1.

Caracterizarea conditiilor naturale din jurul orasului Bucuresti Geomorfologia Orasul Bucuresti este asezata in Campia Bucurestiului, ce este parte integranta din Campia Vlasiei, ce apartine de Campia Romana. Campia Bucurestiului este cuprinsa intre Campia Snagovului la N, Campia Movilitei la E, Campul Calnaului la S si Lunca Arges Sa!ar la V. Relie"ul campiei Bucurestiului este tranzitoriu intre relie"ul plan al Campiei Snagovului de la nord si un relie" de campie inalta cu terase al Campului Calnaului situat la sud. #n cadrul Campiei Bucurestiului se pot separa trei campuri, care cuprind ca "orme de relie" un camp si doua sau trei terase ale raurilor $am!ovita si Colentina. Aceste campuri sunt% Campul Otopeni la nord, Campul Colentinei la mi&loc si Campul Cotroceni la sud. Campul Otopeni se gaseste pe partea stanga a raului Colentina, prezinta un relie" usor !om!at, in care altitudinea a!soluta variaza intre '( si )* m, iar cea relativa intre +, +- m. El inclina spre SE cu o panta de +,( .. El cuprinde% campul propriu zis, terasa superioara si in"erioara a Colentinei, precum si Lunca Colentinei. Campul prezinta un microrelie" speci"ic depozitelor de loess, ast"el intalnim in unele locuri crovuri, microdepresiuni rotun&ite sau arcuite, iar in altele se intalnesc mici depresiuni alungite rezultate prin unirea a doua sau mai multe crovuri. /recerea de la camp la terasa superioara a Colentinei se "ace printr un aliniament de microdepresiuni alungite V E. /aluzul natural dintre terasa superioara si camp are +,0 (,1 m inaltime. #naltimea relativa a terasei este de +1 +( m. $in aceasta terasa izvorasc paraiele Saulea si 2ipera. /erasa in"erioara a Colentinei are inaltimi relative de - ' m si o latime medie de +011 m, latimea variaza intre cativa zeci de metri in zona Straulesti pana la ( , 3m in zona 2antelimon. Lunca Colentinei, are o di"erenta de nivel de +, +- m "ata de campia incon&uratoare si o latime medie este de 411 011 m. #n cadrul luncii raul are un curs sinuos, prin accentuarea meandrelor s au creat gradisti la 56ica /ei, 2lum!uita, 7undeni. Campul Colentinei este situat intre raurile Colentina si $am!ovita, avand inaltimea medie relativa este de ) m, cu o panta mai mica decat a campului precedent 81,'0 .9. Cuprinde campul propriu zis, terasele superioara si in"erioara a $am!ovitei si portiuni din lunca $am!ovitei si Colentinei. Campul propriu zis este plat "ara microrelie" de clastocarst. /erasa superioara a $am!ovitei are o altitudine relativa de - ' m si se dezvolta la sud si est de campul propriu zis. $in podul acestei terase au izvorat trei vaiugi% prima isi are o!arsia la 2iata Crangasi si a curs spre SE in cartierul Regie: a adoua avea izvorul la sud de 2iata Victoriei traversa de la nord spre sud Calea 5rivitei, strada Mircea Vulcanescu si Calea 2levnei de!usand in lunca $am!ovitei in parcul din "ata ANE7S: cea de a treia izvora din parcul #oanid, curgea de a lungul strazii ;ean Louis Calderon pana la 2iata Rosetti si apoi pe strada Olteni spre Radu Voda. /erasa in"erioara a $am!ovitei are o altitudine relativa de , 0 m si o latime de -01 (111 m. Lunca $am!ovitei este de -01 latime medie, cotele relie"ului scad de la NV spre SE, panta medie a pro"ilului longitudinal este de +,* .. 2ro"ilul transversal este asimetric% pe malul stang trecerea spre terase se "ace printr un taluz de + ( m si de e<istenta unor vaiugi: in sc6im! malul drept spre Campul Cotroceni este un mal inalt cu pante accentuate si multe promontorii, care determina o ingustare a luncii pe alocuri. #n cadrul acestei lunci apar depresiuni lacustre cum ar "i cel din 2arcul Li!ertatii, 2arcul /ineretului, 2opesti Leordeni, 5lima s.a., actualmente colmatate cu material antropogen. Campul Cotroceni este situat la sud de raul $am!ovita si cuprinde% un camp inalt si terasele superioara, medie si in"erioara a Argesului.

Campul inalt este limitat la nord de lunca $am!ovitei si la sud de terasa superioara a Argesului. El reprezinta o portiune dintr o popina mare care a "ost erodata de catre Arges in sud si de $am!ovita in nord. Actualmente campul are aspectul unei "asii de 1,) ,,( 3m latime orientat NV SE, paralel cu cele doua rauri. #n raport cu lunca $am!ovitei are o inaltime relativa de +0 m, iar in raport cu terasa superioara a Argesului o inaltime de (,1 (,0 m. 2anta campului este de +,) (,, .. 2rezinta un microrelie" "ormat din numeroase crovuri. Acestea au o dezvoltare mai mare in partea de nord vest si vest a campului. /erasa superioara a Argesului are altitudinea medie de +( m, se invecineaza la nord cu campul inalt, ia la sud cu terasa medie a Argesului. #n apropierea limitei cu campul inalt pe terasa apar mici depresiuni rezultate prin tasarea si su"oziunea depozitelor loessoide. /erasa medie a Argesului are inaltimea realtiva de ) +1 m si o latime medie de ,,0 *,1 3m. /aluzul natural taiat de Arges intre campul inalt Cotroceni Vacaresti si terasa medie are a!rupturi de (,1 ,,0 m. 2odul terasei are o panta accentuata spre raul Arges, intre partea interna si partea e<terna apar di"erente de nivel de , * m. 2e aceasta terasa isi are o!arsia paraul ;ilava. /erasa in"erioara a Argesului are o altitudine relativa de - m si apare pe o mica supra"ata in partea de sud vest. Clima Regiunea in care se a"la orasul Bucuresti are un climat temperat continental, in"luentat de zona de contact dintre maselor de aer estic si cele vestice si sudice. Atunci cand predomina masele estice clima devine continental e<cesiva, in care verile sunt "ier!inti si ierni deseori aspre. #n timp ce atunci cand predomina masele de aer vestice sau sudice avem toamne lungi si calde si ierni !lande. /emperatura medie multianuala variaza intre +1,*C si ++,4C, iar temperaturile multianuale oscileaza intre -,'C si ',)C in luna ianuarie si =+),*C si =(-,,C in luna iulie. $in punct de vedere al precipitatilor, acestea sunt in"luentate de apropierea municipiului Bucuresti, "iind mai a!undente in mediul ur!an si mai putin in cel periur!an. Ast"el ele variaza intre *1),) mm>an si *+- mm>an. Vanturile dominante sunt cele cu directie NE si SV, care au viteze anuale de ( , m>s. Hidrografia 2rincipalele cursuri de apa din zona sunt $am!ovita si Colentina. Mai apar si o serie de cursuri secundare cu caracter intermitent. $am!ovita izvoreste din versantul estic al Muntilor 7agaras si are o lungime de ('* 3m. Bazinul sau 6idrogra"ic ocupa o supra"ata de ('(4 3mp. $e!itul mediu al raului este de ++,0 mc>s. Al doilea rau ca importanta din regiune este Colentina. Aceasta izvoreste din Campia #nalta a /argovistei, are o lungime de +1+ 3m si un !azin 6idrogra"ic de *4, 3mp. $e!itul anual al raului este de 1,* mc>s si prezinta o panta a patului al!iei de 1,' .. $atorita acestui "apt cursul are o al!ie "oarte meandrata cu numeroare zone mlastinoase si numeroase lacuri% ?erstrau, 7loreasca, /ei, 2antelimon, etc. #n a"ara de aceste doua cursuri principale au mai e<istat cursuri de apa scurte, a"luenti ai cursurilor principale, cu un regim de scurgere intermitent, avand zone de mlastinire. $intre aceste cursuri secundare amintim% o vale cu o!arsia intre localitatile C6itila si Rudeni, prezinta un curs sinuos cu o lungime de apro<. +,11 m, o latime de +01 m si o adancime de cca. 0 m. #n prezent cursul este !arat de depunerile 6aldei C6ia&na: o alta vale izvoreste din !aza terasei de - ' m in apropiere de statia C6itila, are o lungime de cca +(11 m, o latime varia!ila si o adancime de + ( m:

cea de a treia vale izvoreste din spatele 7a!ricii de Mo!ila din stada 5odeni, cartierul 5iulesti si se varsa in Lacul Morii. Lungimea este de 411 m, latimea de apro<. +11 m si adancimea de ( , m. La topirea zapezilor sau cand ploua a!undent apa !alteste: cea de a patra vale isi avea o!arsia in spatele 2ietii Crangasi, avand un traseu NE SV cu o lungime de apro<. (01 m, o latime de cca (11 m si o adancime de 0 * m. /oate aceste vai sunt a"luenti de stanga ai $am!ovitei. Flora si fauna Aceasta este caracteristica zonei ur!ane si periur!ane cu plante si animale introduse de oameni. #n &urul municipiului Bucuresti mai apar resturi ale Codrului Vlasiei, precum% 2adurea Baneasa, 2adurea Cernica, etc. Solurile Solurile caracteristice regiunii sunt de tipul aluviosolurilor, regosolurilor, cernosolurilor si 6idrosolurilor. #n a"ara de aceste soluri naturale mai apar si soluri rezultate in urma activitatii umane de tipul protisolurilor.

Seismicitatea si adancimea de inghet $in punct de vedere seismic, regiunea se incadreaza in con"ormitate cu Normativul 2 +11 +>+))( in zona de calcul C, corespunzatoare unui coe"icient @s A 1,(1 si unei perioade de colt /c A +,0 s. $in punct de vedere al adancimi de ing6et regiunea se incadreaza, con"orm S/AS *104>+)--, in zona in care adancimea este de '1 )1 cm. 2. Caracterizarea geologico-structurala a regiunii orasului Bucuresti $in punct de vedere geologic regiunea din &urul orasului Bucuresti "ace parte din 2lat"orma Moesica. Aceasta cuprinde un "undament cristalin de varsta 2roterozoic superior Cam!rian in"erior, care s a de"initivat in timpul orogenezei !ai3aliene. 2este acest "undament cristalin s au succedat mai multe multe cicluri de sedimentare care incep in Cam!rianul mediu si se continua pana in Cuaternar. #n regiune depozitele care apar la supra"ata sunt cele cuaternare. Acestea stau peste depozite mai vec6i romaniene si cuprind urmatoarea succesiune% Pleistocenul inferior B cuprinde nisipuri si pietrisuri 8Stratele de 7ratesti9, care stau discordant peste depozitele mai vec6i romaniene, "ormate dintr o alternanta de argile si argile nisipoase cenusii vinete sau negricioase cu intercaltii de nisipuri. Stratele de 7ratesti au in !aza pietrisuri si !olovanisuri, iar la partea superioara este constituita din nisipuri medii si "ine, uneori grosiere, micacee. Aceasta "ormatiune se a"unda spre nord de o linie ce uneste raul Nea&lov, raul Arges si trece pe la sud de valea Argoavei, a&ungand in zona municipiului Bucuresti la adancimi de +11 +'1 m. 5rosimea acestei "ormatiuni creste odata cu a"undarea a&ungand pana la +(1 +-1 m. #ncepand de la sud de linia ;ilava B 2rogresu, si pana la linia Otopeni B Ste"anesti, "ormatiunea se imparte in trei sau mai multe orizonturi separate de intercalatii argiloase.

Spre nord de linia Otopeni B Ste"anesti granulometria Stratelor de 7ratesti devin din ce in ce mai "ina. Pleistocenul mediu B este reprezentat de o succesiune de marne, argile si nisipuri "ine denumite Strate de Coconi. Acestea se a"unda su! depozite mi noi avand o grosime in dreptul municipiului Bucuresti de circa +11 +(1 m. Stratele de Coconi sunt preponderent argiloase si marnoase uneori nisipoase, cu intercalatii de nisipuri "ine in partea !azala si o succesiune de nispuri in alternanta cu depozite argiloase la partea superioara. $epozitele argiloase sunt "ormate din argile vinete cu "ilonase rugini si separatii calcaroase cu "orme si dimensiuni variate. Culoarea acestor depozite trece de la nuante de gal!ui la cenusiu si c6iar negru intens. Se mai o!serva treceri gradate de la argile compacte la argile cu separatii ocelare de nisip si apoi la argile nisipoase si nisipuri argiloase. Alteori se o!serva treceri ale argilelor la marne compacte cu numeroase concretiuni. Nisipurile din Stratele de Coconi seamana cu nisipurile "ine din Stratele de 7ratesti su!adiacente. Pleistocenul superior B cuprinde in !aza depozite "ormate din nisipuri "ine si medii cu concretiuni grezoase si calcaroase, avand o grosime de ' (1 m. Aceste depozite sunt cunoscute su! numele de% Nisipuri de Mostistea. Aceste depozite apar la zi in regiunea centrala a Campiei Romane pe malul drept al Argesului, pe malul drept al $am!ovitei la nord de localitatea 5ruiu, pe valea Mostistei si pe malul drept al #alomitei. 2este Nisipurile de Mostistea apar o serie de depozite alcatuite din argile si argile nisipoase, uneori cu aspect loessoid, avand o grosime de circa 0 +1 m. Aceste depozite sunt cunoscute su! denumirea de C$epozite #ntermediareD. Aceste depozite apar la zi in zona orasului Bucuresti. 2este $epozitele #ntermediare sau c6iar peste Nisipurile de Mostistea apare un orizont de pietrisuri si nisipuri cu o grosime de circa 4 ' m 2ietrisurile de Colentina. Ele au "ost depuse in limitele vec6iului curs al Argesului, aparand la zi pe valea Colentinei si pe malul drept al $am!ovitei in aval de localiatatea 2odu 2itarului. Holocenul inferior B este reprezentat de depozite loessoide apartinand terasei in"erioare a raurilor% Arges, $am!ovita si Nea&lov. Aceste depozite sunt "ormate pra"uri argiloase, sla! nisipoase, de culoare cenusiu gal!uie si cu grosimi de +1 (1 m. $e aceiasi varsta cu depozitele loessoide sunt si aluviunile grosiere apartinand terasei &oase a Argesului, $am!ovitei si Nea&lovului. Acestea sunt "ormate din pietrisuri si nisipuri cu grosimi de - +( m. Holocenul superior B este alcatuit din depozitele loessoide al terasei &oase a raurilor din regiune. Aceste depozite sunt "ormate din pra"uri argiloase cenusii gal!ui, cu grosimi de * +0 m. $e asemenea tot ?olocenului superior ii apartin si aluviunile grosiere si "ine din luncile Argesului si $am!ovitei. Acestea sunt compuse din nisipuri, pietrisuri si !olovanisuri cu grosimi de 0 +1 m. $in punct de vedere structural tectonic, regiunea Bucuresti este situata pe zona de tranzitie dintre 2lat"orma Moesica si Avant"osa Carpatica. /ectonic asupra regiunii o in"luenta importanta o are un accident tectonic important, 7alia #ntramoesica, si "aliile de spri&in din compatimentul sau vestic. $intre acestea cele mai importante sunt% C6itila 2asarea, Bragadiru si ;ilava. Acestea si altele de mai mica importanta compartimen teaza regiunea municipiului Bucuresti in !locuri tectonice. Structural regiunea apare ca un monoclin "aliat, cu numeroase accidente tectonice.

3. Caracterizarea hidrogeologica si hidrochimica a regiunii orasului Bucuresti $in punct de vedere 6idrogeologic si 6idroc6imic in zona municipiului Bucuresti apar mai multe comple<e acvi"ere. Acestea sunt% acvi"erul cantonat in Stratele de 7ratesti, cel cantonat in Nisipurile de Mostistea, cel cantonat in 2ietrisurile de Colentina si acvi"erele cu dezvoltare locala. Acviferul cantonat in Stratele de Fratesti Acesta este un acvi"er regional care se intinde pe aproape intreaga supra"ata a 2lat"ormei Moesice. Cuprinde nisipuri "ine si medii, pietrisuri si !olovanisuri. Varsta depozitelor este 2leistocen in"erior. #n regiunea centrala a Campiei Romane acest acvi"er se separa pe criterii 6idrogeologice in trei orizonturi separate 6idraulic% orizontul CAD, orizontul CBD si orizontul CCD. Acvi"erul are o tendinta accentuata de a se a"unda de la sud catre nord, ast"el ca cele trei orizonturi pot "i urmarite pe directie la urmatoarele adancimi% La sud de municipiul Bucuresti Eona ;ilava *1 B '0 m +01 B +-0 m +)1 B (+1 m La nord de municipiul Bucuresti Eona Otopeni (,1 B (01 m ()1 B ,(1 m ,(0 B ,40 m

Orizontul A Orizontul B Orizontul C

La nord de municipiul Bucuresti pe directia Otopeni B Balotesti se constata o diminuare a calitatilor de colector ale orizontului A, prin cresterea gradului de argilizare a stratului si e"ilarea orizonturilor poros impermea!ile. $in acest motiv "ora&ele de alimentare cu apa de dincolo de Otopeni au desc6is orizonturile B si C. Nivele piezometrice ale acvi"erului cantonat in Stratele de 7ratesti sunt su! presiune cu nivel ascensional avand supra"etele piezometrice situate ast"el% pentru orizontul CAD supra"ata piezometrica este situata la cca. 0* 0' m: pentru orizontul CBD supra"ata piezomtrica este situata la cca. 40 01 m: pentru orizontul CCD supra"ata piezometrica este situata la cca. 0* *1 m. $irectia de curgere a curentului prin acvi"er este orientata de la NNV spre SSE, iar panta 6idraulica este de +,(0 (,11 .. 2arametrii 6idrogeologici ai acvi"erului cantonat in Stratele de 7ratesti sunt% coe"icientul de transmisivitate / A +111 +(11 mc>zi: coe"icientul de permea!ilitate @ A +0 ,1 mc>zi. $in punct de vedere 6idroc6imic apa din acvi"er are un caracter !icar!onatat sodic cu pregnanta calcica in orizonturile A si B si un caracter !icar!onatat sodic pregnant clorurat clacic in orizontul C. $in punct de vedere calitativ apele din Stratele de 7ratesti se inscriu in totalitate in normele de pota!ilitate, contaminarea de la supra"ata "iind "oarte putin pro!a!ila. 2entru unele sonde care au desc6is orizontul C in apa s a determinat prezenta 6idrogenului sul"urat, dar acesta provine din adancime prin migrare spre supra"ata. $e asemenea mai apar 6idrocar!uri gazoase in orizonturile B si C, dar si acestea sunt din adancime prin migrare in Stratele de 7ratesti. Acviferul cantonat in Nisipurile de Mostistea Acest acvi"er se gaseste situat in Nisipurile de Mostistea "iind captat de numeroase puturi de e<ploatare. Nisipurile de Mostistea sunt "ormate din nisipuri "ine si medii cu intercalatii de pietrisuri "ine. Au o dezvoltare continua intre Arges si Mostistea. #n cadrul acestui acvi"er s au separat doua orizonturi% Mostistea superior 8M+9 si Mostistea in"erior 8M(9. Orizontul superior 8M+9 a "ost interceptat la adancimi de (0 01 m si are o grosime de ( +1 m: orizontul in"erior 8M(9 a "ost interceptat la adancimi de 01 -0 m si are gosimi de , - m.

Nivelurile piezometrice au un caracter ascensional sta!ilindu se la adancimi de circa +1 +0 m. Capacitatea de de!itare a acvi"erului este de ( 0 l>s pentru denivelari de circa + 0 m. $in punct de vedere 6idroc6imic se poate o!serva o variatie a c6imismului acvi"erului, ast"el% la nord de #alomita apa din acvi"er are un rezidiuu "i< cu valori cuprinse intre *01 si )11 mg>l: la sud de #alomita valorile rezidiului "i< cresc la peste +111 mg>l. $in punct de vedere calitativ aceasta apa se inscrie in standardele de pota!ilitate, cu toate ca uneori creste continutul in 7e si Mn si duritatea totala 8(1 (0 grd. gremane9. $e asemenea se constata in unele zone o crestere a continutului !acteriologic, din care cauza este necesara clorinizarea apei, daca este utilizata pentru !aut. Acviferul cantonat in Pietrisurile de Colentina 2ietrisurile de Colentina repauzeaza peste Nisipurile de Mostistea, de care sunt separate printr o succesiune lenticulara argilo marnoasa 8$epozitele #ntermediare9. Aceste depozite cu caracter grosier au "ost depuse de raul Arges, "ormand aluviunile unui vec6i curs al raului. 5rosimea lor se reduce spre nord pe linia Otopeni Ste"anesti A"umati, in sc6im! se dezvolta spre sud vest pana la linia Branesti 2rogresu So6atul Nana Valea Stanii. #n terasele Nea&lovului, $am!ovnicului si 5lavaciocului apar depozite de pietrisuri de aceiasi varsta cu 2ietrisurile de Colentina, indicand o mare arie de raspandire, legata de evolutia paleo Argesului. $e asemenea "ormatiunea mai apare in vesantul nordic al raului Calnistea. Acvi"erul a "ost captat prin "antani si puturi "orate la adancimi de +0 (1 m. Capacitatea de de!itare indica de!ite de ( * l>s, "iind moderata. ?idroc6imic apa contine "recvent cantitati ce depsesc nivelul admisi!il de amoniu, "os"ati, materii organice, uneori azotiti, 6idrogen sul"urat si preponderent duritati totale relativ ridicate. $in acest motiv apa cantonata in acest acvi"er nu poate "i "olosita decat in scopuri industriale. Acvifere cu dezvoltare locala Sunt acvi"ere cu nivel li!er situate in imediata apropiere a supra"etei. Sunt structuri 6idrogeologice discontinui si apar in conuri aluviale, terase, lunci, inter"luvii, etc. Sunt "ormate din depozite atat "ine cat si grosiere, adica de depozite argiloase pana la pietrisuri si !olovanisuri. O mare parte se gasesc in depozite de tip loessoid. Alimentarea se "ace din precipitatii, din scurgerea de supra"ata si din acvi"erele de adancime. Curgerea apei su!terane este in"luentata de mor"ologia terenului si de raportul in care se a"la acvi"erul "ata de apele de supra"ata. O cantitate importanta de apa se pierde prin evapotranspiratie si depinde direct de variatiile climatice. Conductivitatiile 6idraulice variaza "oarte mult de la +1 m>zi pana la '1 +11 m>zi. Aceste acvi"ere apar in Campia Bucurestiului si in alte campii, parti ale Campiei Romane.