Stiinta-Solului 2009 2

T I I N #A S O LU LU I
REVIST A SOCIET #II NA#IONALE ROMNE PENTRU $TIIN#A SOLULUI

Seria a III-a
S O I L S C I E N C E
JOURNAL OF THE ROMANIAN NATIONAL SOCIETY OF SOIL SCIENCE
2 2009, vol. XLIII
$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII
CEA DE A XIX-A CONFERIN#$ NA# IONAL$ A SNRSS EVALUAREA I UTILIZAREA RESURSELOR DE SOL, PROTEC# IA MEDIULUI I DEZVOLTAREA RURAL$ N REGIUNEA DE NORD-EST A ROMNIEI IA I, 23-29 AUGUST, 2009
V. MOCA Pre 'edinte Filiala SNRSS Ia ' i tiin )e Agricole ' i Medicin* Veterinar* , Ion Ionescu de la Brad Ia ' i
Universitatea de
Conferin'a Na'ional ( de $tiin'a Solului cu participare interna'ional (, care s-a desf (* urat, la Ia'i, n perioada 23-29 august 2009, sub egida Societ*)ii Na)ionale Romne pentru tiin)a Solului, cu sprijinul direct * i nemijlocit al institu'iilor de nv ('(mnt superior, de cercetare *tiin'ific ( * i de produc 'ie, a constituit un bun prilej de analiz( * i dezbatere a problemelor actuale ale solului, sub multiplele sale aspecte, n vederea elabor(rii unor strategii * i politici agrare viabile. Organizarea Conferin'ei Na'ionale a SNRSS de la Ia* i, a fost hot(rt( la conferin'a anterioar(, care a avut loc n anul 2006 la ClujNapoca, n cadrul c (reia au fost alese * i validate persoanele cu func 'ii de execu'ie, pentru un mandat de trei ani. Responsabilitatea organiz(rii celei de a XIX-a Conferin'e Na'ionale pentru $tiin'a Solului a fost atribuit( Filialei Ia* i a SNRSS, prin urm(toarele func'ii executive: prof. univ. dr. Gerard Jit*reanu pre* edinte executiv SNRSS; Universitatea de $ tiin'e Agricole *i Medicin( Veterinar( Ion Ionescu de la Brad, Ia*i; prof. univ. dr. Constantin Rusu vicepre* edinte executiv SNRSS, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Ia* i, Facultatea de Geografie * i Geologie; prof. Editura SOLNESS ISSN 0585-3052 Tipar executat la U.R.C. XEDOS S.R.L. 2 $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 3-12 3
univ. dr. Valeriu Moca pre* edinte Filiala SNRSS Ia* i. n calendarul de desf (* urare a conferin'elor na'ionale ale SNRSS, care au fost organizate, n mod obi * nuit, la un interval de trei ani, ncepnd cu edi'ia inaugural( din anul 1961 *i pn( n prezent, municipiul Ia* i a mai organizat edi 'ia a VII-a din anul 1970. Pe lng( SNRSS, organizatorii conferin'ei au fost: Universitatea de $ tiin'e Agricole * i Medicin( Veterinar( Ion Ionescu de la Brad din Ia* i, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Ia*i, Institutul Na'ional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie * i Protec 'ia Mediului ICPA Bucure*ti, Oficiile Jude'ene pentru Pedologie * i Agrochimie, Ia*i, Vaslui, Neam' * i Suceava, Academia Romn( Filiala Ia*i, Academia de $tiin'e Agricole * i Silvice Filiala Ia* i. Totodat( au fost incluse n activitatea organizatoric ( * i unele organisme * i institu'ii din jude'ele unde s-au desf (* urat aplica' iile de teren: Consiliile Jude'ene, Direc 'iile pentru Agricultur( *i Dezvoltare Rural(, Direc'iile Silvice * i altele. Manifestarea * tiin'ific ( care s-a desf (* urat la Ia* i, sub naltul patronaj al Societ('ii Na'ionale Romne pentru $ tiin'a Solului a fost cofinan'at( de c (tre Ministerul Educa'iei, Cercet(rii * i Inov (rii, prin Autoritatea Na'ional ( pentru Cercetare $ tiin'ific (. Edi 'ia a XIX-a a Conferin'ei Na'ionale pentru $ tiin'a Solului a fost sprijinit( att n cadrul desf(*ur(rii lucr(rilor de la Ia*i, ct * i al aplica'iilor de teren din jude'ele organizatoare de o serie de societ('i comerciale *i alte unit('i, din care se men'ioneaz(: Eijkelkamp Agrisearch Equipment, S.C. Cotnari S.A., S.C. Comcereal S.A . Vaslui, S.C. Starsem S.A. V (leni-Girov, Baza Hipic Piatra Neam', OAT Farm Sp(t(re* ti. Conferin 'a SNRSS din anul 2009 a fost adus ( la cuno* tin'a comunit('ii mondiale a speciali*tilor n $tiin'a Solului prin Buletinul Uniunii Interna'ionale a Societ('ilor de $tiin'a Solului, pe anul 2008, iar pe plan na'ional prin Buletinul Informativ nr. 16/2008 al SNRSS. Prin adoptarea temei conferin' ei cu denumirea Evaluarea i utilizarea resurselor de sol, protec#ia mediului i dezvoltarea rural$ n Regiunea de Nord - Est a Romniei , organizatorii * i-au propus analiza unui spectru larg al problemelor cu care se confrunt( solul n contextul actual agricultur $ i dezvoltare durabil$ * i, respectiv, protec#ia mediului, organizarea i amenajarea teritoriului. Regiunea de dezvoltare de Nord - Est a Romniei cuprinde arealul administrativ-teritorial a celor *ase jude'e componente: Bac (u, Vaslui, Ia* i, Neam', Suceava * i Boto* ani, grupate n partea central nordic ( a provinciei istorice, Moldova. Prin m(rimea suprafe'ei actuale care este de 36.850 km2, ceea ce reprezint( 15,46% din teritoriul Romniei, 4
regiunea de Nord - Est este cea mai extins ( din cele opt regiuni de dezvoltare. Popula'ia din Regiunea de Nord - Est este relativ numeroas (, fiind la nivelul anului 2005 de 3.734.546 locuitori, ceea ce a reprezentat o pondere de 17,25% din popula'ia Romniei. Densitatea popula'iei a fost de 101,3 locuitori/km2 , care a dep(* it media pe 'ar(. Distribu'ia locuitorilor din aceast( regiune, a indicat predominarea mediului rural cu o reparti 'ie de 56,6%, n raport cu media pe 'ar( care a fost de 45,1%. Nivelul dezvolt(rii economice este modest, fiind situat( pe ultimul loc, ntre cele opt regiuni ale Romniei, * i printre ultimele din Uniunea European(, pe baza atest(rii indicatorilor socio-economici. Dezvoltarea economic( a regiunii de Nord - Est impune luarea n considerare a unor alternative viabile, avnd n vedere infrastructura modest( *i o popula'ie preponderent rural(. Dintre prognozele posibile, se men' ioneaz( valorificarea tradi 'iei, reabilitarea mediului, utilizarea judicioas ( a resurselor * i p(strarea echilibrului cadrului natural. Pentru edi 'ia din acest an, a fost supus analizei * i dezbaterii * tiin' ifice, teritoriul aferent Regiunii de Dezvoltare de Nord - Est a Romniei, fiind considerat( cea mai s (rac ( din punct de vedere socioeconomic, dar care dispune de o resurs ( de sol cu un poten 'ial de fertilitate valoros ns( insuficient * i incorect valorificat. n vederea realiz(rii activit('ilor de teren, organizatorii au preg(tit Ghidul aplica#iilor celei de a XIX-a Conferin #e Na#ionale pentru ' tiin#a Solului, (ISBN 978-973-147-045-0), Editura Ion Ionescu de la Brad, 550 p., structurat n dou( volume: Vol. I Cadru general i resurse (ISBN 978-973-147-046-7) 308 p., cu urm(toarele capitole: Cadrul natural, cu o pondere suplimentar( pentru nveli * ul de sol; Resursele funciare * i agricultura; Starea actual( a ecosistemelor forestiere; Calitatea *i protec'ia mediului; Educa'ie, nv ('(mnt * i cercetare; Trasee * i obiective turistice; Starea economico-social( a regiunii de Nord Est a Romniei. Prezent * i perspective. Vol. II Prezentarea traseelor i a profilelor de sol (ISBN 978973-147-046-4), 242 p., a cuprins: Traseele aplica'iilor de teren; Metode folosite n descrierea profilelor, recoltarea probelor de sol * i cercetarea analitic ( a solurilor; Glosar de termeni micromorfologici; Descrierea profilelor de sol (ncadrarea taxonomic ( * i cartografic (, condi 'ii pedogenetice, caracterizare morfologic ( * i micromorfologic (, nsu* iri fizice * i chimice, microelemente, analiz( microbiologic(, note de bonitare). 5
Pe aceast( baz( de date s-a propus * i un nou model de abordare a st(rii actuale de dezvoltare a acestui teritoriu. n acest context, autorii au luat n considerare faptul c (, materialele publicate cu ocazia celei de a XIX-a Conferin'e Na'ionale pentru $ tiin'a Solului, constituie un sprijin de referin'( pentru to'i cei care, ntr-un fel sau altul, au tangen'( cu solul. Conceptul * i baza de date din Ghidul aplica'iilor de teren constituie contribu'ia meritorie a unui colectiv numeros, iar responsabilitatea demersului *tiin'ific revine n totalitate autorilor. Tot cu acest prilej, au fost editate * i urm(toarele dou( volume: Rezumatele lucr $rilor prezentate la a XIX-a Conferin#$ (125 p.); Programul de desf$ urare al lucr$rilor (33 p.). Desf (*urarea conferin'ei de la Ia* i a cuprins dou( p(r'i distincte, cu trei oferte de participare, n func 'ie de posibilit ('ile materiale ale participan'ilor din 'ar( * i str(in(tate. n acord cu modul de desf (* urare a Conferin'elor Na'ionale a SNRSS, au fost stabilite urm(toarele oferte: dou( zile (24 * i 25 august 2009) prezentare lucr(ri; patru zile (24-27 august 2009) prezentare lucr(ri *i aplica'ii de teren (traseul I *i II); * ase zile (24-29 august 2009) prezentare de lucr(ri * i aplica 'ii de teren (traseele I - IV). Num(rul total al participan'ilor a fost de 175, din care 160 romni *i 15 din str(in(tate (Austria, Belgia, Egipt, Japonia, Letonia * i Republica Moldova). Ecoul na'ional * i interna'ional al manifest(rii *tiin'ifice organizate la Ia* i s-a bucurat de participarea unor personalit('i * tiin'ifice din nv ('(mnt, cercetare-dezvoltare * i dintr-o serie de societ('i comerciale, cu posibilit('i de implementare a rezultatelor cercet(rii n mediul economic. Printre oaspe'ii din str(in(tate care au onorat prin participare, edi 'ia a XIX-a a Conferin'ei Na'ionale de la Ia* i se men'ioneaz(: Prof. dr. Othmar Nestroy, Institut fr Angewandte Geowissenschaften, Technische Universitaet Graz, Austria; Prof. dr. Aldis Karklins, Institute of Soil and Plant Sciences, Latvia University of Agriculture, Jelgava; Dr. Darwish Khaled, Soil and Water Use Dept., National Research Center, Cairo, Egypt; PhD. student DHose Tommy, Institute for Agricultural and Fisheries Research, Merelbeke, Belgium; Dr. Takatoh Hiroshi, Managing Director, The Fertilisation Foundation, Japan; academician Ursu Andrei, Institutul de Ecologie *i Geografie, Chi*in(u, Academia de $tiin'e a Moldovei; prof. dr. Jig*u Gheorghe, Universitatea de Stat din Moldova, Chi* in(u. La actuala edi 'ie a Conferin'ei au fost nscrise 137 de lucr*ri 'tiin)ifice din care s-au sus 'inut un num(r de 115. Lucr(rile comunicate n cadrul Conferin'ei au cuprins o gam( foarte larg( de probleme actuale cu care se confrunt ( cercetarea solului. Comunic (rile prezentate 6
urmeaz( s( fie editate sub egida publica'iilor Societ('ii Na'ionale Romne pentru $ tiin'a Solului (nr. 38A * i 38B). Lucr(rile prezentate n plenul conferin'ei * i pe cele * apte sec ' iuni de specialitate ale SNRSS au constituit rodul activit('ii de cercetare * tiin'ific( a unui num(r de 154 de autori * i coautori. Distribu'ia celor 115 lucr *ri prezentate n cele dou( zile de comunic (ri a cuprins urm(toarea situa'ie: I. II. III. IV. V. VI. VII. Plen .................................................................................. Fizica * i tehnologia solului + ISTRO ........... Chimia * i mineralogia solului Biologia * i ecologia solului ............ Fertilitatea solului * i nutri'ia plantelor Geneza, clasificarea * i cartografia solului .......... Solul * i mediul nconjur( tor Factori # i procese pedogenetice din zona temperat TOTAL............................................................................... 7 17 19 6 15 20 17 14 115
Prima zi a lucr(rilor Conferin'ei (24 august 2009) a fost consacrat( deschiderii festive, prezent(rii de mesaje de salut, a referatelor n plen * i n continuare pe comisiile de specialitate. Cuvntul de deschidere a fost prezentat de pre* edintele SNRSS, prof. univ. dr. Mihail Dumitru, director I.N.C.D.P.A.P.M. I.C.P.A. Bucure* ti. Cu acest prilej, a solicitat comunit('ii * tiin'ifice s ( furnizeze informa 'ii pertinente cu privire la starea actual ( a calit('ii solului, n vederea elabor(rii pe aceast( baz( a unor strategii durabile pentru prezent *i viitor. Cuvntul de salut din partea comitetului de organizare a fost rostit de pre* edintele executiv al SNRSS, prof. univ. dr. Gerard Jit (reanu, Universitatea de $ tiin'e Agricole * i Medicin( Veterinar( din Ia* i, gazda lucr(rilor celei de a XIX-a a Conferin'e Na'ionale. Prin mesajul de salut adresat participan'ilor s-a relevat printre altele, importan'a deosebit( a conserv (rii * i valorific (rii judicioase a resursei de sol, considerat( n prezent ca fiind resursa cea mai valoroas( a Romniei. Mesaje de salut din partea oaspe'ilor str(ini au fost adresate de c (tre urm (toarele personalit('i: prof. dr. Othmar Nestroy (Austria), academician Andrei Ursu (R. Moldova) *i al'ii. Cuvinte de salut din partea oficialit('ilor centrale *i locale au fost prezentate de c (tre: dr. ing. Mihai Nicolescu, consilier la Ministerul Agriculturii, P (durilor * i Dezvolt(rii Rurale; Constantin $ erban, vicepre*edinte al Consiliului Jude'ean Ia*i; dr. ing. Mihai Gabriel Popescu, director coordonator al Direc 'iei pentru 7
Agricultur( *i Dezvoltare Rural ( Ia*i. Ur(rile de bun venit a membrilor SNRSS * i a celorlal 'i participan'i la lucr(rile Conferin'ei de la Ia* i *i, respectiv, la Universitatea de $tiin'e Agricole * i Medicin( Veterinar( Ion Ionescu de la Brad au fost adresate de c (tre prof. univ. dr. Vasile Vntu, prorector al U.$ .A.M.V. n continuarea *edin'ei plenare din prima zi a lucr(rilor au fost prezentate, conform programului conferin'ei urm(toarele * apte comunic (ri. Othmar Nestroy Soil Recultivation Using the Example of Erzberg in Styria. Aldis Karklins WRB and genetic soil classification How to compare soil units. Tommy DHose, Mathias Cougnon, Alex De Vliegher, Geert Haesaert, Veerle Derycke, Lucien Carlier, Erik Van Bockstaele, Dirk Reheul - The influence of different agricultural management practices on earthworm abundance. Ioan Munteanu, Valentina Cote) - Despre identitatea solului. Gerard Jit*reanu, Feodor Filipov, Dumitru Bulgariu Aplica&ii grafice 3D n vizualizarea unor caracteristici ale solului # i simularea unor procese din sol. Andrei Ursu Solurile vertice din Codrii Moldovei. Constantin Rusu, Lilian Niac'u, Iulian C*t*lin Stng*, Ionu) Vasiliniuc - Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor ntre inova&ie #i necesitate. n a doua parte a primei zile a Conferin'ei, s-a trecut la prezentarea lucr(rilor pe cele *ase comisii SNRSS * i n cadrul celui de al XIX-lea Simpozion Factori * i procese pedogenetice din zona temperat(. Se men'ioneaz( c(, acest simpozion s-a organizat anual de c(tre Facultatea de Geografie * i Geologie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Ia* i *i de Filiala Academiei Romne de la Ia*i, colectivul de Geografie. Edi'ia a XIX-a a simpozionului din acest an s-a desf (* urat sub egida Conferin'ei. n a doua zi a Conferin'ei (25 august 2009) s-a continuat comunicarea lucr(rilor pe comisii, o mas ( rotund( privind taxonomia solurilor Romniei *i adunarea general( a SNRSS. Dezbaterile * i discu'iile din cele dou( * edin 'e rezervate pentru masa rotund( - Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor (SRTS 2003) au fost finalizate printr-o not( de sugestii privind mbun(t('irea SRTS 2003, dup( o perioad( de * ase ani de implementare a acestui sistem. Adunarea general ( a SNRSS, cu privire al prezentarea raportului 8
de activitate * i a bilan'ului financiar pe perioada 2006-2009 * i pentru alegerea Comitetului de Conducere a SNRSS, pe perioada 2009-2012, s-a desf (* urat n ziua de 25 august 2009, n Aula Magna, Universitatea de $ tiin'e Agricole * i Medicin( Veterinar( Ion Ionescu de la Brad, Ia* i. Pe baza propunerilor * i a votului exprimat de plenul adun(rii generale, s-a hot(rt alegerea ca pre*edinte al SNRSS pentru perioada 2009-2012 a domnului prof. univ. dr. Mihail Dumitru. Lucr(rile *tiin'ifice comunicate n cadrul celor * ase comisii SNRSS * i a simpozionului Factori #i procese pedogenetice din zona temperat au cuprins probleme specifice ale cercet(rii fundamentale *i aplicative, att din Regiunea de Nord-Est, ct * i din alte regiuni ale Romniei. n comisia I-a au fost tratate subiecte cu privire la evolu'ia unor nsu*iri fizico-chimice ale solului sub efectul diferitelor sisteme de lucrare a solului, de fertilizare, de rota'ie a culturilor, precum * i a lucr(rilor agropedoameliorative * i hidroameliorative. n comisia a II-a lucr(rile prezentate au cuprins aspecte ale distribu'iei metalelor grele din sol, a con'inutului de carbon organic, a mobilit('ii unor elemente nutritive, ca urmare a fertiliz(rii * i/ sau al polu(rii precum * i cele referitoare la compozi 'ia mineralogic ( a frac 'iunii argiloase din unele eutricambisoluri din Romnia. n comisia a III-a, s-a prezentat influen'a irig(rii asupra comunit('ilor microbiene *i a materiei organice din sol; evolu'ia microflorei bacteriene n solurile poluate; efectul unor tehnologii din solarii asupra cre*terii plantelor, respira'iei solului *i a mezofaunei edafice. n comisia a IV-a, rezultatele comunicate au fost consacrate diferitelor aspecte referitoare la fertilitatea * i fertilizarea solului, optimizarea unor sisteme de aplicare a ngr(*(mintelor foliare * i minerale, a ngr(*(mintelor humice, a unor dejec 'ii, a amendamentelor calcaroase, n contextul unui management optim * i al conserv (rii calit('ii solului. n comisia a V-a au fost dezb(tute aspecte specifice ale ncadr(rii taxonomice, caracteristicile pedogeografice ale unor regiuni, baze de date pedogeomorfologice, cartografierea solurilor, monitorizarea unit('ilor de sol-teren pentru agricultur(, realizarea bazei de date a unit('ilor de sol-teren agricol, la nivel na'ional. n comisia a VI-a s-a discutat stadiul actual cu privire la protec'ia solului * i a mediului, poluarea avansat( ntr-o serie de zone, procesele avansate de degradare ale solului sub efectul factorilor 9
poluan'i, a eroziunii solului; reconstruc'ia ecologic ( a haldelor de steril. n paralel cu lucr(rile Conferin'ei pe cele 6 comisii s-a desf(*urat ntr-o sec 'iune separat( lucr(rile simpozionului Factori # i procese pedogenetice din zona temperat , printre problemele specifice dezb(tute se men'ioneaz(: conservarea * i reproducerea pedogenezei cernoziomice n regim antropic; procese de evolu'ie a structurii solului n arealul pedogenezei antropizate; aspecte caracteristice ale fenomenului complex de secet( aridizare de* ertificare; prevenirea * i combaterea eroziunii solului. Aplica'ia de teren (26-29 august) s-a desf (* urat n patru zone distincte, corespunz(toare celor patru trasee stabilite din jude'ele Ia*i, Vaslui, Neam' * i Suceava. Pentru reu*ita aplica'iilor de teren, organizatorii au preg(tit pe lng( cele dou( volume speciale, prezentate anterior, postere de teren pentru cele 16 profile de sol selectate pentru conferin'(, care au contribuit la reu*ita discu'iilor *i, respectiv la elucidarea multiplelor aspecte * tiin'ifice. Profilele de sol selectate pentru actuala conferin'( au avut n vedere dezbaterea * i elucidarea urm(toarelor repere: - ncadrarea taxonomic ( * i corelarea cu sistemele interna'ionale; - evaluarea resurselor de sol din diferite unit('i de relief; - cunoa* terea poten'ialului de fertilitate al solurilor; - utilizarea actual ( * i productivitatea natural ( a resurselor de sol; - valorificarea unor soluri din luncile cu amenaj(ri hidroameliorative. Desf (*urarea propriu-zis( a aplica'iei de teren, s-a realizat conform programului, pe zonele *i traseele redate dup( cum urmeaz(: I. 26 August 2009 jude)ele Ia'i 'i Vaslui Zona: Lunca Jijiei; Lunca Prutului; Podi# ul Central Moldovenesc; Depresiunea Hu# i; Lunca Brladului; Dealurile F lciului ; Traseul: Ia* i Osoi R(duc (neni Albi 'a R* e* ti Valea Grecului Hu* i Crasna Strmtura Mitoc Gara Banca Dode* ti P (durea Idrici Ro*ie* ti Crasna Vaslui Ia*i. Profile de sol: Solone # entic salinic-pelic-aluvic (P1-Osoi); Cernoziom calcaric (P2-Valea Grecului); Aluviosol molic-salinic (P3Strmtura Mitoc); Cernoziom cambic-greic (P4A-Vii * oara) * i Cernoziom cambic, erodat (P4B-Vii * oara). Dintre problemele discutate se eviden'iaz(: ameliorarea *i valorificarea corespunz(toare a solurilor salinizate din lunci, evaluarea poten'ialului de fertilitate, conservarea solurilor, protec 'ia solului *i mediului, utilizarea terenurilor agricole erodate. Au fost 10
vizitate urm(toarele obiective: Episcopia Hu *ilor, municipiul Hu* i, S.C. Comcereal S.A., monumentul ' tefan cel Mare, Podul nalt-Vaslui. II. 27 August 2009 jude)ul Ia'i Zona: Podi ul Moldovei: Cmpia colinar a Jijiei; Valea Bahlui # i Valea Bahluie&; Dealul Mare-Hrl u. Traseul: Ia* i Breazu Horle* ti Le'cani Srca Trgu Frumos Bal * - Cotnari Bal * - Cucuteni Trgu-Frumos Ia*i. Profile de sol: Cernoziom cambic (P5-Breazu); Cernoziom cambic, aric degradat (P6-Srca); Preluvosol tipic, erodat (P7Cotnari), Faeoziom argic, aric (P8-Cotnari), considerat de participan'i ca Preluvosol aric molic *i Cernoziom calcaric, aric (P9-Cotnari). Au fost discutate urm(toarele aspecte: ncadrarea taxonomic(, problemele solurilor forestiere (P (durea Mrze*ti), protec'ia * i conservarea solurilor din planta'iile pomicole (Srca) * i planta'iile viticole (Cotnari), evaluarea clasei de favorabilitate *i/sau de pretabilitate. Au fost vizitate urm(toarele obiective: S.C.D.P.P. Ia* i Ferma Srca, S.C. Cotnari S.A., Muzeul de Istorie * i Arheologie Cucuteni. III. 28 August 2009 jude)ele Ia'i 'i Neam) Zona: Podi # ul Central Moldovenesc; Culoarul Siretului; Podi # ul Piemontan al Bozienilor, Subcarpa&ii Neam&ului, Mun&ii Stni #oarei. Traseul: Ia* i Podu Iloaiei Trgu Frumos Strunga Micl (u*eni Hanu Ancu'ei R(zboieni $tefan cel Mare Girov Piatra Neam'. Profile de sol: Luvosol albic-psamic, lamelar (P10-$ tefan cel Mare); Faeozim cambic, regradat (P11-Girov-V (leni) considerat mai curnd Cernoziom cambic regradat * i Faeoziom cambic, regradat (P12-Girov-V (leni). Au fost discutate probleme specifice referitoare la: ncadrarea taxonomic ( , protec 'ia * i conservarea solurilor deficitare, utilizarea actual( *i productivitatea natural ( a faeoziomurilor cambice. Au fost vizitate urm(toarele obiective S.C. Starsem S.A. V (leni Girov, municipiul Piatra Neam' * i Baza Hipic ( Piatra Neam', unde s-a desf(* urat o interesant( demonstra'ie de hipism. IV. 29 August 2009 jude)ele Neam) 'i Suceava Zona: Subcarpa&ii Moldovei; Culoarul Moldovei; Podi #ul F lticenilor; Depresiunea Baia; Obcinile Bucovinei, Masivul Giumal u; Valea Bistri &ei Aurii; Depresiunea Dornelor. Traseul: Piatra Neam' V (ratec Filioara Agapia Trgu Neam' Boroaia Sp(t(re* ti Cornu Luncii Gura Humorului 11
Vorone' Gura Humorului Vama Cmpulung Moldovenesc Valea Putnei Pasul Mestec(ni* Iacobeni Vatra Dornei. Profile de sol: Gleiosol calcaric-cernic, drenat (P13-Sp(t(re*tiVale); Faeoziom argic-stagnic (P14-Sp(t(re* ti-Deal); Prepodzol tipic (P15-Valea Putnei) * i Podzol feriluvic (P16-Pasul Mestec (ni* ). Dintre problemele specifice discutate se men'ioneaz(: utilizarea * i ameliorarea solurilor cu exces de umiditate de suprafa'( * i/sau de adncime; de favorabilitate pentru diferite culturi * i/sau folosin 'e; de utilizare * i conservare a solurilor forestiere. Au fost vizitate urm (toarele obiective: m(n(stirea Agapia, m(n (stirea Vorone' * i ferma vegetal ( biologic( OAT Farm Sp(t(re* ti. Edi'ia a XIX-a a Conferin'ei Na'ionale pentru $ tiin'a Solului, care sa desf (* urat la Ia* i * i n regiunea de Nord - Est a Romniei, a reprezentat o manifestare *tiin'ific ( prestigioas( a domeniului n cauz(, prin num(rul de participan'i * i lucr(ri * tiin'ifice prezentate. Din punct de vedere organizatoric aceast( manifestare, de mare anvergur( * i 'inut(, care se organizeaz( o dat( la trei ani, a reunit elita speciali * tilor romni * i str(ini, cu activitate n $ tiin'a Solului. Scopul final al acestei manifest (ri l-a constituit inventarierea stadiului actual al cunoa* terii resurselor de sol din Romnia, pe baza c (ruia s ( se elaboreze strategia actual( a dezvolt(rii rurale, n contextul perfec 'ion(rii tehnologiilor agricole * i a valorific(rii optime a mediului, fundamentat( pe temeinice informa'ii asupra st(rii de fertilitate * i de calitate a resurselor de sol n scopul stabilirii m(surilor corespunz(toare pentru utilizarea, protec'ia, ameliorarea * i conservarea solurilor. Documentele *i materialele elaborate cu ocazia celei de a XIX-a Conferin'e Na'ionale pentru $ tiin'a Solului, au constituit prin problematica abordat(, un ndreptar pre'ios pentru cunoa*terea, protec'ia * i conservarea resurselor de sol, fiind de uz public, f (r( a avea un rol decizional. Lucr(rile Conferin'ei au fost ncheiate, la Vatra Dornei, prilej de mul 'umire att din partea participan'ilor ct * i a organizatorilor pentru deplina reu*it( a acestei manifest(ri, sub aspect * tiin'ific *i organizatoric, la care se adaug( traseele * i obiectivele turistice vizitate. Prin hot(rrea Adun(rii Generale a SNRSS, de la Ia* i, a XX-a edi)ie a Conferin'ei urmeaz( s ( fie organizat( la Craiova * i n jude'ele Dolj, Mehedin'i, Gorj, Vlcea * i Olt, din Regiunea de Dezvoltare de SudVest a Romniei, n anul 2012.
EVALUAREA SOLURILOR AGRICOLE POLUATE CU MATERIALE PETROLIERE

Khaled Al-Joumaa Fac. of Agriculture, Al-Furat University Deir Ezzor Syria
EVALUATION OF AGRICULTURAL SOILS POLLUTED BY PETROLEUM MATERIALS

SUMMARY The paper represents a comparative study of some unpolluted soil samples (samples 1 and 2 of arable land, 90 km South of Deir Ezzor) and polluted soil samples (no 3 and 4 from polluted land with rock-oil and brine situated near oil-well no. 139 in the oil field Al-Wared, 90 km South of Deir Ezzor, and no. 5 polluted soil material scraped, transported and heaped up, and exposed to the sun and air). The unpolluted soil samples (reference samples) are medium to coarse textured and have a moderate to low bulk density, a very low to moderate porosity and a high compactness; the structure is moderately to highly stable. The polluted soil samples have an apparently somewhat coarser texture, due to fact that dispersion capacity of soils mass was modified by polluted agents. Bulk density is higher, porosity lower and compactness strong. The structure is less stable. Soil sample no. 5 is loam to silty loam textured, with very high bulk density and low porosity, reflecting a strong compactness. Structural stability is good. It is to point out that all polluted soil samples have a very high content of hygroscopic water by comparison with unpolluted soil samples, the first one containing of course also hygroscopic salts. $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 13-32
12
13
The chemical characteristics of the two categories of soil samples are much different. The unpolluted soil samples are poor in organic matter (0.5%), contain very much carbonates (about 30%) and gypsum and are nonsaline (ECe about 2.8 dS/m) and nonalkalized (SAR about 2). The reaction is neutral to slightly alkaline (pH about 7.2). The polluted soil samples presents a very high content of organic matter (4-5%) due to pollution by mineral oil and are strongly saline (ECe 28-82 dS/m) and strongly alkalized (SAR 1218) due to contamination with brine. Also, the saline composition of the saturation water extract of the two categories of soil samples is very different; the unpolluted soil samples are dominated by calcium sulphate, while the polluted soil samples by sodium chloride (coming from brine of oil-well) to which an increased quantity of calcium sulphate and calcium chloride added (calcium sulphate because this salt is more soluble in the presence of sodium chloride, and calcium chloride as a result of reaction between sodium chloride and calcium sulphate. The reaction is acid (pH = 5.7 - 6.0), uncommon for calcareous soils; this reaction is explained by high content of salts in the soil solution (the saline effecton pH) and especially by formation of some acid sulphate) (HSO4-). The soil sample no. 5 is different from the other polluted soil samples only by the content much more reduced - of organic matter (of 4-5 time), as a consequence of the action of the sun and air which determinated an oxidation, a biochemical decomposition and a volatilization of different organic compounds from polluted soil. The extraction with chloroform of the polluted petroleum substances clearly underlined the mineral oil pollution of the samples no. 3, 4 and 5. The content of some chemical elements from unpolluted and polluted soil samples, determined by atomic absorption or Inductive coupled plasma method shows increased contents of B, Cr, Pb, Sr, V and Na in the case of polluted soils. The soil sample no. 5 presents important differences by comparison with the other soil samples for many chemical elements; this fact suggests the idea that the parental material of this sample has other origin (this sample is also different and from texture point of view). 14
Concerning the natural fertility, the unpolluted soil samples correspond to a soil with low fertility that can be used in natural conditions for extensive grazing; under irrigation conditions can be used with good results as arable land for most plants adapted climatologically excepting plants sensitive to salinization. The other soil samples (polluted) are non-fertile due to both salinization or sodization (being saline or saline-sodic) and pollution with petroleum materials. Therefore, they cannot be used in agriculture. In order to evaluate the soil samples capacity to be used as arable land, these ones were subjected to a germination test with barley seeds, both direct and after a preliminary leaching of salts. The germination test with the soil samples as such shows the lack of germination for the soil samples no. 3, 4 and 5 and a germination of 70-100% for the soil samples no. 1 and 2, fact that confirms their fertility potential above discussed. The germination test for salt leached (incomplete) soil samples no. 3, 4 and 5 shows a slight germination (20-50%) for soil sample, unlike the first test in which germination was zero. One can draw the conclusion that an adequate salt leaching and depollution of soil represents the premise of the soil fertility potential restauration. Also, the scraping of the polluted soil layer and its heaping up and its exposition to sun and air constitutes a method of diminution in time of the pollution degree with petroleum materials; in the same time the scraped soil improved its properties by itself. Key words: polluted and unpolluted soils, petroleum materials, land evaluation, Syria INTRODUCERE Dezvoltarea industriei petroliere, att a celei extractive ct *i a celei prelucr(toare, inclusiv transportul petrolului *i al produselor petroliere, este inso'it( uneori de apari 'ia unor fenomene secundare neprev (zute, cu efecte mai mult sau mai pu'in d(un(toare asupra mediului nconjur(tor * i vie'ii omului. Unul dintre aceste fenomene este poluarea solului cu reziduuri de petrol cu sau f(r( ap( s (rat(, ct * i cu alte produse reziduale petroliere rezultate din activit('ile de exploatare * i extrac 'ie a 'i 'eiului. Foarte 15
d(un(toare sunt *i accidentele de spargere a conductelor care transport( ap( s (rat( sau produse petroliere, mai ales cnd asemenea conducte trec prin terenuri arabile cum este bazinul Eufratului (Siria) unde se concentreaz( agricultura din zona foarte arid( a Siriei. Cunoa* terea schimb (rilor produse n sol prin poluarea cu ap( s (rat( * i materiale petroliere este foarte necesar( att pentru a explica comportarea acestor soluri poluate ct * i pentru a stabili m( suri de refacere a poten'ialului lor economic. Unele date n acest sens aduc studiul comparativ al solurilor poluate * i nepoluate prezentat n aceast( lucrare. MATERIAL SI METOD$ Studiul comparativ a fost efectuat pe cinci probe de sol nepoluate *i poluate provenind dintr-un Calcisol cu gips (Ustic Haplocalcid cu gips) situat pe podi * ul de la sud de fluviul Eufrat. Primele dou( probe provin dintr-un sol arabil cultivat cu gru din apropierea sondei de petrol nr. 139 din cmpul petrolier Al-Wared situat( la 90 km sud de ora* ul Deirezzor (Siria) * i la 1,5 km vest de localitatea Al-Salhiya. Proba 1 corespunde stratului de sol 0-20 cm, iar proba 2 stratului 20-40 cm; ele reprezint( probe de sol martor (de referin'(). Probele de sol 3 * i 4 au fost recoltate de lng( sonda de petrol men'ionat( dintr-un sol poluat cu 'i 'ei * i ap( s (rat( de la adncimile 0-20 cm * i respectiv 20-40 cm; ele reprezint( probe de sol contaminate n procesul de extrac 'ie a 'i'eiului brut. A cincea prob( de sol a fost recoltat( dintr-o gr(mad( (depozit) de sol constituit( din material de sol arabil poluat provenit prin r(zuirea stratului superior de sol puternic poluat * i acumularea lui ntr-o arie restrns ( sub forma de morman, unde r(mne expus la soare *i aer. Poluarea acestui sol (fost arabil) s-a produs prin spargerea unei conducte petroliere care traverseaz( cmpul respectiv. Analizele pentru caracterizarea solurilor * i experien'ele de sp(lare * i germina'ie au fost efectuate n laboratorul catedrei de Pedologie de la Facultatea de Agronomie a Universit('ii Al-Furat (Eufrat) din Deirezzor (Siria) * i la Facultatea de Agricultur( a Universit('ii Ain Shams Cairo (Egipt) unde au fost efectuate experien'ele ca * i la laboratorul de analize al Centrului de Cercet(ri ale De*ertului, Cairo (Egipt). Metodele de determinare a nsu* irilor fizice *i chimice * i interpre16
tarea datelor au fost cele utilizate n mod curent n analiza solurilor (MESP, 1987; Stoica *i colab., 1986; Toti *i colab., 1999; Richards, 1954) cu precizarea c ( densitatea aparent( s-a determinat prin metoda parafin(rii, iar frac'iile granulometrice prin metoda hidrometrului, dispersia solului f (cndu-se numai n ap( n cazul analizei microstructurale. Determinarea con'inutului n elemente chimice s-a efectuat prin metoda absorb'iei atomice (pentru o parte dintre elementele chimice), ct * i prin metoda inductive coupled plasma dup( ce masa solului a fost dezagregat( (dizolvat() cu amestec de acizi percloric, sulfuric * i fluorhidric (Jackson, 1958). n ceea ce prive*te determinarea reziduurilor petroliere (hidrocarburi), aceasta s-a realizat prin procedeul descris de Palittapongarnipim * i colab. (1998), modificat(. REZULTATE I DISCU# II
1. Caracteristicile fizice ale probelor de sol Din datele analizelor fizice ale probelor de sol (tabel 1, fig. 1) se constat( c ( solul nepoluat (martor) are o textur( medie spre u* oar( (lut nisipos, lut pr(fos), o densitate aparent ( mijlocie la mic (, porozitate foarte mic ( la mijlocie, ceea ce denot( o stare de foarte puternic( tasare. Analiza microstructural ( (fig. 2) * i factorul de dispersie reflect( o structur( puternic la moderat stabil(. Probele de sol poluate, de*i provin din sol foarte asem(n(tor celui din care au fost recoltate probele de sol martor, prezint( aparent o textur( mai grosier( (nisip lutos, lut nisipos), urmare desigur a modific (rii capacit('ii de dispersie a masei solului de c (tre agen'ii poluan'i. Se remarc ( de asemenea, printr-o densitate aparent( mai ridicat( * i o porozitate mult mai sc (zut(, tasarea fiind de asemenea puternic (. Analiza microstructural ( * i factorul de dispersie foarte ridicat denot( o structur( instabil (, care ns ( poate fi aparent( determinat( de faptul c ( textura solului (analiza granulometric () a fost necorespunz(tor determinat( n prezen'a s (rurilor. Este de observat totodat(, higroscopicitatea mult m(rit( la probele de sol poluate, care con'in printre altele * i s (ruri higroscopice. Proba de sol 5 reprezentat( prin material de sol poluat r(zuit * i depozitat are textura de lut la limita cu lutul pr(fos, o densitate aparent( foarte mare * i porozitate redus (, reflectnd o tasare foarte puternic(. Stabilitatea structural( este relativ bun(. Se remarc ( procentul ridicat de 17
Tabelul (Table) 1 Unele propriet*)i fizice ale solurilor studiate Some physical properties of the studied soil
Fig. 1 Curba cumulativ* de distribu )ie a frac )iunilor granulometrice (1, 2, 3, 4, 5 num *rul probelor de sol) Fig. 1 Particle size distribution curve (the number of the soil samples)
Fig. 2 Curba cumulativ* de distribu )ie a frac )iunilor microstructurale (1, 2, 3, 4, 5 num *rul probelor de sol) Fig. 2 Microaggregates size distribution curve (the number of the soil samples)
18
19
2. Caracteristicile chimice ale probelor de sol n ceea ce prive*te caracteristicile chimice ale probelor de sol apar diferen'e mult mai mari ntre probele de sol poluate * i nepoluate (tabel 2, fig. 3). Probele de sol nepoluate (nr. 1 * i 2) sunt s (race n materie organic ( (0,5%), con'in mul ' i carbona'i (cca. 30% CaCO3 ), gips n propor'ie nedefinit( (valorile din tabel se refer( la gipsul solubilizat n ap() * i sunt nesalinizate (ECe n jur de 2,8 corespunznd solu'iei de sol saturate n sulfat de calciu * i SAR n jur de 2). Reac 'ia este neutr( spre slab alcalin( determinat( desigur de prezen'a suflatului de calciu n suspensia salin( ce mic * oreaz( mult solubilitatea CaCO3 (datorit( ionului comun Ca) astfel c ( nu se mai constat( valori de pH 8,1 la 8,5 care sunt specifice solurilor nesalinizate * i f (r( gips care con'in CaCO3 . Probele de sol poluate (nr. 3 * i 4) se diferen' iaz( net de cele nepoluate ndeosebi prin con 'inul ridicat de materie organic ( (4-5%) determinat de prezen'a hidrocarburilor din 'i'ei care polueaz( solul *i prin puternica salinizare marcat( de valori ECe ridicate (28 la 82 dS/m) denotnd salinizare foarte puternic ( * i de valori SAR mari (12 la 48) denotnd o alcalizare (sodizare) naintat(. Compozi'ia salin( a extractului la satura'ie se deosebe*te de cea a solurilor nepoluate n care domin( sulfatul de calciu. n solurile poluate se remarc ( cre* terea ponderii clorurii de sodiu care ajunge s( domine la polu(ri mari (clorur( provenit( din apele s (rate de sond(); la aceasta se adaug( cantit('i crescute de sulfat de calciu care * i m( re* te solubilitatea n prezen'a clorurilor, precum * i cantit('ii apreciabile de clorur( de calciu rezultat( prin reac 'ia dintre clorura de sodiu * i celelalte s (ruri de calciu (fapt dovedit experimental de Florea * i colab., 1997). Reac 'ia slab acid( (n jur de pH = 6), neobi *nuit( pentru solurile de carbona'i, se datore* te att prezen'ei clorurilor * i sulfa'ilor de Ca * i Na n solu'ia solului n cantit('i mari *i efectului salin asupra pH-ului, ct * i form(rii unor sulfa'i acizi (Florea * i colab., 1997). Proba de sol nr. 5 de material de sol poluat r(zuit * i depozitat n gr(mezi prezint( caracteristicile men'ionate mai sus pentru probele de sol poluate cu diferen'a c ( procentul de materie organic ( a sc(zut mult (fiind de 4-5 ori mai mic) consecin'( a expunerii la aer * i soare, fapt care a determinat o oxidare, o descompunere microbian( * i volatizare a diferitelor substan'e organice din materialul de sol poluat. 20
Tabelul (Table) 2 Unele propriet*)i chimice ale solurilor studiate Some chemical properties of the studied soil
ap( higroscopic (, de peste 2 ori mai mare ca n cazul probelor de sol martor.
21

Sol poluat decopertat acum ulat si expus la soare (5) Polluted soil, scraped and t ranspoted (5)
Sol nepoluat (1,2) Unpolluted soil 0-20 cm Argila % C lay con tent % 20-40 cm
Sol poluat (3,4) Polluted soil 0-20 cm 20-40 cm
M aterie o rg anic( % Organ ic m ater%
Deoarece se consider( c ( bicromatul nu oxideaz( complet compu* ii organici *i deci nu se poate ob'ine prin aceast( metod( totalul hidrocarburilor poluante din sol, s-a recurs la metoda aplicat( de Palittapongarnipim * i colab. (1998) modificat( n sensul c ( s-a renun'at la calcinare pentru evaluarea con'inutului de materie organic ( * i s-a folosit doar extrac 'ia cu cloroform a compu*ilor organici. S-a renun'at la calcinare pentru c ( prin acest tratament se pierde nu numai materia organic ( ci *i apa de cristalizare din gips *i din s(rurile din sol, precum * i apa de hidratare sau de constitu'ie (OH) din mineralele argiloase * i oxizii hidrata'i (care ar fi considerate materie organic(, n valoare destul de mare considernd con'inutul apreciabil de gips din sol, chiar dac( cel de argil ( este redus). Con'inutul de substan'( organic( extras ( cu cloroform din solurile poluate a fost diminuat cu con'inutul de materie organic ( extras ( cu cloroform din solurile nepoluate ob'inndu-se astfel con'inutul de substan'e organice poluante (substan'e petroliere reziduale) redate n tabelul 3. Prin con'inutul acestora, se poate aprecia gradul de poluare cu reziduuri petroliere. Tabel (Table) 3 Con)inutul de substan) e petroliere reziduale The content of the pollutant petroleum materials Substan) e extrase cu cloroform Organic matter extracted by chloroform % 0,71 0,63 7,50 7,13 1,69 Hidrocarburi poluante Petroleum materials % 0,0 0,0 6,79 6,50 1,02
ECe, d S/m
C arbonati % Lime content %
Grad de dispersie % D ispersion degree %
Proba de sol Soil sample 1 2 3 4 5
pH
S AR
Fig. 3 Diagrama cu varia ) ia principalelor caracteristici fizice ' i chimice ale probelor de sol studiate Fig. 3 Diagram showing the variation of m ain physical and chemical characteristics of the studied soil samples
Comparnd probele de sol martor nepoluate cu 'i'ei cu cele poluate se observ ( gradul accentuat de poluare cu 'i'ei a probelor 3 *i 4, *i foarte sc(zut al probei de sol r(zuit (decopertat) *i expus la soare *i aer. Dac ( calcul (m raportul dintre con'inutul de substan'e organice extrase cu cloroform * i cel determinat prin oxidare cu bicromat se ob'in valori de 1,3 - 1,2 pentru solurile nepoluate *i de 1,5 la 1,9 pentru probele 23
22
de sol poluate, fapt care confirm( eficien'a incomplet( de oxidare a materiei organice de c (tre bicromat, precum *i existen'a unor compu* i organici mai greu oxidabili de c (tre bicromat n 'i 'ei. n tabelele 4 * i 5 sunt redate con'inuturile unor elemente chimice n probele de sol studiate determinate dup( dezagregarea (dizolvarea) n acizi puternici att prin absorb'ie atomic(, ct * i metoda inductive coupled plasma. Tabel (Table) 4 Con)inutul unor elemente chimice n solurile cercetate determinant prin absorb)ie atomic* (mg/kg) The content of some chemical elements in studied soils determinated by atomic absortion (mg/kg) Sample 1 2 3 4 5 Cu 11,5 16,0 15,0 10,0 20,0 Cd 2,5 5,5 n.d n.d n.d Co 37,0 71,5 29,0 9,5 24,5 Ni 29,0 12,5 50,0 37,5 79,5 Pb 41,5 51,0 75,5 57,0 35,5
Tabel (Table) 5 Con)inutul unor elemente chimice n solurile studiate determinate prin metoda inductive coupled plasma (mg/kg) The content of some chemical elements in studied soils determinated by inductive coupled plasma (mg/kg)
Probele de sol Soil sample Silver (Ag) Aluminium (Al) Boron (B) Calcium (Ca) Cadmium (Cd) Cobalt (Co) Chromium (Cr) Copper (Cu) Iron (Fe) Magnesium (Mg) Manganese (Mn) Molybdenum (Mo) Nickel (Ni) Lead (Pb) Strontium (Sr) Titanium (Ti) Vanadium (V) Zinc (Zn) Sodium (Na) Potassium (K) 1 <0,004 1560,9 <0,1 32298,8 0,56 7,13 62,75 13,825 7413,5 7997,085 224,065 2,56 31,475 0,03 101,895 937,18 38,64 44,835 350 1800 2 <0,004 14333,895 5,365 25748,8 0,465 6,87 53,7 13,095 11013,5 7092,085 195,465 <0,0006 26,93 0,08 76,285 1238,18 34,44 39,585 350 1600 3 <0,004 14993,895 39,095 37093,8 0,65 6,525 93,25 15,96 10768,5 9217,085 146,015 1,195 36,195 1,075 227,735 1192,18 53,95 74,085 7400 1100 4 2,36 14883,895 19,64 31998,8 0,28 5,075 82,7 17,24 9693,5 9082,08 130,565 <0,0006 27,065 0,275 368,185 1227,68 54,1 40,935 3800 600 5 <0,004 30058,89 8,36 31418,8 0,05 19,7 241,25 38,04 23578,5 18687,085 705,515 <0,0006 118,98 0,785 210,885 3189,68 91,7 65,585 5200 2000
n afar( de unele deosebiri ntre con'inuturile ob'inute prin cele dou( metode, uneori destul de importante, se pot remarca unele diferen'e ntre probele de sol nepoluate *i poluate n sensul c ( apar cre* teri de con'inut n cazul probelor de sol poluate la B, Cr, Pb, Sr, V * i Na; celelalte elemente chimice au con'inuturi apropiate ntre toate probele, cu excep'ia Mo care prezint( varia'ii neregulate * i a Ag cu con'inuturi mult mai mari n cazul probei 4. Totu*i, proba de sol 5 se caracterizeaz( prin con'inuturi mult diferite de ale celorlalte probe de sol n cazul Cd, Co, Cr, Mn, Ni * i Ti fapt care ar pleda pentru o alt( origine a materialului parental al acestei probe de sol. 3. Evaluarea agricol$ a solurilor Din datele prezentate mai sus rezult( c ( solul nepoluat are o textur( mijlocie spre grosier( care i asigur( unele nsu* iri fizice relativ bune, este profund, dar foarte s (rac n humus, cu con'inut foarte mare de carbona'i * i gips, s (rac n elemente nutritive. Ca atare fertiltatea natural ( este sc (zut( spre moderat(. n condi 'ii naturale poate fi folosit ca p(*une extensiv (. n condi 'ii de iriga'ie *i fertilizare poate fi utilizat 24
25
$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII 4+ S alinitate in ECe, dS/m; Salinity in ECe, dS /m
80 70
Soluri saline
60
5+ Soluri saline - sodice Sodic - saline soils
Saline soils
50 40 30 20 10 8 6 4 2 0 5
+3
criteriile de clasificare americane. n clasificarea utilizat( n Romnia * i n genere n Europa proba de sol 3 se consider( sol salin-sodizat (ca termen de trecere ntre sol salin * i sol salin-sodic), avnd ECe mare * i SAR ntre 4 *i 13 (Florea *i Udrescu, 1999). Din punct de vedere al contamin(rii cu substan'e petroliere probele de sol 3 * i 4 sunt moderat poluate, iar proba 5 slab poluat(. Toate cele 3 probe de sol (3, 4 * i 5) sunt practic neutilizabile agricol datorit( polu(rii puternice cu ape s (rate * i materiale petroliere. Pentru a putea fi utilizate agricol este necesar( ameliorarea lor prin des (r(turarea * i oxidarea sau ndep(rtarea hidrocarburilor. Pentru a evalua capacitatea probelor de sol de a fi folosite agricol, acestea au fost supuse unor ncerc(ri de germina'ie a semin'elor de orz att direct ct *i dup( o prealabil( sp(lare. 4. Teste de germina#ie Un prim test de germina'ie s-a efectuat cu cele 5 probe de sol ca atare (nepoluate * i poluate). Cte 100 g sol din fiecare prob( au fost introduse n cte un ghiveci de 250 cm3 *i ns (mn'ate fiecare cu cte 10 boabe de orz, soiul Giza 123 * i udate cu ap( (de la robinet) pn( la satura'ie. Infiltra'ia apei n sol s-a produs foarte ncet la probele 4, 5 * i 6, iar la proba 3 a stagnat un timp scurt la suprafa'( (proba cu cea mai mic ( porozitate, tabel 1). S-a ad(ugat 25 cm3 ap( la fiecare ghiveci. n continuare s-a urm(rit zilnic evolu'ia, ad(ugndu-se noi cantit('i de ap( * i nregistrnd germina'ia; rezultatul este redat n tabelul 6. S-a constatat lipsa germina'iei la probele poluate (3, 4 * i 5) * i germina'ia n propor'ie de 70-100% n probele de sol nepoluate (fig. 5), fapt care confirm( poten'ialul lor de fertilitate discutat mai sus. Al doilea test de germinare a fost efectuat numai pe probele de sol poluate (3, 4 * i 5) dup( o prealabil( sp(lare cu 350 ml ap( distilat( n 3 reprize a 150, 100 * i 100 ml. Filtratul ob'inut la fiecare sp(lare a fost analizat, iar rezultatele sunt redate n tabelul 7. Din aceste date se constat( o sc(dere a EC a apelor de sp(lare de la prima repriz( la a treia (la o treime pn( la o cincime) * i o cre* tere u* oar( a valorilor pH asociat ( cu o cre* tere similar( a alcalinit('ii totale * i o sc (dere a salinit('ii apei (implicit a efectului salin asupra pH-ului). Totu*i apele de sp(lare din a treia repriz( au valori EC destul de ridicate, echivalnd cu salinit('i ale apei de 2,5-5 g/l ceea ce denot( c( probele de sol nu s-au desalinizat complet fapt ce se va reflecta n testul de germinare. 27
2 + +1 Normal soils
10 20
Soluri sodice Sodic soils

30 40 50 60
Sodicitate in SAR; Sodicity in SAR Fig. 4 Amplasarea probelor de sol studiate n diagrama solurilor s*r*turate Fig. 4 The position of studied soil samples in the diagram of salt affected soils
cu rezultate bune pentru cultura unor plante cu excep'ia celor sensibile la salinitate (solul avnd gips). Solul poluat * i materialul de sol decopertat * i transportat sunt puternic degradate antropic * i nefertile datorit( att s (r(tur(rii ct * i polu(rii cu materiale petroliere. n fig. 4 sunt amplasate probele de sol studiate n diagrama solurilor afectate de s (r(turare 'innd seama de salinitatea (ECe) * i sodicitatea lor (SAR). Dac ( primele 2 probe de sol (solul nepoluat) apar'in categoriei de sol normal, respectiv nes (r(turat, celelalte probe sunt diferit s (r(turate. Probele 4 * i 5 se ncadreaz( la solurile salinesodice, iar proba de sol 3 la soluri saline (avnd SAR sub 13), dup( 26
Tabel (Table) 6 Num*rul semin)elor germinate 'i condi)iile de udare Number of germinated seeds and watering conditions
Probele de sol Soil sample 17/08/2008 21/08/2008 24/08/2008 25/08/2008 26/08/2008 28/08/2008 31/08/2008 1 2 3 4 5 Ud* rile Waterings Proba Nr. No. of soil sample Num* rul sp* l* rilor succesive Number of successive waterings EC pH Alcalinitatea total* Total alkalinity
Tabel (Table) 7 Analiza apelor de sp*lare Analysis of the leaching waters

3 4 5
ns( mn' area *i prima udare Sowing and first watering 1 2 0 0 0 10 ml 2 4 0 0 0 15 ml 2 4 0 0 0 5 ml 2 4 0 0 0 15 ml 6 8 0 0 0 15 ml 7 10 0 0 0
12,26 7,30 0,51
7,06 7,71 0,54
4,22 7,80 0,56
12,36 7,45 0,54
5,64 7,81 0,54
3,17 7,83 0,59
31,50 7,48 0,49
14,80 7,81 0,81
6,50 8,11 1,35
Fig. 5 Germinarea semin)elor de orz n probele de sol nepoluate (1, 2) 'i poluate (3, 4, 5) Fig. 5 Germination of the barley seeds in the soil samples, unpolluted (1, 2) and polluted (3, 4, 5)
Testul de germinare s-a realizat cu cele trei probe de sol sp(late (dup( o prealabil ( uscare la etuva la 40oC), n acelea*i condi'ii ca ale testului precedent; rezultatul este redat n tabelul 8 * i fig. 6. Se remarc ( faptul c ( n proba 4 germina'ia a fost nul (, n proba 2 de 20%, n proba de sol 3 de 50% (spre deosebire de primul test n care aceste probe sau caracterizat prin germinare nul (). Aceast( slab( germina' ie este probabil s ( se datoreze att sp(l (rii incomplete a solului ct * i prezen'ei n propor'ie mare a substan'elor petroliere; uscarea n etuv ( la 40oC a probelor de sol este posibil s ( fi avut un efect advers prin afectarea poten'ialului de activitate microbian(. Tabel (Table) 8 Num*rul semin)elor germinate 'i condi)iile de udare Number of germinated seeds and the watering conditions
Proba de sol Nr. No. of soil sample 01/09/2008 3 1 4 5 5 5 4 0 0 0 0 0 5 0 0 1 2 2 Udarea Watering prima udare first watering 10 ml 15 ml 15 ml 15 ml -
Fig. 6 Germinarea semin)elor de orz n probele de sol poluate, sp*late de s*ruri (3, 4, 5) Fig. 6 Germination of the barley seeds in the polluted soil samples, leached with water (3, 4, 5) 28
04/09/2008 07/09/2008 09/09/2008 11/09/2008 14/09/2008
29
Totu* i, se poate trage concluzia din acest test c ( o bun( sp(lare de s (ruri a solului * i decontaminare de compu* i petrolieri ar constitui baza refacerii poten'ialului de fertilitate a solului. CONCLUZII Solurile poluate prin activitatea de extrac'ie petrolier( se deosebesc mult de solurile nepoluate, att fizic ct * i chimic *i implicit sub aspectul fertilit('ii. Solurile poluate au densitatea aparent( mai ridicat(, porozitate mai sc(zut(, compactare accentuat( * i structura mai pu'in stabil (. Prezint( un con'inut mult mai mare de materie organic ( (4 la 5% fa'( de 0,5% n solul nepoluat) provenit( evident prin poluarea cu 'i 'ei; extras cu cloroform, con'inutul de materie organic ( atribuit hidrocarburilor este de 6-7%, diferen'a datorndu-se faptului c ( metoda de determinare a materiei organice prin oxidare cu bicromat nu asigur( oxidarea complet( a acestor compu* i organici. Salinizarea solurilor poluate este foarte mare, exprimat( n ECe atinge valori de 28-82 dS/m, fa'( de 2,7-2,8 n solul similar nepoluat care con'ine gips; salinizarea ridicat( se datore*te spargerii unei conducte de ape s ( rate folosite n extrac 'ia 'i 'eiului care a contaminat solul. De asemenea, este ridicat( sodicitatea solului, exprimat( prin valori SAR de 12-48, fa'( de 2,3 n solul nepoluat. De* i solul con'ine importante cantit('i de CaCO3 (peste 15-20%) reac 'ia este totu* i slab acid( (n jur de 6) * i nu slab-moderat alcalin( (pH 8,1-8,5 obi* nuit( pentru soluri cu carbona'i). Explica'ia const( n prezen'a unor cantit('i apreciabile de cloruri * i sulfa'i de Ca * i Mg care modific ( echilibrele chimice n solu'ia solului, precum *i efectului salin asupra pH-ului. Proba de sol r(zuit( * i depozitat( n gr(mada expus( la soare * i aer * i mic* oreaz( n timp gradul de poluare cu material petrolier ca urmare a oxid(rii compu* ilor organici, a descompunerii lor pe cale microbiologic ( *i volatiz(rii. Nu *i mic *oreaz( ns ( gradul de s (r(turare. Aceast( decopertare a materialului de sol de la suprafa'( cel mai poluat * i expunere la soare poate constitui o cale de a reduce n timp gradul de poluare cu material petrolier. Analizele de elemente chimice arat( o cre* tere a con'inutului de bor, crom, plumb, stron'iu, vanadiu * i mai ales de sodiu n probele de sol poluate. 30
Solul nepoluat este relativ profund, cu textur( mijlocie grosier(, cu unele nsu* iri fizice bune, dar foarte s (rac n humus * i nutrien'i, cu con'inut foarte mare de carbona'i * i de gips; fertilitatea este moderat( n condi'ii de iriga'ie pentru culturi variate, cu excep'ia celor sensibile la salinitate. Solul poluat este practic inutilizabil agricol fiind puternic degradat antropic att datorit( s (r(tur(rii ct * i contamin(rii puternice cu materiale petroliere. Sub aspectul s (r(tur(rii se ncadreaz( la soluri saline sau salinesodice, iar sub aspectul contamin(rii la moderat sau slab poluate cu materiale petroliere. Testul de germina' ie a semin'elor de orz a ar(tat un grad de germina'ie de 70-100% pentru solurile nepoluate * i lipsa germina'iei n cazul probelor de sol poluate fapt care confirm ( poten'ialul lor de fertilitate foarte sc (zut. Un al doilea test referitor la solurile poluate sp(late n prealabil (incomplet) au ar(tat slaba germinare (20-50%) pentru dou( probe de sol, spre deosebire de primul test n care germinarea pe aceste probe n sol a fost nul (. Se poate ntrevede deci c ( o sp(lare adecvat( a s (rurilor * i decontaminarea de produse petroliere ar constitui premiza refacerii poten'ialului de fertilitate a solului. BIBLIOGRAFIE
1. Florea N., Vlad Lucia, Khaled al-Joumma, 1997. On the origin of some soluble salts in soils. Public SNRSS, nr.29 A, Bucure *ti, p. 179-186. 2. Florea N., Udrescu S., 1999. Unele preciz ri n leg tur cu terminologia # i diagnoza solurilor s r turate. $tiinta solului, XXXIII, 2, p. 71-82, Bucure*ti. 3. Jackson, M.L., 1973. Soil chemical analysis. Advanced Course. 2 nd ed., University of Wisconsin, Madison, p. 895. 4. Page, A.L. (editor), 1982. Metods of soil analysis, part 2 Chemical and microbiological properties , second edition. Madison, Wisconsin USA. 5. Palittapongarnipim, M., P. Pockethity-yook, E.S. Upatham and L.TangbanIuekal, 1998. Biodegradation of crude oil by soil microorganisms in the Tropic. Biodegradation, 9; 83-90. 6. Richards, L.A., 1954, Diagnosis and improvement of saline and alkali soils. U.S.D.A. Handbook. 60. 7. Stoica Elena, R(u'( C., Florea N., 1986. Metode de analiz( chimic ( a solului, ICPA, Met., rap., ndrum ( ri, nr.18, Bucure *ti. 8. Toti M., Dumitru Mihai, Capitanu Vasile, Dracea Maria, Constantin Carolina,
31
$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII Craciun Constantin, 1999. Poluarea cu petrol #i ap s rat a solurilor din Romnia. Risoprint, Cluj-Napoca 227. 9. Vlad Lucia, Florea N., Grigorescu Adriana, 1984. Dependen &a reac&iei solurilor s r turate de unele caracteristici fizico-chimice ale solului. Anal. Inst. Cerc. Ped. Agr., XLVI, Bucure *ti. ***1987 Metodologia elabor( rii studiilor pedologice, vol I, II si III, I.C.P.A, Bucure*ti.
THE EFFECT OF IRRIGATION BY SALINE WATER IN YIELD AND SOME NUTRIENTS UPTAKE BY WHEAT PLANTS GROWN ON CALCAREOUS SOIL
Yasser Joumaa Al-Salama Soils Science Department, Faculty of Agriculture (Deir Ezzor), Al- Furat University, Syria e-mail: yassersa@hotmail.com
ABSTRACT A greenhouse pot experiment was conducted to study the influence of irrigation water salinity (drainage water) in yield and some nutrients uptake (N, P, K, Na, Fe, Mn, Cu and Zn) by wheat (Triticum aesitivum C.V. Doma 1). Plants grown in calcareous soil collected from Al-Tabny village in the west of Deir Ezzor Governorate, Syria. The electrical conductivities of irrigation water salinity levels, were 0.52 (tap water as a control), 4.42, 6.84 and 9.3 dS/m, respectively. Results concluded that, increasing water salinity up to 4.42 dS/m reduces the grain yield by 12.9% and the yield reduction increases by increasing salinity of irrigation water and reaches its maximum (42.8%) at 9.13 dS/m salinity level. Grain yield was highly significant negative correlated with irrigation water salinity. The same trends were obtained for straw and 1000 grain weight. The uptake of macronutrients N, P, K, addition to Na (for both straw and grains) were significantly increased by increasing the salinity level up to 6.84 dS/m, while its decreased when water salinity had reached to 9.13 dS/m indicating the resistibility of Doma 1 as wheat cultivar to salinity level up to 6.84 dS/m. The uptake of micronutrients (Fe, Mn, Cu and Zn) markedly decreased with increasing salinity level of irrigation water due to reduction in dry weight of wheat plants for both straw and grains. It is $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 33-43 32 33
worth to mention that Cu-uptake was more affected by salinity hazard, while Zn-uptake was less affected by salinity levels compared to the other micronutrients. Key words: Irrigation saline water, Calcareous soil, Wheat, Grain/ Straw Weight, Nutrients Uptake INTRODUCTION It is a well known fact that world resources of fresh water are getting exhausted through the increasing demand to satisfy the needs of the increasing world population. Therefore, the use of low water quality, such as ground water, drainage water and even sea water diluted with fresh water should be considered as complementary sources for the agricultural development. In this respect, several factors have been evaluated as they limit suitability of water for irrigation purposes. These factors are chemical composition of water, crop species, type of soil, and water irrigation management. In addition, wheat, a moderately tolerant plant, is an important strategic plant needed by all people, so it must be given a great attention to be cultivated and improved. Using of high saline water for wheat irrigation was performed by several investigators. Effects on dry weight and elements uptake by wheat plant irrigated with high saline water were reported by Singh et al. (1992) for N and P, Hamada (1992) for Na, and Nabhan and Cottenie (1974) for micronutrients. Irrigation water varies widely in salt concentration and the availability of irrigation water depends on the characteristics of both water and soil . The primary objective of irrigation frequencies is to provide the crop with adequate and proper timely applied amounts of water, thus avoiding loss caused by extended periods of water stress during stages of crop growth. On the other hand, the beneficial effect of organic manure application on plant growth has long been recognized. Padole (1991) studied that, in pot experiment, irrigation with highly saline water EC, 4.2 dS/m) or highly saline sodic water (EC 4.0 dS/m and sodium absorption ratio, SAR= 8.6) significantly reduced yields of wheat. The combined effects of salinity and sodicity were greater than salinity alone. Uptake of N, P, K, Ca, Mg, Zn, Mn, Cu and Fe were reduced by salinity and/or sodicity of soil and irrigation water. Uptake of Na was increased by salinity and/or sodicity except at very high levels. If the salinity of the applied water exceeds 3dS/m making a relative 34
restriction on use, the water may still be usable but its use may need to be restricted to more permeable soils and more salt tolerant crops, (Ayers and Westcot, 1985) . Soliman et al. (1994) , in a greenhouse experiment, wheat plants in calcareous soil were watered with tap water (0.5 dS/ m) or saline water (4.0, 8.2 and 12.5 dS/m). All salinity levels reduced straw and grain yields, leaf soluble proteins and grain protein content. Under saline conditions, plant growth is usually reduced by reducing the rate of leaf elongation, enlargement and the division of the cells in the leave (Allen et al., 1998). The current work was carried out in order to study the possibility of using high saline water for irrigation of a moderately salt tolerant plant (wheat) grown on low to moderate permeable soil (calcareous soil) and salinity effect on wheat plant yield and some nutrients uptake. MATERIALS AND METHODs A greenhouse pot experiment, in 2005, was carried out in 24 cm diameter and 30 cm height plastic pots with a hole in the bottom, filled with 10 kg calcareous soil (0-30cm depth), collected from Al-Tabny village in the west of Deir Ezzor Governorate, Syria. Some physical and chemical properties of the soil are shown in table 1. All pots received the recommended doses of mineral fertilization as: Ordinary super phosphate fertilizer was added at a rate of 50 kg P2 O5 /ha and mixed thoroughly with the soil sample, three days before cultivation, Urea was added at a rate of 150 kg N/ha, 10 days after sowing. Potassium sulphate was added at a rate of 100 K 2 O/ha, 10 days after sowing. Fifteen seeds of Wheat (Triticum aesitivum C.V . Doma1) were sown in each pot and thinned to ten seedlings after 10 days from cultivation. The seedlings were irrigated with three different levels of saline drainage water addition to tap water as a control having electrical conductivities of 4.42, 6.82, 9.13, and 0.52 dS/m (W2,W3,W4 and W1), respectively. Some properties of the used water are shown in table 2. The control treatment was irrigated with tap water along the period of 35
Table 1
Some physical and chemical properties of experiment soils
Soluble ions (meq/L) in water saturated soil extract
The Chemical composition of water used in irrigation
the experiment. Treatments were arranged on greenhouse benches in a randomized design with five replicates per treatment. Soil physical and chemical properties were determined according to the standard methods of Richards (1954), Jackson (1967) and Gee and Bouder (1986). Water analysis, as well as determination of elements was done according to Jackson (1967). After 170 days from planting, plants were harvested, washed, dried and the dry matter yield (grain /pot, straw/pot and 1000 grain weight) was recorded. Representative plant samples were digested for N determination by micro-kjeldahl method and another 0.5 g of plant samples were digested for P, K, Na, Fe, Mn, Zn and Cu. These elements were determined according to the standard methods of Jackson (1967). Experiment design was randomize complete and the obtained data were compared using L.S.D. at 5% level according to Sndecor and Cochran (1989). RESULTS AND DISCUSSION Effect of Irrigation Water Salinity on Yield Parameters of Wheat Results in table 3 revealed that irrigation water salinity significantly affected weight of 1000 grain and finally grain and straw yields. The obtained data showed that increasing the irrigation water salinity decreases the weight of 1000 grain. The magnitude of this decrease depends on salinity level. The statistical analysis shows a significant difference between the treatments of low salinity level (W1) and that of highest one (W4) in both studied soils. Table 3 Effect of water salinity in yield parameter of wheat plants
Water salinity (dS/m) W1(0.52) W2(4.42) W3(6.84) W4(9.13) L.S.D 0.5% Grain/p ot (g) 70.52 61.44 56.12 40.36 1.64 straw/pot (g) 95.64 82.18 67.52 60.23 3.05 1000 grain weight (g) 46.12 41.05 35.29 21.90 1.98
36
Table 2
37
The obtained data and the statistical analysis showed that increasing irrigation water salinity above 0.52 dS/m (control) significantly decreases the grain yield per pot. Increasing water salinity up to 4.42, 6.84 and 9.13 dS/m reduces the grain yield by about 12.9, 20.4 and 42.8%, respectively. The excessive salt appears to affect the growth and wheat yield by restricting nutrients uptake to extent that a deficiency take place. This may be due to the possibility that plants grown under saline condition utilize energy for osmotic adjustment process at the expense of growth and the most important factor which is the high soil water potential, hence the water flow from soil to plant is very much limited under saline conditions. Concerning of the straw yield, the obtained data showed similar trend as it previously found in the case of grain yield per pot. Generally, the straw yield significantly decreases by increasing irrigation water salinity above W1 (control). The minimum value of straw yield is found in the treatment of W4 salinity level and the maximum one is at the lowest salinity level W1. The responses of wheat grain and straw yields were negatively and highly correlated with soil salinity and in particular with the mean soil salinity in the top 50 cm (El-Morsy et al., 1993). They added that the partial regression showed that most of the yield variations under soil salinity are mainly due to the total soluble salts rather than specific ions effect. Also, Zein et al. (2003) found that wheat grain and straw yields as well as plant height and 1000 grain weight were significantly affected by increasing irrigation water salinity. This could be attributed to the deleterious effects on the growth, physiological processes and metabolic activities of the growing plants due to harmful effect of salinity on soil moisture stress and nutrients balance disorder in root medium. Also, the reduction in dry weight of plant may be due to suppressing cell enlargement and division and also to the inhibition of enzyme activities by salt, especially sodium ions, (Malik and Srivastava, 1985). Moreover, increasing water salinity may increase the osmotic pressure of plant cells to cope with salinity of the soil solution around roots, and this, in turn, results in a general retardation of the enzymatic and photosynthetic processes , (Eissa, 1996) . The harmful effect of salinity was more pronounced at the late plant growth stage and this may be due to accumulation of salts in the root zone to such an extent that the plant is no longer able to extract sufficient water from the salty soil solution, resulting in a water stress and, consequently, yield reductions. 38
On the other hand, the U.S. Salinity Laboratory expressed the effect of salts on plant production by evaluating the salt concentration which decreased the yield of a crop to 50% of its yield under non-saline conditions, (Watson 1990) . Consequently, it could be concluded that salinity water of EC, 4.42 dS/m, can actually produce up to 89% of wheat grains (depending on the weight of 1000 grain) relative to those of plants irrigated with tap water. The corresponding value of EC, 6.84 and 9.13 dS/m) were 76.5 and 45.3%, respectively. Effect of Irrigation Water Salinity on Some Macronutrients Uptake The obtained results in Table (4) showed that N, P, K and Na uptake by wheat grown soil was significantly affected by water salinity. The maximum uptake values by grains (1455, 412, 583 and 163 mg/pot for N, P, K and Na, respectively) were found under W3 level. This may be due to increasing of plant ability for nutrients absorption up to 6.84 dS/m and the minimum was observed at the higher water salinity level (W4). This is because higher salinity may affect different metabolic processes such as protein synthesis. The concentrations of soluble salts through their high osmotic pressures affect plant growth by restricting the uptake of water by plant roots. High salinity can also cause nutrient imbalances (Abou El-Nour, 2005). El-Leboudi et al. (1997) found that increasing salinity reduced the content of free amino acids in wheat as a result of decreasing nitrate reduction activity that plays an important role in conversion of nitrate to ammonium. Table 4 Effect of water salinity in some macronutrients uptake by wheat plants Water salinity (dS/m) W1(0.52) W2(4.42) W3(6.84) W4(9.13) L.S.D 0.5% Macronutrients in grains (mg/pot) N 1192 1366 1455 994 190.1 P 296 301 412 251 23.2 K 455 540 583 308 16.4 Na 83 99 163 116 6.9 Macronutrients in Straw (mg/pot) N 1186 1145 1103 1060 34.3 P 445 401 360 287 24.5 K 1232 1171 1122 1054 38.4 Na 545 680 723 461 30.1 39
Data in table 4 show that increasing salinity levels in irrigation water inversely affected the N, P and K uptake in straw of wheat. The concerned elements (N, P, and K) decreased as the salinity level of irrigation water increased, except Na uptake; its significantly increased with increasing salinity levels in irrigation water up to 6.84 dS/m. Results of Elgala et al. (1989) reported that K concentration as well as total uptake were reduced and this could be attributed to composition of saline irrigation water used which tended to encourage the accumulation of Na and, in turn, depressed concentration of K in barley plant. The decrease in P uptake could be attributed to decreasing the solubility and availability of P in the studied soils irrigated with saline water. Beside salinity effect, it is worth to mention that toxicity effect could be considered. Toxicity problem principally occurs when Cl - and Na+ are present in high concentrations causing damage in plants due to the toxic ions absorbed in significant amounts. The absorbed ions are transported to the leaves where they accumulate during transpiration. Ayers and Westcot (1985) pointed out that the toxic concentrations takes time and visual damage is often slow to be noticed. In other words, the lowest values of macronutrients and Na uptake of wheat straw were found for plants irrigated with W4 (9.13 dS/m) and this is clearly due to salinity effects. On the other hand, Na may affect uptake of K, Ca and Mg as a result to an antagonistic state between Na and one or more of the tested nutrients present in growth medium. Similar interpretation was also reported by Abo El-Defan (1990) . The present findings agree with those reported by Marschner (1995) that the major constraints for plant growth on saline substrates are: (1) water deficit arising from the low water potential of the rooting medium; (2) ion toxicity associated with the excessive uptake mainly or CI- and Na+; (3) nutrient imbalance by depression in uptake, translocation and distribution of mineral nutrients, and Ca in particular. Effect of Irrigation Water Salinity on Some Micronutrients Uptake The effect of water salinity on micronutrients uptake by wheat plant are shown in table 5. Results reveal that increasing salinity level in irrigation water usually led to pronounced decrease in Fe, Mn, Zn and Cu uptake by wheat. These findings were true for both straw and grains. It is worth to mention that Cu-uptake was more affected by salinity hazard where its decreases in grains reached about 49.3, 71.5 and 40
Table 5 Effect of water salinity in some micronutrients uptake by wheat plants

Water salinity (dS/m) W1(0.52) W2(4.42) W3(6.84) W4(9.13) L.S.D 0.5% Micronutrients in grains (ug/pot) Fe 2124 1985 1775 1280 216.2 Mn 1542 1353 1181 995 147.3 Cu 540 274 154 67 37.6 Zn 1280 1175 1066 974 137.6 Micronutrients in Straw (ug/pot) Fe 582 485 412 334 29.3 Mn 368 322 296 254 15.6 Cu 165 87 57 32 24.2 Zn 412 371 339 296 31.7
87.6% (and the same trend was obtained in straw) when plants were irrigated with W2, W3 and W4 relative to irrigation with tap water, respectively. At the same time, Zn-uptake was less affected by salinity levels compared to the other micronutrients. These results agree with those obtained by Hassan et al. (1970) which found a negative correlation between soil salinity and the uptake of Fe, Mn, Zn and Cu by corn plants. Increasing HCO-3 level in the soil, due to irrigation with high saline water, was also found to depress plant Fe concentration as well as total uptake and this is thought to be a pH effect, (Romheld and Marschner, 1986) . With regard to the micronutrients uptake by grain as affected by salinity water, the obtained results showed almost similar trends to those found for the concerned micronutrients uptake by straw. CONCLUSION This study avers that wheat, the most important cereal crop, can be classified as a semi tolerant crop to salinity. Also, grown plants under this condition mustnt expose to salt stress which have harmful effect on plant growth. Yield and nutrients uptake are markedly decreased, especially when high saline water was used in irrigation (EC over 6.84 dS/m). On the other hand, we advise to search in development a genetic material of wheat with high tolerance of salty soil conditions.
41
$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII 15. Mialik, C.P. and A.K. Srivastava 1985. Plant Physiology. Kalyani Publishers, New Delhi-Ludhiana. 16. Nabhan, H.M. and A. Cottenie 1974. Specific effects of salts on the mobility of Fe, Mn, Zn and Cu in soil and their uptake by corn . Agrochemica, 18: 359-,368. 17. Padole, V.R., 1991. Effect of irrigation of saline and sodic water on uptake of nutrients and yield of wheat grown under salt affected condition . PKV, Research, Journal, 15 (2): 120-124. 18. Richards, L.A. 1954. Diagnosis and improvement of saline and alkaline soils. U.S. Govt. Print. Office, Washington, D.C., U. S. A. 19. Romheld, V. and H. Marschner 1986. Mobilization of iron in the rhizosphere of different plant species . Adv .Plant Nutr. 2: 155-204. 20. Singh, G.P., S. Bhan and R.P. Narval. 1992. Efficiency of different nitrogen sources in wheat grown under normal and saline soil conditions , Crop Res. 5: 160-163. 21. Sndecor, G.W. and W.G. Cochran, 1989. Statistical Methods, 8ed. Lowa State Univ., Press Ames Iowa, USA, 325-330. 22. Soliman, M.S, H.G Shalabi and W.F. Campbell, 1994. Interaction of salinity, nitrogen, and phosphorus fertilization on wheat. Journal of Plant Nutrition, 1994, 17(7): 1163-1173. 23. Watson, A., 1990. The control of blowing sand and mobile desert dunes . (C.F. Balba, A., 1995. Management of problem soils in arid ecosystems, CRC Lewis publishers, U SA) 24. Zein, F.I., S.A. Abd El-Wahab, M.A. El-Abaseri and A.T.A Moustafa, 2003. Evaluation of some wheat varieties to salt tolerance. Egypt. J. Soil Sci., 43(3):319-327.
REFERENCES
1. Abdel-Fattah, K.S. and LA. Abdel-Latif. 1982. Effect of humic acids under saline conditions on nutrient content of barley plant. Egypt. J. Soil Sci., 22: 219-225 2. Abo EI-Defan, T.A. 1990. Effect of organic manures on plant growth and nutrients uptake under saline conditions. Ph.D. Thesis, Fac. Agric., Ain Shams Univ., Egypt. 3. Abou El-Nour, El-Z. A.A., A.I.Rezk and M.M. El-Fouly, 2005. Plant nutrition under salinity condition (A Review). Egypt, J. Agric. Res., 2(1): 349-363. 4. Allen, R.G., L.S. Pereira, D. Raes and M. Smith, 1998. Crop evapotranspiration: Guideline for computing crop water requirements . FAO, No. 56. 5. Ayers, R.S. and N.W. Westcot 1985. Water quality for agriculture . FAO Irrigation and drainage paper 29, FAO, Rome. 6. Eissa, N.M.H. 1996. Studies on sustainable agriculture for some vegetable crops using animal manure . M. Sc. Thesis Agric. Dept. Environ. Sci., Inst. of Enviorn. Studies and Res. pp. 44-120. . 7. Elgala, A. M., M.A. Mostafa, and S.E. EI-Maghraby 1989. Influence of sulphur and saline irrigation water on growth and elemental status of barley plant grown on calcareous soils. Egypt. J. Soil Sci. Special Issue: 443455. 8. El-Leboudi, A.E., Sh.M. Gawish, S.M. Abdel-Aziz and M.R.M. Ahmed, 1997. Some metabolic aspects in wheat plants subjected to salinity . Annals Agric. Sci., Ain Shams Univ., Cairo, 42(2): 585-597. 9. El-Morsy, E.A.I., M. Habib and A.M. Helalia, 1993. Crop salt tolerance under field conditions of the Nile Delta . Egypt. J. Soil Sci., 33: 381. 10. Gee, G. W. and J. W. Bouder 1986. Particle-size analysis . In: Methods of Soil Analysis, Part 1. Physical and mineralogical methods 2nd Ed. Klate, A. (Ed.), Publisher, Madison, Wisconsin, U.S.A. 11. Hamada, A.A. 1992. Physio-anatomical studies on the effect of salinity on soybean plants . M. Sc. Thesis, Fac. Agric., Zagazig Univ., Egypt. 12. Hassan, N.A., J.V. Drew, D. Knudsen and R.A. Olsen. 1970. Influence of soil salinity on production of dry matter, uptake and distribution of nutrients in barley and corn (Zea maye L.) Agron. J., 62:46-48. 13. Jackson, M. L., 1967. Soil Chemical Analysis . Prentice-Hall of India Private Limited, New Delhi. 14. Marschner, H. 1995. Mineral nutrition of higher plants , 2 nd Ed., Academic press, London.
42
43
HARTA GEOBOTANIC$ A ROMNIEI SCARA 1:500.000

I. Dragu1 , V. B* l* ceanu 1 , t. Tain * 2 1 INCDPAPM ICPA Bucure' ti, 2 Canada
THE GEOBOTANICAL MAP OF ROMANIA, SCALE 1:500.000

SUMMARY The paper presents the geobotanical map of Romania, scale 1:500.000, which is still less known by the geo-botanists, biologists, soil scientists, sylviculturist etc. The map synthesizes the results of the geobotanical researches, obtained during the forty years, by the State Committee of Geology and the Research Institute for Soil Science and Agrochemistry (ICPA). The concept of the map is based on the principles of zonality and ecological conditions of vegetation, pointing out the causality relationships between the vegetation and the environment. The legend of the map has three parts: the zonal and intrazonal vegetation, the azonal vegetation and the vegetation with local spreading influenced by the human activity or by the peculiarly local conditions. The first part, which refers to the zonal and intrazonal vegetation, is structured on five columns with: 1. the bioclimatic units (zones, subzones and stories); 2. the number, which identify each vegetation unit on the map; 3. the vegetation units defined by the component vegetal associations (the dominant and co-dominant species) grouped according to the requirements related to the soil humidity and temperature (xerophilous, mezophilous, cryophilous plants etc.); 4. the indicator $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 45-69 44 45
species (zonal, local, phytocenologic, phytogeografic); 5. the edaphic conditions with the specifications concerning the extreme thermic regimes, humus type, global drainage and humidity, the characteristics of the soil trophycity (base saturation percentage, pH, CaCO3 , soluble salts, soil depth etc.), as well as the denomination of the soil type and subtype. The second part of the legend map is represented by the azonal vegetation and is presented in the same way, but it is grouped according to the azonal conditions and factors. The azonal vegetation comprises: 1. the flood plain and delta vegetation; 2. the halophilous vegetation (of saline and alkaline soils); 3. the specific vegetation of sand; 4. the lakes and marsh vegetation (hydrophilous). The third part of the map legend refers to the local vegetation: acacia plantations; vegetation of micro-depressions (crovuri ); floating peat (plaur); algae associations. The digital form of the Geobotanical Map could be obtained from the National Research and Development Institute for Soil Science, Agrochemistry and Environment Protection - ICPA Bucharest. Key words: vegetation map, Romania, middle scale, vegetation-soil correlation INTRODUCERE (ISTORICUL CERCET $RILOR, MATERIALELE FOLOSITE) Harta al c(rui con'inut l prezent(m n textul de fa'(, ncheie ciclul cercet( rilor de geobotanic ( efectuate timp de aproape un secol, n paralel cu cele de pedologie, n cadrul Institutului Geologic al Romniei (ulterior Comitetul de Stat al Geologiei) * i al Institutului de Cercet(ri pentru Pedologie *i Agrochimie al Academiei de $tiin'e Agricole *i Silvice. Primele cercet(ri, ini 'iate n 1906 la Institutul de Geologie de P. Enculescu, au avut ca rezultat elaborarea a dou( h(r'i de vegeta'ie ale '(rii, anume Harta vegeta&iei lemnoase din Romnia n raport cu condi &iile oro-hidrografice, climatice, de sol # i de subsol, scara 1:1.500.000 elaborat( n 1914 * i publicat( n 1924x * i Harta de vegeta&ie a Romniei scara 1:1.000.000 ed. 1938xx.
x xx
Activitatea ulterioar( desf(*urat( n intervalul 1947 1995 n sec'iile * i colectivele de geobotanic ( din institu'iile amintitexxx s-au concretizat ntr-un foarte bogat material de arhiv ( (peste 100.000 relevee * i numeroase rapoarte * tiin'ifice), n comunic (ri * tiin' ifice * i studii cu caracter regional, precum *i n diferite h(r'i de vegeta'ie, ntre care Harta geobotanic ( a Romniei la scara 1:1.000.000 ed. 1975 (redactori I. $ erb(nescu, I. Dragu, Gh. Babaca) * i h(r'ile de vegeta'ie la scara 1:500.000, elaborate *i prezentate de c(tre I. $ erb(nescu (1964 - 1970) *i I. Dragu (1971 - 1995) n medalion la cele 50 de foi ale h(r'ii de soluri a Romniei la scara 1:200.000. La elaborarea h(r'ii geobotanice la scara 1:500.000 pe care o prezent(m, au fost folosite, ca surse de documentare, toate materialele * tiin' ifice * i cartografice men'ionate mai sus, datele din literatura de specialitate * i mai ales harta solurilor '(rii la scara 1:200.000, cu h(r'ile n medalion, aferente acesteia, referitoare la vegeta'ie, geomorfologie, substrat * i condi 'ii climatice. Ad(ug(m la acestea, studiile * i observa'iile personale ale autorilor n cca. 30 de ani de activitate n teren. n aceast( hart(, vegeta'ia este prezentat(, pentru prima dat( n Romnia, n mod explicit, n corela'ie cu factorii de mediu * i n special cu solul. Elaborarea h(r'ii s-a efectuat n perioada 1975 1989, iar n intervalul 1995 2000 informa'ia existent( a fost transpus ( n format digital, att n scopul valorific (rii ei ct *i al unor eventuale reactualiz(ri, n m(sura n care situa'ia o impune, astfel nct harta s ( dobndeasc(, n timp, pe lng( caracterul ei istoric * i unul actual. (n prezent harta se afl ( la Institutul de Cercet(ri pentru Pedologie, Agrochimie *i Protec'ia Mediului I.C.P.A., stocat( pe CD, de unde poate fi ob'inut( de c (tre cei interesa'i). PRINCIPIILE I MODALIT $#ILE DE REALIZARE A H$R# II
Harta are la baz( principiul cenobiologiei aplicat n cadrul zonalit('ilor bio-pedoclimatice eviden'iind, att n mod implicit ct mai
xxx
n Memoriile Institutului Geologic, vol. I, Bucure*ti n Atlas Fizic, foaia 3
a. Sec 'ia de geobotanic ( a Serviciului de pedologie din Comitetul de Stat al Geologiei (1947-1970): I. $ erb (nescu, I. Dragu, Gh. Babaca, N. Roman, Gh. Turcu, Simona Gherega *i al'ii; b. Colectivul de geobotanic( din ICPA (1971-2000): I. Dragu, $ t. Tain (
46
47
ales explicit, rela'iile de cauzalitate dintre vegeta'ie *i condi'iile *i factorii de mediu: relief (altitudine, mezo- * i microrelief), clim( (factorii termic * i hidric), sol (factorii de troficitate, caracteristici fizice, regimuri de temperatur( * i umiditate ale solurilor, tipuri de sol * i caracteristicile ecologice ale acestora). n hart ( sunt prezentate majoritatea suprafe'elor acoperite de vegeta'ie natural ( (p(duri, paji * ti, mla*tini, b(l 'i etc.) la fel ca *i cele cu culturi agricole n care vegeta'ia natural ( este reprezentat( de cea segetal(. Avnd n vedere dinamica extraordinar( a schimb(rii folosin'elor n ultimele decenii ale secolului XX, este sigur c ( o serie de areale consemnate, pe aceast( hart(, ca p (duri * i mai ales paji * ti sunt n prezent utilizate ca arabil. O retu*are n acest sens ar fi posibil( pe baza documentelor aerofotogrametrice sau satelitare, dar, pornind de la considerentul c ( harta este mai curnd un document * tiin'ific istoric dect unul cu caracter practic aplicativ, s-a preferat n multe cazuri, figurarea arealelor cu vegeta'ie natural ( la nivelul informa'iei din anii efectu(rii cart(rilor. Actualiz(ri au fost necesare ns ( n perimetrele cu mari amenaj (ri hidroenergetice sau de mbun(t(' iri funciare n urma c(rora au ap(rut lacuri de acumulare sau suprafe'e mari cu lacuri * i b(l 'i sau mla* tini care au devenit terenuri arabile. O actualizare, n sensul celor de mai sus, este totu* i foarte posibil ( n orice moment, ntruct, a*a cum s-a ar(tat anterior, informa'ia a fost transpus ( n format digital. n cazul n care suprafe'e cu vegeta'ie foarte semnificativ ( pentru condi 'iile zonale sau pentru condi 'iile locale edafice sau microclimatice au fost prea mici pentru a fi figurate la scara h(r'ii, s-a recurs, dup( caz, fie la reprezentarea lor prin semne, fie la figurarea prin areale cartografice pu'in exagerate. Oricum ele nu au fost omise. LEGENDA (STRUCTURA I CON# INUTUL H$R# II)
Specii indicatoare; Condi 'ii edafice Unit*)ile bioclimatice Unit('ile biolimatice (coloana 1 n legend() eviden'iaz( caracterul zonal al marilor forma'iuni vegetale, determinat macroclimatic de anumite intervale ale valorilor medii anuale ale temperaturilor * i precipita'iilor (tabelul 1). Sub acest aspect, n Romnia, megarelieful determin( o foarte clar( zonalitate bio-pedoclimatic (, n cadrul c (reia se structureaz(, n corela'ie cu specificul factorilor climatici, n patru mari zone ce pot fi submp(r'ite, dup( modul de manifestare latitudinal ( * i altitudinal ( a zonalit('ii, n trei subzone *i opt etaje, dup( cum urmeaz( (tabelul 1, fig. 1): i. Zona alpin( i.a. Etajul paji *tilor arcto-apline (alpin propriu-zis) i.b. Etajul jeneap(nului (aplin inferior) ii. Zona p(durilor de molid (boreal() ii.a. Etajul rari* tilor (boreal-subalpin) ii.b. Etajul p(durilor de molid ii.c. Etajul p(durilor de amestec (molid fag - brad) iii. Zona p(durilor de foioase (nemoral() iii.a. Etajul p(durilor de fag iii.b. Etajul p(durilor de gorun iii.c. Etajul p(durilor de cer, grni'( *i stejar (inclusiv hibrizi de stejar) iii.d. Subzona silvostepei iv. Zona stepei iv.a. Subzona antestepei iv.b. Subzona stepei danubiene Men'ion(m c( din cele unsprezece subunit('i bioclimatice, nou( au provenien'( climatic( *i dou( (etajul rari * tilor * i subzona silvostepei) au provenien'( antropogen( * i/sau edafic( (tabelul 1, fig. 1). n ceea ce prive* te delimitarea unit('ilor bioclimatice, ea este relativ (, existnd numeroase cazuri, mai ales n privin'a paji *tilor, de ntrep(trunderi reciproce n arealele cu factori compensatori.
Legenda, prezentat( sub form( tabelar(, cuprinde trei p(r'i (vegeta'ie zonal (, vegeta'ie azonal( * i intrazonal(, vegeta'ie cu r(spndire local (), primele dou( p(r'i fiind structurate pe cinci coloane * i anume: Unit('i bioclimatice (zone, subzone, etaje de vegeta'ie) sau, n cazul vegeta'iei azonale * i intrazonale, mari unit('i ecologice, n raport cu factorii sau condi 'iile (particulare) determinante; Simbolul (num(rul) de identificare al unit('ii cartografice; Unit('i de vegeta'ie; 48
49
50 Tabelul 1 Caracteristici ale zonelor bioclimatice din Romnia

x
medii multianuale
Fig. 1 Zonele, subzonele 'i etajele bioclimatice din Romnia 51
n privin'a zonalit('ii a fost adoptat( cea din metodologia I.C.P.A (1987) care prezint( unele diferen'e, att conceptual ct *i n privin'a limitelor arealelor, fa'( de zon(ri similare adoptate de alte institu'ii (silvicultur(, pratologie), diferen'e izvorte din gradul de cunoa* tere a rela'iilor de dependen'( dintre vegeta'ie *i sol. Pentru a u* ura corelarea celor trei puncte de vedere, sunt necesare cteva preciz(ri: Conform schemei de zonare adoptat( n aceast( legend(, etajul rari * tilor (boreal, subalpin) apar'ine, din punct de vedere pedoclimatic, zonei p(durilor de conifere (boreal(), cu precizarea c ( t(ierea p(durilor de molid, la limita superioar( a etajului, n vederea extinderii suprafe'elor de p(*unat, a favorizat, pe lng( dezvoltarea larg( a paji*tilor cu asocia'ii zonale de Festuca rubra ssp. commutata * i coborrea local ( a unor specii din zona superioar(, crend iluzia unei continuit('i cu etajul jneap(nului, fapt pentru care, n viziunea pratologilor, cele dou( subunit('i zonale formeaz( mpreun( un singur etaj alpin (subalpin). Indivizii izola'i de molid din boreal, cu coroana dezvoltat( unilateral (n form( de steag) stau nc( m(rturie fostei limite superioare a p(durii, n timp ce etajul jneap(nului (alpin inferior), din cauza stresului climatic mult mai puternic, molidul dispare complet, l (snd locul jenap(nului * i ericaceelor, iar n vegeta'ia ierboas (, speciilor de graminee cu habitus mic * i forma'iunilor aglomerate (n perni 'e), mai rezistente la vnturi * i nghe'. Pe plan pedologic exist( de asemenea diferen'e notabile ntre cele dou( etaje, cea mai important( fiind aceea c ( n etajul rari * tilor ocup( un loc foarte important n peisaj solurile brune criptospodice (postpodzolice)x evoluate din spodosolurile specifice p(durii de molid sub influen'a paji * tilor de graminee cu nr(d(cinare puternic ( (Festuca rubra ssp. commutata), pe cnd n etajul jneap(nului sunt larg extinse podzolurile criice, inclusiv sub paji* tile de graminee specifice etajului, cu nr(d(cinare superficial ( (Festuca ovina ssp. sudetica, agrostis rupestris ). Pe aceea*i linie este observat faptul c (, n legenda pe care o prezent(m, etajul p(durilor de amestec (molid, fag, brad) este considerat, pe baza similitudinii condi 'iilor pedoclimatice (r(spndirea larg( a spodosolurilor *i solurilor brune acide criptospodice, regim termic frigid) la zona p(durilor de conifere (boreal (), ca etaj de tranzi'ie boreo nemoral.
x
ncadrate n SRTS-2003 la criptopodzoluri
n ceea ce prive*te tranzi 'ia dintre zona stepei *i cea forestier(, n concep'ia geobotani * tilor * i pedologilor de la I.C.P.A., aceasta se face prin intermediul a dou( subzone, una a antestepei (subdiviziune de tranzi 'ie a zonei de step() *i alta a silvostepei (subdiviziune de tranzi 'ie a zonei p(durilor), n timp ce celelalte * coli consider( c ( acest lucru se face printr-o singur( unitate zonal ( (silvostepa) subdivizat( la rndul ei mai curnd pe criterii districtuale * i denumite n raport cu compozi 'ia floristic ( a p(durilor (stejar brum(riu pufos sau stejar pedunculat) sau cu pozi 'ia fa'( de arcul carpatic (intern(, medie, extern(). No'iunea larg( de silvostep(, adoptat( ca atare sub influen'a * colii geobotanice ruse, define* te o f* ie de tranzi'ie ntre p(durea ncheiat( * i step(, cu soluri cenu* ii * i cenu* ii nchise, putnd include * i ceea ce noi denumim antestep(. Analiza la scar( mult mai mare a evolu'iei n timp a vegeta'iei *i condi'iilor pedoclimatice din aceast( zon( de tranzi'ie din Romnia, a determinat o interpretare mult mai nuan'at( a fenomenului *i introducerea de c (tre P. Enculescu (1938) a conceptului de antestep(. Cercet(ri ulterioare efectuate de geobotani* ti * i pedologi care au continuat studiul vegeta'iei n corela'ie cu solul (M. Spirescu *i I. Dragu, 1980) au adus preciz(ri menite s ( clarifice, pentru 'ara noastr(, diferen'ele dintre cele dou( subzone, din care amintim: - antestepa, avnd o determinare climatic(, constituie o zon( continu( de oscila'ie a limitei dintre step( * i p(dure n perioada cuaternar(. Ea este marcat( de tumuli (movile de p(mnt) ridicate de oameni n epoca actual ( ca puncte de observa'ie n step(, peste care a avansat p(durea ca urmare a r(cirii climei. Silvostepa a ap(rut, n schimb, n urma defri *(rii p(durilor, coroborat( cu existen'a n substrat a unui mozaic de materiale parentale de texturi diferite, cu sau f (r( carbona' i * i a unei mari variet ('i de topoclimat. Diversitatea edafic( * i topoclimatic ( a imprimat silvostepei un caracter discontinuu. - Din datele climatice regionale (tabelul 1) rezult( c(, prin valorile medii anuale ale temperaturilor (9-110 C), ale precipita'iilor (450 600 mm) *i ale indicelui de ariditate de Martonne (23-27) subzona antestepei apar'ine zonei largi a stepei, n timp ce silvostepa, care se caracterizeaz( prin Tma = 8 100C, Pma = 600 700 mm * i indicele de Martonne = 26-38 se ncadreaz( mai curnd n zona forestier(. - n antestep(, plcurile de p(dure sunt formate din specii xerofile de stejar brum(riu (Quercus pedunculiflora) * i stejar pufos (Quercus 53
52
pubescens) uneori cu elemente termofile, n timp ce n silvostep( aceste specii, dac ( se ntlnesc, ele sunt intrazonale, n condi 'ii de xerofilie * i termofilie determinate de expozi'ii nsorite, pante puternic nclinate, soluri nisipoase sau cu carbona'i etc., caracteristice acestei subzone fiind de fapt speciile mezofile de gorun (Q. petraea), stejar (Q. robur), cer (Q. cerris ) * i grni '( (Q. frainetto). Paji * tile din antestep( con'in, n propor'ie de mas (, asocia'ii xerofile, n timp ce n silvostep( vegeta'ia ierboas( formeaz( un complex de asocia'ii xerofile * i mezofile n alternan'( cu vegeta'ia forestier(. - Solurile caracteristice antestepei sunt cernoziomurile cambice * i mai rar cele argiloiluviale cu orizont B format n condi'iile unui climat mai umed sub p( dure * i orizont A cu humus cernoziomic, format sub vegeta' ie ierboas ( xerofil (. nveli * ul de soluri este uniform pe mari ntinderi. n silvostep(, nveli* ul de soluri este discontinuu, al (turi de solurile specifice subzonei cum ar fi cele cenu* ii sau cele brune eu-mezobazice * i luvice, ntlnindu-se un mozaic de soluri condi 'ionate de topoclimat, de substrat, sau de regimul hidric etc., ntre care cernoziomuri cambice * i argiloiluviale, soluri cernoziomoide, pseudorendzine, soluri negre de fnea'(, regosoluri etc. Marile unit &i ceno-ecologice de vegeta&ie, prezentate n coloana nti la subdiviziunea Vegeta'ia azonal ( * i interzonal (, grupeaz( asocia'iile vegetale n func 'ie de condi 'iile * i factorii determinan'i. i. vegeta 'ia luncilor, deltelor * i cmpiilor fluviatile recente (vegeta'ie azonal() ii. vegeta'ia de s(r(turi (halofil() iii. vegeta'ia de nisipuri (arenicol( sau psamofil() iv. vegeta'ia de lacuri * i b(l'i (hidrofil() Men'ion(m, odat( n plus, faptul c( att unit('ile bioclimatice ct * i cele ecologice nu sunt unit('i cartografice propriu-zise, ele nereg(sinduse ca atare pe hart(, ci sunt grup(ri de ordonare al c (ror rost este acela de a face harta ct mai comprehensiv ( sub raport ecologic (geobotanic) la nivelul marilor forma'iuni vegetale * i al condi 'iilor generale de mediu. Vegeta&ia cu r spndire local cuprinde suprafe'ele n care planta'iile de salcm au luat locul vegeta'iei forestiere ini'iale, arealele cu vegeta'ie de crovuri, precum * i vegeta'ia de plaur din b(l 'ile *i lacurile Deltei Dun(rii. 54
Unit*) ile de vegeta)ie Num(rul unit('ilor cartografice (coloana a 2-a) realizeaz( n mod concret leg(tura dintre legend( * i hart(; astfel, cele cteva mii de poligoane de pe hart( sunt grupate n legend ( n 54 de unit('i, diferen'iate ntre ele att prin num(r ct * i culoare. Unit('ile de vegeta'ie (coloana a 3-a) sunt unit('i cartografice de baz(, avnd coresponden'e concrete n natur(. Ele prezint( urm(toarele caracteristici: - sunt constituite din asocia'ii vegetale care, din cauza limitelor sc(rii de lucru, sunt prezentate, de cele mai multe ori, sub form( de complexe de asocia'ii; - n cadrul fiec (rui complex, prima asocia'ie caracterizeaz( n modul cel mai pregnant etajul sau subzona bioclimatic(; - n cazul paji* tilor, complexele sunt adeseori formate din grupe de asocia 'ii diferite din punct de vedere ecologic, unele chiar intrazonale, neputnd fi materializate pe hart( prin areale distincte; grupele respective sunt eviden'iate prin litere mici (a, b, c), avnd coresponden'( cu speciile indicatoare * i condi 'iile edafice din coloana urm(toare, grupate * i eviden'iate n acela* i fel; - asocia'iile vegetale se definesc prin compozi 'ia floristic ( * i se denumesc dup( speciile dominant-edificatoare (precedate de prepozi 'ia de) * i urmate de speciile codominante sau indicatoare; - grupele de asocia'ii de paji * ti sunt definite ntotdeauna dup( exigen'ele fa'( de umiditatea din sol (xerofile, mezofile, higrofile etc.) * i uneori dup( exigen'ele fa'( de temperatur(. Cum ns ( n cazul paji * tilor, xerofilismul se asociaz( cu termofilia, iar mezofilia cu mezotermia, harta cuprinde n mod explicit doar categoriile microterm * i criofil sau oligoterm, celelalte (termofilia, mezofilia) fiind implicite. Speciile indicatoare Speciile indicatoare (coloana a 4-a) dau referin'e sub raport: - fitogeografic - fitocenotic - fitoecologic (zonal, sta'ional general, sta'ional local) Datorit( pozi'iei geografice * i reliefului variat, Romnia prezint( o foarte mare complexitate * i variabilitate a factorilor de mediu, care se 55
reflect( ntr-o diversitate mare a florei *i vegeta'iei. Flora care n general este cuaternar( dar cuprinde * i numeroase elemente ter'iare (Nymphaea, Stipa, Ephedra, Pinus cembra etc.) este reprezentat( de peste 3500 de specii, cca. - din flora Europei. Din punct de vedere fitogeografic ea este alc(tuit( din peste 30 de tipuri, cel mai r(spndit fiind tipul european-continental. Dintre formele biologice terofitele * i hemicriptofitele sunt cele mai r(spndite. n ceea ce prive* te aspectul fitogeografic regional, teritoriul Romniei este cuprins n Regiunea Holarctic (, domeniul floristic Eurosibiric. Pe fondul zonalit('ii bioclimatice altitudinale descrise anterior se disting mai multe provincii sau districte floristice cu influen'e mediteraneene sau balcanice (dinspre sud), pontice sau eurasiatice (de la est * i nord est), central europene *i atlantice (dinspre vest) etc. Astfel, vegeta'ia p (durilor, foarte relevant( pentru zonalitatea bioclimatic (, este desemnat(, n mod clasic, dup( componen'(, ns ( este subdivizat( n subunit('i cu semnifica'ie ceno-ecologic (, provincial( sau districtual (, dup( cum specia dominant( se asociaz( cu specii lemnoase care indic ( influen'e balcanice, eurasiatice, central-europene etc. Pentru exemplificare, lund cazul p(durilor de gorun (Quercus petraea), vom ar(ta c ( se ntlnesc: - p(duri de Quercus petraea cu sau f(r( Fagus sylvatica, Q. Robur, Fraxinus excelsior n mun'ii jo* i, Subcarpa'i, Transilvania (influen'e central-europene); - p(duri de Quercus prataea f (r ( Fagus sylvatica, cu Carpinus betulus, Tilia tomentosa, Acer campestre etc. (influen'e eurasiatice n Moldova); - p(duri de Quercus petraea, cu Q. Cerris , Q. Frainetto, Fagus orientalis n Oltenia, Culoarul Mure* ului, Piemontul Vestic, Depresiunile Huedin * i Alma* -Agrij (cu influen'e sud-mediteraneene * i/sau panonice) etc. n ceea ce prive* te speciile indicatoare ale condi'iilor sta'ionale, ele sunt relevante n primul rnd pentru condi 'iile edafice cu privire la caracteristicile chimice, fizico-chimice, fizice * i hidrofizice ale solurilor. Dac ( speciile lemnoase din asocia'iile forestiere se coreleaz( n general cu condi'iile climatice zonale *i influen'ele regionale, leg(tura cu condi'iile * i factorii edafici se face n primul rnd cu specii ierboase, inclusiv n cazul p(durilor. Pentru acest motiv, att n cazul paji * tilor ct * i al p(durilor, n coloana a patra a legendei apar subdiviziuni (a, b, c) n 56
func 'ie de speciile indicatoare de sol (de mul de moder, acidofile calcifile, higrofile mezofile etc.) care * i g(sesc coresponden'e n subgrupele de soluri. Valoarea indicatoare a unei specii este variabil( n cadrul arealului s (u, fiind maxim( spre limitele acestuia. De exemplu, Luzula albida, specific( molidi *urilor, devine indicatoare n f (gete *i mai ales gorunete, pentru solurile s(race n cationi bazici, acide, cu activitate microbiologic( redus (; Athrium filix-femina, comun( n f ( gete * i br(dete, devine indicatoare a unor condi 'ii edafice favorabile n etajul p(durilor de molid etc. Condi)iile edafice Condi 'iile edafice (coloana a 5-a) se refer(, dup( caz, la: - regimurile extreme de temperatur( ale solurilor; - tipul de humus (n cazul solurilor aflate sub p(duri); - drenajul global al solurilor *i regimul de umiditate; - caracteristici de troficitate definite prin gradul de satura 'ie n cationi bazici, reac 'ie, prezen'a CaCO3 * i/sau gradul de salinizare * i natura s (rurilor solubile; - volumul edafic, definit prin grosimea solului pn( la roca dur( * i caracterul scheletic; - texturi extreme; - eroziuni semnificative; - nominalizarea tipurilor * i subtipurilor genetice de sol.
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
INTRODUCERE NTR-UN SISTEM DE AGRICULTUR $ SPECIFIC CONDI# IILOR DE SECET $ (DRYLAND FARMING)
Ion Marin #RU ITCSM Br* ila
INTRODUCTION IN A DRYLAND FARMING SYSTEM

Summary Starting from the fact that in Romania six millions ha are yearly affected by drought and in the E.U. countries 800.000 square kilometers are in same situation and the yearly loss overrates three billions Euro we propose the general agricultural system from Romania and from other countries with a systems specific to dryland farming conditions. This system was initiated and ameliorated in the U.S.A. over a century. Consequently, it is proposed the changing of the agricultural research and development activity on this system which represents a basic condition for the Romanian agriculture reabilitation, apart from the expansion of the irrigation and the setting-up of the protective forest belt for the cultures. Apart from the reorientation of the scientific research activity, the agricultural education system of all levels must be centered on the Dryland farming system in order to contribute to its consolidation and the training of the experts who will work in the future in dryland areas affected by drought. In addition, we propose the development of some scientific and technical relationships with the similar institutions in the S.U.A. and the participation of the farming equipment production and distribution
$ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 71-80 70 71
companies for the Dryland farming system to the agricultural exhibitions and fairs in Romania. Key words: agricultural, arid area, farming system Cercetarea agronomic ( romneasc( modern( a fost orientat( nc ( de la nceput c(tre rezolvarea celei mai complexe probleme a agriculturii mondiale * i anume, prevenirea * i combaterea secetei prin m(suri agrofitotehnice. De* i ntr-o perioad( n care informa'iile * tiin'ifice * i tehnice circulau mult mai greu dect n prezent, conducerea Institutului de Cercet (ri Agronomice al Romniei (ICAR) cuno* tea realiz(rile cercet (torilor * i practicienilor americani care, prelund unele metode vechi de la b(*tina*ii din Marile Cmpii centrale ale Americii de nord, au folosit cu succes nca din secolul al 19-lea * i au elaborat apoi cel mai eficient sistem de lupt( contra secetei pe care l-au denumit Dry farming (G. Ionescu $ i* esti - Agrotehnica 1947). Ca atare, prin activitatea de cercetare desf(* urat( de c (tre D.C. S (ndoiu n zona secetoas ( la M(rcule* ti - Ialomi'a, Valul lui Traian Constan'a *i n zona subumed(, la B(neasa Ilfov ntre anii 1932 - 1941sa demonstrat c ( numai prin aplicarea corect( a unor lucr(ri superficiale ale solului se poate p(stra mai bine apa n sol * i chiar spori fertilitatea lui prin acumularea de azot *i cre*terea con'inutului de fosfor mobil nct recoltele au crescut cu peste 70% la gru * i porumb, fa'( de practica '(raneasc ( de atunci. La cunoa* terea importan'ei acestor lucr(ri au mai contribuit Irimie Staicu * i Juliana Ionescu (opera citat(). Cercet (rile ulterioare de la noi, de* i numeroase, cuprinznd ntreaga 'ar(, au confirmat importan'a lucr(rilor superficiale ale solului (S (ndoiu. Ar(turile, 1973) * i datorit( unor cauze care pot fi numite istorice, a fost neglijat( chiar direc 'ia c (tre care trebuia ndreptat( aceast( activitate, conservarea apei n sol. A *a s-a ntmplat c (, n loc s ( fie dezvoltat, sistemul dry farming a fost abandonat. Fenomenul s-a produs att de radical, nct chiar * i denumirea lui a disp(rut din literatura agronomic( romneasc(. n aceast( situa'ie, toate cercet (rile inclusiv cele din domeniul lucr(rilor solului, pentru culturile de cmp, au fost integrate unui sistem general de agricultur( care a dominat *i domin( *i n prezent agricultura european( * i nu numai. Dup( cum se * tie, sistemul general de agricultur(, cu mici diferen'ieri se aplic( att n zonele umede, sau mai bine aprovizionate cu umiditate, pentru care este favorabil ct *i n cele 72
secetoase sau afectate de secet( , pentru care este nefavorabil, deoarece contribuie foarte pu'in la conservarea apei n sol (Ion Marin #ru, 2007). Diferen'ierea de sistemul dry farming nu s-a produs numai datorit( sistemului politic totalitar ci * i datorit( faptului c ( din lipsa de informa'ii s-a considerat, de la academicieni, guvernan'i * i pn( la practicieni, c ( mpotriva secetei nu se poate ac 'iona dect prin iriga'ii. Aceast( cencep' ie domin( * i n prezent mentalitatea celor care se ocup( cu problemele agriculturii n Romnia. C( aceasta concep'ie este gre* it(, a spus nsu* i profesorul $ i * esti, nc ( din 1947: iriga 'ia * i tehnica special( (dry farming n.n.) sunt mijoace de a face agricultur( n regiunile cu pu'ine precipita'ii *i evapora'ie intens( (Agrotehnica, pag. 603). Peste 36 de ani, n 1983 doi cercet(tori americani Wiese A.F. * i P.W. Unger au publicat o lucrare care d( un r(spuns * i mai complet din titlu: Irigation + dryland farming + limited tillage: a profitable combination. Deci iriga'ia mpreun( cu sistemul agrofitotehnic de lupt( contra secetei pot realiza o combina'ie profitabil(. Dar dac( iriga'ia nu va putea niciodat( s ( acopere de exemplu toate cele 6 milioane de hectare din Romnia, bntuite de secet( sau cele peste 55% din terenurile agricole ale Terei de care vorbesc Thorn * i Peterson (Botzan Marcu, 1966), ce m(suri se iau? Nu exist( dect un singur r(spuns ra'ional, fie se creaz( un nou sistem de agricultur(, fie se aplic ( sistemul dry farming ameliorat * i completat de exemplu cu perdelele forestiere de protec 'ie. n ultimii 70 de ani acest sistem c (ruia i s-a schimbat * i denumirea n dryland farming a fost ameliorat continu. S-au creat soiuri * i hibrizi mai productivi, s-au proiectat * i construit ma* ini * i utilaje mai performante, sem(n( tori complexe care prelucreaz( solul * i pun s (mn'a la umiditate, tasnd u*or fiecare rnd chiar n solul acoperit cu resturi vegetale. Pe lng( m(surile genetice, mecanice * i agrofitotehnice au fost introduse * i tratamente cu rol fiziologic: antitranspiran 'i * i regulatori (retardan'i) de cre* tere care reduc talia plantelor, indicele suprafe'ei foliale * i evapotranspira' ia cumulat(, pe fiecare plant(, cu un singur scop, folosirea ct mai eficient( a apei de c (tre plante. S-a extins * i mulcirea solului cu resturile vegetale de la plantele premerg( toare. Wiese * i Unger (1994), men 'ioneaz(: cercet( rile au ar(tat c ( resturile vegetale re'inute la suprafa'a solului nu controleaz( numai eroziunea ci sporesc * i apa din sol (Greb * i colab., 1967; Unger 73
1978). Sistemul de lucrare a solului mulcit d( rezultate mai bune cnd se folose* te plugul cultivator la adncimea de 10 cm pentru distrugerea buruienilor (Greb * i colab.,1979; Jonson * i Davis,1972) * i cnd pentru combaterea buruienilor s-au folosit Atrazinul * i 2,4 D (Filips,1964,1969; Wicks * i colab.,1969). Pentru ca sistemul dryland farming s ( fie n'eles, el trebuie reconsiderat, testat din nou n condi 'iile noastre, n forma lui cea mai avansat( *i apoi implementat n produc'ie (Ion Marin #ru, 2004 *i 2007). Totu* i de ce este nevoie de acest sistem? R(spunsul l g(sim tot n Agrotehnica (1947), exprimat de profesorul $ i* esti ntr-o constatareavertisment valabil ( * i n prezent: Prin urmare factorul limitativ sau factorul minim al produc 'iei noastre agricole n step ( (* i n zonele subumede n.n.) n stadiul n care ne g(sim nu este apa ci lucr(rile culturale. Deficitul de produc 'ie prin neaplicarea lucr( rilor culturale ra'ionale nsumeaz( miliarde n fiecare an pentru economia '(rii. n aceast( situa'ie s-au aflat * i se afl ( toate terenurile din zonele climatice pentru care profesorul recomandase necesitatea aplic (rii sistemului dry farming, notate cu expresiile BSax, BSbx * i o bun( parte din cele notate cu Cfax, Cfbx, Dfax * i Dfbx (opera citat(). R(spunznd parc( avertismentului dat de savantul romn de peste 60 de ani, Consiliul UE a informat la Lisabona n 2007 c ( teritoriile '(rilor din UE n procent de 37% sunt afectate de secet( (800.000 km2 ), iar pierderile nregistrate datorit( secetei au nsumat 100 miliarde euro n ultimii 30 de ani (Agro Terra, oct., 2007). Iat( cum, necesitatea sistemului de lupt( contra secetei nu este numai o problem ( a Romniei ci * i o problem ( a Europei, cum este * i a ntregii lumi. Despre aceast( extindere universal ( vorbea Gulhati n 1955, citat de Bo'an (1966), ar(tnd ca peste 75% din suprafa'a uscatului nu dispune de suficient( umiditate pentru produc 'ii agricole bune. Sistemul dryland farming este o * tiin'( * i o practic ( performant(. Pentru o succint( introducere n secven'ele lui principale se prezint( cteva rezultate publicate de revista interna'ional ( de agricultur( Agronomy Journal, n perioada 1964 - 1994, dintr-o colec'ie de la S.C.D.A Br(ila. Este de re'inut c( pe internet au fost difuzate mii de titluri despre sistemul dryland farming.
Secven)e tehnologice 1. Specii cultivate: grul de toamn(, sorgul boabe, orzul, rapi'a pentru ulei, porumbul boabe, lucerna etc. n zona sudic( a Marilor Cmpii din SUA, grul de toamn( *i sorgul boabe sunt predominante * i ocupau fiecare cte 5 milioane de hectare din care 33% erau irigate n 1994 (Wiese * i colab.). 2. M$suri agrofitotehnice 2.1 Lucr$rile de baz $ ale solului pentru a fi mai eficiente se reduc pn( la eliminarea total (, cu ntreruperi la anumite intervale de timp. Plugul cu corman( a fost nlocuit cu plugul cultivator, cizelul * i/sau discul. Adncimea de lucru este superficial (, 7-10 cm completat( cu lucr(ri mai adnci dup( caz. n tabelul 1 se redau rezultatele a dou( variante reprezentative din 12 variante ale unei experien'e executat( de Paul Unger n perioada 1984 - 1991 n cadrul laboratorului de Cercetare * i Conservare (a solului) din Busheland Texas. Tabel 1 Produc)ia grului 'i sorgului boabe n func)ie de lucr *rile de baz * ale solului n Texas -SUA (dup* PW Unger 1994). Cultura Lucrarea Nelucrat Combaterea chimic ( a buruienilor Lucrat cu plugul cultivator * i repetat la nevoie Nelucrat Combaterea chimic ( a buruienilor Lucrat cu plugul cultivator * i repetat la nevoie t/ha 2,71 3,04 112 100 3,79 3,69 97 -0,10 0,33 Productia % dif. t/ha 100 -
Gru de toamn*
Sorg boabe
S-a lucrat cu gru soiul Scout 66, ns (mn'at cu norma de 39 kg/ ha * i la distan'a de 25 cm ntre rnduri. La sorg s-a folosit hibridul DK46 cu desimea de 96.000 plante/ha. Nu s-a fertilizat deoarece solul era bine asigurat cu substan'ele nutritive necesare. Combaterea buruienilor dup( sorg pentru gru s-a f(cut cu Glean 3,5 mg/mp, iar pentru sorg dup( 75
74
gru cu Atrazin 340 mg/mp * i 2,4 D 110mg/mp. Din tabel rezult( o diferen'( mai mare la gru n favoarea lucr(rilor solului, ns( aceasta nu este asigurat( statistic. La sorg de* i semnificativ ( diferen'a n favoarea variantei martor este redus(. 2.2 Mulcirea solului cu resturile vegetale de la cultura premerg(toare contribuie la conservarea apei, prevenirea * i combaterea eroziunii solului mai ales prin vnt precum * i la prevenirea s(r(tur(rii * i chiar la ameliorarea solurilor s(r(turate. ntr-o experien'( realizat( de James Swan *i colab., la sta'iunea experimental ( din Wisconsin, zona subumed( din cordonul porumbului, cu precipita'ii medii anuale de peste 640 mm * i un pH =5,5, dintr-o monocultur( nceput( din 1971, n ultimii 7 ani (1984-1990) s-a constatat c ( n medie pe anii de cercetare, mulcirea solului nu a determinat diferen'e semnificative de produc'ie. Totu* i, n anii cu precipita'ii reduse cum a fost 1988, cnd s-au nregistrat 315 mm, mulcirea a adus un spor de 830 kg/ha (24%) la cantitatea dubl( de resturi vegetale * i numai 320 kg/ha (9%) la cantitatea normal (, fa'( de martor. De asemenea, n anul urm(tor, 1989 cnd au c(zut 552 mm precipita'ii, mulcirea normal ( a dat un spor de 2350 kg/ha boabe (28%) *i 1520 kg/ha (18%) la mulcirea dubl (, fa'( de martorul nemulcit. Mulcirea poate favoriza plantele cultivate * i prin reducerea temperaturii solului n perioadele de ar*i '(, lipsite de precipita'ii, dup( cum au constatat Everson P.D. * i Rumbaugh M.D. (1972). Dup( ace* ti autori n solul mulcit din lucernier( (lucerna semanat( la 30 cm ntre rnduri) temperatura a fost mai redusa cu 90 C la adncimea de 2,5 cm n ziua de 25 iulie 1969, fa'( de solul nemulcit. n acelea* i condi 'ii umiditatea solului a fost mai mare cu pn( la 3,2% fa'( de martor. Mulcirea lucernei a sporit produc 'ia de mas ( verde cu 7% la prima recolt( * i cu pn( la 43% la recoltele urm(toare din 1969 * i 1970. 3. M$suri fiziologice 3.1 Folosirea substan#elor antitranspirante Fuehring H.D. n urma unor cercet(ri executate n condi 'ii de cmp la sta'iunea experimentala a Universit('ii de Stat din New Mexico n 1971 a publicat n 1978 rezultatele care se prezint( in tabelul 2.
Tabel 2 Influen)a tratamentelor cu substan)e antitranspirante asupra produc)iei de boabe la sorgul irigat (dupa Fuehring HD 1978) Varianta Netratat Atrazin 79g/ha la burduf Atrazin 132g/ha la burduf Acetat fenilmercuric 40g/ha la burduf Acetat fenilmercuric 80g/ha la burduf Felicote 2,1l/ha la burduf Felicote 3,2 l/ha la burduf Irigat cu 2 ud *ri t/ha % 5,67 100 5,93 104 6,23 109 6,12 107 6,11 6,19 5,81 107 109 102 Irigat cu 4 ud* ri t/ha % 5,88 100 6,46 109 6,63 112 6,37 108 6,48 6,47 6,13 110 109 104
Despre importan'a atrazinului ca antitranspirant, dup( Fuehring au mai scris Smith * i Bchholter (1962), Pallas J.E. jr. *i colab. (1969), iar despre acetatul fenilmercuric Shimshi (1963), Brengle K.G. (1969), Turner N.C. * i P.Z. Waggoner (1968) etc. Din tabelul 2 se observ ( c ( produc'ia de boabe la sorgul irigat cu dou( ud(ri a sporit cu pn( la 560 kg/ha la doza de 132 g/ha Atrazin sau Felicote (un extras petrolier) 2,1 l/ha. Sporul maxim de 750 kg/ha boabe s-a realizat n varianta irigat( cu 4 ud(ri * i tratat( cu 132 g/ha Atrazin. 3.2 Regulatori sau retardan#i de cre tere I.N. Kasele * i colab., au executat o experien't( n condi 'ii de cmp ntr-o zon( semiarid( din Colorado. n primul an (1989) s-a lucrat cu 2 regimuri de irigare, dou( desimi de sem(nat la porumb, hibridul Pioneer 3902 * i 5 tratamente cu ethephon n stadiile 6 sau 8 de cre* tere. n anul al doilea (1990) s-a lucrat f(r( iriga'ie pentru a supune mai bine plantele sub influen'a stresului hidric. n acest caz au fost folosite 4 desimi de sem(nat * i 3 doze de retardant n stadiul 6 de cre* tere al porumbului. n ambii ani tratamentele cu ethephon au redus talia plantelor, suprafa'a foliar( cu 10-40% * i evapotranspira'ia cumulat( a plantelor. n 1989 retardantul nu a avut efect datorit( lipsei semnificative a stresului hidric. n 1990 cnd porumbul nu a mai fost irigat ethephonul a redus produc 'ia de boabe la desimile mici (24.700-49.390 pl/ha), ns ( a sporit-o n varianta cu desimea maxim(-61.735 pl/ha. Rezultatele ob'inute sunt nscrise n tabelul 3. 77
76
Tabel 3 Influen)a trat*rii porumbului boabe (Pioneer 3902) cu ethephon n 2 localit*)i din Colorado (dup* Kasele 'i colab., 1990)
Desimea pl/ha 37045 Doza de ethephon kg/ha 0,00 0,28 0,56 0,00 0,28 0,56 Prod uc) ia de boabe pe localit*) i Akron Sterling t/ha % t/ha % 4,77 100 3,85 100 4,02 84 3,32 86 4,07 85 3,22 83 4,26 100 3,37 100 5,26 123 4,63 137 5,19 120 4,11 121
61735
Din cele 4 desimi cercetate * i publicate de autori a fost aleas ( desimea de 37.045 pl/ha care s-a dovedit optim( n condi 'iile date, f (r( tratamente *i desimea de 61.735 pl/ha care a r(spuns cel mai bine la tratamentele cu ethephon. Ca atare doza de 0,28kg /ha retardant a determinat un spor de 1.000 kg/ha boabe la Akron *i 1.260 kg/ha la Sterling Colorado. Fa'( de varianta optim( netratat( care a realizat 4,77 t/ha * i respectiv 3,85 t/ha porumb boabe, tratamentele cu doza optima de ethephon (0,28 kg/ha) la desimea de 61.735 pl/ha au determinat sporuri mai reduse * i anume: 490 kg/ha boabe la Akron * i respectiv 780 kg/ha la Sterling. Aceast( succint( comunicare poate constitui * i o introducere n ansamblul de idei * i principii care trebuie s ( stea la baza elabor(rii unui Program nou de cercetare-dezvoltare agricol (, axat pe sistemul Dryland farming n func 'ie de care se va putea trece la reabilitarea agriculturii * i reducerea treptat( a pierderilor mari pe care le produce seceta n Romnia de sute de ani. Deoarece succesul activit('ii de cercetare-dezvoltare agricol( este condi 'ionat de o sus 'inere financiar( corespunz(toare, se impune ca aceasta s ( fie asigurat( din bugetul de stat, dat( fiind utilitatea public ( pentru economia '(rii a noului Program de cercetare-dezvoltare agricol ( axat pe sistemul american Dryland farming. n paralel cu redirec 'ionarea activit('ii de cercetare-dezvoltare agricol ( romne* ti, este necesar( * i o reorientare a tematicii nva'(mntului agricol de toate gradele pe sistemul Dryland farming att 78
pentru testarea, adaptarea * i implementarea lui n 'ar( ct * i pentru preg(tirea viitorilor speciali * ti care vor lucra n zonele secetoase * i afectate de seceta din 'ar( sau din alte '(ri. Pentru promovarea, sus 'inerea * i dezvoltarea sistemului Dryland farming n Romnia este necesar ca toate institu 'iile de cercetare, nv ('(mnt, consultan'( agricol ( * i Ministerul Agriculturii s ( dezvolte rela'ii de informare *i documentare cu institu'ii similare din Statele Unite ale Americii care se ocup( cu probleme privind agricultura n condi 'ii de secet(. De asemenea, pentru l (rgirea informa'iilor * i a schimburilor de experien'( va trebui ca n viitor, la expozi'iile * i trgurile de ma* ini * i utilaje agricole care se organizeazeaz( la noi, s ( fie invitate din SUA * i companii produc (toare * i/sau distribuitoare de ma* ini, utilaje agricole, semin'e * i substan'e chimice pentru cultura plantelor de cmp n condi 'ii de secet(, respectiv n sistemul Dryland farming. BIBLIOGRAFIE
1. Ardel D. Halvorson and Curtis A Reule, 1994. Nitrogen Requerements Annual Dyland Cropping System Agron. J. vol. 86 Mart. April p. 315. 2. Black A.L. et al., 1981. Dryland Cropping strategies for efficient water use to control saline seeps in northern GreatPlains . USA, Agric. Water. Manage. 4295311. 3. Botzan Marcu 1966. Culturi irigate. ed. III, pag. 9. 4. Everson P.D. and Rumbaugh M.D., 1972. Influence of Mulch on Postharvest Soil Temperature and Subseqent Regrowth of Alfalfa (Medicago sativa L.). Agron J. vol. 64-Mart. - April. p. 154. 5. Fuehring H.D., 1978. Effect of Antitranspirants on Yeld of Grain Sorghum under Limited Irigation . Agrom. J. vol. 65 Mai-Iun. p. 348. 6. Ionescu $i*e *ti G., 1947. Agrotehnica . ed.II, pag. 466, 601, 603, 635. 7. James Swan et al., 1994. Surface Residue and In Row Tratament Effects on Long Term. No.Tillage Continus Corn. Agron J. vol. 86 Jul.-Aug. p. 711. 8. Kasele N.I et al., 1994. Ethephon Alters Corn Growoth, water use and Grain Yeld und Drought Stress , p. 283. 9. S(ndoiu D.C., 1937. Lucr rile p mtului dup Inst. de Cercet. Agron. vol. IX. 10. S( ndoiu D.C., 1973. Ar turil e. metoda dry farming . Analele
79
$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII 11. Tru Marin Ion, 2004. Seceta # i agricultura n condi &ii de secet . 12. Tru Marin Ion, 2007. Seceta #i agricultura n condi &ii de secet farming), ed. II, p. 142. (Dryland
13. Unger W.P., 1994. Tillage Effects on Dryland Weat and Sorghum Production in Southern Great Plains . Agron. J. vol. 86 Mart.-April, p. 310. 14. Wiese A.F. and P.W. Unger, 1983. Irigation + Dryland farming+limited tillage = a profitable combination . J. Soil. Conserv: 38283236 USA. 15. Wiese A.F.et al.,1994. Effectivness and Economics of Dryland Conservation Tillage Systems in the Southern Great Plains Agron. J. vol. 86 Jul.Aug. p.725.
INFLUEN# A ACTIVIT $# II UZINEI DE CIMENT DE LA HOGHIZ ASUPRA SOLURILOR I RELIEFULUI DIN JUR
N. B* c * in )an, G. Z * greanu Oficiul de Studii Pedologice ' i Agrochimice Bra ' ov
THE IMPACT OF HOGHIZ CEMENTMANUFACTURING PLANT ON SOILS AND TOPOGRAPHIC RELIEF IN THE AREA
SUMMARY Hoghiz cement-manufacturing plant has been in operation in the area since 1974. The cement plant is located at contact between the Olt River Passage and Per*ani Mountains at an elevation of 480 m. Between 1974 and 1995, the cement plant released large quantities of dust with a high content of CaO. Since 1995 the dust emissions into the atmosphere were reduced under the required limits. Soil samples collected in 2005, during the soil survey of the Hoghiz area, showed a significant change of soil quality related to the previous emission of dust. These changes consist of high level of secondary carbonates and an increase in concentrations of mobile potassium on the upper part of the soil profile in the vicinity of the cement plant. As a result, the degree of the base saturation and the values of the reaction increased substantially. The predominant soils around the cement factory are luvosols and argic faeozioms . Since no soil quality data was obtained prior to 1980 no background information is available for comparison to the present soil quality. Laboratory analysis of soil samples collected from the areas located outside of the dust affected area were used as background soil quality data. $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 81-100 80 81
The investigation indicated that the extent of area affected by dust from the cement plant was controlled by wind directions. This area has an asymmetric ovoid form with the main axis orientated along the Olt River Passage (NE-SW). The maximum extension is toward SW (almost 7 km) and to the E & SE (almost 4 km). The general decrease of carbonate deposits around the cement plant show a geometrical progression; however, on detail the most frequent distribution of these deposits is at random. In the vicinity of the cement plant, under 150 m, the concentration of carbonates in soil samples is approximately 30%; from 0.5 to 1 km the concentrations are ranging between 5 and 15%, and over 1 km distance the concentrations are below 3% and, further, below 1%. The vertical extent of carbonates is dependent on the quantity of the carbonates on the soil surface and the physical characteristics of the soil, especially the depth of Bt horizon, which acts as a barrier to the vertical movement of carbonates. Soils contaminated with carbonates show a concentration of potassium mobile at the surface, several times higher than other soils in the region. Over 400 ppm potassium mobile concentrations were detected at 500 to 700 m radius in the vicinity of the cement plant. Concentration of the potassium mobile at distances over 700 m in the area with secondary deposits of carbonates are frequently over 200 ppm. Concentration of the potassium mobile on soil surface is decreasing with distance from the plant. The values of potassium mobile showed a higher non-uniform distribution in comparison to the carbonates. The dust emissions from the cement plant constitute an initial pollution factor, but after the pollution was mediated, the dust deposits continued to have an impact on the agrochemical composition of the soils (liming and increase in potassium). The extraction of limestone and marl from the quarries located in the vicinity of the plant produced a significant and irreversible impact in the topographic relief and scenery of the area. Key words: cement-manufacturing plant, dust emission, agrochemical soil changes, topographic relief changes. INTRODUCERE n Comuna Hoghiz, situat( n nordul jude'ului Bra*ov, func 'ioneaz( de peste trei decenii o uzin( de ciment. Cu ocazia execut(rii studiului 82
pedologic al comunei 1, n jurul uzinei s-a pus n eviden'( o arie care a suferit transform(ri pedologice * i geomorfologice2 . Cartarea pedologic ( a sectorului sudic al comunei (Hoghiz 2, faza teren) s-a desf (* urat perioada august octombrie 2005, ceea ce nseamn( c( probele de sol au fost recoltate dup( 10 ani de la ncetarea emisiilor de pulberi. Aceste probe au fost analizate n laboratorul de analize al O.S.P.A. Bra* ov, condus de ing. Antonela Petreanu, prin metodele curente (conform MESP, 1987)3 . CADRUL GEOGRAFIC Comuna Hoghiz se ntinde din lunca Oltului pn( pe culmea central ( a Mun'ilor Per* ani (de la 440 m la 1018 m altitudine). Uzina de ciment este situat( n apropierea contactului dintre Culoarul Oltului * i Mun'ii Per* ani, la aproximativ 480 m altitudine. Ea este a* ezat( pe glacisul foarte slab nclinat care face tranzi 'ia ntre terasele din culoar * i bordura vestic(, cu versan'i puternic nclina'i, a mun'ilor (foto 1). Culoarul Oltului ntre Mateia* *i Com(na de Jos, larg de 3 4 km, este orientat pe direc 'ia NE SV; el este numit * i depresiunea de contact Hoghiz (Mac, 1972). n apropierea uzinei, culoarul cuprinde lunca Oltului * i o succesiune de terase etalate pe mai multe nivele, iar Mun'ii Per*ani sunt alc (tui 'i dintr-o bar( de calcare triasice (Popescu, 1970), care se nal'( cu 200 250 m deasupra teraselor al (turate (M(gura, 709 m). La est de M(gura urmeaz( Depresiunea Lup* a, colmatat( cu sedimente neogene variate. Dincolo de aceast( depresiune intramontan( deluroas (, spre est, se g(se* te culmea principal ( a Per* anilor (800 1000 m altitudine). Clima ariei din jurul uzinei (caracteristic ( tuturor profilelor de sol prezentate mai jos) este r(coroas (umed(. Temperatura medie anual (
N. B(c (in 'an, G. Z (greanu, Gh. $ andor, Studiu pedologic, agrochimic # i bonitarea terenurilor agricole ale comunei Hoghiz 2 (satele Hoghiz, Fntna, Cuciulata, Lup #a), jude &ul Bra # ov, scara 1:5000, anul 2006, arhiva O.S.P.A. Bra* ov. Hoghiz 2 este cel de-al doilea sector (sudic) al comunei Hoghiz. 2 Studiul se refer( exclusiv la terenurile agricole. 3 CaCO3 total a fost determinat gazovolumetric (Scheibler); expresia CaCO3 total include *i MgCO3 (care se g (se*te, de regul(, n cantit('i foarte mici); K mobil extrac 'ie cu AL, dozare fotometric (.
1
83
ACTIVITATEA UZINEI DE CIMENT Uzina de ciment de la Hoghiz (Lafarge Romcim S.A.) este situat( lng( satul Fntna, ntre DJ 104 (Hoghiz - $ ercaia) * i Dealul M(gura, la 5 km sud de centrul localit('ii Hoghiz. Ea a intrat n func'iune n 1974, iar din 1997 apar'ine grupului Lafarge. Materia prim( utilizat( const( n calcar triasic (Anisian) * i marn( neogen( (Tortonian) din apropiere. Aproximativ dou( decenii (pn( n 1995), cele dou( cuptoare ale uzinei au expulzat n atmosfer( cantit('i nsemnate de pulberi, n care domin( CaO. Analiza chimic ( a pulberilor emise de fabrica de ciment de la Bicaz indic ( 42 45% CaO, 32 34% pierderi la calcinare, 12 14% SiO2 *i al'i oxizi (Barbu, Lupa* cu, 1974). Probabil c( *i pulberile de la Hoghiz au o compozi 'ie asem(n(toare. 84
Fig. 1 Uzina de ciment de la Hoghiz (Lafarge Romcim S.A.); vedere de lng* satul Fntna, spre VSV 85
este de 70...80C, iar precipita'iile medii anuale sunt de 600...700 mm (Atlas RSR, 1974-1975). Prin compara'ie cu depresiunile din vestul Carpa'ilor Orientali, se poate afirma c ( * i la Hoghiz frecven'a cea mai mare o au vnturile din sectorul vestic * i cel estic. Deoarece configura'ia formelor majore sau minore de relief dirijeaz( deplasarea maselor de aer pe anumite direc 'ii (Bogdan, Niculescu, 2004), n cazul de fa'( vnturile sunt canalizate de-a lungul Culoarului Oltului, pe direc 'ia NE SV, cu dominarea direc 'iei NE, dar cu o component( vestic ( important(. Continund paralela cu alte regiuni depresionare, se poate afirma c ( vnturile au viteze reduse n cea mai mare parte a anului (viteza medie anual( sub 4 - 5 m/s), iar vnturile violente lipsesc (Mihai, 1975, Bogdan, Mihai, 2004). Terenurile de la vest de uzin( (terasele) sunt utilizate aproape exclusiv ca arabil; culmea de la est (M(gura) este acoperit( n cea mai mare parte cu p(duri de gorun (fig. 1), iar Depresiunea Lup * a este acoperit( preponderent cu paji * ti. Solurile dominante din jurul uzinei de ciment sunt luvosolurile (att n imediata apropiere, pe glacis * i pe nivelele superioare ale teraselor, ct * i n Depresiunea Lup* a, la est de M(gura). La oarecare distan'(, pe nivelele inferioare ale teraselor *i n lunci (spre vest) apar faeoziomuri argice, eutricambosoluri # i, respectiv, aluviosoluri. Preciz(m c (, n mod obi * nuit, la suprafa'(, luvosolurile din regiune sunt moderat - slab acide * i mezobazice eubazice, faeoziomurile sunt, de regul (, slab acide * i eubazice, iar aluviosolurile sunt carbonatice de la suprafa'(.
Pulberile s-au depus pe terenurile agricole * i silvice din jur, dar * i pe gospod(riile satelor din apropiere, n special ale celor din Fntna. Efectul acestor pulberi asupra plantelor a fost negativ, pentru c ( determina blocarea fotosintezei (impactul era propor'ional cu m(rimea suprafe'ei foliare). Nu se cunoa* te cantitatea de pulberi emis( *i nici starea solurilor nainte de nceperea activit('ii uzinei. Se poate preciza doar c(, pn( la preluarea de c(tre firma Lafarge, uzina a func'ionat cu dou( cuptoare de ciment *i c( tentativele de filtrare ale pulberilor emise pe co*ul uzinei au fost formale, lipsite de consecin'e notabile. Din anul 1995 cantitatea de pulberi expulzate din uzin( s-a redus drastic. n prezent func 'ioneaz( doar un cuptor (cu o produc'ie mai mare dect a ambelor cuptoare nainte de privatizare), iar emisia de pulberi este nesemnificativ ( (sub limitele legale admise). CONSECIN# E ALE ACTIVIT $#II UZINEI DE CIMENT REFLECTATE N SOLURI Depunerile de pulberi de la uzina de ciment au ad(ugat noi substan'e chimice n soluri. Unele dintre aceste substan 'e au r(mas ca atare (silicea, bun(oar(), iar altele s-au transformat (din CaO a rezultat CaCO3, de exemplu). Analizele de laborator efectuate cu ocazia studiului pedologic al comunei Hoghiz au eviden'iat modific (ri ale con'inutului n carbona'i *i n potasiu din soluri. n jurul uzinei nu a fost f(cut un studiu privind calitatea solurilor nainte de nceperea activit('ii. De aceea, facem compara'ii cu soluri similare aflate n afara ariei afectate de pulberi. n urm(toarele tabele prezent(m rezultatele analizelor unui profil de sol martor (care nu a fost influen'at de emisiile uzinei de ciment; tab. 1) * i ale unor profile de sol din apropierea uzinei (tab. 2, 3, 4, 5), care au fost influen'ate de emisii. Solurile sunt denumite conform SRTS (Florea, Munteanu, 2003), la nivel de variant(. Profilul de sol nr. 10 Hoghiz (profilul martor) Denumire: luvosol albic-epihipostagnic, stagnogleizat puternic, lutos / lutoargilos, pe depozite loessoide necarbonatice mijlocii, arabil (LVab-st). Localizare: 5 km NE fa'( de co* ul de fum al uzinei de ciment, pe un platou vulcanic cu panta 2-5% V, la 515 m altitudine (Culoarul Oltului). 86
P.10 se afl ( la 2,5 km NE de cea mai apropiat( arie cu urme de carbona'i; el a fost recoltat n 4 august 20044 . Tabelul1 nsu'iri fizice 'i chimice ale profilului de sol nr. 10 Hoghiz (LVab-st)
Orizonturi Adncimea orizonturilor (cm) Adncimea probelor de sol Argil( (< 0,002mm)% pH/H2 O Humus (%) Potasiu mobil (ppm) Grad. satur. n baze (V8,2 %) Ap 0-18 0-10 Ea 18-27 18-27 EBw 27-40 29-39 Bt1w 40-65 45-55 Bt2w 65-120 80-90 BC 120-150 135-150
20,1 6,6 1,69 64 81,9
27,4 6,0 0,97 64 75,4
31,4 5,4 0,65
36,2 5,5
31,6 6,0
25,3 6,3
71,1
73,7
80,3
Profilul de sol nr. 60 Hoghiz Denumire: stagnosol secundar proxicalcaric, stagnogleizat foarte puternic, lutoargilos/lutoargilos, pe depozite loessoide necarbonatice mijlociu fine, fnea& (STka). Localizare: 1,3 km NE fa'( de co*ul de fum al uzinei de ciment, pe un glacis cu panta de 3-5% V, ntr-o microdepresiune (vlcea seac (), la 497 m altitudine (Culoarul Oltului); profil recoltat n august 2005 5 .
4
N. B (c (in 'an, G. Z(greanu, Studiu pedologic, agrochimic # i bonitarea terenurilor agricole ale comunei Hoghiz 1 (satele Bogata, Dopca), jude &ul Bra # ov, scara 1:5000, anul 2005, arhiva O.S.P.A. Bra*ov. Valori minime *i maxime ale celor 3-4 probe agrochimice recoltate n jurul profilului, pe o raz( de 100 200 m.
87
Tabelul 2 nsu'iri fizice 'i chimice ale profilului de sol nr. 60 Hoghiz (STka) 'i valorile extreme ale probelor agrochimice din jur (la CaCO3 'i K mobil)
Orizonturi Adncimea oriz. (cm) Adncimea probelor de sol Argil( (< 0,002mm)% pH/H2 O CaCO3 (%) n profil CaCO3 (%) n jur1 Humus (%) Potasiu mob. (ppm) n profil Potasiu mob. (ppm) n jur5 Ao1t 0-9 0-9 35,5 7,8 16,0 10,5-12,4 5,04 142 131-171 3,18 104 1,14 Ao2 9-27 13-23 36,5 7,7 1,2 ABW 27-57 37-47 44,3 7,4 0 BtW 57-105 80-90 41,9 7,4 0 BCw 105-130 110-120 43,8 7,4 0
Tabelul 3 nsu'iri fizice 'i chimice ale profilului de sol nr. 59 Hoghiz (LVst-ka) 'i valorile extreme ale probelor agrochimice din jur (la CaCO3 'i K mobil)
Orizonturi Adncimea oriz. (cm) Adncimea probelor de sol Argil( (< 0,002mm)% pH/H2 O CaCO3 (%) n profil CaCO3 (%) n jur1 Humus (%) Potasiu mob. (ppm) n profil Potasiu mob. (ppm) n jur5 Grad. satur. n baze (V 8,2%) Ap 0-22 0-10 30,7 8,0 3,6 2,85,7 2,34 144 104249 93,7 83,8 88,3 90,5 1,68 96 1,32 El 22-37 24-34 35,5 7,4 0,1 BEw 37-57 42-52 40,9 6,9 0 Bt1w 57-88 65-75 40,5 6,4 0 Bt2w 88-130 105-115 41,3 6,5 0 BC 130-155 140-155 41,9 6,7 0
Profilul de sol nr. 59 Hoghiz Denumire: luvosol epihipostagnic-secundar proxicalcaric, stagnogleizat puternic, lutos / lutoargilos, pe depozite loessoide necarbonatice mijlociu fine, arabil (LVst-ka). Localizare: 1,4 km NNE fa'( de co* ul de fum al uzinei, pe un glacis cu panta de 3-5% V, la 495 m altitudine (Culoarul Oltului); profil recoltat n august 2005.
Profilul de sol nr. 70 Hoghiz Denumire: faeoziom greic-argic-secundar proxicalcaric, stagnogleizat moderat, lutoargilos / argilos, pe depozite loessoide necarbonatice mijlociu fine, arabil (FZgr-ar-ka). Localizare: 1 km SE fa'( de co*ul de fum al uzinei, pe o teras ( (panta sub 1%) cu altitudinea relativ ( de 15 m * i cea absolut( de 453 m (Culoarul Oltului); profil recoltat n septembrie 20051 .
7
Valori minime *i maxime ale celor 3-4 probe agrochimice recoltate n jurul profilului, pe o raz( de 100 200 m.
88
89
Tabelul 4 nsu'iri fizice 'i chimice ale profilului de sol nr. 70 Hoghiz (FZ gr-ar-ka) 'i valorile extreme ale probelor agrochimice din jur (la CaCO3 'i K mobil)
Orizonturi Adncimea oriz. (cm) Adncimea probelor de sol Argil( (< 0,002mm)% pH/H2 O CaCO3 (%) n profil CaCO3 (%) n jur1 Humus (%) Potasiu mob. (ppm) n profil Potasiu mob. (ppm) n jur5 Grad. satur. n baze (V8,2%) Ap 0-18 0-10 25,4 7,4 3,3 1,7-3,0 2,46 240 192268 91,7 2,28 210 2,04 1,5 Ame 18-28 18-28 24,4 7,9 3,1 AB 28-45 30-40 25,3 8,0 0,2 Bth 45-80 60-70 34,2 7,7 0 23,7 7,1 0,2 BCw 80-120 100-110 150-160 43,2 6,6 Cn2 145-160
Tabelul 5 nsu'iri fizice 'i chimice ale profilului de sol nr. 71 Hoghiz (LVst-ka) 'i valorile extreme ale probelor agrochimice din jur (la CaCO3 'i K mobil)
Orizonturi Adncimea oriz. (cm) Adncimea probelor de sol Argil( (< 0,002mm)% pH/H2 O CaCO3 (%) n profil CaCO3 (%) n jur1 Humus (%) Potasiu mob. (ppm) n profil Potasiu mob. (ppm) n jur5 Grad. satur. n baze (V8,2%) Ao ) 0-9 0-9 27,8 7,6 1,5 1,0-1,0 4,28 180 142150 86,0 64,7 63,8 66,4 2,01 112 1,13 0,6 El 9-20 10-20 30,8 7,6 0,4 EB 20-35 22-32 31,3 6,9 Bt1w 35-55 40-50 57,2 5,0 Bt2w 55-78 60-70 59,9 5,0 Cn 135-155 140-155 34,6 5,3
Profilul de sol nr. 71 Hoghiz Denumire: luvosol epihipostagnic-secundar proxicalcaric, stagnogleizat moderat, lutos/argilos, pe depozite loessoide necarbonatice mijlociu fine, p # une (LVst-ka). Localizare: 2,1 km ESE fa'( de co* ul de fum al uzinei, pe o culme larg( (panta 1-2%) la altitudinea de 573 m; Mun'ii Per* ani (Depresiunea Lup* a); profil recoltat n septembrie 20051 .
Pentru a surprinde maniera de r(spndire a carbona'ilor * i a potasiului, am recoltat probe agrochimice (de la suprafa'a solurilor) la intervale mici (200 300 m distan'() pe dou( traverse: A, de-a lungul culoarului, n apropiere de DJ 104 (NE-SV) * i B, transversal (NV-SE). Aceste dou( traverse se intersecteaz( n apropierea co* ului de fum al uzinei. Proba 12A din traversa A este identic ( cu proba 9B din traversa B. Rezultatele sunt prezentate n tab. 6, fig. 2 *i, respectiv, tab. 7, fig. 3.
90
91
92
9 10

Valorile din acest tabel sunt reprezentate grafic n fig. 2. Locurile din care nu s-au recoltat probe (intravilan etc.) au fost numerotate pentru a se putea reprezenta propor'ional distan 'a ntre probe pe grafice (fig. 2, 3).
11
Este marcat simbolul tipului de sol: FZ= faeoziom (argic), LV= luvosol, EC= eutricambosol, GS= gleiosol, AS= aluviosol, EL= preluvosol, ER =erodisol, RS =regosol; k marcheaz( solurile natural carbonatice. 12 Valorile din acest tabel sunt reprezentate grafic n fig. 3.
93
94 Fig. 2 Varia)ia con)inutului de CaCO3 total la suprafa)a solurilor (0 10 cm) n traversa A Fig. 3 Varia)ia con)inutului de CaCO3 total la suprafa)a solurilor (0 10 cm) n traversa B 95
$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII $TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII
CONSECIN# ELE PRODUC# IEI DE CIMENT ASUPRA RELIEFULUI n apropierea uzinei de ciment (la cteva sute de metri distan'() a fost deschis ( o carier( de calcar *i una de marn(. n cei 34 de ani de activitate carierele s-au m(rit continuu (pentru aprovizionarea uzinei cu materie prim(), nct n 2005 ocupau 54 ha. Cariera de calcar (32 ha) a fost deschis( n flancul estic al barei de calcar triasic (M gura). Ea a ajuns pn( n culmea M(gurii (cca. 700 m altitudine) iar abruptul creat prin excavare atinge 100-120 m (n trepte). Cariera de marn( (22 ha), situat( n apropierea celei de calcar, a fost deschis ( n depozitele neogene care colmateaz( Depresiunea Lup* a. Denivelarea creat( prin excavare este ceva mai mic ( (maxim 80 m), dar aici a nceput s ( ac'ioneze eroziunea in adncime (*iroiri * i oga* e adnci). n urma exploziilor, pe terenurile agricole din jurul carierei (mai ales spre est) s-au r(spndit pietre * i bolovani. Pietrele de calcar au ajuns pn( la cteva sute de metri dep(rtare de carier(. n anul 2005, administra'ia uzinei a demarat lucr(ri de stabilizare a versan'ilor *i de refacere a vegeta'iei n perimetrul marginal inferior al carierei de calcar, acolo unde s-a depus o tren( groas ( de grohoti * rezultat din explozii * i din nivel(rile / teras (rile (f (cute cu buldozerele) pentru exploatarea carierei. DISCU # II In primele dou( decenii de activitate a uzinei de ciment de la Hoghiz (1974 1995) m(surile de limitare a emisiilor de pulberi au lipsit sau au fost par'iale, periodice * i, n consecin'(, ineficiente. Dup( 10 ani de la ncetarea emisiilor de pulberi, analizele au pus n eviden'( modific (ri semnificative ale unor caracteristici ale solurilor, datorate sediment(rii pulberilor emise anterior (acestei decade) de uzin(. Modific(rile sesizate prin studiul pedologic constau n apari 'ia carbona'ilor secundari * i n cre* terea con'inutului de potasiului mobil n partea superioar( a solurilor *i, ca urmare, n cre* terea valorilor satura'iei n baze *i a reac 'iei solurilor. Carbona'ii provin din transformarea CaO, iar potasiul are originea n mineralele argiloase din marn(. Pe o raz( de 1 pn( la 3 km n jurul co* ului de fum al uzinei reac 'ia solurilor la suprafa'( (0-10 cm) a crescut cu peste o unitate (pH/ H2O), iar con'inutul n CaCO3 a ajuns de la 0 la 1 pn( la 12% (*i chiar mai mult). n imediata apropiere a co* ului de fum (sub 150 m distan'(), 96
cantitatea de CaCO3 dep(* e* te 30% la suprafa'( (tab. 6, fig. 2). Cantitatea de CaCO3 scade aproximativ n progresie geometric ( n jurul uzinei, dar ritmurile de descre* tere sunt diferite (func 'ie de direc 'ie) * i inegale. Turbulen'ele aerului au determinat neuniformitatea mpr(*tierii pulberilor. Spre exemplu, probele 3A *i 4A, mai aproape de uzin(, con'in mai pu'in CaCO3 dect proba nr. 2A, situat( mai departe de uzin( (tab. 6 * i fig.2). Distribu'ia neuniform(, aleatorie, a carbona'ilor este pus ( * i mai bine n eviden'( de probele agrochimice recoltate din jurul profilelor principale (pe o distan'( de cca. 100 m n jur au fost recoltate 3 4 probe de la suprafa'a solurilor; tab. 2 5). Distan'a maxim( de r(spndire a carbona'ilor este mai mic( spre * i V-NV (2 km) *i NE (3 km) * i mai mare spre E-SE (4 km) * i SV (7 km). Aria afectat( de pulberi are o form( aproximativ ovoid( asimetric(, cu axa mare orientat( NE-SV, cu vrful ascu'it ndreptat spre SV * i cu flancul estic-sud-estic mai dezvoltat. Drumul jude'ean Hoghiz Com(na (DJ 104) poate fi considerat axa mare a acestei arii. Relieful de la vest de aceast( ax( este relativ uniform (terase, lunci), pe cnd cel de la est de ax ( este moderat fragmentat (dealuri). Dominarea curen' ilor pe direc 'ia NE-SV a determinat alungirea puternic ( a ariei afectate de-a lungul culoarului Oltului, spre SV. Spre nord-est nu am g(sit CaCO3 la o distan'( mai mare de 3 km fa'( de co* ul uzinei, dar spre sud-vest am g(sit carbona'i la 6,5 km de uzin( (proba 38A, de la marginea sudic ( a intravilanului Com(na de Jos; tab. 6 * i fig. 2). Probabil c ( exist( terenuri cu cantit('i foarte mici de carbona'i (< 0,5%) *i mai departe, dar acestea sunt situate pe teritoriul comunei Com (na, care nu a f (cut obiectul studiului nostru. De remarcat distan'a mare pe care s-au deplasat pulberile spre E * i SE. Ele au dep(* it obstacolul ridicat, spre est, de bara de calcar (M(gura), ajungnd la o distan'( de aproape dou( ori mai mare dect n sensul invers (spre V * i NV). Att spre SE ct * i spre E am g(sit urme de CaCO3 (0,1%) la 3,5 km distan'( de co*ul de fum, pe un regosol pe piroclastite * i, respectiv, pe un preluvosol. Dar am ntlnit * i situa'ia (unic () n care, la o distan'( de 1 km fa'( de aria continu( cu carbona'i secundari, pe o culme larg( din mun'i, la suprafa'a unui luvosol am g(sit urme de carbona'i la suprafa'( (0,1%), la 4,5 km SE de co* ul de fum. n Depresiunea Lup* a (n care domin( luvisolurile), se remarc ( neuniformitatea maxim( a distribu'iei areale a CaCO3. Varia'iile mari ale CaCO3 pe distan'e scurte sunt legate de neuniformitatea reliefului * i a vegeta'iei (paji * ti, tufi * uri, arabil). n aceste condi 'ii (care favorizeaz( 97
turbulen'a atmosferic () sedimentarea pulberilor a fost mult mai neuniform(, iar ulterior ele au fost deplasate (prin ap() spre baza pantelor. Con'inutul n CaCO3 pe profilul solurilor secundar calcarice descre* te rapid. Chiar dac( n primii 10 cm sunt peste 5% carbona'i, rareori la adncimea de 10 30 cm se mai g(sesc 1 2%. Doar n cazul cantit('ilor mari de la suprafa'a solurilor (>10%) la adncimea de 10 30 cm se g(sesc peste 3% carbona'i. Adncimea maxim( la care ajunge CaCO3 este frecvent de 25 35 cm, rar pn( la 60 cm * i extrem de rar mai jos. Ea este limitat( (afar( de cantitatea carbona'ilor de la suprafa'() de caracteristicile fizice ale solului, mai ales de nivelul adncimii orizontului Bt (sau a celui de tranzi 'ie spre orizontul supraiacent, adic ( EB sau AB). La solurile cu con'inut mic de carbona'i (<1%), adncimea deplas(rii este de 10 20 cm. Afar( de modificarea puternic( a con'inutului n CaCO3 , a reac 'iei solului *i a satura'iei n baze, se remarc ( *i o cre* tere a con'inutului n potasiu mobil la suprafa'a solurilor. De la valori normale de 50 pn( la 150 (200) ppm K mobil (la suprafa'a solurilor din regiune) s-a ajuns la valori de 200 400 ppm *i peste 400 ppm. Probabil c( valorile potasiului mobil au crescut de 3...8 ori (*i chiar mai mult). Valorile potasiului din probele recoltate (prezentate par'ial n tab. 6 * i 7) arat( c (, n cazul acestui element, distribu'ia n suprafa'( este mult mai neuniform( dect n cazul CaCO3 total. Chiar dac ( valorile scad, n general, cu dep(rtarea de uzin(, varia'ia nu este exponen'ial(. Neuniformitatea accentuat( a distribu'iei spa'iale a potasiului (chiar pe terenuri uniforme) poate proveni din con'inutul ini 'ial diferit al pulberilor (eterogenitatea materiei prime), consumul diferen'iat de c (tre plante, sau din alte cauze. De* i solurile secundar carbonatate sunt mai bogate n potasiu mobil dect celelalte soluri, nu exist( o corela'ie evident( ntre varia'ia spa'ial( a carbonatului de calciului * i cea a potasiului. CONCLUZII Dup( 10 ani de la ncetarea emisiilor de pulberi, n jurul uzinei sau nregistrat cantit('i de peste 1% CaCO3 pe o raz( de 1 3 km. Cantit('i reduse de CaCO3 total (n jur de 0,5%) se g(sesc la distan'e mult mai mari. Distan'a maxim ( la care am g(sit urme de CaCO3 (0,1%) este de aproape 7 km SV de co* ul de fum al uzinei (dar este posibil s ( fie mai mare). 98
Forma ariei pe care s-au sedimentat carbona 'ii expulza' i prin co* ul de fum al uzinei a fost influen'at( de direc'iile dominante ale vnturilor. Ea este ovoid(, cu axa mare orientat( de-a lungul Culoarului Oltului (NE-SV), cu extensie maxim( spre SV *i cu o asimetrie pronun'at( spre E SE. Descre* terea cantit('ilor de CaCO3 total n jurul uzinei se face, n ansamblu, n progresie geometric(, dar n detaliu sunt frecvente distribu'iile aleatorii. n imediata apropiere a uzinei (sub 150 m) se g(sesc n jur de 30% carbona'i, la 0,5 1 km valorile oscileaz( ntre 5 15%, iar mai departe scad sub 3%, apoi sub 1%. Deplasarea carbona'ilor pe profilul solurilor (dominant luvosoluri *i faeoziomuri argice) s-a f (cut frecvent pn( la 25 35 cm, mai rar pn( la 60 cm * i extrem de rar mai jos. Adncimea deplas(rii depinde att de cantitatea de carbona'i de la suprafa'a solului, ct * i de caracteristicile fizice ale solului (mai ales adncimea orizontului Bt, care limiteaz( n mod evident deplasarea carbona'ilor). n solurile contaminate cu CaCO3 se remarc ( un con' inut n potasiu mobil (la suprafa'a solurilor) de cteva ori mai mare dect n celelalte soluri din regiune. n jurul uzinei, pe o raz( de 500 700 m se nregistreaz( con'inuturi de peste 400 ppm K mobil, iar la distan'e mai mari (n aria cu CaCO3 secundar), frecvent peste 200 ppm. Con'inutul de K mobil la suprafa'a solurilor descre* te, n general, odat( cu dep(rtarea de uzin(. Valorile acestui element sunt mult mai neuniform distribuite dect n cazul carbona'ilor; nu exist( o descre* tere aproximativ n progresie geometric (, ci una dezordonat(. Pulberile emise de uzina de ciment au fost ini 'ial un factor poluant, dar n prezent, dup( ncetarea emisiilor, ele au devenit un factor de ameliorare agrochimic ( a solurilor (prin amendare calcic( *i prin mbog('ire cu potasiu). Extragerea materiei prime pentru ciment (din carierele de calcar * i de marn () a avut drept consecin '( modificarea brutal ( a reliefului, degradarea ireversibil( a peisajului.
99
BIBLIOGRAFIE
1. Barbu N., Lupa*cu Gh., 1974, Influen&a prafului de la complexul de fabrica&ie a cimentului # i varului din ora # ul Bicaz, asupra solurilor din regiune, An. $t. UAIC Ia *i (s.n.), sec'iunea II, c. Geografie, t. XX, p. 67 75. 2. Bogdan Octavia, Mihai Elena, 2004, Aspecte climatice specifice ale Depresiunilor Giurgeu, Ciuc, Bra #ov, Factori *i procese pedogenetice din zona temperat( , vol. 2 s.n., p. 3-115, Edit. UAIC Ia *i. 3. Florea Nicolae, Munteanu Ion, 2003, Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Edit. Estfalia, Bucure *ti. 4. Mac I., 1972, Subcarpa &ii transilv neni dintre Mure # # i Olt. Studiu geomorfologic, Edit. Academiei, Bucure *ti. 5. Mihai Elena, 1975, Depresiunea Bra # ov. Studiu climatic, Edit. Academiei, Bucure*ti. 6. Popescu Ileana (redactor), 1970, Harta geologic a R.S. Romnia, scara 1:50.000, 94b, Per#ani, Institutul Geologic. 7. *** 1974 - 1975, Atlas. R.S.R., IV (Clima), Edit. Academiei, Bucure *ti. 8. *** 1987, Metodologia elabor rii studiilor pedologice/MESP, I-III, I.C.P.A. Bucure *ti, Redac 'ia de Propagand( Tehnic( Agricol (.
A PROCESSUAL MODEL OF SOIL GENESIS

Nicolae Florea Romanian Academy of Agriculture and Forestry Sciences, Bucharest
ABSTRACT The author presents an equation of soil genesis (S) as a symbolic expression of a dynamic processual model based on the concept that the soil developed through slow changes of an initial parent material (P) by additions (I), losses (E), transformations and translocations (T) and organization (O), in time (t), due to the cyclic pedogenetic and geologogeomorphic processes in close correlation with the rhythmic evolution of environmental factors. The equation is:
S = f t t==0 (P , I , E , T , O )
The balance of the annual changes is minuted, as a rule imperceptible, but on the long term it can modify the soil state. This equation completes Jennys fundamental equation of soil factors (1941) with aspects regarding formation and evolution of soil and soil cover. The topography, as pedogenetic factor, needs more attention because it influences very much the parameters of soil genesis equation, hydrological indices at regional and local level. Key words: Soil genesis, dynamic processual model, equation, topography The formation or genesis of soil as natural entity (body), concept introduced by V.V. Dokuchaev (1846-1903), was a topic analyzed in a great deal of researches, discussions and models, starting with Jennys work (1941) about factors of soil formation (Rode, 1955; Erhart, 1956; $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 101-114 100 101
Simonson, 1959, 1978; Yaalon, 1971, 1983; Dijkerman, 1974; Huggett, 1975; Smeck, Runge and Mackintosh, 1983; Arnold, 1983; Florea, 1985, 1996, 2005; Buol, 1992; Hoosebeck, 1994 and many others). Among the most known models of soil genesis, one can mention Jennys factorial model (1941), the model of soil development in correlation with geological and geomorphic phenomena that implies cycles of stability and instability (Erhart, 1956; Arnold, 1983; Florea, 1985, 2009), Simonsons model of the four basic processes of soil formation (transformations, translocations, additions and losses) (1959) and Huggetts dynamic model of soil-landscape system dynamized by a flux of energy and substances between the soil system and its environment (1975). Buol (1992) put in discussion a pedogenetic geomorphic concept for modeling of soil evolution. Lately, there has been a preoccupation for quantitative models of soil genesis (Huggett, 1975; Hoosebeck, 1994), which are yet very difficult to realize due to the great complexity of the soil-landscape system. Although there is a lot of information about soil-forming processes, a relation (an equation) similar to that of soil formation factors was not formulated. In this paper there will be an attempt to present a relation (an equation) for the changes within the soil, provoked by all the processes (pedogenetic, geomorphic, etc) that take part in the soils formation, also including the additions and losses (input and output in the soil system) and the relations with the environment. INTRODUCTORY CONSIDERATIONS The soil was described by V.V. Dokuchaev as a natural body developed under the lasting influence (and induced processes) of the environmental conditions (named pedogenetic factors) on the mineral and organic materials of the earths surface. Soil formation is a very slow and complex process. For the rock to become soil says Murgoci (1924) it needs to suffer some complex physical and chemical transformations . But for this to happen, a certain interval of time is necessary, so that the soil acquires a past. With time, a soil gains colloidal mineral substances and black substances , humus . But these transformations are not enough. The soil has a certain compound arrangement, it therefore has a constitution which permits it to retain water and air; it also has a form represented by its profile, which is its chief morphological character. 102
The mother rock or soil parent material is considered by Jenny (1941) as being the surface material of the time zero of the soil formation, when the new surface was first exposed (a newly emerged coast plain, a surface newly freed from beneath an ice-cover, a new deposit of loess , etc) (Bunting, 1965). Therefore, the time of soil formation is not equal with the region age or geological age of the territory. It is known that the very complex soil-forming process comprises physical, chemical and biological phenomena that take place in the upper layer of the terrestrial crust, resulting in transformations, translocations, accumulations and exchanges of substances and energy, and implicitly in the make-up and properties of the soil itself; they depend, of course, on the duration of the soil forming process, duration necessary for the effect of this process to be cumulated. All these processes develop cyclically, some of them being reversible, others irreversible, all converging in one direction, namely the soil profile development, with a rate determined by the environmental conditions expressed by the pedorhythm balance (Florea, 1994, 1996). However, the various properties of the soil can have different evolution rates (Yaalon, 1983). With regards to the soil formation process, the concept of soil as a function of five major soil forming factors is well known, as presented by Dokuchaev the five factors being the climate, the parent material, the organisms, the relief and the age of the region. Although the pedogenetic factors do not directly take part in the soil-formation process, this process is always associated with these factors, so that the relation between the soil and the soil pedogenetic factors, designed as fundamental equation of soil formation factors by Jenny (1941) was much discussed and acquired different forms: S = f (c, b, p, r, t) (Jenny, 1941) S = f (c, b, p, r) t (Croker, 1952, quoted by Bunting, 1965, Kovda, 1973, Florea, 1985)
S = f t t==0 (c, b, p, r ) (Bini and Zillacchi, 2005, quoted by Munteanu,

2008) in which S = soil, c = climate, b = biological factor, p = rock or parent material, r = relief or topography, t = time duration. This equation is also completed by the well-known triad: factors processes soil (properties) As a matter of fact, the soil formation and evolution process acts 103
continuously, producing in time certain changes in the soil system with regards to substances and energy, changes that take place periodically, being caused by the balances of the cyclic annual development of different processes from the soil and their addition during time. These processes develop on the land under various forms, correlated especially with the bioclimatic conditions they can be continuous or discontinuous, the last one with relative interruptions due to soil drying (aridodiscontinuities) or to soil frost (cryodiscontinuities) or to both (aridocryodiscontinuities). Soil genesis develops, therefore, with a certain rhythmicity, determined by the periodic variations (cyclic, cycloidal, unidirectional) of the pedogenetic processes, which form together the general pedorhythm specific to each type of soil (Florea, 1996). SOIL GENESIS EQUATION AND THE PROCESSUAL MODEL OF SOIL FORMATION The soil formation, considered as a balance of the pedogenetic processes and phenomena, respective of pedorhythms, and also of the other processes (reliefogenetic, for example) that interfere with the pedogenetic processes, may be regarded as a relation (equation) having this shape: S = f (P, I, E, T, O) t
t = or S = f t = 0 (P , I , E , T , O )
or S = f t t==nn + a (P , I , E , T , O ) This relation points out the soils state dependence (S) at time t, on the initial soil fund (P) (that is the initial parent material and its properties, initial dowry), on quantities of additions or inputs (I) and losses or outputs (E), on changes due to all pedogenetic processes within the soil (T) and on the changes due to the organization (O) both of the soil materials in soil profiles determining soil properties and of soil entities in soilscapes determining pedogeographical assemblages (fabric). In general, P corresponds to the soil initial parent material (mineral or organic) with its stock of chemical elements and properties, which influence both the rate of soil formation and the soil properties (chemical and mineralogical composition, texture, etc). I represents different additions in soil from environment, as for example: annual organic matter incorporation, water, accretion by dust 104
sedintegration in soil, sedimentation of aeolian dust with different substances, colluvial material, fluvial deposits, volcanic ash, etc. E, on the contrary, represents different losses , as, for instance: water by evapotranspiration, soil material by water erosion or wind deflation, dissolved substances (salts, silica, organic compounds) by leaching to ground water or subjacent layer, organic matter by microbial decomposition, different compounds by yields, etc. The symbol T refers to the synthesis of living organic matter and decomposition of dead organic matter, leading to continuous cycling of nutrients and their selective accumulation in soil, as well as to the effect of pedogenetic processes of transformation and translocation within the soil. As examples of transformations , one can mention the change of the particle size by physical weathering, the chemical modification or destroying of some compounds and new mineral or new chemical compounds formation (clay minerals, iron and aluminum hydrous oxides, lime, other salts, etc) as well as the synthesis of humus, organic acids and formation of different products by decomposition of the organic residues incorporated in the soil. Translocations involve the movement of inorganic and organic compounds vertically from one horizon up or downwards to another horizon, either through percolating water with gravity or rising up by capillary action; translocation implies mobilization, transport and immobilization of transported compounds (which can be salts, lime, clay and organic matter, Al, Fe, Mn oxides, especially as chelates). Also, soil material can be translocated by turbation processes (bioturbation, hydroturbation, cryoturbation). The letter O has in view, on one hand, the inner organization of the soil material on the vertical, starting with biopedoplasma (pedostructural matter) formation (the specific matter for soil as a distinct entity), particles aggregation and structure formation, some compounds segregation and formation of some concentrations, ending with soil horizons and profile differentiations. On the other hand, the soils organization in space (landscape) is taken into account, starting with polypedons grouped in simple soil combinations and elementary soilscapes, ending with complex soilscapes (soil regions, soil domains, soil zones), constituting in fact the pedogeographical assemblage of the soil cover. In all these processes mentioned above, the climate, vegetation and topography play an essential role as factors of pedogenesis. In fact, after an annual cycle of processes, additions and losses mentioned in the above equation, minute changes are produced in the 105
soil (.S), often imperceptible. But when added over a long period of hundreds or thousands of years, they lead to significant modifications in the soil and in its features and its evolution. Exactly these imperceptible changes produced by the yearly pedorhythms, different at various depths in the soil, represent the essential mechanism of soil formation and evolution during a long period of time. The above presented relation develops the fundamental equation of soil forming factors, known as Jennys equation (1941), with the aspects involved in the formation and evolution of the soil and of the soil cover. This new relation can be named fundamental equation1 of soil genesis by analogy; it is based on the sum (mathematical addition) of the annual balances of yearly pedogenetic processes (pedorhythms) and of the other changes. The two equations supplement themselves reciprocally. Figure 1 illustrates the relations among the terms of the above equation. Its attentive examination may better clarify the significance of each term; in the figure, the place of the pedogenetic factors in this model (ensemble) is also shown, these factors controlling, in fact, the soil processes. The parameters of the balances of all processes which lead to soils (and soil-covers) formation have different values during the various stages of soil development. In the first stage of formation, from the start of the pedogenesis, the changes (.S) are very minute and become somewhat noticeable in the second stage of soil development and then practically annihilated (.S 0) in the climax stage of evolution. In this last stage, the soil processes balance is equilibrated, but a flux of substances and energy must circulate through the soil system, in order to keep the soil alive in this steady state. TOPOGRAPHY AS AN IMPORTANT FACTOR OF SOIL DYNAMICS The processes of soil formation on level (drained) lands are generally well known; they are influenced especially by climate and vegetation conditions and lead to the formation of the most part of the soil types. But also the land topography influences the soil genesis, deter-
Solar e ner gy
C limate Ve getation Factors (env ironm ental cond itions)
Topo grap hy Ge ologic al an d geo mor ph ic processes of transport, sorting, sedim enta tion, etc Ge ological an d ge omor ph ic proce sses of disintegrating, wea thering, re sidual acc umulation, e rosion, land slides, te ctonic events, volca nic a ctivitie s, etc .
P Par en t m aterial
Initial fund
I Inp ut (add iti ons) Se dime nt (alluvial, colluvial, fluvia l, volc anic , etc ), organic ma tte r, wa ter, sal ts from ground wa ter o r rain or irrigation w ater ; subjac ent rock, fertilizers and ma nure , etc. M an
T Syn th esis of li ving organic ma tte r and de composition of dea d organic matter (nutrie nts cyc ling a nd their se lec tive acc umulation). Tran sfor mation s: we athe ring-synthe sis, m inera liz ation-humification, oxida tionre duc tio n, e tc. Translocations : m igration and a ccu mulation of salts, c lay, o rga nic matter, oxides, etc . T urbation: bio, hydro a nd cryoturba tion, e tc. -----------------------O Or gan ization: aggregation a nd structure formation, segrega tion a nd conce ntration form atio n, excha nge of substance s a nd energy betwe en soil a nd plant and envi ronment , horizon forma tion, e tc. - - - -- - - - - - -- -- - -- -- - - -S Balan ce of changes due to annual cycles of a ll proc esse s rhythmic ally carr ied on.
E Ou tp ut (l osses) S oil mate rial (by w ater erosion or w ind defl ation), w ate r, organic matter, soluble c ompounds by leac hing, yie lds, etc.
P edog enetic proc esse s and ge ologic o -ge om orphic proc esse s Sy stemic organizat ion (horizontally and vertically)
G ravity
t (time an d sp ace )
S
So il (w ith its propertie s) and soil c ove r (with its geographic al asse mblage)
S = f t t==0 ( P , I , E , T , O )
This equation should be taken as a symbolic expression of a functional relationship.
Figure 1. General scheme of soil (and soil cover) formation, as issue of the various balances of cyclic pedogenetic and geologico-geomorphic processes depending on different environmental conditions (soil cover formation needs a long time and evolves by the continuous minute changes of the parent material and then the soil ()S) as a consequence of the cyclic environment and soil dynamics expressed in annual cycles of all processes rhythmically carried on).
106
107
Table 1 Pedogenesis kinds and types of topography

Category of pedogenesis depending on the ratio between pedogenetic and geomorphic processes Soil formation interferes with material sedimentation in Sedintegrating slow rhythm so that pedogenesis this material can be integr ated in the soil. The soils are in general profound and well developed. Sedimentocumulisating pedogenesis (Pedogenesis >> sedimentation) A slow-moderate accumulation of soil material from the Solicumulating (higher) surrounding pedogenesis area takes place, determining the thickening of the upper soil horizon.
Table 1 (continuare)
Stable lands with profound soils - level (tabular) lands with polygenetic soils (formed by accretion)
Aspects Class of concerning the soil pedogenesis cover
Types of land topography
Orthic or modal Soil formation not pedogenesis influenced by Net prevalent geomorphic pedogenesis processes. Soil cover with developed (Pedogenesis soils according to >>> ) their environmental conditions. Denudativocompensative pedogenesis: Denudativo- strong, rejuvenating moderate or pedogenesis low (Pedogenesis compensative >> denudation) Soil formation interferes with soils denudation on inclined land forms or areas with sandy soils (dunes) (Cambisols, Lithosols, Regosols, Psammosols, sometimes eroded phases).
Relatively stable level lands with mature soils (climax stage) of plains, tablelands, etc. - level land with monogenetic soils - level land with polygenetic soils Inclined lands with (monogenetic) soils continuously refreshed (regenerated) at the expense of the parent material. Old soils are not preserved. - sloping lands (upper slopes) - dune lands
Depressionary lands or lands situated at toeslope with cumulic soils or even Cumulisols - depressionary areas - lower slopes
A slow-moderate Areas of transition accumulation of non- (contact) from a str ong soil material from the slope to a gentle slope, (higher) surrounding with colluvial soils or Sedicolluvial area, determining the Colluvisols, or areas and sedialluvial soil covering with a liable to inundation pedogenesis thin layer of colluvial covered with alluvial soils or alluvial material - lower slopes - floodplains and divagation areas Sedientic pedogenesis due to net prevalent sedimentation (Pedogenesis <<< sedimentation) Sedimentation in very accentuated rhythm so that soil forming process doesnt have enough Counteracted time to materialize its pedogenesis action. It is the case of blown sand dunes, recent coastline deposits, recent fluvial deposits, etc. Unstable lands with active sedimentation relatively continuous - active floodplains (and alluvial fans) - mobile dune lands - littoral (coastline) cordons
DenudativoSoil formation does Unstable lands strongly uncompensated not keep pace with affected by erosion (often pedogenesis soil erosion, in accentuated by man). Denuentic general on arable Eroded territories pedogenesis sloping lands or sand (degraded) due to net dunes. Sometimes - steep lands prevalent the rock appears at - distorted lands (land slides, earth falls, mud denudation the surface. The (Pedogenesis excessively eroded flows) - dune lands <<< denudation) soils are named Erodosols in the Romanian soil taxonomy.
108
109
Table 1 (continuare)
Peataccumulative pedogenesis by biological accretion Continuous accumulation of organic residues transformed little by little in peaty soils and peat Areas with wet lands (marshy lands, boggy lands) - peat lowland (low moor) - peat highland (high moor)
Subhydric pedogenesis (Pedogenesis >>> in conditions of lasting excess of water)
Underwater pedogenesis
Specific pedogenesis Lakes, areas with shallow in anaerobic water conditions; limnosol formation (dy, gyttja, sapropel) Territories with actual soils and fossil soils buried under sediments of: - loess (loessic plains terraces, tablelands) - proluvial deposits (glacises) - fluvial deposits (floodplains)
Periods of prevailing Periodically pedogenesis fluctuating alternates with (during a long periods of prevailing time) sedimentation in pedogenesis Sedialternating time, resulting in (Pedogenesis pedogenesis vertical sequences of >> soils separated by sedimentation sediments (loess alternating with fossil soils Pedogenesis << sequences, for sedimentation) example) Suddenly interrupted Resumed pedogenesis pedogenesis in the new due to relief changes and/or environmental rock conditions displacement Soil formation is started again according to the new parent material and pedogenetic factors and processes
surface, depending on its inclination, aspect (to N, S, E or W) and altitude, the topography (relief) affects the soils temperature. These reasons justify a presentation of the main categories of soil genesis correlated with conditions of topography (and implicitly of denudation, sedimentation or ponds, swamps and lakes formation). Indeed, some categories and classes of pedogenesis can be distinguished depending on the ratio between pedogenetic processes (pedogenesis) and geomorphic processes (reliefogenesis) in different conditions of land forms (of topography) (table 1). The categories of pedogenesis are separated depending on the predominance of pedogenetic processes or reliefogenetic (geomorphic) processes and on the conditions of pedogenesis development; the classes of pedogenesis detail these aspects (see table 1). In the table, some explanations are also mentioned with regards to the processes from the soil cover and the land forms (topography) with which these kinds of pedogenesis correlate and which complete the information about classes of pedogenesis. CONCLUDING REMARKS The equation of soil genesis as an expression of a dynamic processual model is based on the idea that the soil has developed through the change of an initial parent material , which is, in most cases, like the present material from horizon C, and it continues to develop as an open system with additions, losses and inner transformation and translocations and soil material organization, in time, by cyclic pedogenetic and geomorphic processes, in close correlation with the environmental factors (pedogenetic factors). The additions and losses (input and output) are caused by pedogenetic processes and in a great extent in some cases, also caused by the associated processes, particularly denudation or sedimentation processes (geomorphic processes). The transformation and translocation processes within the soil are caused especially by the pedogenetic processes, that are a sum of various reactions, phenomena or substance movements occurring simultaneously or successively, giving rise to soil components, morphological features and other soil properties. All these processes (pedogenetic or associated, particularly reliefogenetic) are controlled by the environmental conditions or pedogenetic factors (influenced or not by man) and they develop cyclically determining yearly some changes, whose balance is reflected in 111
Lands covered with materials on which new soils form - land covered with volcanic deposits - lands with new rocks that have emerged to the surface
mining indirectly the pedogenetic processes by alteration of climate and vegetation cover, and directly either by denudation or sedimentation processes or by distribution, leaching and washing of dissolved substances favoured by the land (relief) forms (contributing essentially to the size of the terms I and E from the equation of soil genesis). In addition, the topography influences strongly the soil moisture and hydric conditions of different sites by surface and subsurface water flow, so that conditions of high excess of water and anaerobic medium could be achieved in lowland areas. Also, due to different solar radiation levels on the land 110
the soil and in the soil cover (and, of course, in their properties). The balance of the annual changes, determined by the rhythmic processes, are minute, but on the long term they change the soils state. This long-term addition of the small infinites represents the mechanism of the formation and evolution of the soil. The cumulative effect in soil could reach a threshold that may cause new processes and new soil properties, in a new evolution period, as a rule associated with new environmental conditions. Also, the catastrophic geological events can produce an interruption of the soils formation. The proposed equation and scheme from fig. 1 places the parent material in the adequate position in the soil system, because the parent material is the substratum which is subjected to the action of natural conditions, rather than a factor of soil formation. This equation also explains, very clearly, the differences regarding the soil formation process of the soils formed in parent material having initially different nature and levels of amount of substances (for examples, soils developed from acid rocks against basic rocks, or from sand sediments against clay sediments, etc). The model of the discussed equation attracts attention to both the specific site and land surface, all in the context of the environmental conditions and, consequently, it answers better the problems of modeling. The equations form is suited for a more adequate quantitative approach of soil genesis, not only concerning the substances and properties, but also concerning the energy, which is very important in soil dynamics. The topography is a pedogenetic factor to which it is necessary to pay more attention because it influences very much the additions and losses to/from the soil (important parameters of the above equation), determining different types of soil genesis. There is a close correlation between topography and soil formation processes (table 1), well expressed at a regional and local level. Of course, a development of the investigations for a more accurate definition of parameters involved in pedogenesis is not only advisable, but also requesite. The research in complex team could be very efficient for an adequate description of the interaction between the soil cover and its environment, as well as for a better understanding of the quantitative relations among hydraulic, geomorphic and pedogenetic processes. 112
BIBLIOGRAFIE
1. Arnold, R.W., 1983, Concept of soil and pedology. Development in Soil Science , vol. 11A, Elsevier, Amsterdam. 2. Arnold, R.W., Szabolcs I., Tagulilan, V.O. (ed), 1990, Global Soil Change , International Institute for Applied Systems Analysis, Laxenbury, Austria. 3. Bunting T. Brian, 1965, The Geography of Soils , London. 4. Buol, S.W., Hole, F.D., McCraken, R.J., 1980, Soil Genesis and Classification , ed. II, The Jowa State Univ. Press. Ames. 5. Buol, S.W., 1992, Pedogenetic geomorphic concept for modeling , in Proc. First Soil Gen. Mod. Conf., USDA-SCS, Nat. Soil Survey Center, Lincoln, NE, 11-13. 6. Dijkerman, J.C., 1974, Pedology as a science: the role of data, models and theories in the study of the natural soil systems , Geoderma, 11, Amsterdam. 7. Erhart E., 1956, La genese de sols en tant que phenomene geologique , Masson, Paris. 8. Florea N., 1983, Unele considera&ii asupra conceptului de sol , $tiin 'a solului, nr. 4, pag. 3-14. 9. Florea N., 1985, Conceptul de evolu &ie a solului #i nveli# ului de sol , $tiin 'a solului, nr. 1, pag. 10-31. 10. Florea, N., 1985, Considerations about the soil evolution at the earth surface, Rev. Roumaine de Geol. Geoph. Geog., tom 29, Edit. Acad. Rom., pag. 3-12. 11. Florea N., 1994, Pedoritmurile, indicator al dinamicii solurilor, Public. SNRSS, vol. 28C, Bucure *ti, pag. 1-9. 12. Florea N., 1996, The annual pedorhythms The essential link in the process of soil formation and evolution, R.R. Geogr., tome 40, Edit. Acad. Rom., Bucure *ti, pag. 103-111. 13. Florea N., Mihalache M., 2005, Evolu&ia solurilor n timp #i spa&iu n cmpiile periglaciare loessice n pleistocenul superior, Public. SNRSS 34B (2003), vol 2, Bucure *ti, pag. 333-346. 14. Florea N., Ilie L., R(ducu Daniela, 2005, Morfologia #i geneza solului, partea I, Fac. De Agricultur(, Bucure ti, 276 pp. 15. Foth, H.D., 1990, Fundamentals of soil science, John Wiley and Sons, NewYork. 16. Fridland, V.M., 1972, Struktura pocivenovo pokrova , Izd. Msli, Moscova, 424 pp. 17. Fyfe, S.W. 1994, The Role of Earth Science in Society, Nature and Resources, vol. 30, nr. 3.6.4. 18. Gerasimov, I.P., 1960, Metamorfoz pociv, evoluia tipov pocivoobrazovania , Pocivovedenie, 7. 19. Hoosbeck, Marcel R., 1994, Pedodynamics: An approach to study and quantify soil forming processes , Transaction, 15 th World Congr. Soil Science, Acapulco, Mexico, vol. 6A, pag. 164-178. 20. Huggett, R.J., 1975, Soil landscape systems: a model of soil genesis , Geoderma, 13, pag. 1-22.
113
$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII 21. Ibanez, J.J., Boixadera J., 2002, The search for a new Paradigm in Pedology, in Soil Classif., 2001, ESR Res. Report, no.7, Erika Micheli (ed), pag. 43-110. 22. Jenny-Hans, 1941, Factors of soil formation, McCraw-Hill Book Company Inc., New York and London, 281 pp. 23. Johnson, D.I., Watson-Stegner D., 1987, Evolutional model of pedogenesis , Soil Science, 143, 5. 24. Kovda, V.A, Rozanov, B.G., 1988, Pocivovedenie , vol. I *i II, Ed. Vs*aia $cola, Moscova, 368 pp, 400 pp. 25. Monnier G., 1966, Le concept de sol et son evolution , Science du sol 1, Versailles. 26. Munteanu I., Florea N., Parichi M., 1997, Considera &ii privind evolu &ia nveli#ului de sol din Cmpia Romn n Cuaternar, Public. SNRSS, vol. 29D, Bucureti, pag. 13-25. 27. Munteanu I., 2002, Geofluctuations and pedofluctuations , in Proceedings Intern. Conf. Soils Under Global Changes, Constana, Romnia, 3-6 Sept. 2002, vol. I, pag. 233-240. 28. Munteanu I., 2008, Determinism and causality in soil genesis, $tiin'a solului XLII, 1, Bucure *ti, pag. 94-107. 29. Murgoci G., 1924, Considerations concerning the classification and nomenclature of soils , Comit Intern de Pedologie, IV-e COmm. Nr. 18, Helsingfors. 30. Rode, A.A., 1955, Pocivovedenie , Moskva Leningrad. 31. Shelling J., 1970, Soil genesis, soil classification and soil survey, Geoderma, pag. 165-193, Amsterdam. 32. Schlichting E., 1986, Diagnostic Properties, Horizons, Soils and Landscapes, n Zeitschrift fr Pflanzenernhrung und Bodenkunde, Band 149, Heft 4, pag. 412-499. 33. Simonson, Roy W., 1959, Outline of a generalized theory of Soil Genesis , Soil Sc. Soc. Amer. Proc., 23, pag. 152-156. 34. Simonson, Roy W., 1978, A multiple process model of soil genesis, n Quaternary Soils, edited by W.C. Mahoney. 35. Smeck, E.N., Runge, E.C.A., Mackintosh, E.E., 1983, Dynamics and Genetic Modeling of Soil Systems , n Pedogenesis and Taxonomy I, Development in Soil Science, vol. 11A, Elsevier, Amsterdam. 36. Spirescu M., 1965, Eroziune, sedimentare #i pedogenez , $tiin'a Solului, vol. 3, nr. 3. 37. Stasiev Gr., 2006, Analiza filozofico-conceptual a pedologiei ca # tiin & fundamental biosferologic , Chi*in (u, 310 pp. 38. Yaalon, Dan H., 1971, Soil forming processes in time and spaces , n Paleopedology (ed. Dan H. Yaalon), Israel University Press, Jerusalem, pag. 29-39. 39. Yaalon, Dan H., 1983, Climate, time and soil development, n Pedogenesis and Soil Taxonomy I, Developments in Soil Science, 11A, Elsevier, Amsterdam.
ANIVERS$RI
Renumitul pedolog Acad. ANDREI URSU, la 80 de ani

Crea'ia * tiin'ific ( a marilor cercet(tori este o manifestare a unei mentalit('i, a felului lor de a fi, a atitudinii fa'( de natur(, oameni * i via'(. Pe astfel de cercet( tori i cuno* ti dup( stilul lor de gndire, dup( o anumit( lumin( l (untric(, ce se revars( n lucr(rile lor * tiin'ifice. Sub acest aspect, Academicianul Andrei Ursu este o personalitate deosebit(, un cercet(tor cu multiple aptitudini *tiin'ifice, manifestndu-se ca pedolog, geograf * i ecolog. Este doctor n geografie, doctor habilitat n biologie, profesor universitar, membru titular al Academiei de $ tiin'e a Moldovei, membru de onoare al Academiei de $tiin'e Agricole * i Silvice din Romnia, Om Emerit al Republicii Moldova, laureat al Premiului de Stat etc. S-a n(scut la 20 decembrie 1929 n or. Str(* eni, jude'ul L(pu* na. Dup( absolvirea $ colii medii (liceu) nr. 4 din Chi * in(u (1948) este nmatriculat la Facultatea Curativ ( a Institutului de Stat de Medicin ( din Chi * in (u. Dup( 2 luni de studii la sus-numita institu'ie, se duce * i-i m(rturise*te pasiunea sa prorectorului Universit('ii de Stat din Moldova, academicianului N. Dimo cerndu-i totodat( sfatul. ntemeietorul pedologiei n Republica Moldova, fondatorul Catedrei de Pedologie N. Dimo se g(sea n c(utarea unor talente autohtone * i i recomand( studentului $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 115-122 115
114
s ( se transfere, pentru a-* i continua studiile, la Facultatea de GeologiePedologie (actualmente Biologie * i Pedologie) a Universit('ii. Acest episod s-a dovedit a fi de cotitur( n via'a viitorului academician. Studentul A. Ursu ascult( cu o receptivitate deosebit( prelegerile ilu* trilor pedologi * i profesori N. Dimo * i I. Krupenikov. Sub conducerea lui N. Dimo, n anii studen'iei, el efectueaz( primele investiga'ii la Catedra de Pedologie, acestea g(sindu-*i reflectarea n teza de licen'( Solurile din raioanele administrative Cahul * i Vulc (ne* ti. Acad. N. Dimo concomitent era director al Institutului de Cercet(ri $tiin'ifice n Domeniul Pedologiei *i Agrochimiei, care din 1959 i * i poart( numele, ca fondator. Dup( absolvirea Universit('ii, A. Ursu este ncadrat de c (tre N. Dimo n aceast( institu'ie de cercetare, unde a activat 33 de ani, dintre care 17 n func'ie de vicedirector, iar n urm(torii 4 ani ca director al Institutului * i ca director general al Asocia'iei $tiin'ifice de Produc'ie (A $ P) Fertilitate, creat( n cadrul acestui institut. Tn(rul specialist se ncadreaz( cu elan n multiple cercet(ri ale solurilor. Leg(tura sa continu( cu produc 'ia se trage nc ( din acea perioad(. El particip( activ la generalizarea h(r'ilor de soluri ale unor gospod(rii agricole, ntocmite de pedologii de la Institutul de Proiect (ri *i de Organizare a Teritoriului, elaboreaz( h(r'i de soluri pentru un * ir de foste raioane administrative, acestea fiind nso'ite de schi'e pedologice * tiin'ific aprofundate. E de men'ionat faptul c ( asemenea materiale au constituit, de facto, piatra de temelie a studierii nveli * ului de sol al Republicii Moldova. n baza lor, ulterior au fost stabilite legit('ile pedogeografice ale acestei frumoase regiuni naturale. n acea perioad( de crea'ie timpurie A. Ursu ncepe studierea etaj (rii solurilor n Republica Moldova. n 1964 sus 'ine teza de doctor n geografie la Institutul de Geografie al Academiei de $ tiin'e din fosta U.R.S.S. n anii 60, sub egida Universit('ii de Stat M. Lomonosov din Moscova, se desf(*oar( cercet(rii n domeniul raion(rii pedo-geografice. Tn(rul savant A. Ursu se ncadreaz( * i n aceast( ac 'iune de nivel unional. Autorul trece n mod firesc de la probleme generale la cele specifice arealului nostru. El elaboreaz( o metod( original( * i efectueaz( raionarea pedo-ecologic ( a teritoriului Republicii Moldova. n baza acestor investiga'ii multianuale, el * i sus'ine n 1979, la Universitatea M. Lomonosov din Moscova, teza de doctor habilitat n biologie. n 1980 public ( monografia Microraionarea pedoecologic ( a Moldovei, care, n viziunea mai multor savan'i *i pedologi-practicieni, este 116
una din capodoperele principale ale academicianului A. Ursu. Ea a devenit o carte de c (p(ti nu numai pentru pedologi, ci * i pentru geografi, ecologi, biologi, agronomi * i al 'i speciali * ti din domeniile nrudite. Autorul ei a fost distins de Academia Unional( de $ tiin'e Agricole cu premiul V. Viliams. n aceast( lucrare din domeniul land*aftologiei autorul a biologizat geografia, dndu-i un aspect ecologic detaliat. Este bine cunoscut conceptul dokuceaevist c( solul reprezint( oglinda land*aftului. n opinia ilustrului pedolog romn N. Cernescu, harta de soluri este instrumentul perfect de raionare fizicogeografic (. A. Ursu stabile* te n cadrul a 14 raioane pedologice 80 de microraioane fizicogeografice specifice, care se deosebesc prin condi'iile lor pedoecologice. n fiecare din ele sunt descrise * i caracterizate detaliat particularit ('ile climei, relieful, rocile, vegeta'ia, agricultura. n baza acestor parametri se evalueaz( condi 'iile pedoecologice ale agriculturii, la folosirea ra'ional ( a solurilor * i la protec 'ia lor. Pedologii cunosc foarte bine *i utilizeaz( frecvent *i alte monografii ale academicianului A. Ursu: Raionarea agropedologic ( a Moldovei (1965, n colaborare), Condi 'iile naturale * i geografia solurilor Moldovei (1977), Protec 'ia solurilor n condi 'iile intensific (rii agriculturii (1988, coautor), Atlasul solurilor din Moldova (1988, coautor). Este autor * i coautor a diverse ndrum(ri practice, destinate institutelor de proiect(ri * i produc 'iei agricole. Pe parcursul mai multor ani A. Ursu efectueaz( cercet(ri n scopul stabilirii pretabilit('ii solurilor pentru culturile pomiviticole n baza c (rora au fost elaborate ndrum(ri metodice speciale, el fiind membru al colegiului de redac 'ie al revistei Pomicultura * i viticultura. Sub conducerea * tiin'ific ( a lui A. Ursu Institutul N. Dimo a desf (* urat cercet(ri aprofundate * i complexe n domeniul genezei, cartografiei, fizicii, chimiei, microbiologiei, eroziunii * i amelior(rii solurilor. Sub conducerea sa nemijlocit(, rezultatele acestor investiga'ii multianuale au fost generalizate * i sistematizate n monografia Solurile Moldovei, care a ap(rut n trei volume (1984-1986). Aceste volume reprezint(, de fapt, o enciclopedie pedologic ( unic (, n egal ( m(sur( necesar( speciali *tilor, dar * i celor din produc 'ie * i studen'ilor. Editarea acestor opere a fost *i r(mne un eveniment de importan'( major( n *tiin'a solului din Republica Moldova *i nu numai. Ele sunt pentru a ne exprima alegoric, oglinda solurilor Moldovei. n anii urm(tori este coautor al monografiilor Conservarea solurilor n condi 'iile 117
agriculturii intensive (1996). Degradarea solurilor * i de* ertificarea (2000). Public ( de asemenea, ca singur autor, P(mntul, principala bog('ie natural ( a Moldovei (2000), Evolu'ia nomenclatorului * i problema clasific (rii solurilor n pedologia contemporan( (1998), Clasificarea solurilor Republicii Moldova (ed. I 1999, ed. a 2-a 2001). n ultimii ani A. Ursu este preocupat de perfec'ionarea metodelor de cartare a solurilor, de evaluarea agroecologic( a solurilor. El a ini 'iat studierea ampl ( a solurilor tehnogentransformate * i a c ( ilor de ameliorare a acestora. Recent, experimentatul savant a elaborat clasificarea modern( a solurilor din Republica Moldova, care 'ine cont de realiz(rile actuale ale pedologiei *i ale altor *tiin'e conexe. Profesorul A. Ursu a 'inut cursuri *i prelegeri n diverse universit('i, a condus teze de licen'(. n prezent academicianul A. Ursu este preocupat n continuare de problemele genezei solurilor, de informatizarea sistemului de caracterizare a solurilor, de cercetarea * i evaluarea st(rii actuale a nveli *ului de soluri n corelare cu problemele ecologice * i de protec'ie a mediului. A descris pentru prima dat( n 'ar( vulcanii noroio*i. Savantul A. Ursu s-a manifestat ca un capabil organizator al * tiin'ei, ca vicedirector * i director al Institutului de Pedologie * i Agrochimie Nicolae Dimo, director general al A$ P Fertilitate. Aceste capacit('i au fost realizate pe parcursul a 14 ani, avnd func 'iile de Membru al Prezidiului a A.$ .R.M. * i academician-coordonator al Sec 'iei de $ tiin'e Biologice, Chimice * i Agricole (1986-2000), redactor-* ef al Buletinului Analele Academiei de *tiin'e a Republicii Moldova, Seria de $ tiin'e Biologice * i Chimice. A. Ursu a ndeplinit * i activitate ob* teasc (, fiind membru al Consiliului Coordonator al Sec'iei de Biochimie, Biofizic ( *i Chimie a Compu*ilor Fiziologici Activi a Academiei de $tiin'e a fostei URSS, al Sectorului de Agropedologie de pe lng( Sec 'ia de Agricultur( * i Chimizare a Academiei Unionale de $ tiin'e Agricole. Timp de 15 ani a fost membru al Consiliului Societ('ii Unionale a Pedologilor din fosta U.R.S.S., actualmente este membru de Onoare al Societ('ii Na'ionale Romne pentru $ tiin'a Solului, Societ('ilor pedologilor din Rusia * i Ucraina. Este pre*edinte al diferitor consilii republicane tehnico-* tiin'ifice; este membru a mai multor consilii specializate pentru conferirea titlurilor * tiin'ifice. Domnul academician A. Ursu propag( n mass-media realiz(rile *tiin'ifice din domeniul ecologiei, protec'iei naturii, folosirii ra'ionale a resurselor funciare. 118
A. Ursu a fondat * i amenajat n incinta Institutului N. Dimo un Muzeu pedologic (care cred, cu timpul i va purta numele), unde sunt prezentate toate tipurile *i subtipurile predominante de soluri, n form( de monoli 'i prepara'i de autor printr-o metod( original (, brevetat(. A organizat Laboratorul de Geografie * i Evolu'ia Solurilor n cadrul Institutului de Geografie al Academiei (1990). A fost conduc (tor * tiin'ific la * ase doctoranzi * i al mai multor lucr(ri de licen'(, consultant al unei teze de doctor habilitat. A publicat 11 monografii, 6 h(r'i pedologice, peste 20 de bro* uri * i pliante, circa 20 de materiale instructive * i didactice, 530 de lucr(ri * tiin'ifice. Mai cu seam( a crescut num(rul publica'iilor dup( ce autorul s-a concentrat totalmente asupra propriilor investiga'ii * tiin'ifice. n ultimii 8 ani el a publicat 200 lucr(ri * tiin'ifice, printre care monografiile Raioanele pedogeografice * i particularit('ile regionale de utilizare * i protejare a solurilor, Solurile Moldovei. Este de la sine n'eles c ( nu putem cuprinde n cteva pagini de revist( ntreaga complexitate a acestei activit('i, nu doar excep'ionale din punctul de vedere al realiz(rii, ci * i extrem de necesare la aceast( r(scruce de milenii, att de critic( pentru *tiin'a din Republica Moldova n condi 'iile actuale de criz( economic ( mondial(. Este om de rar( cultur(, cump(tat la caracter, posed( o fenomenal( memorie, recit( cu patos o mul 'ime de poezii (multe dintre ele, b(nuiesc sunt proprii), inclusiv din repertoriul marelui actor romn Constantin T(nase; este un bun cunosc (tor al folclorului romn. A. Ursu a contribuit mult la stabilirea colabor(rii n * tiin'a solului dintre Republica Moldova * i Romnia. Primul contact direct cu pedologii din Romnia s-a produs n 1963. Academicianul N. Cernescu, pe atunci Pre* edintele Societ('ii Interna'ionale de * tiin'a Solului, inten'iona ca o excursie, organizat( n cadrul celui de al VIII-lea Congres al acestei Societ('i care a avut loc la Bucure* ti, n 1964, s ( cuprind( * i Republica Moldova. Cu acest scop el a plecat la Moscova * i a ob'inut o astfel de promisiune. n mai 1963, N. Cernescu, nso'it de tn(rul inginer N. Florea, venind de la Moscova, au sosit la Chi* in(u. n decurs de 10 zile, pe atunci tn(rul pedolog A. Ursu, i-a condus pe domnii N. Cernescu * i N. Florea * i le-a prezentat profilele celor mai reprezentative soluri din Republica Moldova. Despre acest eveniment A. Ursu * i aminte* te n publica'ia O istorioar( pedologic ( ($ tiin'a Solului, 1999). Au urmat directe contacte cu Gr. Obrejanu la Minsk (Belorusia), cu L. Gu*tiuc * i D. Teaci la Alma-Ata (Kazahstan), apoi o vizit( la Bucure* ti * i o excursia 119
prin 'ar(, nso'it de acad. Mo'oc. n anii 1979 - 1984 s-a f(cut schimb de colaboratori ntre institutele de pedologie din Romnia *i Moldova. ncepnd cu anul 1991, A. Ursu n mod tradi 'ional particip( cu referate * tiin'ifice la simpozionul Factori * i procese pedogenetice n zona temperat(, ini 'iat de regretatul profesor Gh. Lupa* cu din Ia* i. Lucr(rile simpozionului se public ( n revista cu aceea*i denumire, A. Ursu fiind membru al colegiului de redac 'ie. Cu prilejul anivers (rii a 80 de ani, i dorim academicianului Andrei Ursu mult( s (n(tate, noi realiz(ri * tiin'ifice * i s ( r(mn( n continuare activ, a*a cum l cunoa* tem noi, colegii * i prietenii. Gr. Stasiev
Profesorul emerit dr. NICOLAE BARBU la 85 de ani

Cele mai sincere * i respectuoase ur(ri de via'( lung( * i s(n(tate deplin( din partea pedologilor romni de pretutindeni * i din partea Societ('ii Na'ionale Romne pentru $ tiin'a Solului, ca * i a redac 'iei revistei $tiin'a Solului, care l pre'uiesc n mod deosebit * i l asigur( de ntreaga lor admira'ie pentru inestimabilele realiz(ri ca ilustru profesor * i des (vr* it cercet(tor, dar *i ca f (uritor al * colii de pedologi ie*eni. De la aniversarea de 80 de ani (2004) cnd o prezentare a bogatei * i variatei sale activit('i a fost expus ( n paginile revistei noastre, profesorul Nicolae Barbu a mbog('it literatura '(rii, printre altele, cu o excelent( * i captivant( relatare autobiografic ( a ntregii sale vie'i cu nea* teptate conjuncturi, care l consacr( * i ca pe un talentat scriitor, pe lng( cea de erudit n domeniul geografiei *i * tiin'ei solului. Suntem mndri c ( avem o astfel de personalitate * tiin'ific ( * i scriitoriceasc ( dublat( de o nalt( 'inut( etic (, riguroas( *i sobr(, dar nobil (, constituind un model pentru noile genera'ii. La Mul'i Ani! Societatea Na#ional$ Romn$ pentru ' tiin#a Solului
120
121
Dr., d.h.c. IOAN MUNTEANU la 80 de ani

Bine cunoscutul nostru coleg dr. Ioan Munteanu, pasionat cercet( tor * i cuget(tor n * tiin'a solului, a mplinit de curnd frumoasa vrst( de 80 de ani n plin( activitate. Cu acest s(rb(toresc prilej Societatea Na'ional ( Romn( pentru $ tiin'a Solului *i Redac'ia revistei $tiin'a Solului, n numele tuturor pedologilor, i ureaz( mult( s (n(tate * i nc( numero* i ani de activitate creatoare. De la s (rb(torirea mplinirii vrstei de 75 de ani, cnd revista $ tiin' a Solului i-a consacrat un num(r special cu ocazia decern(rii titlului de doctor honoris causa la USAMV a Banatului din Timi* oara, domnul dr. Ioan Munteanu, membru titular al Academiei de $tiin'e Agricole *i Silvice, preocupat de probleme de cunoa*tere, ne-a oferit printre alte lucr(ri obi * nuite lucr(ri speciale cu caracter filosofic despre unele aspecte epistemologice, de determinism * i de cauzalitate aplicate la * tiin'a solului, primite cu mult interes. Foarte pu'ini pedologi au capacitatea de a aborda astfel de aspecte. i dorim sincer s ( fie ct mai prezent n continuare n mijlocul colectivului de pedologi cu sfaturi, idei, sugestii *i s( continue cu succes activitatea editorial (. La Mul'i Ani! Societatea Na#ional$ Romn$ pentru ' tiin#a Solului
EVENIMENTE
edin)a plenar * a Re)elei Biroului European de Soluri (ESBN) Gdll, 14-15 septembrie 2009 Conferin)a Bridging the Centuries: 1909-2009 Budapesta, 16-17 septembrie 2009
n perioada 14 - 17 septembrie 2009, s-a desf (* urat la Budapesta, Ungaria, $ edin'a Plenar( a Re'elei Biroului European de Soluri (ESBN). ntlnirea a avut drept obiectiv prezentarea, analiza * i discutarea activit('ii Grupurilor de Lucru (WG) care fac parte din Re'eaua Biroului European de Soluri, precum * i a altor probleme cum ar fi: aplicarea directivei nitra'ilor, directivei biocombustibililor, schimb(rile climatice * i consecin'ele acestora. Plenara ESBN a avut loc la Universitatea Szent Istvan, Gdll, Ungaria, n zilele de 14 * i 15 septembrie 2009. ntlnirea a fost mp(r'it( n dou( sec 'iuni: Prima sec'iune (diminea'a zilei de 14 septembrie) a inclus ceremonia de deschidere, un tur de prezentare a fiec(rui participant, raportul Comitetului de Conducere * i alegerea noilor membri. A doua sec 'iune (dup(-amiaza zilei de 14 septembrie *i ziua de 15 septembrie) a fost consacrat( Activit('ilor JRC *i Rapoartelor Grupurilor de Lucru. Raportului Comitetului de Conducere a fost prezentat de c (tre domnul Arnold Arnoldussen, cu precizarea ntlnirilor care au avut loc n perioada 2008 2009: - n perioada 17 - 19 noiembrie 2008, a avut loc la Paris, Fran'a, $ edin'a Plenar( 2008 a Re'elei Biroului European de Soluri (ESBN); $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 123-128 123
122
- n perioada 27 - 28 ianuarie 2009, ISPRA, Italia, Adunarea general ( a GENESI-DR; - n perioada 28 - 29 mai 2009, ISPRA, Italia, Technical meeting Preparation according to the EWG recommendations . Arnold Arnoldussen a precizat c( acum toate aceste ntlniri sunt dificile, deoarece accentul se pune pe informa'iile cu privire la ce se petrec n lume, n jurul nostru, precum * i motivele pentru o schimbare necesar(, care s ( se concentreze asupra adapt(rii modului de lucru, la accelerarea activit('ii grupurilor de lucru, precum *i la deciziile din cadrul ntlnirilor. Au avut loc discu'ii pe baza raportului, discu'ii la care au luat cuvntul Winfried Blum, Henrik Breuning-Madsen, Jose Rubio * i Franc Lobnic, care au precizat c ( temele alese pentru grupurile de lucru au atins problema solului, apei * i aerului, precum * i evaluarea poten'ialului solului ca rezervor pentru ap(. n cadrul alegerilor pentru noi membrii ai Comitetului de conducere a fost ales Ferdo Basic din Croa'ia. A doua sec 'iune a nceput cu prezentarea Activit$#ile privind solul n cadrul JRC (Joint Research Centre) n cursul anului 2009 i perspectivele n 2010, de c (tre Luca Montanarella, care a adus n discu'ie legisla'ia cadru privind protec 'ia * i folosirea durabil ( a solurilor, preciznd c ( nc ( din faza de implementare trebuie s ( se 'in( cont de: integrarea protec 'iei solului n formularea * i punerea n aplicare a politicilor na'ionale * i comunitare; cercet(rile sprijinite de programele comunitare * i na'ionale; sensibilizarea opiniei publice cu privire la necesitatea protec'iei solului. A precizat cele cinci obiective strategice de ac'iune, politicile de sprijin *i dou( scenarii privind Directiva solului: 1 - European Soil Data Centre (Centrul European de Date de Sol) ESDAC, este un sistem n cadrul Centrului European de Date de Sol pentru Mediu, decis de Grupul celor patru: DG ENV (cerin'e de date); ESTAT (EUROSTAT pentru de* euri * i resurse naturale IPP); JRC (sol * i p(dure) * i EEA (Schimb(ri climatice, ap(, aer, utilizarea terenului, biodiversitate). 2 - Metodele de dezvoltare * i de standardizare. 3 - Avansarea cercet(rilor * i dezvolt(rilor. 4 - Sprijinul direct al Serviciilor Comisiei, precum * i a institu'iilor Uniunii Europene (BIOSOIL, LUCAS Soil, EEA SoER 2010, EFSA IRIS, BIOFUEL.TP, IRENA etc.). 5 - Sistemul de Informa'ii Global al Solului (GLOSIS), prin extin124
derea Sistemului European de Informa'ii a Solului (EUSIS) Au fost prezentate politicile de sprijin la nceputul FP7, cele de acum (WP 2010) *i cele pn( la 2012. n leg(tur( cu cele dou( scenarii privind Directiva solului, Luca Montanarella a prezentat primul scenariu, cnd Directiva solului este adoptat( de c(tre Consiliu, prin extinderea n continuare a activit('ilor ESDAC * i sprijinul pentru Comisie * i statele membre pentru faza de punere n aplicare * i cel de al doilea scenariu pentru cazul n care Directiva solului este respins(. Raportul primului grupului de lucru (WG 1) ESDAC i INSPIRE a fost prezentat de Endre Dobos * i a adus n discu'ie directiva INSPIRE care a intrat n vigoare la 15 mai 2007. INSPIRE este o directiv (-cadru pus ( n aplicare n 27 de state membre, precum * i n unele '(ri EFTA. Directiva INSPIRE stabile*te normele generale pentru realizarea unei infrastructuri pentru informa' iile spa'iale n Europa, n sensul politicilor comunitare de mediu * i a politicilor sau activit('ilor care pot avea un impact asupra mediului. Componentele INSPIRE sunt: metadatele; interoperabilitatea seturilor de date spa'iale *i servicii; servicii de re'ea (descoperire, vizualizare, desc (rcare, apelare) puse la dispozi 'ie prin intermediul geo-portalului european; politica de date * i servicii de partajare; coordonarea * i m(surile pentru monitorizare * i raportare. INSPIRE a licitat pentru consor'iul ESDAC, iar primul pas f(cut a fost de analiza infrastructurii datelor de sol pentru mediu, precum * i unele obliga'ii cum ar fi: centralizarea cerin'elor de utilizare a solului, dezvoltarea de cazuri de utilizare. Pa* i importan'i de lucru realiza'i dup( ntlnirea de la Paris, din noiembrie 2008 au fost: prima versiune a caietului de sarcini la contract, a doua versiune care a fost prezentat( la ntlnirea de pe data de 17 martie 2009, la Ispra, a 3-a * i a 4-a versiune, precum * i finalizarea textului *i transferul lui la JRC. n continuare, WG 1 * i propune ca n cadrul ESDAC, care este considerat ca un nivel european a datelor de sol nod s ( identifice leg(tura ntre datele * i informa'iile primite de la furnizorii na'ionali, respectnd pe deplin principiile INSPIRE. Raportul grupului de lucru WG 4 Aprofundarea cuno tin #elor despre sol i educa#ia, a fost prezentat de Willy Towers. Sarcina WG 4 este de a dezvolta ct mai eficient structuri care s ( duc ( la cre* terea gradului de con* tientizare a problemelor solului 125
printr-o educa'ie mai bun( la toate nivelurile societ('ii, prin crearea de re'ele * i prin o mai bun( cooperare a cercet(torilor care lucreaz( n domeniul * tiin'elor solului * i n domenii conexe cu subiec 'ii, pentru a dezvolta consolidarea capacit('ilor * i masa critic ( necesar( pentru a oferi solu'ii, pentru a combate amenin'(rile solului *i de a proteja * i spori resursele de sol. n prezent problemele solului au o mai mic ( prioritate n * coli * i tocmai de aceea este nevoie de promovarea * tiin'elor solului n * coli * i universit('i. A mai fost adus ( n discu'ie * i problema stabilirii unui plan de ac'iune pentru dezvoltarea de m(suri/programe ini 'iative de mobilizare prin identificarea grupurilor 'int(, a educa'iei, a gradului de con*tientizare politic ( la nivel european * i a statelor membre * i grupuri publice interesate. Raportul grupului de lucru Biodiversitatea solului, a fost prezentat de Rachel Creamer, care a precizat rezultatele ntlnirilor din martie 2008 *i martie 2009. n cadrul acestui grup va fi realizat un Atlas de biodiversitate, care va fi publicat n anul 2011, atlas care va cuprinde no'iuni de baz(, r(spunsul la ntrebarea Ce este biodiversitatea?, func 'iile biodiversit('ii, evaluarea * i amenin'(rile biodiversit('ii, statutul biodiversit('ii solului n Europa. Arwyn Jones a prezentat Criteriile de sol pentru conceptul de terenuri degradate n directiva biocarburan#ilor. Directiva 2009/28/EC propune credite de carbon pentru cultivarea: - terenurilor puternic degradate (terenuri care, pentru o perioad( ndelungat( de timp, fie au fost n mod semnificativ salinizate sau prezint( n mod semnificativ un con'inut sc (zut de materie organic ( * i au fost puternic erodate). - terenurilor contaminate (terenuri care sunt improprii cultiv (rii plantelor pentru produse alimentare *i pentru hrana animalelor). Remedierea solurilor afectate de salinizare, eroziune * i de pierderea materiei organice, poate avea loc pe parcursul perioadei de vegeta'ie a culturilor destinate producerii de biocarburan'i. Remedierea terenurilor puternic contaminate ar trebui s ( se fac ( pn( la data de plantare a culturilor de biocarburan'i pentru a evita nivelurile ridicate de contaminare. Directiva specific ( faptul c ( aceste credite de carbon s ( se acorde n cazul n care biomasa este ob'inut( de pe terenuri degradate. Raportul celui de al doilea grup de lucru (WG 2) Harta Uniunii Europene la sc. 1:250.000 i baza de date a fost prezentat de Wolf 126
Ecklemann. Ultimul raport referitor la activitatea acestui grup de lucru a fost prezentat la Paris, n noiembrie 2008. Diferen'e tipice * i/sau majore ntmpinate n realizarea h(r'ii au fost: inexactit('i n traducerea din clasific (rile na'ionale ale solului n WRB; inexactit('i la adoptarea de la sc(rile na'ionale la scara 1:250.000 (este necesar ca prin toate mijloacele s( se coordoneze n mod continuu h(r'ile de sol pentru o armonizare pan-european(). WG 2 * i propune o procedur( structurat( pas cu pas, pentru ca urm(torii pa* i s ( fie baza unui consor'iu. Raportul celui de al treilea grup de lucru (WG 3) Zonele de risc, a fost prezentat de Mark Kibblewhite. Fiecare risc este considerat separat *i trebuie evaluat separat. Amenin'(rile, riscurile, sunt procese care se leag( de sursele de afectare a solului * i pot crea o pierdere poten'ial( a func 'iei solului. Au avut loc discu'ii n cadrul Forumului 1, intitulat Developing a European soil data hierarchy , care au fost coordonate de Arwyn Jones, pe baza urm(toarelor puncte: Cum ar trebui s lucreze ESDAC ntradev r? Cum se potrivesc datele de sol ale furnizorilor na&ionali de date de sol cu cele ale Comisiei? INSPIRE pentru Comunitatea solului: ap curat nu murdar . Liniile directoare ale JRC pentru dezvoltarea ESDAC. Este n curs de dezvoltare o ierarhie a datelor de sol europeneconceptul de cartografiere, iar armonizarea este necesar( n cadrul grupurilor de lucru. Discu'iile din cadrul Forumului 2, intitulat benchmark soil , au fost coordonate de Arwyn Jones, pe baza urm(toarelor puncte: Monitoringul solului: abordarea LUCAS SOIL? Concept # i criterii pentru definire. Completarea h r&ilor de sol existente. Resursa educa&ional . Luca Montanarella a prezentat Perspectivele activit$#ilor de sol n cadrul JRC-ESBN-EIONET pentru anul 2010. Anul 2010 va fi anul interna'ional al biodiversit$#ii. Obiectivele principale ale anului 2010 vor fi: completarea LUCAS (cu studii de sol); evaluarea complet( a BIOSOIL cu rezultatele finale; finalizarea capitolului de sol n cadrul raportului SoER 2010; publicarea Atlasului de biodiversitate a solurilor Europei; publicarea Atlasului de soluri a Africii; lansarea nodului European al H(r'ii Globale a Solurilor; ini 'ierea pentru elaborarea Atlasului de soluri a Americii Latine. Reprezentantul Statelor Unite ale Americii, Michael Golden, a f(cut o scurt( prezentare a Dezvolt$rii experien#elor n studiul solului n 127
SUA! Plenara ESBN s-a ncheiat cu discu'ii * i concluzii. Miercuri, 16 septembrie 2009, a avut loc la Academia de $ tiin'e a Ungariei din Budapesta, Conferin' a Bridging the Centuries: 1909 2009, care a fost structurat( pe 4 sec 'iuni n cadrul c (rora au fost prezentate 13 lucr(ri de c (tre: Erika Micheli; Laszlo Kordos; Michael Golden; Gyorgy Varallyay; Darrell Schultze; Tamas Nemeth; Gan-Lin Zhang; Freddy Nachtergaele * i Arwyn Jones; Alfred Hartemink; Winfried Blum; Richard Arnold *i Marion Baumgardner; Alex McBratney *i Budiman Minasny; Luca Montanarella, precum * i o sec 'iune de postere, n cadrul c (reia Romnia a prezentat posterul: Romanian soil scientist G. Munteanu-Murgoci (1872-1925) one of the main promoters of the international co-operation among pedologists and of advance in soil science, reprodus al (turat. Comentarii la comunic(rile prezentate, se vor putea face dup( publicarea materialelor. Joi, 17 septembrie 2009, a avut loc aplica'ia de teren care a fost organizat( n jurul Budapestei * i a vizat revizitarea ctorva loca'ii originale ale primei excursii din domeniul * tiin'ei solului din anul 1909. Prima oprire a fost la Pesthidegkt unde s-a vizitat un luvisol dezvoltat pe depozite loessoide *i o deschidere de loess; a doua oprire a fost la Gdll unde s-a vizitat un luvisol * i cmpurile experimentale n cadrul fermei universit('ii, iar a treia oprire a fost n Atkr unde s-a vizitat un sol Periglacial. Re'eaua Biroului European de Soluri este un organism de coordonare a activit('ilor care vizeaz( centralizarea * i armonizarea informa'iei privind resursele de sol * i mediu la nivel european; nu se dezvolt( activit('i specifice de cercetare, acestea intrnd n obliga'iile '(rilor participante. Din cele prezentate a reie* it c ( s-au f (cut unele progrese n continuarea bazelor de date, mai ales a celor de ordin descriptiv * i analitic. Partea cartografic ( este nc ( la un nivel general pentru a putea servi ca o baz( de date fiabil(. Se fac eforturi pentru elaborarea unei baze cartografice de date de sol la scara 1:250.000, proiect nc( n faz( de nceput. Nu s-a stabilit nc ( loca'ia urm(toarei ntlniri. Aceasta urmnd s ( fie anun'at( ulterior de c (tre pre* edintele Re'elei Biroului European de Soluri, dr. Arnold Arnoldussen. Dr. ing. Valentina Cote# 128 129
Aniversarea a 100 de ani de la Prima Conferin)* Interna)ional* de Agrogeologie, Budapesta (1909) Un eveniment de neuitat pentru pedologii romni Stelian CRSTEA, Membru de onoare al Societ('ii Na'ionale Romne pentru $ tiin'a Solului, Bucure* ti, ROMNIA Dup( cum se * tie, Dokuceaev, prin publicarea c (r'ii sale, Cernoziomul rusesc (1883), a pus bazele unui domeniu * tiin'ific cu totul nou tiin)a Solului, concep'ia sa fiind primit( cu mult interes de oamenii de * tiin'( de la acea vreme din Europa. n Romnia, un om de * tiin'( cu o minte sclipitoare, G. M. Murgoci, geolog, a dat aten'ie deosebit( acestei probleme. Chiar guvernul era, de asemenea, interesat de soluri ca factor important pentru agricultur(. Din fericire, n 28 februarie 1906, pe lng( Ministerul Agriculturii, Industriei, Comer 'ului * i Domeniilor, prin lege promulgat( de rege, a fost nfiin'at Institutul Geologic, incluznd dou( sec'iunii: Sec 'iunea Geologic ( * i Sec 'iunea Agrogeologic(. Gheorghe Munteanu-Murgoci a fost numit n func 'ia de * ef al Sec 'iunii Agrogeologice, cu un personal * tiin'ific constituit din doi 130
100 year jubilee of First International Conference on Agrogeology, Budapest (1909) An unforgettable event for the Romanian Soil Scientists
Stelian CRSTEA, Honorary member of Romanian National Society of Soil Science, Bucharest, ROMANIA As it is known, Dokuceaev by publishing his book, The Russian Chernozem (1883), set up the foundations of a really new scientific field - Soil Science, his concept being received with much interest by the scholars at that time in Europe. In Romania, a clever mind scholar, Gheorghe MunteanuMurgoci, geologist, paid special attention to this problem. Even the government was also interested on the soils as an important factor of agriculture production. Fortunately, on February 28, 1906, besides the Ministry of Agriculture, Industry, Commerce and State Domains, the Geological Institute was set up by Royal Decree, including two sections: Geological Section and Agrogeological Section. Gheorghe Munteanu-Murgoci was appointed the head of the Agrogeological Section provided with a staff of two geological as-
asisten'i geologi: Em. I. Protopopescu-Pake * i P. Enculescu. Drz om de * tiin'(, Gheorghe Munteanu-Murgoci a decis imediat s( elaboreze, n scurt timp (2 ani), cu colaboratorii s (i, o prim( schi '( de hart( agrogeologic ( a Romniei, din care, o parte a fost *) publicat( n anul 1908 . Din dorin'a de a fi informat ct mai complet * i aprofundat posibil, Gheorghe Munteanu-Murgoci a decis efectuarea de excursii * tiin'ifice n celelalte '(ri. Astfel, mpreun( cu asisten'ii s (i, s-a deplasat la A.I. Nabokih (Odesa), un colaborator al lui Dokuceaev. Apoi, a urmat o asemenea excursie * tiin'ific ( La P. Treitz (Budapesta). Dup( aceste contacte, mai ales n timpul excursiei * tiin'ifice f (cute mpreun( de cei trei oameni de * tiin'( (Murgoci, Nabokih * i Treitz), n sudul Ukrainei, a ap(rut ideea pentru a preg(ti Prima Conferin)* Interna)ional* de Agrogeologie la Budapesta (1909), unde Gheorghe MunteanuMurgoci a prezentat harta cu solurile din Romnia. Dup( acest deosebit de semnificativ eveniment, pentru a progresa ct mai rapid * i productiv posibil * tiin'a solului, Gheorghe Munteanu-Murgoci a luat parte n mod activ la organizarea conferin'elor interna'ionale de agrogeologie care au avut loc, succesiv, la Stockholm (1910), Praga (1922) *i Roma (1924). Datorit( deosebitei sale exper-
sistants: Em. I. ProtopopescuPake and P. Enculescu. As a hard scientist worker, Gheorghe Munteanu-Murgoci decided to prepare, together with his co-workers, in short time (two year), a first agrogeological map sketch of Romania, of which, a part has been published in 1908*). Desiring to be as completely and thoroughly informed as possible, he decided immediately to organize a series of scientific trips in the other countries. So, he and his assistants went to A.I. Nabokikh (Odessa), a coworker of Dokuceaev. Then they also had such a valuable scientific trip to P. Treitz (Budapest). After these contacts, especially during the scientific trip made together by the three scholars (Murgoci, Nabokikh and Treitz), in South Ukraina, occurred the idea to prepare the First International Conference on Agrogeology in Budapest (1909), where Gheorghe Munteanu-Murgoci presented a map of the zones of soils in Romania. After this particularly significant event, in order to advance as much rapid and productive as possible the soil science, Gheorghe Munteanu-Murgoci took an active part in the organization of international conferences on agrogeology which followed in Stockholm (1910), Prague (1922) and Rome (1924). Due to his particular profes131
tize profesionale * i manageriale, la a Doua Conferin'( Interna'ional ( de la Stockholm (1910), Gheorghe Munteanu-Murgoci, al(turi de E. Raman, F. Wahnschaffe * i T. Schucht, a fost numit editor al lucr(rii Internationale Mitteilungen f /r Bodenkunde, iar la a Treia Conferin'( Interna'ional ( de la Praga (!922), Gheorghe Munteanu-Murgoci a fost ales Pre*edinte al Comisiei Interna'ionale de Cartografierea Solurilor * i, sub grija sa *i sub auspiciile Institutului Geologic al Romniei, a fost redactat( * i tip( rit( (Bucure* ti, 1924) monografia Mmoires sur la cartographie du sols, prezentat( la a 4-a Conferin'( Interna'ional ( de $ tiin'a Solului (Rome, 1924). De asemenea, el a contribuit la monografia compilat( de Comisia Interna' ional ( pentru Nomenclatura * i Clasificarea Solurilor al c (rui pre*edinte era B. Frosterus, cu memoriul Considera'iuni privind Clasificarea * i Nomenclatura Solurilor. De* i o ini 'iativ ( modest(, aceast( prim( conferin'( interna'ional(, prin valoroasele ei rezultate, a deschis calea la a* a de multe, diferite *i valoroase manifest(ri * tiin'ifice privind solurile din toat( lumea ce reprezint( tot attea ocazii de a ne reaminti cu recuno* tin'( de ea.
*)
sional and managerial expertise, at the Second International Conference in Stockholm (1910), Gheorghe Munteanu-Murgoci, together with E. Raman, F. Wahnschaffe and T. Schucht, was appointed editor of the Internationale Mitteilungen f/r Bodenkunde and, at the Third International Conference in Prague (1922), he was elected Chairman of the International Soil Cartography Commission, and, under his responsibility and under the auspices of the Geological Institute of Romania, the monograph Mmoires sur la cartographie du sols has been prepared and published (Bucharest, 1924), presented in the 4th International Conference of soil Science (Rome, 1924). He also was a contributor to the monograph compiled by the International Commission for Soil Nomenclature and Classification whose chairman was B. Frosterus, with the memorial Considerations on the Classification and Nomenclature of Soils. While a modest initiative, this first international conference, by its valuable results, gave open ways to so many, various and valuable international scientific manifestations on the soils al over the world as many occasions to gratefully remember it.
IN MEMORIAM
PROFESORUL ANDREI WEHRY (1936-2009)

Originar din Alsacia * i Lorena (dou( provincii Franceze *i temporar Germane), de unde str(bunicul lui, Wehry Franciscus (1824 - 1872), s-a stabilit la Oravi 'a, pe la anul 1850 * i apoi urma* ii lui, la Caransebe* . Profesorul dr. ing. Andrei Wehry s-a n(scut pe clisura Dun(rii n comuna Plavi*evita la 20.01.1936, unde tat(l a fost notar. A nceput *coala primar( n comuna Brebu Nou (Weidenthal) n 1942, unde a fost mutat tat(l, deoarece s (tenii au cerut la Prim(rie un notar german. De aici, n septembrie 1944, tot satul de germani a fost deportat n Rusia, deci *i tat(l lui Andrei Wehry (ofi 'er n rezerv ( n Armata Romn() muncind for'at n minele de aur din mun'ii Urali, unde s-a mboln(vit * i, rentors, a decedat n 1947. Din 1944 elevul Andrei Wehry a continuat * coala primar( n comuna Ogradena- Nou( * i apoi la Or* ova locuind la bunicul Fischer Josef mpreun ( cu fratele s (u Victor * i mama Josefina Wehry, n comuna denumit( n prezent Ie* elni'a, lng( Or* ova. Din 1949-1953 a urmat *coala Medie Tehnic( de lucr(ri Hidraulice din Timi* oara, mpreun( cu fratele s (u vitreg Tiberiu, la ndemnul tat(lui vitreg Ignatoni Oliver, absolvind cu diplom( de merit * i a fost admis f (r( examen de admitere la Facultatea de Construc'ii Timi *oara, specializarea $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 2, P. 133-138 133
Dr. G. Murgoci, Em. I. Protopopescu-Pake *i P. Enculescu. Raport asupra lucr*rilor f*cute de sec)ia agrogeologic* n anul 1906-1907, ntocmit de *eful sec'iunii dup( lucr(rile sale *i ale geologilor asisten'i. RAPORTUL ANUAL ASUPRA ACTIVIT$#II INSTITUTULUI GEOLOGIC PE ANUL 1906-1907. BUCURE TI 1908.
132
Construc 'ii Hidrotehnice (1953-1958), terminnd-o tot cu diplom( de merit. De la 01.08.1958 * i pn( n 2009 a fost membru al colectivului Facult('ii de Hidrotehnic (, urmnd toate treptele didactice: preparator, asistent (1958), * ef de lucr(ri (1962), conferen 'iar (1969), profesor (1990) * i profesor consultant (2001), n Universitatea Politehnica din Timi * oara. A sus 'inut teza de doctorat n 1968, cu titlul Deversare n sifon de mare capacitate sub conducerea profesorului emerit ing. Pompiliu Nicolau, *eful catedrei de Hidrotehnic (. Teza de doctorat n rezumat a fost publicat( la Congresul IAHR de la Kyoto, Japonia, devenind membru IAHR (1969). A fost asistent la Hidraulic(, Regulariz(ri de ruri - Ci navigabile Porturi, Hidroameliora'ii, Mecanic ( teoretic( * i apoi ca * ef de lucr(ri a predat cursurile: Hidroameliora'ii, Iriga'ii, Desec(ri - drenaje, Sisteme de iriga' ii cu func 'ionare automatizat(, Amenaj (ri piscicole, Exploatarea amenaj(rilor de mbun(t('iri funciare * i Depozite de de* euri. Din 1997 * i pn( n 2006 a fost profesor asociat, la Universitatea Oradea, Facultatea de Protec 'ia Mediului * i din 2004 la Facultatea de Arhitectur( *i Construc 'ii. A publicat peste 130 lucr(ri * tiin'ifice, dintre care peste 20 peste hotare, iar dintre c (r'ile tip(rite men'ion(m: Hidroameliora&ii - I. Sava, A. Wehry, 1967; Iriga&ii # i Drenaje - V. Blidaru, Gh. Pricop, A. Wehry, 1981; Probleme actuale n tehnica drenajului - A. Wehry, L. David, E.T. Man l982; Desec ri - 1985, n colaborare cu speciali *ti din ISPIF *i ICITID; Iriga&ii - 1989, n colaborare cu speciali * ti din ISPIF *i ICITID; Amenaj ri de Iriga&ii # i Drenaje - V. Blidaru, A. Wehry, Gh. Pricop, 1997; Reciclarea #i depozitarea ecologic a de#eurilor - A. Wehry, M. Orlescu, 2000; Protec&ia instala&iilor de pompare la lovitura de berbec - A. Wehry, M. Barglazan, 2000; St vilare automatizate hidraulic - A. Wehry, M. Orlescu, Tr. Breb, 2001; Microsta&ii de pompare pentru iriga&ii, folosind energie neconven&ional - A. Wehry, S. Guler, 2002; Reciclarea apelor uzate - A. Wehry, M. Bodog, 2004; Protec&ia solului - A. Wehry, C. Mancia, M. Mancia 2005. A activat n tot acest timp * i n produc 'ie (proiectare) la: ISPIF, 134
ISPE, IPROTIM, TCIF, ISPIF, de unde men'ion(m proiectele la care a lucrat: - Podul de beton armat de cale ferat( ngust( forestier( din spatele g(rii Armeni * (1958, dou( arce cu deschiderea de 40 m * i s(geata 10 m). - Alimentare cu ap( re'eaua Timi* oara, 1960. - Canalizarea pluvial ( a Combinatului Siderurgic Gala'i (1964, p(mnt macroporic). - Termocentralele: Borze* ti, Sngiorgiu de P (dure, Deva, 1965. - Sisteme de desecare: Aranca * i #eba- Timi *a', 1969. - Sisteme de iriga'ii: $ agu - Fntnele Arad, $ ag - Topolov (', 1969, 1970. - Comisia Na'ional( de Exces de Ap( *i Inunda'ii, 1973, elabornd planuri de amenajare pentru Romnia. - Participant la conferin'ele Europene de Secet(: Ungaria, Serbia * i Slovenia. - Studiul privind bilan'ul apei n depozitul ecologic de de* euri Arad 2003, proiectat *i executat de ASA - Brno. - Studiul de impact asupra depozitului de de* euri Oradea, 2004, proiectat * i executat de KEVIEP - Debrecen. - Expertize asupra construc 'iilor de Imbun(t('iri Funciare, 2005 n urma inunda'iilor. A fost conduc(tor de doctorat din anul 1991 n domeniul ingineriei civile * i a avut 8 absolven'i doctori: M. Orlescu, N. Sab(u, L. Constantinescu, C. Blaguescu, I. Neme* , D. Popescu, S. Guler, M. Mancia * i 10 doctoranzi n stagiu. n toat( activitatea lui, prof. Andrei Wehry a participat cu tinerele cadre didactice la cercet(ri *tiin'ifice, congrese *i publica'ii, avnd posibilitate s ( aib( n final jum(tate de catedr(, profesori * i conferen'iari titulari, atesta'i. Profesorul dr. ing. Andrei Carol Francisc Wehry a fost de na'ionalitate german( * i cet('enie romn ( * i german(, a fost c (s (torit cu Cleopatra Wehry (1958) *i a avut doi copii, Oliver (1961) - inginer * i Corina (1966) doctor stomatolog, ct * i doi nepo'i, Alexandru (1987) * i Leti'ia (1998). A fost membru corespondent al Academiei de $ tiin'e Agricole * i Silvice, Bucure* ti (din 1993) * i a fost atestat ca expert tehnic * i verificator de proiecte MLPAT, ct * i atestat pentru Studii de impact * i bilan'uri de mediu la Ministerul Mediului * i Gospod(ririi Apelor. A efectuat stagii de documentare n domeniul nbun(t('irilor funciare 135
n Cehoslovacia, Germania, Italia, Fran'a * i Olanda, fiind absolvent al Cursului Interna'ional de Drenaje Agricole, dinWageningen, 1972. Conduc(tor de Program Tempus n domeniul depozitelor de de*euri a fost n documentare n Germania, Sco'ia * i Portugalia, al ( turi de numeroase cadre didactice *i studen'i din facultatea noastr( cuprin* i n acest program. A c(l (torit *i turistic la veri*orii primari din Canada (2003) * i Australia (2004), pleca'i acolo n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. A fost * eful catedrei de mbun(t('iri Funciare din cadrul Facult('ii de Hidrotehnic ( Timi* oara n perioada 1991-2001 *i a realizat n 1973 actualul laborator de mbun(t('iri funciare cu fonduri de la Ministerul Agriculturii, cl (direa avnd un amfiteatru de 90 locuri, sal( de proiecte de 30 de locuri * i laboratoare de iriga'ii, drenaje, pedologie, agrotehnic ( cu standuri moderne de ncerc (ri experimentale. A fost ofi'er n rezerv (, n Armata Romn( la Artilerie Antiaerian( *i vn(tor sportiv timp de 30 de ani. A fost membru n Comitetul Na' ional Romn pentru Iriga 'ii * i Drenaje (din 1993) * i a fost n perioada 2000 - 2003 membru n Consiliul de Administra'ie al SNIF pe 'ar, la Bucure* ti. De asemenea, n perioada 2002 - 2005 a fost directorul sucursalei BANAT a ISPIF - Bucure* ti, conducnd * i elabornd diverse proiecte de specialitate. A fost membru al Asocia'iei pentru mbun( t('iri Funciare * i Construc 'ii Rurale din Romnia. A fost un cadru didactic str(lucit, un bun coleg * i un ndrum(tor permanent al cadrelor didactice tinere, a doctoranzilor *i studen'ilor, un om de aleas ( modestie *i amabilitate, mp(r'indu-* i cei 51 de ani de activitate ntre catedr( * i familie. Facultatea de Hidrotehnic ( resimte o mare pierdere prin plecarea sa la cele ve* nice. Ne ve'i lipsi domnule Prof. Wehry Andrei. Prof. dr. ing. Eugen Teodor Man Decanul Facult$#ii de Hidrotehnic$ Membru asociat ASAS Prof. dr. ing. Gheorghe Rogobete
DR. ING. VASILE SUR$IANU (1955-2009)

La 07.05.2009 s-a stins pe nea* teptate trecnd n lumea drep'ilor, dr. n agronomie, Sur(ianu Vasile, cunoscut cercet(tor n domeniul valorific (rii solurilor n agricultur( * i ndeosebi a celor s (r(turate. S-a n(scut n comuna Rmniceni, jude'ul Vrancea la 12.07.1955. A urmat liceul agricol din Rmnicu S (rat (1970 1974) *i apoi Facultatea de Agronomie din Universitatea din Craiova (1974 1979), unde a ob'inut diploma de inginer agronom. A activat ca cercet(tor * tiin'ific la Sta'iunea de Cercet(ri Agricole pentru Ameliorarea Solurilor S (r(turate Br(ila, urcnd toate gradele (III, II, I). Paralel a absolvit diferite cursuri de specializare n 'ar( *i str(in(tate * i a efectuat vizite de documentare *i schimb de experien'( n Ungaria, Austria, Germania, italia, Egipt, Spania, Republica Moldova. n anul 1999 *i-a sus'inut doctoratul n agronomie n cadrul USAMV Bucure*ti, sub coordonarea prof. dr. Dumitru Teaci. Din 1990 a fost secretar * tiin'ific *i apoi director tehnic * i director la Sta'iunea de Cercet(ri Agricole pentru Ameliorarea Solurilor S(r(turate Br(ila, iar din 2005 director executiv la Direc 'ia pentru Agricultur( * i Dezvoltare Rural (, Br(ila. A publicat cca. 90 articole * i lucr(ri * tiin' ifice n reviste de specialitate, precum * i ndrum(ri tehnice pentru fermierul agricol, tehnologii moderne pentru cultura plantelor de cmp, ndreptar pentru lucr(ri agropedoameliorative adaptate condi 'iilor specifice unit ('ilor comunale ale jude'ului Br(ila *i altele. A participat activ la ntocmirea strategiei de dezvoltare a jude'ului Br(ila pe termeni mediu sec'iunea agricultur(, la proiectul de redare n circuitul agricol * i arabil a solurilor s (r (turate din jude'ul Br(ila, la 137
136
programul Agral, proiectul Componente ale sistemelor tehnologice agricole de cultur( a plantelor pentru conservarea solului *i a apei. A fost membru al Societ('ii Na'ionale Romne pentru $tiin'a Solului (SNRSS), al Uniunii Interna'ionale a $tiin'elor Solului (IUSS), al Asocia'iei Amelioratorilor *i Produc (torilor de S(mn'( din Romnia, al AGIR, al Societ ('ii Europene de $ tiin'a Solului, al Societ('ii Interna'ionale de Conservarea Apei *i Solului. Agricultura *i $ tiin'a Solului din Romnia, regret( profund pierderea unui cadru de specialitate de cert( valoare * i n plin( activitate prin decesul prematur a doctorului Vasile Sur(ianu. Dr. ing. Marcel Bularda Director S.C.D.A. Br $ila
ANUN#
15th WORLD FERTILIZER CONGRESS OF THE INTERNATIONAL SCIENTIFIC CENTRE FOR FERTILIZERS (CIEC)
FIRST ANNOUNCEMENT
MEETING THE FERTILIZER DEMAND ON A CHANGING GLOBE: BIOFUELS, CLIMATE CHANGE & CONTAMINANTS
31 August - 3 September 2010 Bucharest, Romania
Jointly organized by Romanian Academy of Agricultural and Forestry Sciences (AAFS) Na ional Research and Development Institute for Soil Science, Agrochemistry and Environmental Protection (INCDPAPM ICPA) University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Bucharest and The International Scientific Centre for Fertilizers (CIEC ) 138 139
SCIENTIFIC PROGRAM Fertilizers play an increasing role on a changing globe in order to satisfy the nutrient demand of industrial crops without compromising resources for food production, to counteract adverse effects of climate change as for instance drought, floods and salinity and last but not least to avoid contamination of soils with organic and inorganic xenobiotics, or to minimize their uptake on polluted sites by appropriate fertilizer strategies. Special emphasis needs to be paid to nutrient losses from agriculture to water bodies as they compromise the quality of drinking water and marine bodies. Prominent examples are nitrogen and phosphorus, while the input of other elements such as uranium and copper gain increasing relevance. Next to these hot topics fertilizer research must further aim at improving crop productivity for meeting the greater food demand resulting from the rapid increase in world population. At the same time food quality, soil fertility, the waste of resources and environmental impacts of low fertilizer efficiency still are important issues of fertilizer research and fertilization. The 15th World Fertilizer Congress, jointly organized by CIEC and ASA will provide a forum to exchange the latest detailed information and achievements on fertilizer research, development, production and application since the 14th World Fertilizer Congress of CIEC (Chiang Mai, Thailand, January 2006), and will also fully discuss future developments. The 15th World Fertilizer Congress will address the following major subjects: 1. Sustainable fertilizer strategies for industrial crops 2. Fertilizer strategies under peak phosphorus 3. Fertilizer strategies under climate change 4. Agriculture and marine environment 5. Nutrient and heavy metal balances in fertilization 6. Fertilizer management on contaminated soils 7. Food security and food safety 8. New fertilizer development 9. Fertilization in organic farming 10. Production, markets and economics of fertilizers
OBJECTIVES OF THE WORLD FERTILIZER CONGRESS The objective of the Congress is to bring together scientists from all over the world to discuss different aspects concerning fertilizer use in context of climatic changes, food security and safety, environmental preservation. During the Congress the delegates will share ideas, contributing to the body of knowledge concerning fertilizer use in different part of the world and will establish future relations in order to increase research cooperation. TENTATIVE PROGRAM
Tuesday 31 August 2010 Registration OPENING CEREMONY Keynote Address + Technical Presentations Keynote Address + Technical Presentations Mid Conference Tour Keynote Address + Technical Presentations
Wednesday Thursday Friday
1 September 2010 2 September 2010 3 September 2010
CLOSING CEREMONY IMPORTANT DATES Second Announcement Submission of Abstracts Note on acceptance of contribution Registration with reduced fee Full paper due
1 December 2009 1 February 2010 15 March 2010 30 April 2010 10 May 2010
OFFICIAL LANGUAGE OF THE WORLD FERTILIZER CONGRESS All proceedings will be conducted in English only. Delegates have to ensure that all papers and presentations are in English before the commencement of the symposium as there will be no translation facilities.
140
141
ABSTRACTS
Delegates are invited to submit English abstracts of no more than 300 words (excluding titles and author details). All page margins should be one inch. All text should be 12-point font and Times New Roman with 1.5 line spacing. The TITLE should be short, concise, and indicative of the abstract. CAPITALIZE and BOLD all letters in the title and centre. The Authors name should follow the title (allow two open lines between title and author name and author name and abstract body). The name should be in bold, but not capitalized. Use an asterisk (*) after the name to indicate the corresponding author. If the corresponding author and the presenter of the paper are different, please indicate. Author names and addresses should be centred. Provide an e-mail address and postal address of the corresponding author. Abstract body should be justified left and right. The word Abstract should be directly above the body of the abstract. The submitted abstracts will be reviewed by the Scientific Committee and the decision will be forwarded to the corresponding author before March 15, 2010.
CONGRES SCIENTIFIC COMMITTEE

Cristian HERA Ewald SCHNUG Mihail DUMITRU Silvia HANEKLAUS Luc MAENE Oswald VAN CLEEMPUT Aurel DORNEANU Velicica DAVIDESCU Radu LACATUSU Mihai RUSU Adrian $ERDINESCU Gheorghe CIOBANU (Romania) (Germany) (Romania) (Germany) (France) (Belgium) (Romania) (Romania) (Romania) (Romania) (Romania) (Romania)
LOCAL ORGANIZING COMMITTEE

Mihail DUMITRU President of Romanian National Branch of CIEC, Director General, National Research-Development Institute for Soil Science, Agrochemistry and Environmental Protection Bucharest Secretary General of the Romanian National Branch of CIEC President of the University of Agronomical Sciences and Veterinary Medicine (USAMV), Buchares Rector of USAMV, Bucharest Director General, Research Institute for Grapes and Wine, Valea C(lug (reasc( Head, International Cooperation, ASAS
Aurel DORNEANU Ioan Nicolae ALECU $tefan DIACONESCU Adrian $ERDINESCU Cristian KLEPS
CIEC SCIENTIFIC ADVISORY BOARD

Christian HERA Ewald SCHNUG Georges HOFMAN Tamas NEMETH Silvia HANEKLAUS Luc Maene President of CIEC (Romania) Deputy President of CIEC (Germany) Deputy President of CIEC (Belgium) Secretary General of CIEC (Hungary) Deputy Secretary General of CIEC (Germany) Liaison Officer with Fertilizer Industry (France)
VENUE Bucharest, ROMANIA General Information Bucharest (Romanian: Bucure* ti) is Romanias capital and largest city as well as the most important industrial and commercial center of the country. It is located in the southeast part of the country, at 44252 N 26062 E, and lies on the banks of the Dmbovita River. With 2 million inhabitants in the city proper and more than 2.4 million in the urban area, it is also one of the largest cities in Eastern Europe. Bucharest has many splendid buildings, beautiful parks, and wide boulevards. Cultural institutions in the city include the Romanian History Museum, the University of Bucharest (founded in 1864), the State Philharmonic, and the Romanian Opera. The Church of the Patriarchate, built in the 17th century, is the seat of the spiritual leader of the Romanian Orthodox Church. Geography of Bucharest Bucharest is situated in the south eastern corner of the Romanian Plain, on both sides of the Dmbovita River, about 48 km (30 miles) north of the Danube. Several lakes can be found across the city, the most well-known are Lake Floreasca, Lake Tei and Lake Colentina. A pleasant place to take a rest is Ci * migiu Gardens with its small artificial lake Ci * migiu, which was a popular place among poets and writers. Besides Lake Ci *migiu, there are several famous gardens in the city, namely, Her(str(u Park and the Botanical Garden. As with many cities, Bucharest has seven hills: Mihai Vod(, Patriarchy Hill, Radu Vod(, Cotroceni, Spirei, V(c (re* ti and Sf. Gheorghe Nou. 143
142
Climate in Bucharest Bucharest has a temperate-continental climate with hot summers and cold winters. The average upper daily temperature is about 290C in summer and 20 C in winter. Usually, in the period 29 August - 3 September days are typically dry and sunny, with temperatures about 26 28 0 C during the day and approximately 150 C at night. Short rainstorms may occur. Lighter clothing will be required. CONGRESS TOURS Details to be supplied in the second announcement. REGISTRATION The registration fee is estimated to be approximately 350 Euros. Confirmation of cost will be made in the second announcement by December 2009 and at the website: www.icpa.ro/ciec PRESIDENT of the CONGRESS LOCAL ORGANIZING COMMITTEE
Mihail DUMITRU, President National Branch of CIEC, Director General, Na 'ional Research Institute for Soil Science, Agrochemistry and Environmental Protection (INCDPAPM ICPA)
CONGRESS SECRETERIAT
Aurel DORNEANU Secretary General of the Romanian National Branch of CIEC Bd, Marasti 61 cod 011464 Bucharest SECRETARIAT Iulia ANTON (ICPA) Ioana PANOIU (ICPA) Alina GHERGHINA (ICPA) Email address: ciec@icpa.ro Website: www.icpa.ro/ciec Rodica STANESCU, Polytechnic University, Bucharest Ana Popescu Scientific Secretary, ASAS
144

Stiinta-Solului 2009 2

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Stiinta-Solului 2009 2

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

T I I N #A S O LU LU I

REVIST A SOCIET #II NA#IONALE ROMNE PENTRU $TIIN#A SOLULUI

2 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

EVALUAREA SOLURILOR AGRICOLE POLUATE CU MATERIALE PETROLIERE

EVALUATION OF AGRICULTURAL SOILS POLLUTED BY PETROLEUM MATERIALS

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

Sol poluat (3,4) Polluted soil 0-20 cm 20-40 cm

M aterie o rg anic( % Organ ic m ater%

C arbonati % Lime content %

Grad de dispersie % D ispersion degree %

Proba de sol Soil sample 1 2 3 4 5

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

5+ Soluri saline - sodice Sodic - saline soils

Soluri sodice Sodic soils

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

Tabel (Table) 7 Analiza apelor de sp*lare Analysis of the leaching waters

ns( mn' area *i prima udare Sowing and first watering 1 2 0 0 0 10 ml 2 4 0 0 0 15 ml 2 4 0 0 0 5 ml 2 4 0 0 0 15 ml 6 8 0 0 0 15 ml 7 10 0 0 0

12,26 7,30 0,51

7,06 7,71 0,54

4,22 7,80 0,56

12,36 7,45 0,54

5,64 7,81 0,54

3,17 7,83 0,59

31,50 7,48 0,49

14,80 7,81 0,81

6,50 8,11 1,35

04/09/2008 07/09/2008 09/09/2008 11/09/2008 14/09/2008

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

Some physical and chemical properties of experiment soils

Soluble ions (meq/L) in water saturated soil extract

The Chemical composition of water used in irrigation

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII