1

1.SUDAREA
1.1. NOTIUNI DESPRE SUDARE
Sudarea - este o operatia de executie a imbinarilor nedemontabile la piese metalice, prin folosirea incalzirii locale, a presiunii sau a ambelor procedee, cu sau fara material de adaos similar cu materialul de baza. Atunci cand mbinarea este realizat n urma schimbrii de faz (topirii) a materialului, procesul se numete sudare prin topire. Sudura este produsul operatiei de sudare ce se mai numeste si imbinare sudata. Metalul de adaos (sub forma de sarma sau granule) dupa topire prin procesul de sudare, in amestec cu metalul de baza topit formeaza sudura sudura realizata se mai numeste cusatura sau cordon de sudura. Procedeul de sudare este totalitatea operatiilor tehnologice si a metodelor folosite in !ederea obtinerii unei imbinari sudate. Metalul de baza MB - reprezinta metalul sau alia"ul supus operatiei de imbinare prin sudare. Metalul de adaos (aport) MA - reprezinta metalul sau alia"ul sub forma de sirme , !ergele sau granule cu care se face imbinarea. Metal de adaus are o temperatura de topire apropiata de cea a materialui de baza. Cusatura - este sudura de imbinare de-a lungul pieselor de sudat obtinuta prin solidificarea MA si M#, realizata prin aplicarea unui procedeu de sudare. Metalul depus este materialul pro!enit din topirea metalului de adaos, care contribuie la formarea cusaturii. Incarcarea prin sudare depunere de straturi prin sudare. Metoda de sudare - reprezinta modul practic de executie a unei suduri tinaind seama de grosimea piesei, de pozitia ei si de natura metalului de sudatpentru obtinerea unei imbinari de calitate. ZIT (zona influentata termic) - apare in "urul cordonului de sudura. $ste o zona ale carei proprietati se modifica ca urmare a incalzirii materialului de baza. %ompozitia chimica este aceeasi cu a materialului de baza, insa structura se modifica datorita transformarilor care au loc in stare solida.

Figura 1

1.2. PROCEDEE DE SUDARE

Tabel 1 &imbolizarea procedeelor de sudare Grup de cifre si!b"l Pr"cedeu de sudare ''' &udare cu arc electric cu electrozi n!eli(i ')* &udare n mediu de gaz acti! cu electrod fuzibil (MA+) ')' &udare n mediu de gaz inert cu electrod fuzibil (M,+) '-' &udare cu arc electric n mediu de gaz inert (.,+) )'' &udare oxiacetilenic '/' &udare sub strat de flux ')0 &udare cu arc electric n mediu de gaz acti! cu s1rm tubular ''&udare cu arc electric cu s1rm tubular 2i fr gaz de protec(ie

1.#. SUDAREA O$IGA% &#11'

1.#.1. Principiul pr"cedeului( - suprafe(ele ce urmeaz a fi mbinate prin sudare 2i materialul pentru sudare se nclzesc 2i se topesc cu a"utorul unei flcri produse prin arderea unui gaz combustibil n amestec cu oxigenul. 1.#.2. D"!enii de aplicare a pr"cedeului - sudare3 o(eluri, fonte, cupru, alam, etc - ncrcare de suprafe(e - ndreptare construc(ii sudate - lipire. 1.#.#. )lac*ra "+iace,ilenic* 4lacra de sudare apare dup aprinderea amestecului de gaz combustibil (acetilena) 2i oxigen, aceasta produc1nd o cantitate mare de cldur 2i o lumin puternic. ,n conditiile arderii normale reactia acetilenei cu oxigenul este urmatoarea3 %/5/ 6 7/ 8 / % 6 5/ 6 7/ / % 6 5/ 6 7/ 8 / %7 6 5/ 6eliberare de caldura a.Tipuri de flac*r* 9n func(ie de raportul dintre oxigen 2i acetilen, flacra oxiacetilenic poate fi neutr, carburant sau oxidant (figura /).

Figura 2 - )lac*ra carburan,* (reductoare) gazul combustibil, acetilena (%/5/) este n exces, adica, raportul oxigen-acetilen este sub ',:. &e folose2te la sudarea o(elurilor cu con(inut ridicat de carbon (peste :,): ;), la sudarea o(elurilor aliate cu con(inut ridicat de mangan, la sudarea fontei 2i a altor metale. <e asemenea se utilizeaz la ncrcri dure a unor suprafe(e. - )lac*ra neu,r* are loc la arderea compelt a gazului combustibil. =aportul oxigen acetilen este situat ntre ',: 2i ',/. &e folose2te la sudarea o(elurilor cu carbon sub :,): ;, respecti! la sudarea o(elurilor inoxidabile (%r->i). - )lac*ra "+idan,* con(ine oxigen n exces. ?roduce spum. =aportul oxigen acetilen este mai mare de ',/. &e utilizeaz la sudarea alamei 2i la tiere. &tabilirea flacarii oxiacetilenice utizate la sudarea diferitelor materiale se face conform schitei de mai "os3

Figura 3 9n figura - se prezint zonele flcrii oxiacetilenice neutre.

Figura 4 Nucleul flacarii %entrul mai inchis al flacarii @ -:: A%. Aici acetilena se separa in carbon si hidrogen si este eliberata caldura. C"nul flacarii - %onul flacarii (primul stagiu al arderii) ,n zona foarte luminoasa are loc combustia partiala a carbonului cu oxigenul adaugat de

5 arzator si se formeaza monoxidul de carbon. ?uternica reactie exoterma (dega"are de caldura) se desfasoara intr-o zona mica, temperatura maxima este in "ur de )/:: A%. $fectul reducator al hidrogenului nears impiedica crearea de noi oxizi in zona de operare. =eactie3 %/5/ 6 7/ BC /%7 6 5/ %"na de lucru Dona de operare Eemperatura inalta din zona sudarii are efect de reducere a monoxidului de carbon si a hidrogenului. )lacara secundara ,n aceasta zona are loc al doilea stagiu al combustiei (combustie completa)3 =eactie3 %7 6 5/ 6 7/ BC %7/ 6 5/7

1.#.-. Ec.ipa!en,e de sudare

$chipamentul de sudare este format din3 butelie acetilena, butelie oxigen, reductoare de presiune si arzator (figura *).
reductor de presiune

Figura 5 a. /u,elia de ace,ilen* (figura 0). Acetilena (%/5/) este cel mai utilizat gaz in tehnica autogena. <atorita caracteristicii sale fizice de combustie, este singurul gaz utilizat in toate tehnicile autogene. Acetilena este un gaz incolor, cu miros usor, !olatil si arde usor. Mirosul acetilenei tehnice se datoreaza cantitatilor mici de aditi!i ce au in compozitie hidrogen sulfurat si hidruri de sulf. Acetilena se stocheaza in butelii speciale din otel. Aceste butelii contin o masa poroasa cu scopul de a e!ita posibila descompunere a acetilenei. %onform &= $> ':FG-) culoarea de marcare a buteliilor de acetilena este castaniu.

Figura 6 9mbutelierea acetilenei se bazeaz pe urmatoarele considerente3 - %/5/ se dizol! n lichide (n special n aceton), solubilitatea depinz1nd de temperatur 2i presiune - dimensiunile recipientului n care se comprim % /5/ determin posibilitatea disocierii explozi!e %/5/ nu explodeaz nici la /,* ),: M?a dac este comprimat n !ase de dimensiuni capilare. <e aceea n butelie se afl o mas poroas cu pori fini (plut, mangal, azbest etc) 7 butelie de acetilena con(ine3 - 'F-/' Hg mas poroas ()*--: ; din !olumul buteliei) - '/ l aceton - - m) %/5/ dizol!at - presiunea de mbuteliere ',* ',I M?a - debitul maxim de golire pe durat scurt este de '::: lJh. 9n regim de durat, debitul !a fi de 0::-I:: lJh Acetona ocup porii din masa poroas 2i reprezint -/; din !olumul buteliei. Acetilena se dizol! n totalitate n aceton 2i reprezint )0; din !olumul buteliei. Amestecul format din acetilen 2i aceton reprezint IF; din !olumul buteliei. $xist un !olum de Krezer! la 6 /' L%M care reprezint ':-'/ ; din !olumul buteliei (pentru c acetona 2i acetilena se dilat pe msur ce cre2te temperatura- dar nu mai mult de 0*L%-trebuie s existe o rezer! de securitate). 9ncrcarea buteliei3 - introducerea masei poroase - introducerea acetonei - dizol!area %/5/ sub presiune la max. ',I M?a &olubilitatea %/5/ n aceton3 cre2te liniar cu presiunea scade cu temperatura Nocurile duc la tasarea masei poroase 2i n golurile create se acumuleaz aceton. <ac consumul dep2e2te /m)Jh, sau dac butelia nu se utilizeaz n pozi(ie !ertical apar scpri de aceton. b. Reduc,"rul de presiune este montat pe butelii pentru reducerea presiunii.

7 ?artile componente ale reductorului sunt prezentate in figura I

Figura 7

c. Ar0*,"rul de sudare ,n figura F sunt prezentate principalele parti componente ale arzatorului3

Figura 8

1.#.1. Tipuri de 2!bin*ri ce se p", reali0a prin sudarea "+iace,ilenica

- cap la cap - n col( 9mbinrile n col( suprapuse trebuie e!itate pentru c apar supranclziri care conduc la deforma(ii.

1.#.3. Te.nici de sudare ce se p", reali0a prin sudarea "+iace,ilenica

Onele deosebiri pri!ind nclinarea arztorului 2i a s1rmei, mi2crile care se aplic s1rmei 2i arztorului n timpul sudrii au condus la di!erse tehnici de sudare3 - spre st1nga - spre dreapta - !ertical ascendent. 9nclinarea arztorului se face n func(ie de grosimea pieselor astfel3 la piese cu grosimi mici, unghiul dintre arztor 2i pies este mai mic pentru a nu se produce o nclzire prea mare a pieselor la piesele cu grosimi mai mari este necesar ca unghiul dintre arztor 2i pies s fie mai mare pentru a produce nclzirea mai rapid a pieselor. ?entru a se produce nclzirea uniform a marginilor pieselor de sudat, c1t 2i pentru depunerea corespunztoare a materialului se !or face anumite mi2cri (n zig-zag, cu arce conca!e, cu arce con!exe) at1t cu s1rma c1t 2i cu arztorul. a. Sudarea spre s,4n5a

Figura 9

- !ergeaua (metalul de adaos) este deplasat, n timpul procesului de sudare, naintea flcrii - metoda solicit mai pu(in ndem1nare a sudorului - se utilizeaz la grosimi mici (sub - ()) mm) - se produc pierderi mari de cldur - metalul topit se rsp1nde2te mai u2or - ptrunderea se realizeaz mai greu Aplica(ii3 table sub(iri sudare pe !ertical 2i peste cap

b. Sudarea spre dreap,a

Figura 10 - !ergeaua se introduce n spatele flcrii - !itez de rcire mai mic - prote"are mai bun a bii - transfer de cldur mai concentrat - ptrundere mai bun - se utilizeaz doar la grosimi peste ) mm - metoda solicit o ndem1nare mai mare pentru sudor.

1.#.6. 7a,eriale pen,ru sudarea "+iace,ilenica

&e utilizeaz !ergele a!1nd compozi(ia chimic compatibil cu cea a o(elurilor care se sudeaz - la sudarea spre st1nga3 S srm = + 1 mm (s grosimea piesei n mm) 2 - la sudarea spre dreapta3 S srm = (s grosimea piesei in mm). 2 <ac se utilizeaz !ergele cu diametre prea mari, metalul de baz se tope2te naintea s1rmei 2i nclzirea ulterioar necesar pentru topirea s1rmei poate conduce la strpungerea metalului de baz. <ac se utilizeaz diametre prea mici se produce topirea prematur a !ergelei fr topirea metalului de baz, ceea ce poate conduce la neptrunderi.

10

1.#.8. Aplica9ii :i pr"ble!e ,ipice la sudarea "+iace,ilenica

a. Sudarea "9eluril"r Tabelul # -?regtirea rostului +eometria mbinrii 7bser!a(ii & P / mm - se sudeaz fr material de adaos S

r=S S

:,F @ & P - mm & P / mm 8 b B : S b ) P & P ': mm b B ' - / mm S c B :,* ' mm Q R 0:L & C / mm 8 b B S 2

& C ': mm Q R 0:L = S b B ' - / mm

c B :,* ',: mm

- se utilizeaz acetilen 2i oxigen de puritate ridicat - flacra de sudur !a fi neutr (raportul dintre propor(ia de oxigen 2i cea de acetilen !a fi de ',:S',/) - pentru a prent1mpina oxidarea bii de metal topit (apare n "ur de '0:: :%) zona reductoare a flcrii trebuie s con(in cel pu(in -: ; 5 / 2i 0: ; %7. Aceast compozi(ie a flcrii se asigur dac raportul 7/3 %/5/ este ',:S',/. b. Sudarea f"n,el"r

11 ,ncon!enimente3 - fonta nclzit la temperatur de!ine brusc fluid - sudura este poroas - la suprafa( apare un strat de oxid cu un punct de topire mai ridicat dec1t al fontei - apar fisuri datorit deformabilit(ii reduse a fontei. =ealizarea sudarii fontelor 3 - doar n pozi(ie orizontal (datorit fluidit(ii mari a fontei) - se utilizeaz o flacr u2or reductoare (exces de %/5/) - se face la cald (cu prenclzire) sau la rece

c. Sudarea cuprului - se utilizeaz o flacr neutr - se sudeaz cu prenclzire - grosimi mari !ergele din %u metalurgic - grosimi mici !ergele din %u electrolitic - se utilizeaz flux decapant (borax, clorur de sodiu) d. Sudarea ala!ei - se lucreaz cu flacr pu(in oxidant ?robleme la sudarea alamei3 zincul are punct de topire -'GL% 2i se e!apor la G::L%, rezult1nd fumul alb de Dn7 (foarte toxic) utilizarea unui flux decapant care s mpiedice e!aporarea zincului (borax, acid boric, clorur de Dn), flux decapant care s se topeasc la G::L% 2i s rm1n n stare lichid p1n la '*::L%. e. Sudarea br"n0ului - ca la sudarea %u - se utilizeaz flacr neutr.

1.#.;. Defec,ele i!binaril"r suda,e

12

1.Crapa,uri< fisuri 4isurile sunt defecte care se manifesta sub forma unor discontinuitati cu dimensiuni microscopice. Atunci cand se obser!a cu ochiul liber si au dimensiuni mari ele de!in crapaturi.

2. P"ri si sufluri ?orii si suflurile sunt ca!itati umplute cu gaze, a!and suprafata lucie, de cele mai multe ori, de forma sferica. Mecanismul formarii porilor si suflurilor este determinat de conditiile de lucru. <aca !iteza de e!acuare a bulelor de gaz este mai mica decat !iteza de inaintare a frontului de cristalizare, bulele de gaz raman prinse si metalul solidifica in "urul lor. ,n imbinarile la care gazele reusesc sa se e!acueze la solidificarea baii topite, nu se inregistreaza pori. +azele aflate in pori si fisuri sunt3 bioxidul de carbon, oxidul de carbon, metanul, hidrogenul sulfurat etc. <upa modul de repartitie porii pot fi uniform distribuiti, localizati in anumite zone, dispusi in sir etc.

&uflurile au forme alungite, dimensiunea maxima fiind paralela cu axa cordonului. #. Inclu0iuni

13 ,ncluziunile sunt defecte de compozitie chimica diferita de a metalului din cusatura. $le pot fi metalice sau nemetalice, iar din punct de !edere chimic pot fi oxizi, silicati, sulfuri, nitruri etc. ,n imbinari sudate mai frec!ente sunt incluziunile nemetalice ca cele de zgura, oxizi, nitruri si sulfuri. ,ncluziunile de zgura sau flux sunt resturi (de zgura sau flux) ramase dupa solidificare ca urmare a faptului ca nu s-a executat curatirea dupa fiecare cordon. Marimea acestora este de la microni la milimetri, iar forma rotunda, plana, alungita etc. ,ncluziunile de oxizi metalici, nitruri si sulfuri se formeaza prin reactiile oxigenului, azotului si sulfului cu metalul baii. %auzele principale ale aparitiei incluziunilor si metodele de e!itare sunt prezentate in tabelul -. Tabelul Cau0e &uprafata materialului de baza in rost acoperita cu rugina, zgura, !opsea, ulei etc. =izuri adanci dupa debitarea materialelor cu flacara ,ndepartarea insuficienta a zgurii de pe fiecare strat si de la radacina, mai ales acolo unde aderenta este puternica si cordonul are deni!elari ?arametrii tehnologici necorespunzatori C"nsecin,e si !e,"de de e=i,are =eactii de oxidare cu formare de oxizi, are se localizeaza in metalul depus, eliminandu-se greu prin zgura. $ste necesar ca inainte de sudare sa aiba loc curatirea acestor suprafete. Tocalizarea zgurii formate in rizuri cu sansa sa nu se ridice pentru a se elimina. &e recomanda tesirea acestor rizuri inainte de sudare. ,ncluziuni de zgura, cu diminuarea proprietatilor mecanice. &e recomanda curatirea atenta si controlul zgurii, de la fiecare cordon dar mai ales la radacina inainte de realizarea ultimului cordon. Uiteza mare de solidificare, posibilitate redusa de eliminare a incluziunilor in zgura. Micsorarea solubilitatii anumitor elemente in metalul de baza, odata cu scaderea temperaturii, ceea ce duce la formarea unor incluziuni metalice.

-. >ipsa de pa,rundere Tipsa de patrundere caracterizeaza defectul la care materialul topit nu acopera toata sectiunea necesara sudurii, astfel incat ramane un interstitiu intre metalul depus si metalul de baza. ,n tabelul * se arata principalele cauze cat si consecintele si metodele de e!itare a acestui defect. Tabelul 1 Cau0e ?rag prea inalt C"nsecin,e si !e,"de de e=i,are ,naltimea pragului este limitata prin standarde. &e !a !erifica cu atentie inaltimea acestuia inainte de monta". =ost prea mic &e !a !erifica marimea rostului in functie de limitele rcomandate in standarde. Onghiul de tesire prea mic ceea ce nu Marimea unghiului se !erifica in corelare cu parametrii permite patrunderea suficienta a tehnologici ai regimului de sudare. electrodului +eometria sanfrenului aleasa incorect &e tine cont de grosimea materialului si cu ocazia experimentarilor inainte de definiti!area tehnologiei, se

14 !erifica tehnologia aleasa. <iametru prea mare sau prea mic al On diametru prea mare impiedica contactul si lipsa de electrodului sau sarmei la sudarea topire in sanfren. On diametru prea mic duce la realizarea stratului de radacina. unei bai inguste de metal topit, care uneori nu poate prelua fortele de contractie ce apar. ,nainte de definiti!area tehnologiei se stabilesc diametrele optime. ,ncalziri incorecte ale electrodului sau &upraincalzirea electrodului fata de metal dezechilibreaza metalului de baza procesul de formare a baii. ,ncalzirea insuficienta a materialului se produce mai ales la inceputul si sfarsitul cusaturii. &e recomanda ca la intreruperea arcului sudarea sa se inceapa cu '*-/: mm inainte de craterul final. &udarea dezaxata $lectrodul sau capul de sudura nu sunt conduse exact deasupra rostului sau mi"locului cordonului de sudura realizat pe partea opusa. ,nclinarea electrodului $lectrodul inclinat spre inainte sufla metalul topit de sub arc si produce descresteea adancimii de patrundere si cresteea latimii. Ta inclinarea spre inapoi creste adancimea de patrundere. ?arametri tehnologici alesi ,ntensitate prea mica a curentului, lungimea prea mare a necorespunzator arcului, !iteza de sudare prea mare. &e recomanda corelarea corespunzatoare a parametrilor. 1. >ipsa de ,"pire Tipsa de topire apare ca o legatura incompleta intre metalul de baza si cel de adaos sau intre straturile metalului depus. Tocurile unde pot fi situate lipsa de topire3 laterala, intre straturi si la radacina.

<epistarea lipsei de topire se face prin controlul cu raze V sau ultrasunete. ,n tabel 0 se arata cauzele, consecintele si metodele de e!itare ale acestui defect.

Tabel 3 Cau0e %uratirea neingri"ita a materialelor

C"nsecin,e si !e,"de de e=i,are 7xizii, rugina, !opselele si alte aderente impiedica realizarea unei fuziuni perfecte a materialului topit cu materialul de baza. $ste necesara o curatire atenta

15 inainte de sudare. ,ncalzirea neuniforma si aparitia conditiilor de formare a zonelor cu lipsa de topire. &e recomanda finisarea conturului pentru a a!ea suprafete lipsite de neregularitati. ,ntensitatea curentului prea mica, arc nelinistit, !iteza de sudare prea mare etc., care duc la o concentrare insuficienta a caldurii. &e recomanda !erificarea regimului tehnologic inainte de sudare pentru a e!ita astfel de defecte. Alegerea gresita poate fi facuta din punt de !edere dimensional sau calitati!.

&uprafete cu neregularitati pe conturul sanfrenului

Alegerea parametrilor tehnologici necorespunzatori

Alegerea electrozilor gresita

=emedierea se face prin craituire pana la zona cu defect, resudare si apoi controlul pentru confirmarea indepartarii. 3. Supraincal0irea &upraincalzirea in imbinarile sudate apare ca urmare a solicitarilor la care este supus metalul in ciclurile termice de incalzire-racire. &upraincalzirea datorata ciclurilor de incalzire-racire la sudare, se manifesta in metalul de baza intr-o portiune a zonei influentate termic care este solicitata la temperaturi intre ''::'-::W%, a!and particularitati in functie de tehnologia de sudare si parametrii tehnologici de lucru. ,n tabelul I se arata principalele cauze cat si consecintele si metodele de e!itare a acestui defect. Tabel 6 Pr"cedeul &udarea electrica cu arc Cau0e< efec,e< !asuri de pre=enire &upraincalzirea determinata de temperaturi de lucru inalte are se produc in materialul de baza langa rost. &ituatia se amelioreaza daca imbinarea este constituita din mai multe straturi, care prin depunere succesi!a finiseaza prin tratament straturile depuse mai inainte. <atorita temperaturii supraincalzirea este mai intensa si se manifesta intr-o zona mai extinsa. &tructura fina acciculara se dez!olta mai mult la limitele grauntilor si mai putin in interiorul acestora. &e e!ita supraincalzirea, prin e!itarea !ariatiilor ale !itezei de lucru si ale curentului. $fectul de supraincalzire are loc mai ales la sudarea grosimilor mici, pentru sudarea carora sunt necesare masuri tehnologice3 perna de sustinere, lucrul in pozitia orizonatala etc.

&udarea electrica automata

&udarea electrica in mediu de bioxid de carbon

6. Arderea 7 incalzire care depaseste temperatura de fuziune, produce arderea, care se manifesta sub forma de zgura sau pelicula de oxizi, precum si particule de metal caracteristice efectului de topire. 8. >a,i!e nere5ula,a a cusa,urii apare atunci cand rostul este mai mare fata de cel prescris, se obtin cusaturi cu latime necorespunzatoare. <efectul apare mai frec!ent la sudarea automata.

16

;. Suprainal,area si c"n=e+i,a,ea e+cesi=a &uprainaltarea este o ingrosare excesi!a prin depunerea ultimului strat, determinata de !iteza de inaintare si curentul de sudare mici, de calitatea fluxurilor.

%on!exitatea excesi!a este un defect al sudurilor de colt. %auza acestui defect este fie !aloarea prea mica a curentului fie a!ansul electrodului nesincronizat cu !iteza de sudare

1?. Aba,eri ale p"0i,iei rela,i=e a se!ifabrica,el"r fa,a de prescrip,iile ,e.nice

11. Al,e defec,e Radacina nesuda,a are forma unei retasuri, e!identiind o grosime incompleta a imbinarii

Sc"bi,ura este conca!itatea in cordon produsa de o topire excesi!a. 4orma acesteia are in !edere planul in care se lucreaza si felul imbinarii putand fi la sudura in cornise, la sudura de colt, la sudura cap la cap, la sudura cu suprapunere.

17

-Alte defecte de forma sunt scur5erea si s,rapun5erea. <atorita scurgerii materialului topit se re!arsa pe suprafata metalului de baza in afara conturului rostului, ca in figuri, pentru o imbinare cap la cap sau pentru o imbinare in unghi.

=emedierea se face cu inlaturarea scurgerii prin polizare. Cres,a,ura este o lipsa de material de forma unui sant, pe lungimea partiala sau totala a cordonului.

Ta imbinarile in unghi crestaturile se produc cu predilectie de materialul in pozitie !erticala iar la sudarea in cornise de-a lungul marginii superioare.

18

%auzele care duc la aparitia acestui defect sunt urmatoarele3 miscarea rapida a electrodului, curentul de sudare prea mare, calitatea electrodului, !iteza mare de inaintare la sudarea automata. &tarea de curatire a materialului langa rost influenteaza insasi aparitia defectului care se produce mai ales datorita po"ghitei de oxizi ramasi din laminare. %restaturile sunt defecte care reprezinta amorse puternice de rupere prin fragilizare si ca atare nu sunt admise.

1.-. 7@SURI DE TEANICA SECURIT@BII 7UNCII

a. /u,elii de ace,ilen* - se pstreaz n pozi(ie !ertical - n timpul transportului se a2eaz orizontal pe reazeme speciale din lemn - se !or feri de lo!ituri pentru ca masa poroas s nu cad la fundul buteliei 2i pentru a mpiedica formarea unor goluri n butelie pericol de explozie - s nu fie nclzite peste ):--:L% cre2terea presiunii %/5/ explozie - s fie etan2e (scprile de %/5/ conduc la explozii) b. /u,elii de "+i5en - se !or utiliza doar butelii !erificate - se !or manipula cu aten(ie - s se fereasc de 2ocuri 2i lo!ituri (iarna poate fragiliza mantaua) - transportul se face n pozi(ie orizontal - s se prote"eze contra cldurii 2i a razelor soarelui pentru a nu se crea suprapresiune interioar - !entilul s nu fie uns pentru c apare pericol de aprindere explozie datorit suprapresiunii - butelia se deschide dup montarea reductorului de presiune. Aerisirea este necesar din urmtoarele moti!e3 - flacra consum 2i oxigenul din aerul ncon"urtor pentru fiecare m) de %/5/ se consum ',* m) 7/ din aer - racordurile, !entilele, robinetele nu sunt perfect etan2e - c1nd cantitatea de %/5/ din aer a atins /,F ;, amestecul explodeaz de la flacra arztorului - c1nd generatoarele stabile sunt instalate ntr-o ncpere separat se cere o aerisire sumar - aerisirea se face 2i dup renoirea ncrcturii de carbid - se interzice montarea generatorului de acetilen n locuri neluminate, pi!ni(e, subsoluri - iluminatul ncperilor se !a face electric, cu becuri situate n exteriorul ferestrelor, iar ntreruptoarele se monteaz n afara ncperii - intrarea n ncperile unde sunt generatoare de acetilen sau n depozitele de carbid 2i

19 oxigen se face fr lmpi, (igri aprinse etc. c. 7a,erialele piesel"r care =in 2n c"n,ac, cu 5a0ele - s aib o rezisten( corespunztoare la ac(iunile chimice, mecanice 2i termice ale gazelor - con(inutul n cupru al materialelor metalice ce !in n contact cu acetilena s nu dep2easc I: ; - elementele separatoare ale siguran(elor pentru ntoarcerea flcrii se !or executa din alia"e fr con(inut de cupru - atunci c1nd, n construc(ia dispoziti!elor pentru acetilen sau pentru gaze cu propriet(i chimice similare, se folose2te lipirea cu alia"e de argint sauJ2i de cupru, con(inutul n argint al alia"ului de lipire nu !a dep2i -);, iar cel de cupru nu !a dep2i /' ; (n contact mai ndelungat cu cuprul sau cu argintul, acetilena d acetilura de cupru sau de argint, compu2i care la '':-'/:L% sau la 2ocuri puternice explodeaz !iolent). d. Pr",ec9ia sud"rului - protec(ia ochilor contra radia(iei luminoase 2i a mpro2crilor de material cu ochelari de protec(ie cu sticle !erzi sau cenu2ii - la sudarea fontelor 2i a cuprului (cu prenclzire) se utilizeaz echipament adec!at3 mnu2i, 2or(uri pentru protec(ia mpotri!a temperaturilor ridicate - la sudarea metalelor 2i alia"elor care la temperatura de sudare dez!olt !apori toxici (Dn, ?b, alam, bronz) se !or utiliza m2ti de gaze. e. Re5uli de e+pl"a,are 9n func(ie de tipul gazului combustibil exist reguli de exploatare a echipamentelor de sudare cu flacr. Amestec oxigen-acetilen - 7rdinea opera(iilor la aprinderea flcrii3 deschiderea robinetului de oxigen (de la arztor) deschiderea robinetului de %/5/ (de la arztor) se las s curg amestecul 7/-%/5/ circa * secunde se aprinde amestecul de gaz se regleaz flacra - 7rdinea opera(iilor la stingerea flcrii3 nchiderea robinetului de acetilen (de la arztor) nchiderea robinetului de oxigen (de la arztor) nchiderea robinetelor de la buteliile de gaz decomprimarea reductoarelor de presiune prin deschiderea robinetelor de oxigen 2i acetilen de la arztor - &lbirea 2urubului de regla" de la reductoarele de presiune amestec propan-gaz aerian-hidrogen oxigen - 7rdinea opera(iilor la aprinderea flcrii3 deschiderea robinetului pentru gazul combustibil (la arztor) aprinderea gazului combustibil deschiderea robinetului de oxigen (la arztor) reglarea flcrii - 7rdinea opera(iilor la stingerea flcrii: nchiderea robinetului de oxigen (la arztor) nchiderea robinetului pentru gazul combustibil (la arztor)

20 nchiderea !entilelor la butelii decomprimarea reductoarelor de presiune prin deschiderea robinetelor de oxigen 2i gaz combustibil (de la arztor) slbirea 2urubului de regla" de la reductoarele de presiune Cn,"arcerea fl*c*rii - este nso(it de un 2uierat puternic - se nchide rapid robinetul pentru gazul combustibil - se nchide rapid robinetul pentru oxigen - arztoarele nclzite datorit ntoarcerii flcrii se !or rci n ap cu robinetul de oxigen deschis.