Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
RETELE NEURONALE ARTIFICIALE

RETELE NEURONALE ARTIFICIALE

Ratings: (0)|Views: 20 |Likes:
Published by stanculeanu
RETELE NEURONALE ARTIFICIALE
RETELE NEURONALE ARTIFICIALE

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: stanculeanu on Mar 01, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/01/2014

pdf

text

original

 
Capitolul 2
REŢELE NEURONALE ARTIFICIALE
2.1. Consideraţii generale
Reţelele Neuronale Artificiale (RNA) sunt sisteme dinamice de  prelucrare a informaţiei, formate dintr-un număr mare de neuroni (elemente de prelucrare elementară) puternic interconectaţiDeşi preocupările privind studiul reţelelor neuronale datează din anii 19!, interesul pentru acestea cunoaşte o adevărată e"plozie #ncep$nd cu anii 19%!&Dintre cele mai importante caracteristici ale RNA se menţionează'
 Prelucrarea paralelă
 care permite construirea unor aritecturi deoseit de performante capaile să ofere răspunsuri rapide, #n timp real*
 Învăţarea din exemple
 a fenomenului pentru care se antrenează& +rocesul de #nvăţare poate fi supervizat sau nesupervizat*
 Permit modelarea unor procese complexe
 ale căror lei de funcţionare sunt fie prea complicate, fie nu pot fi aloritmizate& +rin urmare, procesul analizat nu treuie descris prin reuli clare&
Capacitatea de a asocia datele de intrare cu setul sau seturile de date de antrenare cu care ”rezonează” cel mai bine
& Această caracteristică asiură un comportament un ciar #n condiţiile unor seturi de date de intrare incomplete sau parţial reşite&
 Memorarea distribuită a informaţiei 
 ceea ce asiură o funcţionarea relativ corecşi #n situaţia #n care anumiţi neuroni se defectează.& /iecare neuron participă la formarea ieşirilor pentru toate seturile de vectori de intrare0antrenare& Deteriorarea unui anumit neuron #nrăutăţeşte doar #ntr-o mică măsură funcţionarea loală, datorită aportului distriuit, dat de toţi ceilalţi neuroni valizi (desiur numărul de neuroni treuie fie suficient de mare)& Acest mecanism al memorării distriuite a informaţiei este cel care e"plică şi funcţionarea corectă de duraa creierului uman, #n care celulele nervoase ce mor nu afectează funcţia de $ndire #n eneral şi totodată nu afectează nici noţiunile memorate&+ornind de la o mulţime reprezentativă de e"emple de instruire, o RNA construieşte sinură aloritmul pentru rezolvarea unei  proleme& Astfel, #ntr-o primă etapă,
numită etapa de antrenare
, ea e"trae informaţia prezentată #n mulţimea de e"emple, numită mulţime de antrenare, şi o memorează #n ponderile cone"iunilor dintre neuroni& n
 faza de lucru
 reţeaua va folosi informaţia aciziţionată #n etapa de antrenare pentru a trata situaţii de aceeaşi natură cu cele conţinute #n mulţimea de antrenare&2apacitatea RNA de a rezolva proleme practice comple"e utiliz$nd o mulţime (uneori restr$nsă) de e"emple, conferă un  potenţial de aplicailitate e"trem de lar&3pectrul aplicaţiilor cuprinde'
sisteme informatice de recunoaştere a caracterelor 
, utilizate #n trierea corespondenţei*
sisteme informatice de recunoaştere a semnăturilor 
, folosite #n sistemul ancar*
sistemele informatice de recunoaştere a vorbirii 
, utilizate #n traficul aerian*
 piloţi automaţi 
*
sisteme în timp real pentru controlul unor procese complexe
&2alculul neuronal reprezintă actualmente un domeniu de cercetare fascinant şi o provocare intelectuală şi tenoloică ma4oră& RNA au modificat imainea noastră asupra proceselor de calcul şi aspectelor aloritmice ale intelienţei artificiale şi au furnizat  psioloiei un model al proceselor mentale&
 
2.2. Analogia dintre structura sistemului neros !i reţelele neuronale arti"iciale
RNA preiau caracteristicile de ază ale structurii sistemului nervos uman alcătuit, #n medie, din 1!
1!
51!
11
 celule nervoase (fi& 6&1), numite neuroni, str$ns interconectate, care sunt dispuse pe mai multe straturi sau niveluri&
 NucleuDendriteA"on3inapsa+rocesorelementar
i
+onderea cone"iunii sinaptice
W i j
+rocesorelementar
 j
(Neuron )
i
(3inapsa)(Neuron )
 j
7nformaiade intrarţe7eireş7eireş(A"on)7ntrare(Dendrita)
/i& 6&1& 3tructura celulei nervoase&2elula nervoasă este constituită din'
mai multe dendrite ramificate
 prin care recepţionează diferite informaţii de la alţi neuroni* acestea constituie intrările #n celula nervoasă&
corpul celulei
sau
 nucleul
care realizează o prelucrare a stimulilor 
1
 eneraţi de informaţiile primite şi elaorează răspunsul*
un axon
 8 o firă unică care transmite răspunsul elaorat către alte celule*
sinapse
 
 8 ramificaţii ale a"onului care realizează leături cu alţi neuroni (a"onul unei celule umane realizează #n medie 1!
leături sinaptice cu alţi neuroni)&7mpulsurile prezente la intrarea neuronului #l pot e"cita cea ce face ca acesta să enereze un impuls ce se transmite mai departe spre neuronii cu care este conectat& :eăturile dintre neuroni sunt  ponderate, iar fiecare neuron aplică o transformare asupra impulsului enerat #nainte de a-l transmite mai departe&
2.#. $odele ale neuronului arti"icial2.#.1. Neuronul "ormal
 Neuronul formal are o structură asemănătoare neuronului uman& ;l este o unitate elementară de procesare care realizează o operaţie simplă pe un set de mărimi de intrare, reprezentate prin vectorul
( )
1
,&&&,&&&
 i n
 x x x
=
%
, pentru a produce o mărime de ieşire
 j
 y
& 7ntrările unui neuron artificial oarecare
 j
 sunt alcătuite din semnalele venite de la alţi neuroni sau din mediul #ncon4urător şi sunt reprezentate, #n eneral, prin numere reale& /iecare intrare
i
 x
are asociată o valoare reală
,
 ji
w
, numită pondere sinaptică, care are rolul de a pondera semnalul de intrare& Dacă
,
!
 ji
w
 >
 atunci ponderea este e"citatoare, iar da
,
!
 ji
w
 <
 atunci ponderea este iniitoare&
1
3timul 8 2uv$nt de oriine latină (.stimulus.)& Defineşte un factor e"terior care determină e"citaţia (activarea) de scurtă durată a unui oran sau a unei funcţii  ioloice, care declanşează un proces fizioloic& n conte"tul reţelelor neuronale artificiale prin stimul se va #nţelee informaţia recepţionată de către neuronul artificial (unitatea de procesare) prin una din cone"iunile de intrare&
 
<ectorul ponderilor 
 ( )
,1,,
,&&&,&&&
 jjjijn
www
=
&
reprezintă .
memoria
. neuronului, iar corpul acestuia este constituit dintr-un sumator, un  pra de activare
 j
 şi o funcţie de activare
 j
 f 
 (fi& 6&6)&
/uncţiade activare
Σ
 y
 j
 x
 1
 x
 i
 x
 n
 x = -
n + 1
1
w
 1 , j
w
 i , j
w
 n , j
 w =
n + , j j
1
n e t - T 
 j j
2orpul neuronului
 j
/i& 6&6& 3tructura neuronului formal&3tarea neuronului se actualizează periodic după următorul mecanism' 1&se determină
 potenţialul neuronal 
 
 j
net 
, denumit şi
starea internă
 sau
activarea totală
, ca fiind suma ponderată a intrărilor
i
 x
, adică
,1
n j j i ii
netwx
=
= =
&%
(6&1)6&se compară potenţialul neuronal
 j
net 
 cu praul de activare al neuronului
 j
, adică se calculează diferenţa'
 
 j j
net
(6&6)&asupra e"presiei (6&6) se aplică o
 funcţie de activare
 j
 f  
 rezult$nd valoarea ieşirii neuronului respectiv'
( )
 j j j j
 yfnet
=
Dacă se consideră !
 j
 =
, atunci
( )
 j j j
 yfnet 
=
&n eneral, praul de activare este nenul şi poate fi #ncorporat #n vectorul ponderilor consider$nd o intrare suplimenta
1
1
n
 x
+
 = −
 căreia i se asociază ponderea
,1
 jnj
w
+
 =
&/uncţiile de activare pot fi liniare sau neliniare (fi& 6&)&
a
 .
 b
 .
 c
 .
 
 .
 e
 .
 F 
()
 x
()
 x
()
 x
()
 x
()
 xn e t n e t n e t n e t n e
1!1!1!1!1-1-1!,=>
 γ 
-
 γ 
 
 f x
()
 f x
()
 f x
()
 f x
()
 f x
()
7dentitate
( )
 fxx
=
?reaptă
( )
 1, !!, !
 x f x x
= <
Rampă3imoid
( )
 11
 x
 f xe
−α
=+
 ( )( )
t(
 x x x x
e e f xe e x
α −αα −α
= =+= α
/i& 6&& ?ipuri de funcţii de transfer&
 /uncţia de activare
liniară
 este de forma
( )
 fxaxb
= +
Dacă 1
a
 =
 şi !
b
 =
 se oţine funcţia de activare
identitate
 (fi& 6&,
a
)&
 /uncţia de activare
treaptă
(fi& 6&,
 b
)
( )
1 daca !! daca !
 x fx x
= <
 /uncţia de activare
rampă
 (fi& 6&,
 c
), constituie o cominaţie #ntre funcţiile liniară şi treaptă&
( )
 [ ]
! daca 11 daca ,661 daca
 x fxxx x
 < −γ = + γ γ γ  > γ 
(6&,c)n principiu, funcţia rampă staileşte limitele ma"imă şi minimă  pentru ieşirea neuronului, asiur$nd o variaţie liniară #ntre acestea pe intervalul
[ ]
,
−γ γ 
&

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->