice. c) nregistrarea ariei de provenien(a aduce cu sine beneficii precum identificarea ma*inilor de asamblare cu probleme sau a echipelor de lucru deficitare. d) Ad,ugarea nivelelor de alarma si spot, caracteristice fiec,rui produs, permit semnalarea prin e-mail-uri a atingerii acestor indicator precum si oprirea automata a liniei de montaj. In acest fel se elimina perpetuarea gre*elilor si identificarea lor in momente in care nu se mai pot corecta. e) O buna preg,tire a operatorilor si o documenta(ie accesibila in orice moment fac parte din drumul c,tre o calitate superioara a produselor. Interfa(a de scanare aduce cu sine prezentarea produsului in fiecare faz, de lucru. O echipa de tehnicieni preg,te*te aceasta documenta(ie si cu ajutorul unui singur click de buton ea este accesibila operatorului de montaj sau calitate. f) A*a cum a mai fost prezentat in capitolul anterior, fiecare linie de montaj are propriul monitor pe care sunt prezentate informa(ii si grafice despre calitatea si productivitatea produselor aflate in lucru. 38

CONCLUZII!
Implementarea trasabilit,(ii in compania GDS s-a dovedit o alegere fericita in contextul cre*terii productivit,(ii si a calit,(ii produselor. Faptul ca a fost dezvoltata intern, a permis o buna personalizare astfel nct sa acopere cerin(ele tuturor departamentelor. In acest mod costurile de service si dezvoltare ulterioara au fost eliminate. Cre*terea calit,(ii s-a reflectat si in cre*terea comenzilor, nmul(irea clien(ilor si a produselor comandate. Sistemul s-a impus si in curnd va fi instalat in toate sediile de produc(ie din cele 10 tari in care compania *i desf,*oar, activitatea. Contribu*ia personal(. Proiectul prezentat in aceasta lucrare a intrat in faza de analiza in mai 2010. Analiza s-a executat pe parcursul a doua s,pt,mni mpreuna cu o echipa formata din 7 tehnicieni. Designul bazei de date l-am executat singur. Au rezultat 68 de tabele legate intre rela(ii, toate bazndu-se pe cele trei reguli de normalizare a bazelor de date. Pana in prezent au fost construite 110 proceduri stocate care ajuta la gestionarea datelor. Din punct solu(iei software, nu au fost influente externe in luarea deciziilor. La dezvoltarea aplica(iei am lucrat in echipa de doi programatori. S-a folosit Team Foundation Server pentru sincronizarea proiectelor. Astfel a rezultat o solu(ie avnd 33 de proiecte (module). Toate au fost scrise in Microsoft Visual Studio 2010, si avnd la baza limbajul C#. Dup, o perioada de dezvoltare care a durat 3 luni, in septembrie 2010 aplica(ia a intrat in test. Testarea s-a efectuat pe 10 sta(ii de lucru aflate in compunerea unei linii de produc(ie. In, octombrie 2010 modulele care compun aplica(ia de trasabilitate au fost instalate pe toate sta(iile de lucru din fabrica. Dup, o perioada de doua dou, luni de func(ionare, utilitatea aplica(iei s-a impus in cadrul companiei si conducerea a decis instalarea ei si in alte sedii, astfel ca, in momentul de fata aplica(ia func(ioneaz, in: o Romania Arad o Italia Motta o Italia Cornedo o ncepnd cu iulie 2011 la sediul din China Suzhou Pe viitor se inten(ioneaz, instalarea ei si in alte sedii. Pentru instalare m-am deplasat personal in sediile din Italia, iar pentru firma din China un programator chinez a fost angajat. El 39

urmeaz, sa *i nsu*easc, func(ionalitatea aplica(iei printr-un training de patru s,pt,mni in Romania. Putem spune ca se afla nc, in stadiu de dezvoltare. Pentru o buna monitorizare a program,rii dezvolt,rii aplica(iilor, pe site-ul intranet al firmei a este afi*ata planificarea task-urilor in format pdf. Priorit,(ile sunt stabilite mpreuna cu *efii diferitelor departamente. Toate etapele constitutive conceperii si dezvolt,rii acestei aplica(ii, au avut la baza peste 15 ani de experien(a pe care i-am acumulat in domeniul program,rii. Contribu(ia autorului se reg,se*te in procente astfel: o Analiza proiectului 70% o Selectarea tehnologiilor folosite 100% o Scrierea codului tuturor modulelor 80% o Construirea site-ul intranet al firmei 100% o Testarea aplica(iilor 50% o Scrierea procedurilor si a documenta(ie 60% Dezvoltarea ei nu a fost stopata si sper ca, in timp, sa deserveasc, si celelalte departamente si sa se transforme intr-un adev,rat ERP. Acesta este numai unul din cele peste 20 de proiecte mari pe care le-am dezvoltat in timp. O parte dintre ele au fost construite in paralel, iar pentru aceasta am constituit PFA-ul Nastasescu Liviu Dezvoltare Software PFA . Unele dintre aceste proiecte sunt descrise pe site-ul personal http://liviunastasescu.3x.ro/ .

40

BIBLIOGRAFIE!
1. Paul D. Serif - Fundamentals of N-Tier Architecture; Ed. PDSA, Inc., mai 2006.
2.

Martin Fowler - Patterns of Enterprise Application Architecture; Ed. Addison-Wesley

Professional, nov.2002.

3. C.J. Date - SQL and Relational Theory, 1st Edition, Ed. O'Reilly Media, Inc., 2009. 4. Nagy M., Vizental M. Sisteme de gestiune a Bazelor de date, Ed. Mirton, Timi*oara, 2007. 5. Marin Fotache - Dialecte DB2, Oracle, PostgreSQL si SQL Server, Ed. Polirom 2009. 6. Herbert Schildt - C#, Ed. Teora, 2009 7. Robin Reynolds Haertle - POO cu Visual Basic.Net si Visual C#.Net, Ed.Teora, 2009. 8. Julia Lerman - Programming Entity Framework: Building Data Centric Apps with the ADO.NET Entity Framework, Ed. O'Reilly Media, aug.2010. 9. Stefano Mostarda, Marco De Sanctis, Daniele Bochicchio - Entity Framework 4 in Action, Ed. Manning Publications, mai 2011. 10. Paul Nilsen - SQL Server 2008 Bible, Ed. Wiley Publishing, Inc., 2009. 11. Tony Northrup - Microsoft .NET Framework Application Development Foundation, Ed. Microsoft Press, 2009. 12. Mike Snell, Lars Powers - Microsoft Visual Studio 2010 Unleashed, Ed. Sams, 2010. 13. Alex Mackey - Introducing .NET 4.0: With Visual Studio 2010, Ed. Apress, 2009 14. Andrew Stellman, Jennifer Greene - Head First C#, 2E: A Learner's Guide to RealWorld Programming with Visual C# and .NET, Ed. OReilly, mai 2010 . 15. Matthew MacDonald - Pro WPF in C# 2010, Ed. Apress, dec. 2009. 16. Adam Nathan - WPF 4 Unleashed, Ed.Sams, iun. 2010. 17. Matthew MacDonald - Pro ASP.NET 4 in C# 2010, Ed. Apress, iun. 2010. 18. Steven Sanderson - Pro ASP.NET MVC V2 Framework, Ed. Apress, aprilie 2010. 19. Ed Blankenship, Martin Woodward, Grant Holliday, Brian Keller - Professional Team Foundation Server 2010, Ed. Wrox, martie 2011 20. Logicode - Solu#ii de trasabilitate; http://www.logicode.ro/solutii_de_trasabilitate.php 21. e-Trasabilitate Trasabilitatea; http://www.etrasabilitate.ro 22. GDS Manufacturing Servives Site - http://www.gds.com/ 41