RASE AUTOHTONE DE BOVINE

RASA BLAT ROMNEASC Rasa Blata romneasc s-a format n nord-estul arii in Transilvania i Banat n urma unui ndelung proces de ncruciare tip absorie", nceput n anul !"#, practicat ntre vaci din rasa $ura de stepa i tauri din suprarasa $immental de diferite proveniene% Caractere morfologice &re o de'voltare corporala mare (femelele au talia) cea% **- *+ cm i greutatea de cea% "## ,g-, conformaia mai puin armonioas, capul mare, gtul de lungime medie, bine mbrcat n musculatur, trunc.iul relativ lung, larg i adnc, abdomen amplu, uger globulos cu structura buna i mameloane corecte, membre puternice% /ielea este groas, dens i uniform, iar prul este des i lung% 0uloarea este baltat alb cu galben, de diferite nuane ( de la glbui pna la rou desc.is -, avnd ntotdeauna capul i e1tremitile membrelor de la genunc.i si 2aret in 2os de culoare alb% Rasa BR are o constituie robust, temperament linitit, precocitate mediocr reali'nd prima ftare la vrsta de cea% ** luni i un interval ntre ftri de cea% 33# de 'ile% Producia de lapte varia' n funcie de condiiile de e1ploatare fiind n medie ntre *+##-3### ,g4lactaie, cu *,! 5 grsime% 6anifest precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic i economicitate mai puin bune, vite'a de muls de , ,g4min% si un consum de cea% ,7 894,g lapte-% Producia de carne este foarte bun datorit aptitudinilor deosebite ale rasei materiali'ate prin) pretabilitate foarte bun la sistemul intensiv de ngrare, greutate corporal mare, precocitate bun, spor foarte bun de cretere, conversie bun a fura2elor, economicitate bun i indici cantitativi i calitativi deosebii ai crnii% &stfel, turaii, ingrasati intensiv, au un spor de cretere de peste 7## g4cap4'i (reali'nd peste ++# ,g la sacrificare - " luni-, cu un consum specific de cea% : 894,g spor si un randament la sacrificare de +*-+! 5% 0arnea n carcasa are o pondere de peste "+ 5, raportul carne-oase este de 3,74 , iar carnea are nsuiri te.nologice i organoleptice bune% RASA BLAT CU NE!RU ROMNEASC Rasa Blata cu negru romneasc s-a format n 'ona de cmpie din sud-estul rii n urma unui proces de ncruciare tip absorie", practicat ntre tauri din suprarasa ;ri'a de diferite proveniene (<anemarca, =landa, >ermania, ?srael, $uedia, 8%$%&, etc- i un material femei foarte .eterogen format din rasele) Roie dobrogean, Brun, Blat romneasc i /in'gau% Caractere morfologice &re o de'voltare corporala eumetric (femelele au talia) cea% 7!- *# cm i greutatea de cea% ++# ,g-, conformaia relativ corect, capul fin e1presiv, gtul mi2lociu de'voltat,

trunc.iul suficient de lung, larg i adnc, abdomen mare, uger bine de'voltat, mameloane de lungime medie, membre subiri dar puternice cu aplomburi corecte% /ielea este subire, dens i elastica, iar prul este des i fin% 0uloarea este baltat negru cu alb fr a avea o reparti'are anume a desenului% Rasa Blat cu negru romneasc are o constituie fin-robust, temperament vioi, precocitate relativ bun reali'nd prima ftare la vrsta de sub *# de luni i un interval ntre fatri de sub 3## de 'ile% Producia de lapte: este bun potenialul rasei fiind, n condiii bune de cretere i e1ploatare, de peste 3+## de ,g4lactaie, cu *,! 5 grsime% 6anifest aptitudini bune de lapte) precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic i economicitate, vite'a de muls de peste ,+ ,g4min i conversia fura2elor ,#- , 894,g lapte% Producia de carne: este deasemeni bun) rasa B9R are precocitate i economicitate bune, ingrai intensiv, turaii pot reali'a greuti de peste *+# ,g la vrsta de un an, consecutiv unui spor de cretere de peste ### g4cap4'i i unui consum specific de cea% :," 894,g spor% Randamentul la sacrificare, la tineret este de + -++ 5, iar carnea are nsuiri te.nologice i organoleptice bune% RASA BRUNA Caractere morfologice: &re o de'voltare corporala eumetric (femelele au talia) cea% 7: cm i greutatea de cea% +##-+7# ,g-, conformaia relativ armonioas, capul este scurt, e1presiv, gtul mi2lociu de'voltat, trunc.iul adnc cu linia superioar dreapt, toracele descins, abdomenul voluminos, ugerul gl@bulos, mameloane corecte, membre relativ scurte cu aplomburi corecte% /ielea este pigmentat brun-cenuiu, subire, dens, elastica i uor detaabil, iar prul este fin, scurt i moale% 0uloarea este brun cenuie de diferite nuane cu o serie de particulariti) inel alb n 2urul botului, peri albi n urec.i, pigmentaie mai desc.is pe linia superioar, pe abdomen, uger i feele interne ale membrelor% Rasa Brun are o constituie robust-compact, temperament vioi, precocitate relativ bun reali'nd prima ftare la vrsta de sub ** de luni i un interval ntre ftri de sub 37# de 'ile% Producia de lapte: este bun potenialul rasei fiind, n condiii bune de cretere i e1ploatare, de peste *+## de ,g4lactaie, cu *,:+ 5% 6anifest aptitudini bune de lapte) vite'a de muls de peste ,7 ,g4min% i conversia fura2elor , + 894,g lapte-% Producia de carne: este deasemeni bun) rasa B9R are precocitate i economicitate bune (ngrai intensiv, turaii pot reali'a greuti de peste *"# ,g la vrsta de un an, consecutiv unui spor de cretere de peste A## g4cap4'i i unui consum specific de cea% :," 894,g spor% Randamentul la sacrificare, la tineret este de +3-++ 5, iar carnea are nsuiri te.nologice i organoleptice bune%

RASA "IN#!AU DE TRANSILVANIA

$-a format incepand cu anul !"# in Transilvania si Bucovina, prin ncruciarea de absorbie a raselor locale $ura de stepa si 6ocanita - cu tauri de rasa /in'gau importai din &ustria% Caractere morfologice &re o de'voltare corporala variabil, o conformaie mai puin armonioas, capul este mare, gtul puternic cu salba de'voltat, trunc.iul adnc cu linia superioar lsat, abdomenul voluminos, ugerul globulos i membrele puternice%

0uloarea este roie - castanie inc.isa, cu o dunga alba ce pornete de la greaban pe linia superioara a corpului si merge laindu-se spre spinare, sale, crupa, apoi coboar cuprin'nd coada, regiunea perinala, ugerul si abdomenul continandu-se pana la captul pieptului, formnd inele in regiunea superioara a braului si 2aretului% Rasa /in'gau are o constituie robust, temperamentul vioi, precocitate mai puin bun, re'isten la boli i capacitate bun de adaptare% Producia de lapte: este variabil, funcie de condiiile de e1ploatare putnd oscila ntre +## i *### ,g4lactaie, cu *,!+ 5 grsime% 6anifest aptitudini slabe pentru lapte) vite' redus de muls i economicitate slab conversia fura2elor fiind de ," 894,g lapte% Producia de carne: se pretea' la e1ploatarea n sistem semiintensiv turaii reali'nd sporuri de cretere de :##-A## g4cap4'i i un randament la sacrificare de cea% +7 5% RASA $RI# Rasa ;ri' face parte din tipul morfoproductiv de lapte, are de'voltarea corporal eumetric (talia la vaci cea% ** cm i greutatea corporal "+# ,g- i conformaia corporal armonioas% &nimalele au capul fin, e1presiv, trunc.iul trape'oidal, crupa larg, toracele adnc, abdomenul voluminos, ugerul foarte bine de'voltat, simetric cu mameloanele normal de'voltate% 6embrele sunt uscive, puternice, cu aplomburi corecte, pielea subire, elastica, iar prul neted i lucios% 0uloarea este blat alb cu negru, cu bruri albe n dreptul grebnului i naintea crupei% ?n cadrul rasei ;ri'e se mai ntlnete i varietatea ;ri' blat rou cu alb, care are o talie mai redus cu -7 cm, dar are musculatura mai bine de'voltata i re'ultate mai bune n direcia produciei de carne% Rasa ;ri' are aptitudini deosebite pentru producia de lapte) vrsta primei ftri sub 7! luni, cantitatea de lapte4lactaie normal este de peste "### ,g, cu cea% 3,#+ 5 grsime, aptitudini foarte bune pentru mulsul mecanic-vite'a de muls de peste 7 ,g lapte4min%, consumul specific de cea% #%A 8%94,g lapte% /otenialul deosebit pentru producia de lapte al rasei este scos n eviden de aptitudinile productive a dou rase la formarea crora a participat n mod direct) ;ri'a israelian cu producii de peste A### ,g lapte cu *,* 5 grsime (n cadrul populaiei active- i Bolstein ;ri' (;ri'a american-, care deine toate recordurile mondiale n producia de lapte (!A, +# ,g lapte4'i, respectiv 7+ 7 3 ,g lapte4lactaie - vaca Beec.er &rlinda Cllen, +* 7"" ,g lapte4 via productiva - vaca Bar /ontiac" , iar cea mai bun cireada de ras Bolstein a reali'at o producie medie de #A ,g lapte4lactaie-% Re'ultatele sunt bune i n producia de carne, tineretul se pretea' la sistemul intensiv de ngrare, reali'ea' sporuri de cretere de peste ### g4cap4'i, consecutiv unui consum specific de cea% ",7 894,g spor% Da 3- + luni ating o greutate de peste 3+# ,g, reali'ea' un un randament la sacrificare de +*-++5 i o pondere a crnii n carcasa de peste :# 5%

RASE AUTOHTONE DE OVINE RASA MERINOSUL DE PALAS Ra%a Meri&o% 'e "ala% se caracterizeaz printr-o buna dezvoltare corporala, un format corporal
uor dreptunghiular, cu profil mezomorf si o conformaie corporal armonioasa. Are o foarte buna extindere a lnii, i indici de reproducie ridicai: fecunditatea medie 9 -9! ", iar prolificitatea medie # $ " cu maxima de #% ". L(&a - producii medii de &-# 'g la femele si de #(-#! 'g la masculi, cu lungimea uvielor cea. $-9 cm, finee de #9- # microni si un randament la splare de cea. ($". Car&e - greutii corporale mari de cea. !) 'g *! -!$ 'g+ la femele si #,, 'g *$,-#(, 'g+ la masculi, ritm mare de cretere realizat de tineret de peste (, de g-cap-zi i un randament la sacrificare de cea. %!%$ " la tineretul ingrasat si de cea. %! " la ovinele adulte. La)te - producii de lapte, .n cea. #( zile de lactatie realizeaz o producie medie de lapte de #(, 'g din care aproximativ 9, " este folosita pentru alptarea mieilor, iar dupa .nrcare animalele pot fi mulse o perioada de %,-!, de zile, putnd realiza in condiii bune de hranire si .ntreinere o producie de ,-(, 'g lapte marfa cu un procent mediu de ),) "grasime si ),( " proteina.

MERINOSUL DE RANSIL !ANIA 6erinosul de Transilvania se caracteri'ea' printr-un format corporal me'omorf, talie mi2locie, trunc.i potrivit de lung, larg si adnc, membre relativ scurte cu osatura puternica% Rasa 6erinos de Transilvania are un grad mare de variabilitate al e1tinderii lnii pe corp, standardul rasei prevede ca lna sa fie e1tinsa la nivelul capului pn la ung.iurile interne ale oc.ilor, sa imbrace obra2ii, sa acopere bine abdomenul, iar pe membre s depeasc genunchiul si /aretul. L(&a - lna deasa, bine incheiata, cea. !,) 'g la oi si &,)-$,) 'g la berbeci, uniforma cu un usuc de buna
calitate, uviele au lungimea de cea. 9 cm, fineea medie de - % microni si un randament la splare cuprins intre (&-%( ". Car&e - in condiiile sistemului intensiv de .ngrare, mieii realizeaz sporuri bune de cretere - cea. #$, g-cap-zi si un randament la sacrificare de %!-%9 ", iar adultele au o dezvoltare mi/locie, greutatea corporala fiind de cea. %!-%$ 'g la femele si &)-$, 'g la masculi. La)te - cea. &,-9, 'g .ntr-o perioada medie de ),) luni de lactatie, din care $)-$$ " este consumata de miel. 0upa .nrcare animalele mai pot fi mulse o perioada de cea. ), de zile, putnd realiza o producie de !-#, 'g lapte marfa.

RASA I"AIE Rasa Tigaie are o constituie robusta, rusticitate si re'istenta mare la boli si un grad mare
de adaptabilitate la condiiile diferite de exploatare. 1xtinderea lnii mai puin buna, formeaz un mot la nivelul frunii, acoper relativ bine abdomenul *in mod deosebit la exemplarele din turmele selecionate+, iar la nivelul membrelor coboar pn aproape de genunchi si /aret. L(&a - producia este intre (,,-%,) 'g, cu lungimea uvielor de $-# cm, randamentul la splare de ),)) " i fineeai are o medie cuprinsa intre (#-(( microni.

Car&e - tineretul are o buna capacitate de .ngrare, realiznd sporuri medii de #%,-#&, g-cap-zi i un
randament la sacrificare de %$-%9 ". Animalele adulte au o dezvoltare mi/locie, greutatea corporala medie fiind de cea. %(-), 'g la femele si cea. &, 'g la masculi. La)te - in medie $,-9, 'g de lapte cu un procent mediu de grsime de !,% " in cea. #$, zile de lactatie, consumul intern reprezentnd cea. !) ", iar producia marfa cea. (,-() 'g.

Variet*+ile ra%ei Tigaie ?n cadrul rasei 2igaie s-au difereniat patru varieti distincte deosebite intre ele prin culoarea lnii si a
/arului de pe extremitile corpului3 alba *bela+, bucalaie, ruginie si neagra.

-Varietatea alba - are atat culoarea co/ocului cat si a extremitilor alb uniform. - Varietatea bucalaie - are lna de pe corp de culoare alba si 2arul de pe e1tremiti de culoare castanie de diferite nuane (de la brun cenuiu pn aproape de negru-% - Varietatea ruginie - are lna de culoare alba, iar 2arul de pe e1tremiti de culoare ruginie cu nuane mai inc.ise sau mai desc.ise% - Varietatea neagra - are atat lna de pe corp cat si /arul de pe extremiti de culoare neagra RASA #URCAN$ Rasa Eurcan este adaptata la condiii vitrege de e1ploatare si se caracteri'ea' prin rusticitate, re'istenta mare la boli si la condiiile de mediu mobilitate pronunata si pretabilitate la e1ploatarea prin trans.umanta pe distante mari.
4n general, lna are o custura descheiata, o extindere mediocra pe corp, fiind mai rara in mod deosebit in regiunea abdominala, iar la nivelul membrelor coboar pn la /umtatea antebraului si pn aproape de /aret. L(&a - custura descheiata, suvite de forma conica cu doua categorii de fibre3 lungi si groase cea. )-(, " * lungimea medie de ,- ) cm i fineea de )$-!) microni+ si fibre scurte si subiri cea. &,-&) ", fara strat medular * lungimea de 9-# cm, fineea intre $-(, microni+. 5roducia medie de lna este de #,9-(,, 'g la femele si de ,)-%,) 'g la masculi, cu un randament la splare de peste !) ". Car&e - aptitudini mai puin bune pentru producia de came, ritm relativ redus de cretere la tineret #%,#), g-cap-zi, insusiriilor calitative mai sczute ale crnii i randament la sacrificare de %!-%9 ". Animalele adulte au o dezvoltare mi/locie, greutatea corporala medie fiind de cea. ($-% 'g la femele si cea. !,-$, 'g la masculi. La)te - potenial de peste #,, 'g cu un procent mediu de & " grsime .ntr-o perioada de lactatie de #$,,, de zile. 0upa .nrcare ovinele mai pot fi mulse cea %-) luni obtinandu-se o cantitate de ),-!) 'g lapte marfa. "ielicele - se obin in mod deosebit de la varietile brumarie si neagra, care au si o buna capacitate combinativa cu rasa 6ara'ul.

Variet*+ile ra%ei ,rca&* Rasa Eurcan pre'int patru varieti deosebite intre ele prin culoarea lnii si a 2arului de pe e1tremitile corpului) alba,neagra, brumarie si ratca% - Varietatea alba - are atat culoarea co2ocului cat si a e1tremitilor alb uniform% Cste cea mai numeroasa varietate si este e1ploatata in mod deosebit pentru produciile de lna si lapte% - Varietatea neagra - are lna de pe corp si 2arul de pe e1tremiti de culoare neagra% Cste e1ploatata in mod deosebit pentru producia de pielicele obinute in mod deosebit in urma ncruciri i cu rasa Fara,ul% - Varietatea brumarie - animalele adulte au lna de culoare alb-murdar, iar /arul de pe extremiti de
culoare brumarie. 7a fel ca si varietatea neagra este exploatata in mod deosebit pentru valoarea comerciala ridicata a pielicelelor pe care le produce.

RASA %ARA%UL

Rasa Fara,ul face parte din tipul morfologic dolicomorf, aspect corporal piriform", musculatur slab de'voltata nveli pilos cu aspectul caracteristic lnurilor groase, e1tindere mediocra pe corp, capul si membrele pn deasupra genunchilor si /aretelor fiind acoperite
cu par scurt si lucios. "ielicele - reprezint direcia de exploatare definitorie a acestei rase. 8ele mai valoroase pielicele se obin prin sacrificarea mieilor in primele ( zile de la natere, atunci cnd insusirile bucla/ului asigura o mare valoare comerciala. La)te - in condiii bune de hranire si .ntreinere poate a/unge la cea. !) 'g cu un procent mediu de &,! " grsime .ntr-o perioada medie de lactatie de #$, de zile. 0upa .nrcare ovinele mai pot fi mulse %-) luni obtinandu-se o cantitate de cea. %, 'g lapte marfa. L(&a - doua categorii de fibre3 lungi si groase si scurte si subiri, lungimea uvielor variaz in funcie de grosime fiind cuprinsa intre &-# cm, iar cantitatea de lna groasa si mixta obinut de la aceasta rasa variaz intre #,$ -(,, 'g si are un randament la splare de peste )) ". Car&e - are o importanta mai redusa la aceasta rasa, datorita specificului exploatrii. Astfel, se obin doua categorii de came *carnea mieilor sacrificai in primele zile de la natere pentru producia de pielicele si carnea obinut in urma sacrificrii animalelor adulte reformate+, ambele cu o valoare comerciala redusa. Animalele adulte au o dezvoltare mi/locie, greutatea corporala medie fiind de cea. % ), 'g la femele si cea. ))-&, 'g la masculi.

Variet*+ile ra%ei -ara.,l - Varietatea neagra - este cea mai numeroasa si se caracteri'ea' prntr-o culoare negru-uniform pe toata suprafaa corpului% - Varietatea brumarie animalele adulte au lna de culoare alb-murdar, iar 2arul de pe e1tremiti de culoare brumarie% - Varietatea alba - are atat culoarea co/ocului cat si a extremitilor alb uniform. 1ste mai puin
numeroasa si a inceput sa aiba o importanta mai mare in ultimul timp datorita posibilitii de vopsire in diferite culori.

Bi/liografie 01 Ni%tor !21 3 &oote'nie generala4 Cd% 6irton, Timisoara, AA+ 51 "o)e%c, !214 C2iriac !21 3 &oote'nie4 Cd% Te.nica &gricola, Bucuresti, AA7 %