Analiza mixului de marketing la Orange Romania

Cap.l. Introducere

Tranzitia spre economia de piata, proces aflat n plina derulare n Romnia contemporana, a generat si continua sa genereze schimbari substantiale ale cadrului de desfasurare a activitatii ntreprinderilor. Confruntate cu o crestere continua a complexitatii si a exigentelor pietei, ntreprinderile sunt obligate sa se adapteze " regulilor de joc" ale economiei de piata, sa gaseasca noi modalitati de implicare n mecanismul pietei, pentru a profita din plin de oportunitatile pe care le ofera aceasta si a evitat riscurile sau cel putin a le situa n cadrul unor cote acceptabile. asemenea modalitate de actiune, care se afirma tot mai mult ca o noua viziune fata de piata, si n acelasi timp, ca un autentic instrument n pregatirea agentilor economici pentru confruntarea cu mecanismul liber al pietei, o constituie mar!etingul. "rodus al economiei de piata, aplicarea si functionarea mar!etingului n procesul de tranzitie sunt marcate de o serie de particularitati ale cadrului n care actioneaza ntreprinzatorii, ale mediului actual deosebit de turbulent, ce genereaza un grad ridicat de risc. n mprejurarile actualului dinamism economico#social, ncorporarea mar!etingului n ntreaga activitate a agentilor economici s#a dovedit a fi cea mai realista optiune pentru conducerile ntreprinderilor modeme ce actioneaza n tarile cu economie de piata si pentru cele din economiile aflate n tranzitia catre acest tip de economie.

1.1. MARKETING MIXT

1.1.1. Notiuni si concepte

Conceptul de mar!eting#mix reprezinta orientarea activitati de mar!eting a firmei n functie de resursele de care dispune aceasta si de conditiile ce se manifesta pe piata prin combinarea ntr#un tot unitar, coerent, sub forma unor programe a elementelor politicii de produs, de pret, de promovare si de distributie. $u orice combinatie a celor patru elemente dobndeste statul de mar!eting mix, ci doar aceea care este alcatuita n mod constient de specialisti si urmareste maximizarea eficientei economice a firmei. n mixul de mar!eting sunt patru etape% # alegerea mijloacelor - evaluarea consecintelor # analiza # modificarea &ixul de mar!eting reprezinta o solutie eficienta pentru atingerea obiectivelor strategice ale unei firme fara a dobndi caracter de permanenta n timp. &ar!etingul nu trebuie nteles n sensul vechi, acela de a vinde ci n cel nou, de satisfacere a nevoilor consumatorului. &ulti oameni considera n mod gresit mar!etingul ca fiind numai vnzare si promovare. 'upa afirmatia lui "hilip (otler " obiectivul activitatii de mar!eting este acela de a face vnzarea de prisos. )copul este de a#* cunoaste si de a#* ntelege pe client att de bine nct produsul sau serviciul sa se potriveasca cu nevoile sale... si sa se vnda singur".

+ceasta nu nseamna ca vnzarea si promovarea nu sunt importante. 'in potriva, nseamna ca ele sunt componente ale unui mix de mar!eting complex, instrumente de mar!eting care lucreaza mpreuna pentru a influenta piata. 'efinitia mar!etingului a lui (otler este " un proces social si managerial prin care grupurile si indivizii obtin ceea ce le trebuie si ceea ce doresc prin crearea si schimbul de produse sau valori cu alte grupuri si indivizi ". "entru a explica si ntelege aceasta afirmatie, trebuie sa analizam urmatoarele termeni mai importante%, nevoi, dorinte si cereri, produse, valoare si satisfactie% schimburi, tranzitii si relatii, piete. -n figura urmatoare observam ca aceste elemente de baza sunt legate ntre ele, fiecare bazndu#se pe cel de dinaintea lui. -ntr#o firma factorii endogeni sunt reprezentati de resursele umane, materiale si financiare. ntotdeauna o anumita strategie de piata va fii sustinuta de mijloace si instrumente, corelate organic 10510w !k "n cadrul mixului de marketing# $in lista foarte lunga a factorilor endogeni, "ntreprinderea alcatuieste, "ntru%un anumit amestec, un ansam&lu coerent, prin intermediul caruia actioneaza asupra pietei, "n vederea atingerii o&iectivului strategic pe care si la fixat# 'iind vor&a, de un mixaj "n diferite proportii si modalitati a varia&ililor pe care conducerea strategica are la dispozitie, aceste lucruri au capatat si m teorie si "n practica denumirea de marketing-mix.

1.1.1.1. Conceptul de marketing mix si variabilele sale $in resursele pe care firma are la dispozitia, "ntreprinderea poate realiza o paleta larga de com&inatii( "n limitele profilului "n care s%a specializat, activitatea va putea do&)ndi concretizari foarte diferite# $e aici vine si relativ varietatea modalitatilor de realizare a contractelor "ntreprinderii cu exteriorul# Evolutia conceptului de marketing-mix *reatorul conceptului de marketing mix +eil ,# -orden de la universitatea ,arvard foloseste termenul de marketing mix din anii .50 iar spre mijlocul deceniului urmator da o formulare concreta, acceptiune pe care o gasim si "n zilele noastre# Opiniile despre componentele mixului de marketing au fost, "n jumatate de secol care a trecut de la introducerea conceptului, destul de diversificate si controversate# Neil H. Borden, creatorul conceptului, includea "n mixul de marketing 1 elemente/ % dezvoltarea produsului % adoptarea marcilor % v)nzarea directa % promovarea la locul v)nzari % expunerea "n raft % logistica % determinarea pretului % canalele de distri&utie % pu&licitatea % conditionarea % serviciile % cercetarea si analiza informatiilor 0n alt teoretician a marketingului mix este Albert Fre care propune componente/ % oferta, unde "ntelege produsul si conditionarea

% mijloacele, care se refera la pu&licitate si forta de v)nzare( Eugen !. "ell si #illiam $a%er au inclus 1 componenta/ % serviciile produsului % comunicatiile de marketing % distri&utia *el care a definit mixul de marketing "n 2 componenta, pe care le utilizam "n teorie este !erome&c Cart' ( % produsul % pretul % plasament3distri&utia4 % promovare n prezent, majoritatea teoreticienilor si practicenienilor considera ca mixul de marketing reprezinta setul de instrumente definite de 5erome 6c *art78, pe care o firma le utilizeaza pentru a%si atinge o&iectivele de marketing, acesti instrumente sunt cunoscute su& denumirea de cei )*. +e,initie( &ixul de marketing poate ,ii de,init ca un instrument de reali%are a politicii de marketing a ,irmei, care consta -ntr-o combinatie unitara a di,eritelor variabile de marketing, -n patru domenii distincte( produs, pret, plasament .distributie/ si promovare.

1.1.1.0 1ariabilele mixului de marketing

n cadrul a&ordarii actuala a conceptului de marketing%mix, importanta celor patru elemente componente%produs, pret, plasare, promovare%variaza "n functie de conditiile concrete ale transpunerii "n practica a mixului# $e asemenea, "n practica, nu este o&ligatorie prezenta tuturor elementelor pentru realizarea mixului#

9tructura concreta a mixului depinde de posi&ilitatile "ntreprinderii si de solicitarile pietei, "n considerare vor "ntra si optica decidentului, capacitatea lui de realizare a celei mai inspirate com&inatii de instrumente, corespunzatoare conditiilor concrete "n care "si desfasoare activitatea# O prima concluzie este ca importanta a mixului de marketing ar fi aceea ca pozitia si ordinea de importanta a celor patru elemente variaza "n functie de conditiile concreta ale "mpletirii mixului , de specificul strategiei "n sluj&a careia este pus# O a doua concluzie se refera la faptul ca mixul de marketing nu contine "n mod o&ligatoriu cele patru componente ale sale# *erinta de &aza a realismului mixului de marketing o constituie corelarea acestor elemente , lipsa unui element poate pune "n pericol realizarea efectului glo&al urmarit# :a nivelul fiecaruia component a mixului de marketing se poate ela&ora un ansam&lu su&mix/ de produs, de pret, de distributie,de promovare. *ei )* reprezinta punctul de vedere al v)nzatorului asupra instrumentelor de marketing de care dispune pentru influentarea comparatorilor# 2obert $auterbon sustine c7iar ca 3cei )* corespund celor )C ai clientului.3 *omponentele mixului se suplinesc uneori reciproc, dar "n acelasi timp ele se pot conditiona, ani7ila ori potenta, "n functie de proportiile "n care sunt distri&uite "ntre componentele mixului, ca si localizarea lor concreta# +otiune complexa, marketingul-mix este "n acelasi timp o stare, o pro&lema si modul de rezolvare a acestuia# 6arketingul%mix poate fi definit drept arta si, m acelasi timp, stiinta de a alege, a com&ina si a doza din ansam&lu factorilor endogeni, pe aceia care vor permite atingerea o&iectivelor fixat pentru perioada respectiva cu minimul de eforturi materiale# ;rin conceptul de marketing se "ntelege, asadar, orientarea activitatii de marketing a "ntreprinderii "n functie de resurselor interne si de conditii pietei prin com&inarea "ntr%un tot unitar, coerent, su& forma unor programe, a elementelor politicii de produs, de pret, de distri&utie si de promovare# "n cele mai multe lucrari de specialitate, elementele

componente ale mixului de marketing sunt considerate varia&ile endogene, respectiv, varia&ile controla&ile de catre "ntreprindere# O analiza mai atenta a pro&lemei ne indica urmatoarele concluzi/ daca produsul si promovarea sunt varia&ile controla&ile, pretul si distri&utia sunt varia&ile mai greu controla&ile# O alta analiza ne arata ca mixul de marketing nu este dec)t modalitatea practica de promovare a unei strategii de piata, de a concretiza caile si de a atinge o&iectivele#

1.1.0. *olitica de produs

0n produs este orice lucru pe care poate oferi pe o piata pentru a satisface nevoile sau dorinta# *ea mai importanta componenta a mixului de marketing este politica de produs. <a reprezinta conduita pe care o adopta firma producatoare sau comerciala pe viitor la dimensiunile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac o&iectul propriei activitati# *aracterul sau cuprinzator este determinat de faptul ca implica toate aspectele gestiunii firmei, reflect)nd, "n ultima instanta, dinamismul acesteia si concretiz)ndu%se in atitudinea pe care o adopta fata de produsele sale# ;olitica de produs este plasata pe prima pozitie "n r)ndul politicilor mixului de marketing# *onsider)nd%o pivotul "ntregii activitatii de marketing, unii specialisti afirma ca "n multe cazuri programarea si dezvoltare produselor reprezinta esenta marketingului, deoarece produsele si serviciile formeaza =calea de comunicare = dintre "ntreprindere si piata# O&iectivele pe care le urmareste politica de produs tre&uie sa slujeasca scopul activitatii economice a firmei 3maximizarea efectelor economico%financiare "n conditiile valorificarii superioare a resurselor disponi&ile, asigur)nd "mplinirea ritmica si integrala a o&iectivelor sta&ilite prin programele de activitate4# 9e impune o precizare/ politica de produs nu tre&uie "nteleasa ca o succesiune de decizii de facturi te7nologica de natura sa asigure o anumita structura a fa&ricatiei, ci ca

un proces economic complex de raportare permanenta a firmei la cerintele pietei, de modelare a componentelor ofertei m raport cu aceste exigenta# +e,initie( politica de produs reprezinta conduita adoptata de o firma "n legatura dimensiunilor, structura si evolutia gamei de produse si servicii realizate, conduita raportata permanent la cerintele pietei si la tendintele manifestate de concurenta# O&iectivele urmarite de politica de produs tre&uie sa slujeasca scopul activitatii economice a firmei# O&iectivele politicii de produs privesc modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea adecvata a structurii fa&ricatiei sau a marfurilor comercializate# :a nivel de firma politica de produs urmareste realizarea a trei o&iective/ 1# > introducerea produselor noi "n fa&ricatie si "n piata # % modernizarea produselor introduse pe piata 1# % eliminarea produselor "m&atr)nite *ontinutul politicii de produs se refera "n esenta la/ ? cercetarea produsului / analiza calitatii produselor aflate "n fa&ricatie si "n v)nzare, studiul "nvec7irii economice, analiza circulatiei produselor si urmarirea lor "n consum( ? activitatea de inovatie/ orientarea ofensiva a politicii de produs care consta "n crearea unui climat novator m toate compartimentele "ntreprinderii, pentru realizarea te7nico%economica a noului produs prin descoperirea de noi materii prime, noi te7nologii si noi desene, etc# ? modelarea produsului/ concepere si realizarea de prototip sau mac7eta a componentelor viitorului produs "n sine, c)t si materie prima, te7nologia de fa&ricate, functionalitatea, economicitatea produsului, estetica si valentele sale ergonomice( ? asigurarea legala a produsului/ ansam&lul actiunilor de natura juridica prin care produsul este protejat "mpotriva contra factorilor 3&revete de inventii, atitudinea fata de produsele vec7i4 preocuparea "ntreprinderii pentru nivelul renta&ilitatii fiecarui produs si identificarea momentului optim de "nlocuire a produsului vec7i#

1.1.0.1. Conceptul de produs. Ce este produsul4 Functiile produsului. +otiunea de produs a fost de%a lungul timpului o&iectul unor multiple a&ordari, care, cu toate ca s%au sprijinit, m &una masura, pe o "ntelegere su&iectiva a termenului de valoare, au reprezentat pasi nota&ili "n evolutia conceptului analizat# "n perioada contemporana conceptia clasica potrivit careia produsul reprezenta = ###o suma de atri&ute si caracteristici tangi&ile fizice si c7imice, reunite "ntr%o forma identifica&ila=. este supusa, "n stiinta marketingului, unei modificari structurale# Astfel, produsul poate fi definit ca fiind
t@

orice lucru oferit pe piata "n scopul

captarii interesului, al ac7izitionarii, utilizarii sau consumului si care poate satisface o nevoie sau o dorinta( el include o&iecte fizice 3tangi&ile4, servicii, persoane, locuri, organizatii sau idei#=# n esenta, un produs reprezinta tot ceea ce un v)nzator ofera unui cumparator "n procesul de sc7im&# ;rodusul tre&uie analizat prin prisma avantajelor pe care consumatorul doreste sa le o&tina "n procesul consumarii sau utilizarii sale# Aceste avantaje sunt de fapt expresia concreta a unor functii pe care produsul le poate "ndeplini# 9e poate pune "ntre&area/ *e cumpara cu adevarat clientulA Raspunsul este acela ca, ceea ce cumpara de fapt clientul sunt functiile produsului si nu o&iectul fizic, "n sine# *)nd o persoana cumpara un sampon de par, ea nu cumpara de fapt un lic7id cu o culoare placuta si miros atragator, ci functia acestuia, dupa caz, de a "nlatura matreata, de a asigura =sanatatea = parului sau o suplete si stralucire deose&ita# Aceasta este motivatia profunda a cumpararii# Bn situatia "n care doua sau mai multe produse de acelasi gen ofera aceeasi functie de &aza 3 de exemplu, o &icicleta care are ca functie de &aza deplasarea "n spatiu4, cumparatorul va alege un anumit produs, tin)nd seama de mai multe criterii, precum/ destinatie, model, performanta, calitate, design, imagine pu&lica, garantii, service, etc# ;e l)nga functia sau functiile sale de &aza, anume acelea care ofera avantajul central "n raport cu satisfacerea nevoilor consumatorului, produsul prezinta de regula, o serie de alte functii secundare sau complementare# 'unctia de &aza a unui ceas de m)na,

spre exemplu, este aceea de =orientare= "n timp# "n complementare, el va putea prezenta sau nu si alte functii precum/ alarma, cronometru, calendarul, calculatorul, rezistenta la apa, estetica, etc# Ansam&lul avantajelor pe care le ofera produsul se mai numeste set de functii# 'unctia sau atri&utul reprezinta un aspect elementar de utilitate pe care consumatorul "l asteapta de la produsul respectiv# 'iecare functie a produsului genereaza un anumit nivel de satisfactie pentru consumator# *onsumatorul va alege produsele si marcile de pe piata av)nd "n vedere satisfactiile posi&ile ce pot fi o&tinute prin consumarea sau utilizarea produsului respectiv# ;rodusele de acelasi gen se diferentiaza unele de altele prin deose&irile care exista "ntre setul lor de functii# *onsumatorii diferiti vor cauta anumite aspecte de utilitate, anumite &eneficii dorite# ;entru consumatori diferiti este deci firesc sa existe seturi diferite de atri&ute 3functii4 diferite# n acest sens, firma Craft 5aco&s 9uc7ard Rom)nia ofera avantaje diferite "n functie de necesitatile diferite ale consumatorilor/ facilitatea transportarii si prepararii sucului instant Dang, identificarea consumatorilor de 9mas7 cu =oameni dintr%o &ucata= si a celor de 9ugus cu copiii pusi tot timpul pe sotii( daruirea unei cutii de &om&oane 9uc7ardine poate crea un moment romantic prin identificarea persoanelor cu cele din reclama televizata, etc#

1.1.). *olitica de pret

n sistemul relatiilor concrete a "ntreprinderii cu piata politicii de preocupa un loc proeminent# <l "ntra "n alcatuirea structurii de mesaje dintre "ntreprindere si mediul sau extern, fiind prezent "n am&ele fluxuri ale acestor mesaje# 6ijloc de masura a gradului de valorificare a resurselor "ntreprinderii si a oportunitatilor exterioare, &arometru a capacitati de adaptare la cerintele mediului de influentare a acestuia, instrument al recuperarii c7eltuielilor si al apropierii &eneficiilor "ncorporate "n produse%pretul se "nscrie cu valente remarca&ile "n arsenalul marketingului# ;retul se afla "n str)nsa legatura cu produsul, fara acesta pretul devine numai imaginar, fara o&iect# *7iar daca pretul este "n str)nsa legatura cu produsul, "n acceptiunea

marketingului pretul constituie un element distinct "n mixul de marketing# Bntervenind "n mod direct "ntre produs si piata pretul are un rol decisiv "n optiunea cumparatorului, "n realizarea actului cumparare%v)nzare, si "n soarta marfurilor pe piata# ;osi&ilitatile "ntreprinderii de a interveni "n formarea acestui element sunt diferite de celelalte elemente care sunt componentele produsului# 9ta&ilirea pretului este "n multe cazuri o =operatiune= delicata, influentata de multe elemente incontrola&ile sau necunoscute# nsotitor permanent al produsului pretul nu reflecta "n exclusiv pe acesta# <l intervine ca element de contact "ntre produs si mediul caruia i se adreseaza, "ntre oferta si cerere# <ste suficient ca numai unul dintre aceste elemente sa ai&a un caracter dinamic, pentru a da trasaturi specifice pretului#

1.1.5.1. Ce este pretul4

;retul este unul dintre cele patru elemente de &aza mixului de marketing al firmei# Bmportanta lui variaza "n functie de "mprejurari# n unele cazuri el are un rol decisiv "n atingerea o&iectivelor al "ntreprinderii, alteori el ocupa un loc minor sau lipsita de importanta# n general, se apreciaza ca rolul lui este modest, din cauza flexi&ilitatii reduse a acestuia "n comparatie cu celelalte elemente de &aza a mixului# n ultima perioada statisticile arata ca rolul pretului este "n crestere "n politica de marketing a firmelor# 'ara de celelalte componente a mixului pretul nu este o varia&ila endogene# 'olosirea pretului ca instrument de marketing depaseste cu mult dimensiunile sale strict economice, conferindu%i valentele care deriva din teoria si practica economiei de piata# "n perspectiva trecerii la economie de piata firma este constr)nsa sa%ti reg)ndeasca "ntreaga politica de preturi si tarife, sa a&ordeze cu mult mai mult curaj si flexi&ilitate acest instrument "n modelarea deciziilor asupra carora se opreste# ;entru acesta are la dispozitie o suita de strategii de pret pe care le poate formula "n functie de specificul pietei careia i se adreseaza, de natura produsului comercializat, de potentialul financiar pe care "l are disponi&il# Aparitia si dezvoltarea unui puternic fenomen concurential va duce la o mare varietate de preturi,ce pot fii folosite, cum ar fii/ preturi

de patrundere "n piata, preturi de prestigiu, preturi de =atac=, preturi menite sa ia =caimacul= pietei, preturi =um&rela=, etc# ;ro&lema sta&ilirii marimii pretului, privita drept o&iect al activitatii de marketing, se regaseste "ntr%o multitudine de situatii, fie ca este vor&a de lansarea de catre "ntreprindere, a unui produs nou pe piata, fie de orientarea marfurilor din actuala gama de fa&ricatie a firmei spre alti intermediari sau alte segmente de consumatori, etc# $eciziile luate "n cadrul politicii de pret a firmei au "n vedere aspectele urmatoare/ ?pretul va determina decisiv cererea si va determina volumul cifrei de afaceri al firmei( ?pretul de v)nzare va determina nivelul profitului firmei, etc#( ?pretul de v)nzare afisat influenteaza perceptia glo&ala a clientului fata de produs# 9e identifica astfel doua etape principale "n realizarea politici de pret/ 1. ;rima etapa/ ,undamentarea preturilor6tari,elor de v7n%are a produselor6serviciilor -n ,unctie de situatia data a pietei-tinta8 0. A doua etapa/ adoptarea unei strategii de pret -n concordanta cu modi,icarile si situatiile noi aparute pe piata. 'iecarei etape a politicii de pret "i corespunde un sistem de o&iective specifice# 9n prima etapa, principalele obiective ale politici de pret sunt/ a4 determinarea pretuluiE tarifului produselorE serviciilor firmei v)nd ca referinta costurile si introducerea profitului "n ecuatia pretului( &4 definirea pretului av)nd ca punct de pornire identificarea consumatorilor potentiali si estimarea cererii acestora manifestata pe piata(

c4 fundamentarea pretului de v)nzare pornind de la anticiparea reactiei competitiei si sta&ilirea cotei de piata( d4 corelarea pretului cu celelalte componente ale mixului de marketing# 9n a doua etapa, principalele obiective ale politicii de pret sunt/ a4 sta&ilirea preturilor si definirea tipului de piata adecvat produsuluiEserviciului respectiv "n mediul concurential( &4 analiza cerintelor consumatorilor si a sensi&ilitatii la pret a acestora pentru fundamentarea politicii de pret adecvate situatiilor aparute pe piata( a4 valorificarea de c)tre firma a oportunitatilor oferite de piata si utilizarea unor practici adecvate de marketing "n domeniul pretului#

1.1.5.0. Caracteri%area obiectivelor primei etape a politicii de pret

a4 $eterminare presuluiEtarifului produselor 6 serviciilor ,irmei av7nd ca termen de re,erinta costurile si introducerea pro,itului -n ecuatia pretului. ;olitica de pret concretizeaza o&iectivele majore ale firmei, respectiv, mentinerea pe piata si maximizarea profitului# Raporturile complexe dintre costuri, cantitati v)ndute, profit si pret pot fi esentializate m structura pretului. 'ormula cea mai generala a structurii pretului poate fi dedusa din ecuatia de &ilant a unei perioade de timp date, fiind urmatoarea/ *2:F;< = 1EN;<>2; ? CHE$<>;E$; 9ituatia de &ilant poate evidentia profita&ilitatea firmei "ntr%o anumita perioada / % activitate profita&ila, daca/ veniturileFc7eltuielile(

% activitatea fara profit, daca / veniturileGc7eltuielile( % activitate neprofita&ila, daca/ veniturile@c7eltuielile# ;entru a ajunge la o structura mai analitica, "n ecuatia de &ilant se pot face urmatoarele "nlocuiri/ 1EN;<>2; =*2E@ACAN<;<B@;8 CHE$<>;E$;= C:C<>2; 1A2;AB;$ED C:C<>2; F;EE <cuatia de &ilant poate fi scrisa "n forma/ *r =*aAF-CvAF-C, .1/

n care/ ;rGGprofitul( ;aGGpretul unitar sau pretul de v)nzare cu am)nuntul( HGcantitatea, respectiv, numarul de unitati fizice v)ndute la un pret unitar( *vGcosturi varia&ile, care se pot delimita si cuantifica pentru fiecare unitate de produs 3costuri unitare4( *fGcosturi fixe, care nu se regasesc si nu se pot cuantifica pentru fiecare unitate de produs 3costuri de mentinere a activitatii4# ;entru determinarea efectiva a preturilor se porneste de la analiza punctului de ec7ili&ru "ntre costuri si venituri, mai precis, de la metoda pragului de renta&ilitate# ;entru determinarea pragului de renta&ilitate, se pune pro&lema calcularii cantitatii critice de produse ce tre&uie v)ndute la un pret unitar dat, astfel acoperindu%se integral costurile# <cuatia cantitatii critice este data de expresia/ Fcritica=C,6*a-Cv .0/

n punctul de ec7ili&ru, pierderile sunt zero, deoarece volumul valoric al v)nzarilor tre&uie sa egaleze costurile, iar profitul este de asemenea zero deoarece "nca nu se realizeaza profit# <cuatia de &ilant se poate calcula prin intermediul cantitatii critice, respectiv, al numarului fizic de produse ce tre&uie v)ndute pentru a egala costurile#

*a A Fcritic - Cv A Fcritic - C, = G

.5/

;entru ca activitatea "ntreprinderii sa fie renta&ila, "n aceasta ecuatie tre&uie introdus si profitul, su& forma unei marje care tre&uie legata de cantitatile preconizate a fi v)ndute# Astfel, cantitatea critica tre&uie "nlocuita cu o cantitate mai mare care reprezinta permisul o&tinerii profitului, iar ecuatia de aflare a pretului 324, va fi/ *a=CvD*r6FDC,6F .)/

<cuatia evidentiaza o structura mai analitica a pretului, deoarece/ ?Raportul C,6F este o marja a&soluta adaugata pentru mentinerea activitatii( ?Raportul *r6F este marja a&soluta adaugata pentru realizarea profitului( ?*ostul total este dat de suma Cv = C,6F8 ?Adaosul comercial este dat de suma celor doua marje, respectiv, C,HF D *r6F. $aca aprecierea costurilor se poate realiza datorita preciziei conta&ile, dificultatile practice ale utilizarii acestei expresii sunt determinate de doua motive principale/ ?cantitatile ce urmeaza a fi v)ndute .F/ sunt dificil de preconizat "ntr%o structura sortimentala diversificata de productie( ?costurile v)na&ile includ si taxa pe valoarea adaugata, exprimata "n procente( de aceea si marjele de mentinere si de profit tre&uie exprimate tot "n procente# ?"n proiectarea preturilor tre&uie sa se faca distinctie "ntre preturile de ba%a 3cele de catalog,de lista etc#4 si cele care rezulta "n final, din politica de preturi practicata, care includ ra&aturile si reducerile asociate, "ntre preturile unei game de produse etc# b/ +e,inirea pretului av7nd ca punct de pornire identi,icarea consumatorilor potentiali si estimarea cererii mani,estate pe piata

<ste deose&it de importanta identificarea "n termeni cantitativi a segmentelor de consumatori ce vor cumpara produsul "n cauza la un nivel de pret care sa justifice eforturile de marketing ale "ntreprinderii "n realizarea o&iectivului principal al acesteia, o&tinerea de profit# <stimarea cererii este de asemenea un o&iectiv important a" politicii de pret# *ererea este reprezentata de cantitatea de produse sau de servicii de care au nevoie consumatorii si pe care ei pot si vor sa le cumpere la un pret dat, "ntr%o perioada de timp determinata si "n cadrul unui anumit teritoriu# *ererea finala a consumatorului pe piata se exprima prin urmatoarele componente/ IComponente psi'ologice( trebuinte, dorinte, pre,erinte si vointa de cumparare. IComponenta economica( puterea de cumparare. Iointa de cumparare se manifesta pe piata prin acceptarea unui anumit nivel de pret al produsului# 0n alt aspect al estimarii cererii "l reprezinta investigarea relatiei dintre pret si elasticitatea cererii# Bntegrarea estimarii cererii "n determinarea pretului tre&uie sa ai&a "n vedere faptul ca preturile scazute al produsului nu conduc "ntotdeauna la cresterea v)nzarilor# <xemplu/ :a &unurile de calitate superioara care si%au c)stigat un prestigiu social, pretul este principala garantie pentru cumparator( de aceea, cererea se va diminua "n eventualitatea scaderii pretului respectivelor &unuri# c/ Fundamentarea pretului de v7n%are pornind de la anticiparea reactiei competitiei si stabilirea cotei de piata *ompetitia este generata de existenta unor produse sau servicii similare sau "nlocuitoare# Anticiparea reactiei firmelor concurente se &azeaza pe studierea ti cunoasterea consumatorilor sau utilizatorilor finali, a calitatii produselor v)ndute la

fiecare nivel de pret m ansam&lul pietei produsului, cunoasterea motivelor acceptarii de catre consumatori a nivelurilor de preturi practicate de concurenta# 6arimea cotei de piata depinde, "n principal ,de capacitatile de productie ale "ntreprinderii, costurile extinderii capacitatilor de productie, usurinta cu care competenta poate patrunde "n piata# Analiza relatiei dintre pret si cota de piata se &azeaza pe estimarea cererii "n functie de nivelul sta&ilit pentru cresterea cotei de piata# +oua cota de piata tre&uie fundamentata prin studii riguroase de marketing, pentru a evita erorile de decizie "n determinarea preturilor# $e exemplu, sporirea cotei de piata prin introducerea unui produs nou cu un pret scazut pentru a patrunde "n mai multe segmente de piata tre&uie sa se faca numai daca "ntreprinderea dispune de capacitatile de productie necesare( altfel, tactica pretului scazut este inoperanta si c7iar pagu&itoare pentru "ntreprindere# b/ Corelarea pretului cu celelalte ale mixului de marketing <forturile pentru fundamentarea unei politici de pret adecvate tre&uie corelate cu eforturile de marketing m politica de produse 3perfectionarea caracteristicilor acestuia, adaugarea unor componente mai atractive etc#4, "n politica de distri&utie 3selectarea celor mai avantajoase canale de distri&utie4 si "n politica promotionala 3campanii promotionale4# Dotodata, pretul producatorului va fii diferit "n functie de marca su& care se vinde produsul 3a sa sau a distri&uitorului4# "n cadrul gamelor sortimentale, pretului tre&uie sa fie corelate "ntre ele, iar "n cazul oferirii unor servicii suplimentare 3transport, instalare4, preturile se sta&ilesc la niveluri diferite, care includ astfel de servicii#

1.1.5.5. Caracteri%area obiectivelor celei de-a doua etapa a politicii pretului

a/ sta&ilirea preturilor si definirea tipului de piata adecvata produsuluiEserviciului respectiv "n mediul concurential

% cumparatorilor4

piata polista 3numarul de v)nzator este mai mic dec)t a

% piata perfecta 3ideala43numarul v)nzatorilor este egal cu numarul cumparatorilor4 % piata pronista 3numarul v)nzatorilor este mai mare dec)t a cumparatorilor4 b/ Anali%a cerintelor si sensibilitatii la pret a consumatorilor pentru ,undamentarea politicii de pret adecvate situatiilor aparute pe piata CENC;B;$;;<A<E $A *2E@ *2E@>$ s; CAN<;<B@;$E *2EC:N<;JA<E rigida mari si cantitati v7ndute mici proportionala cantitati moderate elastica mici si cantitati v7ndute mari c/1alori,icarea de catre ,irma a oportunitatilor o,ertei de piata si utili%area unor practici adecvate de marketing -n domeniul pretului. preturi moderate si preturi preturi +EC;J;A *2;1;N+

1.1.4. Politica de promo are

Activitatea de marketing nu se limiteaza la produs, pret si distri&utie# O firma ce intentioneaza sa%si pastreze prestigiul desfasoare o politica promotionala activa# $upa +icolae Al# ;op =politica promotionala reuneste ansam&lul de actiuni ce vizeaza informarea si atragerea "ntr%o c)t mai mare masura a cumparatorilor potentiali spre

produsele oferite si capacitatea acestora la cumparare, prin satisfacerea tre&uintelor si dorintele lor, paralel cu sporirea eficientei economice a actului de comercializare#=

1.1.).1. *romovarea -n mixul de marketing

Bncluderea politicii promotionale "n mixul de marketing se justifica prin rolul, pe care actiunile promotionale "l au "n procesul realizarii marfurilor si serviciilor# ;romovarea este una din cele mai scumpe strategii al marketingului, dar fara ea apar dificultati "n desfasurarea normala a relatiei "ntreprinderii cu mediul extern# 6ajoritatea o&iectivelor promotionale pot fi trasate "n directa concordanta cu o&iectivele generale de marketing sau cu privire la pro&lemele specifice# Bndiferent de faptul care influenteaza o&iectivele promotionale tre&uie sa "ndeplineasca urmatoarele conditii majore/ ? sa specifice exact ce se urmareste ? sa defineasca foarte &ine audienta ? sa indice perioada de timp "n care se urmareste realizarea lor n conditiile economiei contemporane, ale sporirii si diversificarii &unurilor si serviciilor destinate satisfaceri nevoilor materiale si spirituale ale societatii, ale cresterii sc7im&urilor economice internationale, pro&lemele comunicarii cu consumatorii 3utilizatorii4 interni sau cu parteneri externi ,necesita eforturi de cunoastere si informare mult mai variate si mai "nsemnate# Astfel at)t consumatorul intern ca si clientul extern "n lipsa unui sistem de informare modem, le este destul de greu sa afle siguri ce produse si servicii sunt oferite pe piata, unde, c)nd si "n ce conditii se pot procura, "n ce masura ele corespund exigentelor si preferintelor lor# 9olutia adoptata de "ntreprinderile modeme pentru satisfacerea acestor cerinte consta "n instituirea unui sistem care sa asigure o permanenta comunicare "ntre producatori si comercianti,pe de o parte, si consumatori 3utilizatori4, pe de alta parte#

O componenta distincta a procesului de promovare este procesul de comunicare prin care "ntreprinderea urmareste sensi&ilizarea clientilor potential "n cumparatori efectivi# <a se structureaza "n doua grupe de o&iective/ obiective imediate si obiective de durata. ;rimul o&iectiv cuprinde comunicarea mesajul unui anumit segment de utilizatori sau anumitor intermediari, iar a doua consta "n formarea, dezvoltarea si consolidarea unei imagini favora&ile la adresa marfurilor "n discutie si simularea cererii# Fig( 0. Feedback-ul la promovare 6ecanismul comunicatiei promotionale antreneaza mai multi factori pentru a o&tine efectul dorit# Actiunea lor depinde de obiectul actului de comunicatie, de specificul mediului unde se desfasoare comunicatia,de intensitatea actiunilor de promovare a concurentei si de calitatea activitatii de marketing n cadrul ntreprinderii. Aceste sunt independente de mecanismul comunicatiei# Fig( 5. :biectivele comunicatiei promotionala

*onceptul de =comunicatie= reflecta preocuparile de a atenua uneori divergenta, alteori contradictorie a mesajelor emise de "ntreprindere si de a le contopi "ntr%un sistem coerent,care sa asigure o actiune conjugata, cu o tinta precisa ansam&lul agentilor pietei 3consumatori, utilizatori, itermediarii etc#4# ;e de o parte sistemul de comunicatie al "ntreprinderi modeme implica utilizarea unor forme variate de informare si stimulare a consumatorilor,menite sa prezinte "ntreprinderea, produsele si serviciile sale,dar si sa provoace o serie de modificari favora&ile "n mentalitatea si o&iceiurile de consum ale acestora( iar pe de alta parte, va sta&ili comunicatii efective cu proprii ei salariati, cu actionarii si furnizorii sai, cu mediile financiare si cele ale puterii pu&lice etc# Astfel se poate aprecia ca pluralitatea mediului "n care "ntreprinderea actioneaza determina coordonatele si parametrii sistemului sau de comunicatie, "n cadrul caruia "si va desfasura activitatea promotionala# ;rin politica de comunicatie si mijloacele care o concretizeaza, "ntreprinderea urmareste o difuzare c)t mai ampla a unor informatii despre activitatea, produsele si serviciile sale,dar si modul cum acestea sunt primite si apreciate de destinatari# ;entru a realiza un asemenea o&iectiv, "ntreprinderea tre&uie sa asigure selectarea si armonizarea informatiilor pe care le difuzeaza, deoarece folosirea unor mijloace neadecvate sau necorelate de difuzare ori confruntarea cu informatiile firmelor partenere sau concurente

pot da nastere unor situati cu efecte negative pentru prestigiul si activitatea sa# 9uccesul unui asemenea demers este conditionat de respectarea unor cerinte de fiecare sursa de comunicatie folosita si anume/ % sa fie suficient de puternica( % sa fie atragatoare( % sa fie credi&ila# *a receptor de informatii, "ntreprinderea va trata cu maxima atentie situatiile "n care imaginea sa si a ofertei sale se &ucura de aprecierile consumatorilor# Astfel informatiile o&tinute tre&uie sa serveasca unor masuri de revizuire a politicii sale de piata, "n sensul sta&ilirii de noi o&iective si mijloace care sa contri&uie la redo&)ndirea pozitiei avute si c7iar la dezvoltarea activitatii promotionale# 9istemul de comunicatie prin care "ntreprinderea pune "n circulatie o idee, o informatie sau o atitudine este format din urmatoarele elemente/ % o sursa de informatie 3"ntreprinderea "nsasi4( % un mesaj 3respectiv, informatia, ideea etc# ce urmeaza a fi difuzate4( % un canal de difuzare a mesajului 3suportul mesajului4( % un destinatar 3consumatorul inter, clientul extern, etc#4( 9unt rar cazurile "n care "ntreprinderea recurge la solutia difuzarii de informatii "n sens unic,de cele mai multe ori, se adopta stemul de comunicatie "n du&lu sens# 0n astfel de sistem, cu du&lu sens, asigura un permanent dialog cu mediul extern, cu piata, furniz)nd "ntreprinderii elementele necesare desfasurarii unei activitati modeme, eficiente# ;olitica de promovare cunoaste o mare varietate de activitate# $e aici vine si dificultatea clasificarii lor riguroase, fapt ce a condus la utilizarea a unor sc7eme diferite

de grupare si delimitare# *u o frecventa mai mare sunt retinute, drept criterii esentiale de delimitare, natura si rolul "n sistemul comunicational al "ntreprinderii( "n functie de aceste criterii, activitatea promotionala se poate structura/ a4% pu&licitate &4% promovarea v)nzarilor c4% relatiile pu&lice d4% utilizarea marcilor e4% manifestari promotionale f4% fortele de v)nzare 'iecare dintre aceste sase componenta &eneficiaza de procedee, te7nici si mijloace specifice de actiune# "mpreuna formeaza continutul unei politici de promovare, dar ele se deose&esc prin modul particular "n care participa la atingerea o&iectivelor strategice ale "ntreprinderii#
1.1.!. Politica de distri"utie

Ialorificarea oportunitatilor pietei si finalizarea efectiva a activitatii "ntreprinderilor producator de &unuri si servicii sunt conditionate de ajungerea acestora la consumatori sau utilizatori finali, de satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute# ;entru a desemna continutul si mecanismul sferei economice care acopera spatiul si timpul dintre productie si consum, specialistii au optat pentru notiunea de distri&utie# *onceptul de distri&utie se refera la traseul pe care le parcurg marfurile de piata, p)na ajung la consumatori/ producatorul, intermediarii si consumatorii alcatuiesc ceea ce "n terminologia marketingului se numeste un =canal de distri&utie=# *onceptul de distri&utie se refera, la ansam&lul operatiunilor care marc7eaza trecerea succesiva a marfurilor de la un agent de piata la altul, p)na la intrarea lor definitiva "n sfera

consumatiei# :antul proceselor operative la care sunt supuse marfurile "n traseul lor spre consumator se numesc =distri&utia fizica= sau =logistica=# 6odul "n care marfurile parcurg traseul distri&utiei prezinta importanta nu numai pentru functionarea mecanismului economic al societatii si pentru "ntreprinderi# Bndiferent de profil "ntreprinderile sunt conectate la sistemul distri&utiei# $esigur unele dintre ele au c7iar profil de activitate, procese ale distri&utiei si celelalte "ntreprinderi nu pot sa fie indiferenti de modul de deplasare a marfurilor, aceste "ntreprinderi se implica tot mai mult, "n mod direct, "n procesul distri&utiei# *a v)na&ila a mixului de marketing, distri&utia este luata "n consideratie "n deciziile "ntreprinderii, "n diferite variante, apreciate ca fiind cele mai indicate "ntr%o etapa data, pentru anumite categorii de produse, etc# si "n cazul distri&utiei se poate vor&i de un adevarat su& mix de marketing# <xaminat "n mod dinamic rolul distri&utiei este "n continua crestere# *ontri&utia distri&utiei "n viata economica a societatii modeme poate fi apreciata prin prisma proportiei "n care aceasta sfera economica antreneaza fondurile materiale si resursele umane, ca si a ponderii pe care o detine "n pretul final al produselor# 'inalitatea actelor de v)nzare%cumparare face o&iectivul politicii de distributie, ce priveste at)t alegerea celor mai indicate canale de distri&utie c)t si optiunea pentru ruta optima a miscarii fizice a marfurilor# *onceptul de distri&utie este foarte cuprinzator, incluz)nd procese si activitati eterogene, care terminologic au determinari diferite, precum/ =miscarea marfurilor=, =comercializarea marfurilor=, =circulatia marfurilor= notiuni care nu sunt sinonime, dar au zone largi de confluenta tematica# Acest lucru ne o&liga la o clarificare mai riguroase a termenului de distri&utie# $istri&utia se refera la circuitul fizic si economic al marfurilor, la sistemul de relatii ce intervin "ntre agentii de piata si la totalitatea fluxurilor pe care le genereaza deplasarea marfurilor de la producator la consumator, la activitatea unei mase largi si eterogene de unitati apartin mai multor ramuri economice# *onceptul de distri&utie poate fii structurate "n trei componenta distincte/

% traseul 3ruta4 pe care parcurge marfa % ansam&lul operatiunilor economice ce "nsotesc, conditioneaza si desav)rsesc acest traseu# % lantul proceselor operative la care sunt supuse marfurile "n drumul de la producator la utilizator Avantajele oferite de distri&utie sunt/ a4 pentru producator/ % finalizeaza activitatea economica a "ntreprinderilor si "nc7eie circuitul economic al produselor % participa la eforturile financiare ale producatorilor prin comenzi "n avans si stocaje % orienteaza productia prin participare la activitati pu&licitare destinate sporirii v)nzarii produselor si serviciilor &4 pentru consumator/ % pune la dispozitia acestuia &unurile necesare "n cantitatile solicitate la momentul si locul dorit( % "l scuteste de eforturile deplasarii pe distante mici, de efectuarea unor cumparaturi mari si imo&ilizarii de fonduri( % contri&uie la o aprovizionare rationala cu marfuri a consumatorului si

previne disponi&ilizarea inutila de fonduri care pot fi utilizate "n alte scopuri c4 pentru societate/ % colecteaza la circuitul economic national si international diferite zone, cu profilul lor specific privind productia si consumul

% contri&uie la viata economica prin antrenarea unor considera&ile fonduri materiale si resursa materiale ale societatii# 0nul din dezavantajele mari pe care o detine distri&utia este pretul final al marfii#

+espre :range
Orange ofera produse cu care sa poti alege mereu c)t vor&esti si c)t platesti# Acum, cu noul a&onament re"ncarca&il, poti avea &eneficiile unui a&onat si poti re"ncarca creditul c)t si c)nd vrei, ca un utilizator ;re;a8# Acesta este un nou tip de a&onament, lansat "n premiera de Orange# ;latesti ca orice a&onat o taxa lunara si &eneficiezi de un credit de comunicatie inclus pe care "l poti re"ncarca atunci c)nd doresti prin orice metoda disponi&ila pentru utilizatorii ;re;a8/ cartele de re"ncarcare ;re;a8, re"ncarcarea contului de catre un alt a&onat, transfer credit de la un utilizator ;re;a8 sau al unui a&onament re"ncarca&il# Aleg)nd a&onamentul re"ncarca&il/ decizi c)t vor&esti, c)t platesti

ai inclus "n taxa lunara de a&onament un credit ce poate fi consumat asa cum doresti pentru toate apelurile, pentru a trimite mesaje scrise sau multimedia, pentru servicii de date creditul re"ncarcat nu are limita de vala&ilitate

primesti un &onus de 10J din valoarea re"ncarcata pentru creditul re"ncarcat cu valori "ntre K si 00 09$

&eneficiezi de toate avantajele programului Orange D7ank Lou/ credit% cadou, puncte D7ank Lou, telefoane la preturi speciale

&eneficiezi de preturi speciale la telefoanele din oferta lunii "n care te a&onezi#

Daxa lunara pentru a&onamentul re"ncarca&il este de ! 09$ 3fara DIA4# *reditul lunar inclus este de 5 09$# $upa ce 1%ai consumat poti doar sa primesti apeluri# ;entru a putea apela tre&uie sa re"ncarci cu orice metoda de re"ncarcare ;re;a8# ;oti re"ncarca creditul oric)nd, "n functie de nevoile de comunicare# *reditul neconsumat se reporteaza fara limita "n luna urmatoare# Ale#e c$t si cum comunici ;oti alege unul dintre planurile tarifare 9tandard, 0nic, Dimp 'avorit, +umere 'avorite sau 6esaje 9crise# "n momentul activarii a&onamentului ai planul tarifar 9tandard# 'oloseste serviciul Alege 3 004 pentru a selecta alt plan tarifar# ;rima alegere este gratuita# 'iecare modificare ulterioara se taxeaza cu c)te 09$#

Daxarea se face la secunda dupa primul minut pentru toate apelurile nationale si internationale# ;entru toate planurile tarifare 3except)nd +umere 'avorite4, poti sa "ti alegi din orice retea nationala un +umar 'avorit catre care apelurile tale vor fi taxate cu 0,1 09$Eminut# ;entru a defini sau modifica numarul favorit apeleaza de pe telefonul tau meniul 9elf *are form)nd M100N, apoi selecteaza din meniu ramura Oalege= si mai departe su&ramura Onumere favorite=# ;rima definire a numarului favorit este gratuita# 'iecare modificare se taxeaza cu 1 09$# :a trecerea de la un plan tarifar la altul numarul favorit definit 3numerele favorite definite, "n cazul planului tarifar +umere 'avorite4 nu se pastreaza, prin urmare, tre&uie redefinit# Redefinirea este gratuita# *lanul tari,ar Ctandard 9uni la orice ora, la aceleasi tarife# Apelul va fi taxat diferentiat numai "n functie de destinatie 3"n retea, "n afara retelei4#

plan tari,ar Ctandard "n reteaua Orange si retele nationale fixe alte retele nationale *lanul tari,ar >nic

<ari, pe minut .>C+/ apeluri catre apeluri catre Numarul Favorit alte numere 0, 1 0,1 0,10

Ior&esti la orice ora, "n orice retea, la acelasi pret# <ari, pe minut .>C+/ apeluri catre apeluri catre Numarul Favorit alte numere 0,1 0, 2

plan tari,ar >nic "n reteaua Orange si "n afara retelei

*lanul tari,ar Numere Favorite Alege%l daca apelezi frecvent p)na la 5 numere favorite 3prieteni, familie4# Darifele sunt cu p)na la 2 J mai mici dec)t cele 9tandard pentru apelurile initiate catre 5 numere de telefon alese de tine, din orice retea de telefonie fixa sau mo&ila nationala# ;rima alegere a numerelor favorite este gratuita# Orice modificare ulterioara se taxeaza cu 1 09$Enumar# <ari, pe minut .>C+/ apeluri catre apeluri catre Numarul Favorit alte numere 0,1 0, 2 0,1P 0,1Q

plan tari,ar Numere Favorite "n reteaua Orange si retele nationale fixe alte retele nationale *lanul tari,ar <imp Favorit

Ior&esti seara, "n weekend si de sar&atorile legale la tarife cu p)na la 2 J mai mici dec)t cele 9tandard# tari, pe minut .>C+/ apeluri catre alte numere apeluri catre -n a,ara -n orele de Numarul Favorit orelor de v7r, v7r,AA 0,1 0, 2 0,1 0,1P 0,1Q

plan tari,at <imp Favorit "n reteaua Orange si alte retele "n alte retele nationale

Mde luni p)na vineri "ntre orele 0/00 si 0P/00, "n weekend si sar&atorile legale MMde luni p)na vineri, "ntre 0P/00 si 0/00 *lanul tari,ar &esaKe Ccrise Drimiti mesaje scrise "n orice retea nationala cu 2 centiEmesaj si vor&esti cu 10 centi pe minut, indiferent de retea si de ora apelului# Darifele pentru mesajele scrise nationale nu se aplica pentru mesajele trimise catre numere speciale 3'0+, 6DI si alte numere scurte4#

plan tari,at &esaKe Ccrise "n reteaua Orange si "n afara retelelor

tari, pe minut .>C+/ Apeluri catre apeluri catre Numarul alte numere Favorit 0,1 0,10

tari, pe mesaK scris .>C+6mesaK/ 0,02

Dariful pentru mesaje scrise nationale pentru toate celelalte planuri tarifare este de 0,0! 09$Emesaj# Re%ncarcarea creditului ;oti re"ncarca oric)nd doresti creditul a&onamentului# Orice metoda folosesti, nu se aplica perioadele de vala&ilitate a acestuia "n functie de valoarea re"ncarcata, ca la re"ncarcarea unui cont ;re;a8# 2e-ncarcarea creditului ,olosind cartelele de re-ncarcare :range *re*a *artelele de re"ncarcare sunt disponi&ile "n Orange 97op, la agentii autorizati Orange si "n reteaua de distri&utie Orange ;re;a8# *ret .,ara <1A/ 5 09$ K 09$ 15 09$ 2 09$ 11 09$

Cartela de re-ncarcare 5 09$ R 0,50 09$ &onus K 09$ R 1 09$ &onus 15 09$ R 09$ &onus 2 09$ R 2 09$ &onus 11 09$ R Q 09$ &onus

:imitele de vala&ilitate inscriptionate pe cartelele de re"ncarcare Orange ;re;a8 nu se aplica la folosirea lor pentru acest tip de a&onament# Ca sa re-ncarci

razuieste usor zona indicata de pe cartela pentru a descoperi codul de rencarcare format din *. cifre, codul poate fi folosit pentru o singura rencarcare

formeaza///

apasa tasta *, dupa ce vei fi informat asupra creditului deja existent, vei fi rugat sa tastezi cele *. cifre ale codului de rencarcare

tasteaza cele *. cifre ale codului de rencarcare, vei fi informat asupra valorii noului credit.

2e-ncarcarea de catre un alt abonat :range .planul de servicii *ersonal/ prin serviciul 2e-ncarcare *re*a Oriunde te%ai afla, contul tau poate fi re"ncarcat de catre un alt a&onat Orange direct de pe telefonul sau mo&il, cu orice valoare "ntre 1 09$ si 00 09$# Acesta tre&uie doar sa se afle "n tara si sa acceseze serviciul Re"ncarcare ;re;a8 de pe mo&ilul sau, la numarul 00# Ialoarea maxima lunara cu care a&onatul poate re"ncarca contul tau depinde de valoarea facturilor lui precedente# Ialorile de re"ncarcare disponi&ile prin serviciul Re"ncarcare ;re;a8/ valoarea 1%2 09$ 5%P 09$ K%12 09$ 15% 1 09$ 2%1 09$ 11%2K 09$ 50%KK 09$ 100% 00 09$ bonus % 0,50 09$ 1 09$ 09$ 2 09$ Q 09$ 10 09$ 0 09$

:imitele de vala&ilitate ale creditului re"ncarcat vala&ile pentru Orange ;re;a8 nu se aplica "n cazul acestui tip de a&onament# Iei primi un credit egal cu valoarea re"ncarcata, plus &onusul corespunzator# A&onatul care ti%a re"ncarcat contul va plati pe factura lunara valoarea re"ncarcata cu o reducere de 5J# 0n alt utilizator de a&onament re"ncarca&il nu poate re"ncarca contul tau cu ajutorul acestui serviciu#

*reditul poate fi re"ncarcat si de catre un utilizator ;re;a8 sau de catre un alt utilizator de a&onament re"ncarca&il cu ajutorul serviciului Dransfer *redit cu un apel la M100N, cu valori "ntre 1 si 2 09$#

ser icii &ran#e

Apeluri ;nternationale ;oti suna oriunde "n lume de la telefonul tau mo&il, tot ce tre&uie este sa ai credit suficient, corespunzator tarifului pentru zona "n care vrei sa apelezi# Accesul la acest serviciu este gratuit din prima zi de a&onament# ;entru a apela un numar international formeaza de la telefonul tau Orange 00Rcodul tariiRnumarul celui pe care vrei sa "l apelezi# Darife pentru apeluri internationale/ tari, .>C+6min/ 0,25 0,!5 1,1P 1,00

%ona Sona 0 Sona 1 Sona Sona 1

destinatia 6oldova <uropa, 09A, canada, Bsrael Restul :umii <msat, Bnmarsat, Bridium, D7ura8a

Daxarea apelurilor internationale se face la secunda dupa primul minut, care este indivizi&il# 2oaming 9erviciul Roaming "ti ofera posi&ilitatea de a folosi telefonul tau Orange si "n afara teritoriului Rom)niei# 0tilizarea serviciului se face "n cadrul ariei de acoperire a operatorului T96 partener din tara "n care te afli si depinde, "n principal, de calitatea te7nica a retelei respective#

9erviciul Roaming poate fi activat numai pe teritoriul Rom)niei# Activarea, dezactivarea sau prelungirea vala&ilitatii serviciului Roaming se face de la telefonul tau mo&il, astfel/ ? apeleaza Alege la numarul scurt 00, apasa tasta 1 si urmeaza indicatiile, sau ? formeaza M100N si urmeaza instructiunile meniului 9elf *are afisat pe ecranul telefonului tau mo&il ;entru utilizatorii a&onamentului re"ncarca&il, serviciile si retelele de telefonie mo&ila disponi&ile "n roaming precum si tarifele de roaming sunt aceleasi ca pentru utilizatorii Orange ;re;a8# Ai la dispozitie doua moduri de a folosi serviciul Roaming/ Roaming standard 3voce R mesaje scrise4 si 969 Roaming# 2oaming Ctandard .voce D mesaKe scrise/ *u Roaming 9tandard poti apela, primi apeluri si comunica prin mesaje scrise c)nd calatoresti "n tarile "n care exista acorduri de roaming pentru serviciul ;re;a8# :istele de tari si tarifele sunt disponi&ile la www#orange#ro, sau le poti primi gratuit, direct pe ecranul telefonului tau Orange % c7iar si atunci c)nd esti "n roamina % form)nd M100N 3serviciul 9elf *are4# ;entru a fi apelat/

din Romnia, cel care ti telefoneaza formeaza numarul tau format national

range n

din strainatate 0inclusiv din tara vizitata1, cel care ti telefoneaza formeaza numarul tau de telefon range n format international.

9ervicii disponi&ile "n roaming/

&esageria 2ocala # formeaza 3.4 5.. 6. 777* )erviciul Clienti # formeaza 3.4 5.. 6. 8484

$on)top

&esaje )crise

Comunicatii &obile de 'ate

9+" # numarul de apel este 3.45..6.7..4

Credit # formeaza 888 si vei primi un mesaj scris cu informatii despre situatia contului tau sau formeaza :*44; si urmeaza indicatiile meniului )elf Care afisat pe telefon

)elf Care :*44; 0functionarea serviciului )elf Care depinde de

capabilitatile tehnice ale retelei <)& straine n care te#ai nregistrat1

Rencarcarea contului # indiferent daca esti n Romnia sau n roaming, se poate face% % direct de catre tine, folosind cartelele de re"ncarcare ;re;a8 astfel/ formeaza UUUUUUUUUUUUUU 3unde UUUUUUUUUUUUUU

este codul de re"ncarcare din 12 cifre descoperit pe cartela de re"ncarcare ;re;a84, apoi apasa tasta @ 4sau tasta OC( "n c)teva secunde, confirmarea re"ncarcarii va aparea pe ecranul telefonului sau formeaza M100N si urmeaza instructiunile meniului 9elf *are afisat pe ecranul telefonului 3functionarea serviciului 9elf *are depinde de capa&ilitatile te7nice ale retelei T96 straine "n care te%ai "nregistrat4 % de catre un utilizator ;re;a8 sau a&onament re"ncarca&il, prin serviciul Dransfer *redit, din meniul 9elf *are afisat pe telefon( cel care re"ncarca formeaza M100N si urmeaza instructiunile 3functionarea serviciului Dransfer *redit depinde de capa&ilitatile te7nice ale retelei T96 straine "n care te%ai "nregistrat4 % de catre orice a&onat Orange 3planul ;ersonal4 aflat "n Rom)nia, prin serviciul Re"ncarcare ;re;a8( pentru aceasta, este suficient ca a&onatul sa

apeleze numarul scurt 00 si sa urmeze instructiunile pentru re"ncarcarea contului tau % de catre orice a&onat Orange 3planul ;ersonal4 prin serviciul 9elf *are M100N# n toate cazurile, vei primi pe telefonul tau un mesaj scris cu valoarea si data re"ncarcarii contului# C&C 2oaming *u acest serviciu poti sa trimiti si sa primesti mesaje scrise atunci c)nd calatoresti "n strainatate, "n !0 de tari din cele 5 continente# $etalii privind tarile, retelele de telefonie mo&ila disponi&ile si tarifele mesajelor scrise trimise sunt disponi&ile la www#orange#ro # 9au le poti primi gratuit, direct pe ecranul telefonului tau Orange % c7iar si atunci c)nd esti "n roaming % utiliz)nd serviciul 9elf *are# 'ormeaza M100N si urmeaza indicatiile din meniul afisat# ;rimirea de mesaje scrise nu te costa nimic# *u 969 Roaming &eneficiezi de urmatoarele servicii/

Credit # formeaza :*88; si vei primi un mesaj scris cu informatii despre situatia contului tau sau formeaza :*44; si urmeaza indicatiile meniului )etf Care afisat pe telefon.

)elf Care # formeaza :*44; 0functionarea serviciului )elf Care depinde de capabilitatile tehnice ale retelei <)& straine n care te#ai nregistrat1

Rencarcarea contului indiferent daca esti n Romnia sau n roaming, se poate face% % direct de catre tine, folosind cartelele de re"ncarcare ;re;a8 astfel/ formeaza M1 MUUUUUUUUUUUUUUN 3unde UUUUUUUUUUUUUU este codul de re"ncarcare din 12 cifre descoperit pe cartela de re"ncarcare ;re;a84 apoi

apasa tasta N sau tasta OC( "n c)teva secunde, confirmarea re"ncarcarii va aparea pe ecranul telefonului sau formeaza M100N si urmeaza instructiunile meniului 9elf *are afisat pe ecranul telefonului 3functionarea serviciului Dransfer *redit depinde de capa&ilitatile te7nice ale retelei T96 straine "n care te%ai "nregistrat4 % de catre utilizatori ;re;a8, de a&onament re"ncarca&il sau a&onati Orange 3planul ;ersonal4, prin metodele descrise la serviciul Roaming 9tandard n toate cazurile, vei primi pe telefonul tau un mesaj scris cu valoarea si data re"ncarcarii contului# 9ervicii gratuite Alege .0GG/ 'olosind acest serviciu poti selecta cea mai convena&ila optiune tarifara pentru convor&irile tale nationale, poti defini si modifica numerele favorite, poti activa sau dezactiva serviciul Roaming# 'ormeaza numarul scurt 00 de pe telefonul tau Orange si urmeaza instructiunile# Apasa/ 1 pentru a alege cea mai convena&ila optiune de tarifare a convor&irilor tale nationale 0 pentru a defini sau modifica cele 5 numere favorite 5 pentru a activa, dezactiva sau prelungi perioada de vala&ilitate a serviciului Roaming ) pentru a activa serviciile VA;, Acces 6o&il Bnternet si *omunicatii 6o&ile de $ate L pentru a activa sau dezactiva 6esageria Iocala sau pentru a%i mari sau micsora timpul de reactie

Accesul la serviciu este gratuit# ;rima alegere a planului tarifar este gratuita, urmatoarele se taxeaza cu c)te 09$# $aca alegi planul +umere 'avorite, alegerea initiala a celor 5 numere preferate este gratuita# 6odificarea ulterioara a fiecarui numar favorit se taxeaza cu c)te 1 09$# +u pot fi definite ca numere favorite numerele scurte, numerele speciale, numerele companiilor de taxi, numerele faxEdate si numerele internationale# Activarea si dezactivarea serviciului Roaming sunt gratuite# 2e-ncarca .000/ ;entru a%ti re"ncarca a&onamentul ai la dispozitie serviciul Re"ncarca, accesi&il oric)nd, pe teritoriul Rom)niei, indiferent de creditul de care dispui# 'ormeaza gratuit si apasa tasta/

1 pentru a re"ncarca creditul cartelei 9B6 0 pentru a afla numarul tau de telefon Orange 5 pentru a selecta lim&a "n care doresti sa asculti mesajele 3rom)na sau engleza4 Credit .555/ *u serviciul *redit afli oric)nd care este valoarea creditului tau exprimat "n centi 09# 'ormeaza 111# "n c)teva secunde vei primi un mesaj scris cu valoarea creditului tau exprimat "n centi# <rans,er Credit *u serviciul Dransfer *redit poti oferi credit din contul tau oricarui utilizator Orange ;re;a8 sau altui a&onat cu a&onament re"ncarca&il# "n functie de valoarea creditului tau poti transfera orice valori cuprinse "ntre 1 09$ si 2 09$# "ntr%o perioada de 10 de zile poti transfera credit din contul tau de maximum 5 ori# *ontul ;re;a8 catre

care ai transferat credit va primi suplimentar o perioada activa de ! zile# $upa ce transferul a avut loc vei primi un mesaj de confirmare# $e asemenea, cu acest serviciu orice utilizator de Orange ;re;a8 sau de a&onament re"ncarca&il "ti poate oferi credit din contul sau "n aceleasi conditii# *reditul transferat pe care "l primesti are vala&ilitate nelimitata# n plus, serviciul este accesi&il at)t pe teritoriul Rom)niei c)t si "n roaming, "n functie de capa&ilitatile te7nice ale retelei de telefonie mo&ila straine# Astfel si cel care efectueaza transferul de credit si cel care primeste credit prin transfer se pot afla pe teritoriul Rom)niei sau "n strainatate 3av)nd serviciul Roaming activat4# Accesul si utilizarea serviciului nu te costa nimic# 9erviciul este disponi&il de pe telefonul tau prin 9elf *are M100N# Cerviciul Clienti .)11/ 'ormeaza 211 3apel gratuit de la telefonul tau Orange4 sau 0 1 01 10 10 3apel taxa&il4 pentru a afla orice informatie despre a&onamentul re"ncarca&il# 9erviciul *lienti este disponi&il 2 de ore din 2, "n fiecare zi# Cel,CareA1GGM *u un apel gratuit la M100N ai acces non%stop la urmatoarele informatii si servicii/ ? -uget % pentru a afla informatia cu privire la credit % pentru a afla datele facturii proforma necesare platii facturii Orange % pentru a solicita o copie dupa factura curenta care va fi trimisa prin posta ? Alege % pentru a defini sau modifica +umerele favorite sau a afla care sunt acestea

% pentru a activa, dezactiva sau extinde vala&ilitatea serviciului Roaming % pentru activarea serviciilor mo&ile de date % pentru activarea sau dezactivarea mesageriei vocale precum si marirea sau micsorarea timpului de reactie ? Dransfer *redit % pentru a re"ncarca contul unui utilizator ;re;a8 sau al unui alt a&onat cu a&onament re"ncarca&il ? Re"ncarcare % pentru a re"ncarca creditul ? Orange D7ank Lou % pentru detalii privind programul Orange D7ank Lou/ numarul de puncte D7ank Lou, alocarea si consumul punctelor, informatii privind creditul cadou, informatii privind tipurile de telefoane disponi&ile pentru fidelizare si plata facturii Orange cu puncte D7ank Lou ? ;0C % pentru a afla codul ;0C de de&locare a cartelei 9B6 ;entru a accesa serviciul 9elf *are, apeleaza gratuit M100#. $upa "nregistrarea ca utilizator, vei vedea meniul principal pe ecranul telefonului# ;entru a naviga "n meniu si a intra "ntr%o anumita optiune tre&uie sa apesi Raspunde, sa introduci numarul optiunii dorite si apoi sa apesi Drimite# "n c)teva minute pe ecranul telefonului va fi returnat su&meniul corespunzator optiunii introduse# $in momentul "n care te afli "n meniul 9elf *are, te poti "ntoarce "ntotdeauna la optiunea anterioara daca apesi Raspunde, introduci OM= si apoi apesi Drimite, sau poti sa navig7ezi "n meniul urmator apas)nd Raspunde, introduc)nd ON= si apoi apas)nd Drimite# ;entru informatii despre utilizarea serviciului, "n meniul principal ai optiunea OAjutor=#

6eniul serviciului 9elf *are poate sa arate si sa se comporte diferit "n functie de tipul telefonului pe care "l folosesti# Accesul la serviciu precum si mesajele primite nu te costa nimic# $aca ai serviciul Roaming activat poti utiliza 9elf *are si "n strainatate, "n functie de capa&ilitatile te7nice ale retelei straine# &esageria 1ocala .LLL/ Atunci c)nd nu poti raspunde sau ai telefonul "nc7is, "nregistreaza mesajele pe care le primesti si te "nstiinteaza despre existenta acestora# :a primirea notificarii, poti suna la 555 de la telefonul tau mo&il Orange pentru a asculta gratuit noile mesaje# Non Ctop $aca cineva te suna si apelul sau este redirectionat catre serviciul 6esagerieIocala, acesta "ti poate lasa un mesaj# "n cazul "n care nu se "nregistreaza efectiv un mesaj, vei fi notificat ca ai un apel pierdut# +otificarea are forma unui mesaj scris, "n care ti se prezinta numarul apelantului 3daca aceasta informatie este disponi&ila4, precum si data si ora apelului# n cazul "n care ai mai multe apeluri pierdute, notificarea va contine informatii despre fiecare apel "n parte# $aca esti "n roaming poti redirectiona toate apelurile catre serviciul de 6esagerie Iocala si "n acest fel vei identifica apelantii fara costuri suplimentare# Acest serviciu poate fi dezactivatEreactivat din meniul 6esageriei Iocale# ;n,o Factura $aca ai solicitat acest serviciu prin contract si daca ai declarat un numar destinatar, atunci c)nd factura lunara este emisa, vei primi automat un mesaj referitor la valoarea, data emiterii, numarul facturii si codul tau de client# ;rimesti, de asemenea, cu o zi "nainte de data la care factura este scadenta, un mesaj de reamintire# "n cazul "n care nu ai solicitat serviciul, primesti automat doar un mesaj general de reamintire, cu o zi "nainte de data la care factura este scadenta#

Apeluri de urgenta Bndiferent de planul tarifar ales, poti apela gratuit numerele de urgenta/ K55 3;olitie4, KQ1 39alvare4, KP1 3;ompieri4, 11 3numarul international de urgenta pentru clientii retelelor T964# 0tilizarea acestor servicii nu presupune costuri suplimentare fata de a&onament#

)ervicii taxabile
&esageria +iscreta .LGG/ Acest serviciu "ti permite sa lasi un mesaj vocal direct "n 6esageria Iocala a unui client Orange, fara ca telefonul acestuia sa sune, c7iar daca este desc7is# 0n astfel de mesaj se taxeaza ca un apel "n retea, "n functie de planul tarifar ales# +esteptare .LGL/ 0tiliz)nd acest serviciu, "ti poti programa 6esageria Iocala sa te apeleze "n ziua si la ora sta&ilita de tine# Apelurile se taxeaza la tariful "n retea "n functie de planul tarifar ales# &emo .L1G/ *u ajutorul acestui serviciu, "ti poti programa 6esageria Iocala sa te apeleze pentru a%ti aminti lucrurile importante pentru tine# Apelurile se taxeaza la tariful "n retea, "n functie de planul tarifar ales# &esaKe Ccrise .C&C/ *u acest serviciu poti transmite mesaje scrise de maximum 1Q0 de caractere de la telefonul tau mo&il "n reteaua Orange sau "n alte retele de telefonie mo&ila, nationale sau internationale# Dariful pentru trimiterea unui mesaj scris "n retelele de telefonie mo&ila nationale este de 0,0! 09$ pentru toate planurile tarifare cu exceptia planului tarifar 6esaje 9crise pentru care tariful este 0,02 09$Emesaj# Dariful pentru mesajele scrise internationale este de 0,15 09$# n cazul "n care telefonul destinatarului nu se afla "n aria de acoperire sau este "nc7is, centrul de mesaje va retrimite mesajul tau timp de ! de ore# &esaKe &ultimedia .&&C/ *u serviciul 6esaje 6ultimedia poti sa trimiti si sa primesti mesaje cu fotografii color sau imagini animate "nsotite de texte si sunete direct de la telefonul tau mo&il

Orange# ;entru a trimite si primi mesaje multimedia, ai nevoie de un telefon compati&il si tre&uie sa activezi serviciul 6esaje 6ultimedia 3suna gratuit la 9erviciul *lienti2114# Dariful pentru trimiterea unui mesaj multimedia din Al&umul tau este de 0,1K 09$Emesaj# ;rimirea mesajelor multimedia de la alti utilizatori ai serviciului este gratuita# Dariful pentru Al&umul tau este de 1 09$ pentru o perioada de Q luni de zile si pentru o capacitate de stocare de 6- 3mega &8tes4#

$aca vrei sa "ti faci o imagine completa despre serviciul 6esaje 6ultimedia si Al&umul tau#

'er icii de in(ormatii

;n,o 511 *u acest serviciu ai la dispozitie urmatoarele tipuri de informatii/ numere de telefon, adrese si detalii despre firme, institutii, companii prognoze meteo la fiecare 1 ore, sau pentru 1, 1 si ! zile programe DI

evenimente importante ce vor avea loc "n Rom)nia "n anul "n curs curs valutar convertor valutar mini%g7id legislativ

jocuri, 7oroscop zilnic si lunar, tarot, rezultate :oto# ;oti accesa acest serviciu/

? prin apel direct de pe telefonul mo&il la numarul 111( tarifele sunt/ 0,50 09$ accesul, apoi 0,15 09$Eminut ? prin mesaj scris/ intra "n meniul telefonului la OrangeElnfo 111 si selecteaza informatia dorita# *artela ta 9B6 va trimite o comanda prin mesaj scris, "n urma careia vei primi informatia dorita, tot prin mesaj scris#

Orice comanda de informatie prin mesaj scris se taxeaza cu 0,20 09$Emesaj# Agenda 5GG 9erviciul Agenda "ti pune la dispozitie numerele de telefon mo&il ale clientilor Orange Rom)nia, persoane fizice sau juridice# ;entru a o&tine un numar de telefon tre&uie sa stii numele si adresa persoanei cautate si sa apelezi 100 direct de la telefonul tau Orange# Darifele sunt/ 0, 0 09$ accesul, apoi 0,15 09$ pe minut# ;rimele 10 secunde sunt gratuite#

#A* Ofera posi&ilitatea de a accesa site%urile VA; din Bnternet, precum si portalul VA; al Orange Rom)nia# Astfel, ai acces direct de pe telefonul mo&il la o sursa vasta de informatii culturale 3cinema, teatre, programe tv4, medicale, economice, financiare, politice, sociale, stiri de ultima ora, sport, transport, vremea, divertisment 3&ioritm, 7oroscop, loto, cauta un prieten, c7at4# ;entru conectare e nevoie sa ai un telefon compati&il VA; prin te7nologia *9$ 3*ircuit 9witc7ed $ata4 si sa efectuezi setarile corespunzatoare tipului de telefon mo&il# ;entru a seta automat telefonul mo&il/ ? acceseaza direct pagina www#orange#roFproduse si serviciiFservicii on%lineFsetari automate ? specifica modelul telefonului ? alege setarea serviciului de access VA; 3*9$4 ? specifica numarul de telefon Orange catre care doresti sa se trimita setarile ? "n c)teva secunde vei primi gratuit setarile solicitate su& forma unui mesaj direct pe telefon *onectarea pe suport *9$ este o conectare de tip Odial%up= prin apel la numarul scurt 522# ;entru roaming, numarul de apel este R20!22K25220# "n ru&rica Onume utilizator= vei seta propriul numar "n forma/ 20!2xxxxxxx si propria parola 3parola initiala implicita este 1 125Q4# Darifarea se realizeaza pe timp de conectare, primul minut este indivizi&il, iar "ncep)nd cu minutul doi, se tarifeaza la secunda#

Darif pe minut/ 0,0K 09$# n roaming, principiile de tarifare sunt diferite# ;entru informatii consulta www#orange#ro# Darifele de roaming aplicate sunt aceleasi ca pentru utilizatorii Orange ;re;a8# Acces &obil ;nternet 9erviciul permite accesul mo&il la Bnternet, oriunde ai fi "n aria de acoperire Orange# ;entru conectare ai nevoie de un telefon mo&il conectat la un calculator personal 3:aptop sau $esktop4 sau ;$A# $e asemenea, conectarea se poate realiza si doar cu ajutorul unui telefon mo&il cu &rowser Bnternet "ncorporat# *onectarea pe suport *9$ este o conectare de tip Odial%up= prin apel la numarul scurt 525, fara a fi necesare setari suplimentare pentru telefonul mo&il# ;entru asistenta "n setarea calculatorului pentru accesul mo&il la Bnternet poti contacta 9erviciul *lienti Orange# Autentificarea este de tip Onume utilizator=EOparola=/ +ume utilizator/ OBnternet= ;arola/ OOrange= Darifarea se face pe timp de conectare, primul minut este indivizi&il, iar "ncep)nd cu minutul doi, se tarifeaza la secunda# tari,e pe timp de conectare pret pe minut M internet .L)L/ *erioada de v7r,A 9n a,ara perioadei de v7r,AA 0,0Q 0,01 perioada de v)rf/ luni%vineri 0P/00 % 0/00

MM "n afara perioadei de v)rf/ luni%vineri 0/00 % 0P/00, s)m&ata, duminica Comunicatii &obile de +ate 9erviciul ofera posi&ilitatea de a transmite sau receptiona, prin te7nologia *9$ 3*ircuit 9witc7ed $ata4, orice tip de fisier de date cu ajutorul unui telefon mo&il si al unui calculator personal# Iei putea transmiteEreceptiona date "nEdin retele nationale si

internationale, precum si atunci c)nd esti "n roaming# Rata de transfer la transmisie este de KQ00, 2P00, 200 &ps "n functie de capacitatile receptorului# Rata de transfer la receptie este de KQ00 &ps# ;rincipalele aplicatii/ ? transmisieEreceptie de fisiere text, prezentari 3;ower ;oint etc#4, programe, imagini fixe sau animate etc# ? acces dial%up la serverul companiei dumneavoastra ? acces dial%up la posta electronica 3e%mail4 ? acces dial%up la aplicatii specifice companiei dumneavoastra Darifarea se face pe timp de conectare, primul minut este indivizi&il, iar "ncep)nd cu minutul doi, se tarifeaza la secunda# <ari,are pe timp de conectare tip apel apel Orange % Orange apel Orange > alte retele pret pe minut .>C+/ 0, ! 0,10

n roaming, principiile de tarifare sunt diferite# ;entru informatii consulta www#orange#ro# Darifele de roaming aplicate sunt aceleasi ca pentru utilizatorii Orange ;re;a8# ce tre"uie sa mai stii ;erioada minima contractuala este 1 luni modificarea a&onamentului se poate face doar "n ziua de facturare/ % "n sens crescator este gratuita % "n sens descrescator este posi&ila "n functie de conditiile ofertei si este taxata cu 10 09$ 3fara DIA4

;entru aceasta tre&uie sa mergi la orice Orange 97op sau la partenerii Orange deoarece va tre&ui sa sc7im&i cartela 9B6# 9c7im&area cartelei 9B6 este necesara at)t "n cazul "n care sc7im&i a&onamentul existent cu a&onamentul re"ncarca&il c)t si "n cazul "n care sc7im&i a&onamentul re"ncarca&il cu alt tip de a&onament# ? alocarea creditului inclus se va face "n maximum 2 de ore de la "nceperea lunii de facturare ? "n cazul suspendarii pentru neplata facturii, creditul existent nu se pierde si va putea fi folosit numai dupa ce factura a fost platita# alte ser icii sc7im&area numarului de telefon Orange/ 0 09$ codul ;0C/ gratuit numar de aur/ 10 09$ numar personalizat/ 10 09$

factura detaliata % gratuita, la cerere

sc7im&area cartelei 9B6 3furt, pierdere, etc4 % ! 09$

reactivarea cartelei 9B6 "n cazul "n care aceasta a fost suspendata din cauza neplatii facturii % 1 09$

? suspendarea temporara a serviciului 3maxim 1 luni pe an4 % 5 09$ pentru fiecare luna de suspendare ? sc7im&are titular a&onament % 10 09$#

documente necesare %nc)eierii unui a"onament

persoane ,i%ice cetateni rom7ni ? &uletinulEcartea de identitate ? contractul de proprietate sau "nc7iriere a locuintei, conform adresei din cartea de identitate cetateni straini ? pasaport ? legitimatia de sedere ? contractul de "nc7iriere sau de proprietate a locuintei pe acelasi nume cu cel din legitimatia de sedere 3nu se accepta adresa de 7otel4 persoane Kuridice ? certificatul de "nmatriculare la Registrul *omertului ? ultima cerere de mentiuni la Registrul *omertului 3"n care sa figureze persoanaEpersoanele fizice care reprezinta legal persoana juridica4 ? codul fiscal sau codul unic de "nregistrare al firmei ? "mputernicire semnata si stampilata pe 7)rtie cu antet pentru persoana ce reprezinta societatea ? &uletinEcarte de identitate a persoanei care semneaza contractul de a&onament Orange( "n plus, persoana respectiva tre&uie sa ai&a asupra sa si stampila societatii pe care o reprezinta#

*I*+I&GRA,IE
1# F$:2ECC> Constantin - Srategii n conducerea activitatii ntreprinderilor, <ditura Deora, 000 # *:* Al. Alexandru - Manual pentru licee economice , administrative si de servicii si scoli posliceale, <ditura Aula,1KKK 8. K&T+ER P)ilip - Principiile marketingului,=ditura Teora ,/44* .. M-NTEAN- .asile - Bazele marketingului ,=ditura >itera, *665 7. T/&MA' 0. Mic)ael - Manual de marketing, =ditura =conomica,=ditia 8 Q# B2>HN &an,red - Marketing :Notiuni de baza pentru studiu si practica , <ditia 2, -ucuresti 7. BBCAN> N'eorg'e Management marketing: !ctivitatea comerciala a

agentilor economici ,<ditura Aula , 001