Ecosisteme acvatice

Se diferentiaza n functie de caracteristicile mediului de viata, apa, n ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) si curgatoare (ecosisteme lotice). Ecosisteme lentice Sunt de mai multe tipuri n functie de dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a apei. Astfel, dimensiunea determina mpartirea n ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar compozitia chimica a apei le diferentiaza n functie de salinitate (de apa dulce si de apa sarata) si aprovizionarea cu substante nutritive (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe). 1. Lacul A fost printre primele studiate de ecologi datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice. Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului n raport cu adncimea. 2. Balta Are o adncime mai mica (3 ! m). "n zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar n larg sunt raspndite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben, lintita, ct si cele submerse ca srmulita apei, ciuma apei, bradis etc. "n structura fitoplanctonului intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de rotifere. #alta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste, pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.). 3. Mlastina $a nivelul %omniei se diferentiaza doua categorii& mlastini eutrofe, cu vegetatie caracteristica baltilor si mlastini oligotrofe care se ntlnesc n regiunile cu climat rece si umed, n zonele cu sisturi cristaline, gresii, granite, sedimentare sau n zonele montane unde substantele provin partial din mineralizarea materiei organice animale si vegetale. Aici este prezent muschiul de turba (Sphagnum) si alte specii vegetale (bumbacarita, rogoz, roua cerului). 4. Marea Neagra Se caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa& a) la suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de '( ')*) si mai usor, oxigenat, n care se situeaza cea mai mare parte a biocenozei. b) un strat de adncime (peste '+, -,, m), mai sarat (salinitate . -' --*) si mai greu, ncarcat cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, implicit, de formele aerobe de viata. "ntre cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul superficial (mai usor) plutind deasupra celui de adncime (mai greu). /roducatorii sunt reprezentati de algele planctonice, grupa consumatorilor incluznd zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii, stavrizi, guvizi)0 sturioni (nisetru, morun, cega, pastruga) denumiti de 1erodot 2pesti fara oase30 rechini0 delfini si, pna n '4+5, foci. /e pla6a de la 7amaia, 8ostinesti, 9avodari 2esueaza3 n cantitati mari alge verzi cu talul latit si marginile ondulate, denumite popular salatica de mare, precum si alge brune si rosii, bogate n iod. "n zona de litoral cuibaresc specii de pescarus argintiu, chira de mare, furtunar s.a. /rintre dunele de nisip s au identificat circa '-, de specii de plante arenicole ca varza de nisip, crcelul, ridichea de nisip, scaiul vnat, pelin de nisip, lucerna de nisip, castravetele de mare etc. Ecosisteme lotice Se diferentiaza n functie de particularitatile reliefului strabatut n praie si ruri&

a. De munte "n albia putin adnca si ngusta a rurilor si praielor substratul este neuniform format din bolovanisuri, pietrisuri, nisip. /antele mari, uneori discontinue, determina o viteza de scurgere mare apei si formarea de cascade. :ebitele sunt relativ mici, temperatura apei coborta, variabila de la anotimp la anotimp. ;ransparenta apelor este mare (anulndu se nsa n perioadele de torentialitate . ploi puternice, topirea zapezilor), iar concentratia de saruri dizolvate este scazuta. /lantele (muschi, alge) si animalele (rotifere, cladocere) prezente aici au cerinte mari fata de oxigen, manifestnd diferite adaptari morfologice pentru a evita antrenarea de curentii puternici. :intre vertebrate, reprezentativ este pastravul, alaturi de care se ntlnesc zglavocul, lipanul, molanul etc. b. De zone deluroase <itoplancton permanent. #iocenoza saraca. =xigenare buna. 7alurile sunt mai 6oase, albia este mai larga si adnca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip. /antele au nclinatii mai mici, determinnd o viteza de scurgere mai mica. "n apa sunt prezente att substante n suspensie, ct si solvite (',, -,, mg>l). ?ariatia termica mai larga n cursul anului, de la anotimp la anotimp favorizeaza prezenta planctonului, ca o componenta biocenotica permanenta, formata dintr un numar mic de populatii . diatomee, alge verzi si albastre pentru fitoplancton si rotifere, cladocere, copepode pentru zooplancton. "n sectoarele cu viteza redusa, algele si numerose specii de nevertebrate (insecte, larve, viermi srma, crustacee mici, gasteropode) se fixeaza de elementele substratului (pietre, nisip, ml) formnd comunitatea biocenotica bentala. c. De cmpie 8ursul inferior al rurilor se caracterizeaza prin albii foarte largi, cu acumulari de ml si nisip, cu viteza de scurgere si eroziune foarte reduse, dar si o concentratie de saruri care depaseste ' -!, ' !,, mg>l. /lanctonul este mult mai diversificat dect n zona colinara. "n apa apar si plante superioare submerse. 9ectonul este si el bine reprezentat (mreana, clean, boarta, crap, stiuca etc.). Delta Dunarii %eprezinta o asociere complexa de ecosisteme interconectate, dependente de regimul hidrologic al :unarii care, prin fluctuatiile sale, contribuie la modificari substantiale ale biotopurilor cu o periodicitate mai mult sau mai putin constanta. :iversitatea mare a conditiilor de mediu, ntrepatrunderea si suprapunerea acestora nu permit o delimitare stricta a ecosistemelor, aflate si ele ntr o permanenta interactiune unele cu altele. 8u toate acestea, se individualizeaza urmatoarele categorii& a) Apele curgatoare Sunt reprezentat de cele trei brate ale :unarii (8hilia, Sulina si Sf. @heorghe), canale si grle. <itoplanctonul reprezinta clasa producatorilor, n timp ce un zooplancton variat si numeroase specii de vertebrate (crap, salau, stiuca, somn, sturioni) compun clasa consumatorilor. b) Apele stagnante /ermit dezvoltarea macrofitelor sub suprafata apei (broscarita, bradis, cosor, inarita, ciuma apei), cu frunze plutitoare (nuferi) sau plutitoare (lintita, pestisoara, otratel) si n marginile mlastinoase (ciulini, limba broastei, sageata apei, stuf etc.). 8onsumatorii sunt bine reprezentati de pesti din familia 8Aprinidelor (crap, cosac, babusca), precum si de biban, salau, stiuca, somn. "n afara acestora, molustele, larve, insectele se asociaza tulpinilor plantelor sau populeaza zona bentala. c) Terenurile mlastinoase

Acumulari de ml si nisip.8el mai ntins biotop al deltei cuprinde regimul hidrologic al :unarii.Servesc n timpul viiturilor la reproducerea pestilor de balta, fiind intercalate ntre baltile permanente si terenurile inundabile. /ractic, formeaza cel mai ntins biotop al deltei actuale. 7ulte terenuri mlastinoase sunt acoperite cu stufarisuri permanente, a caror limita spre uscat o constituie o centura de papura si rogozuri. /rintre plantele nsotitoare se numara papura, pipirigul, rogozul, sageata apei, stn6eneii, macrisul de apa etc. /rezenta lor depinde de durata si intensitatea inundatiilor de primavara, fiind invers proportionala cu acestea. 8onsumatorii micro si macroscopici sunt mai mult sau mai putin, comuni cu cei din ecosistemele acvatice descrise anterior. %egiunile ntinse de stufarisuri, mai ales cele cu substrat nisipos, dau nastere, cu timpul, la o formatiune specifica si anume zonele de plaur. :esi este format din stuf, el prezinta asociatii de organisme constituindu se ntr un adevarat ecosistem care si a 2creat3 suportul ecologic. d) Terenurile inundabile Se acopera cu apa n timpul viiturilor, iar pe durata apelor mici sunt uscate, acoperite de pamnt aluvionar si resturi organice. Apropierea de mlastini a unora permite extinderea biocenozelor acestora, atta timp ct uscaciunea nu este excesiva, iar pe cele cu substrat nisipos s au format asociatii vegetale caracteristice, mai cunoscute fiind cele de popndaci, alcatuite din specii de rogoz prin acumularea si turbificarea materialului organic mort, astfel nct sa permita supravietuirea speciei n conditiile alternantei dintre uscat si apa. ;ot aici se ntlnesc zaloagele, respectiv tufe de salcii n care predomina zalogul sau salcia cenusie. Bmportanta lor este data de conditiile prielnice pe care le asigura pentru cuibarit, transformndu se n adevarate colonii de pasari pentru speciile& tiganus, cormoran pitic, strc de noapte, strc galben, egreta mica etc. Aceste terenuri, ca si cele mlastinoase, sunt importante pentru reproducerea faunei piscicole (mai ales a ciprinidelor). e) Grindurile 8onstituie suportul ecologic al padurilor de salcii si plopi ($etea, 8araorman) care concentreaza o diversitate ecologica ridicata, att a speciilor vegetale, ct si a celor animale. Astfel, alaturi de numeroasele specii de salcii (Salix) si plopi (/opulus), arbustii (catina alba, catina rosie, maces, dracila, lemn cinesc, corn, snger, calin), subarbusti, liane (curpen, vita salbatica, mur, iedera, hamei, volbura mare) si plante parazite (vsc) edifica, ntr o arhitectura specifica, paduri cu aspect luxuriant. /aduri cu aspect luxuriant. /adurile $etea si 8araorman sunt fitocenoze foarte interesante si rare n flora Curopei si arata, comasate pe un spatiu relativ mic, o variatie multipla a diverselor fenotipuri de plante caracteristice stepelor aride, nisipurilor umede, padurilor, marginii baltilor si lacurilor. :intre consumatori, caracteristici sunt soarecii cu botul ascutit, iepurii si coropisnitele, diferite specii de pasari, vipera, sarpele de apa, spurcaciul, sitarul de padure, vulturul codalb, bufnita mare, mistret, lup (mai ales iarna). "n stufarii si tufarisurile dinspre mare, n anii favorabili, se pot dezvolta lacustele migratoare, deosebit de daunatoare pentru culturile agricole, fapt pentru care s au folosit mi6loace chimice n combaterea lor, cu efecte poluante si asupra celorlalte specii. f) Zona marii $oc de reproducere a lacustelor ca latoare. Cste reprezentata de mediul marin n care se simte influenta apelor :unarii. Aceasta zona este populata cu puieti din familia sturionilor. "n regiunile mai departate de litoral, avnd o salinitate variabila, se produce o continua ploaie de organisme moarte spre fundul platformei continentale, alimentnd bancurile de scoici, hrana preferata a morunului si nisetrului, care si vor petrece aici mare parte din viata. "n ncercarea de a reda o imagine ct mai sintetica, dar n acelasi timp relevanta, s au facut numeroase 2simplificari3. 8u toate acestea, :elta :unarii constituie un ansamblu complex de ecosisteme, cu functionalitate proprie, capabil de

autoreglare si caracterizat de stabilitate, important prin functiile sale de filtru biologic, statiune temporara a unor pasari, loc de reproducere a numeroase specii de pesti, respectiv de conservare a biodiversitatii.

Ecosistemele terestre
/rezenta substratului solid si disponibilitatea pentru organismele autotrofe, mediul fluid format de aer, caracterizat de un regim specific al temperaturii si umiditatii, sunt elemente care diferentiaza categoria ecosistemelor terestre. Subtipurile identificate n aceasta categorie s au delimitat plecnd de la asociatia de specii vegetale, ntruct aceasta este aparenta si contribuie la edificarea peisa6elor specifice. "n acest context, prezenta speciilor lemnoase este un indicator important de diferentiere, care mparte categoria n paduri, tufarisuri si pa6isti. <ormarea unor asociatii de arbori (alcatuite din plante lemnoase cu tulpina unica) este conditionata de disponibilitatea unor resurse, dar si de anumite conditii. /rimul factor care conditioneaza raspndirea padurii este temperatura, iar apoi resursele de umiditate. Astfel, padurile se pot forma ncepnd cu zonele unde se nregistreaza cel putin (, de zile pe an cu temperaturi medii zilnice mai mari de ',D8. "ntre aceste limite, repartizarea padurilor depinde de bilantul hidric din sol, respectiv de repartizarea cantitatii anuale a precipitatiilor. :e exemplu, n conditiile climatului temperat continental din %omnia, raspndirea padurilor va urmari izohietele anuale de !,, mm. 1. Padurea

/rototipul structural si functional al ecosistemelor naturale l constituie padurea, fiindca nici o alta unitate de lucru din ecosfera (biosfera) nu ntruneste, n aceeasi masura, toate elementele alcatuitoare ntr o stare de maxima stabilitate, n pofida extremei complexitati si diversitati. "n interiorul padurii pot fi identificate diverse laturi ale complicatei arhitecturi pe care o nfatiseaza un ecosistem natural, fiindca padurea este, nainte de toate, o fiinta colectiva, cea mai grandioasa din cte exista, nviorata de viata proprie, nchegata, la rndu i, din milioane de vitei individuale, ct se poate de diverse, care impresioneaza coplesitor si ntr un fel unic spiritul omenesc. Ccosistemul de padure (forestier) manifesta o tendinta de maximizare a stabilitatii prin optimizarea structurii biocenozei, cresterea complexitatii relatiilor biocenotice si a diversitatii genetice a populatiilor din cadrul fiecarei comunitati de viata, ntarirea controlului exercitat de biocenoza asupra biotopului, sporirea eficientei ecologice a sistemului. $egile generale de organizare si functionare a padurii sunt& existenta eta6elor complex alcatuite, n care se asociaza plante si animale care se dezvolta sub influenta a numerosi factori . climatici, edafici, geomorfologici0 rolul preponderent, sub aspect fizionomic si functional, al arborilor n viata padurii0 existenta ansamblului integrat, unitar al plantelor, animalelor si conditiilor de viata ale padurii, n cadrul caruia au loc permanent interferente, influente reciproce. Cta6ele de vegetatie, care formeaza adevarate subsisteme de viata interconditionate functional (straturi ecologice), sunt reprezentate de& arboret (eta6ul arborilor, al coronamentului), cu rol fundamental n transferul de substanta si energie, ntruct asigura intrarile energetice pentru ntregului ecosistem0 subarboretul si patura erbacee. $a acestea se adauga litiera si solul, n care predomina componentele anorganice. ;otodata, existenta unor conditii ecologice particulare determina formarea a numeroase microcenoze (consortii). 1otartor n viata ecosistemului de padure este ecranul continuu si compact al frunzisului, constituit de coronamentele arborilor, care reprezinta o suprafata activa de reglare a unor factori de biotop . calitatea si intensitatea luminii, cuantumul caldurii si precipitatiilor, viteza si intensitatea vntului etc. "n planul opus, la nivelul solului, ntrepatrunderea si eta6area accentuata a sistemelor de nradacinare a vegetatiei influenteaza disponibilitatea substantelor minerale si a apei. $a nivelul %omniei, n categoria padurilor se deosebesc mai multe grupe de ecosisteme. :intre acestea, cele mai importante sunt padurile de molid, fag si ste6ar. Padurea de molid Se situeaza n eta6ul bioclimatic boreal, la altitudinea de ' -,, ' ),,m, cobornd pna la ),, m n depresiunile intracarpatice din 8arpatii =rientali. Padurea de fag Apartine eta6ului nemoral, la (,, ' 3,, m, putnd cobor sau urca n functie de topoclima (vai adnci . ',, m0 versanti nsoriti . ' (!,m). Padurea de stejar Semnifica, n %omnia, padurile formate din specii apartinnd genului Euercus (paduri de cvercinee). 8ea mai mare ntindere o au padurile de gorun, urmate de cele de ste6ar si apoi cele de cer si grnita,predominarea speciilor permitnd delimitarea subzonelor mentionate. "n aceeasi ordine cresc exigentele manifestate fata de temperatura si rezistenta la seceta. Protectia terenurilor si a solurilor Cste o functie deosebit de importanta n regiunile cu relief framntat si n regiunile cu soluri nisipoase. :e altfel, aici padurea 6oaca un rol hotartor si n nsusi procesul de solificare, asigurnd stabilitatea mecanica, bioacumularea, retinerea apei n profilul de sol. Actiunea moderatoare asupra scurgerilor superficiale reduce eroziunea solului,

contribuind, n acelasi timp, la reducerea volumul de sedimente, respectiv la evitarea colmatarii albiilor sau lacurilor de acumulare. /revenirea colmatarii albiilor si bazinelor lacustre /adurea participa activ si la conservarea formelor de relief prin diminuarea eroziunii de suprafata si de adncime, evitarea alunecarilor de teren, fixarea solurilor nisipoase si asanarea terenurilor cu umiditate n exces. :efrisare eroziune, procese torentiale, alunecari de teren.Absenta padurii releva importanta acestui efect moderator asupra agentilor fizici de modelare actuala a reliefului. :efrisarea padurilor de pe coastele repezi din zonele colinare, pentru nfiintarea de islazuri comunale ($egea din '4-,) a condus la suprafete ntinse degradate prin eroziune si procese torentiale n ?rancea, Subcarpatii Sudici, ?alea Ariesului, ?alea $otrului, /odisul 8entral 7oldovenesc etc. Protectia atmosferei si functiile climatice %eprezinta un alt aspect al rolului 6ucat de padure n mentinerea echilibrului ecologic. /adurea reuneste pe o suprafata relativ restrnsa un volum important de biomasa vegetala (arbori, arbusti, plante erbacee) anga6ate n procesul fotosintezei. Astfel, ea asigura consumul de dioxid de carbon rezultat din 2metabolismul3 propriu, dar si din ecosistemele nvecinate sau, mai nou, datorat poluarii, elibernd, n acelasi timp, oxigenul necesar la aceeasi scara. Aceasta functie 6ustifica denumirea de 2plamn verde3, ecosistemele forestiere, mai cu seama cele tropicale, fiind unele din cele mai importante producatoare de oxigen la nivel planetar. Cfectul 2purificator3 se manifesta pentru un spectru mai larg al poluantilor atmosferici . pulberi sedimentabile, dioxid de sulf, elemente radioactive . retinuti mecanic sau absorbiti de frunzis. :esi, n acest sens, rolul padurii este semnificativ, nu trebuie uitat faptul ca aceiasi poluanti pot distruge padurea, toleranta speciilor vegetale fiind limitata. Se semnaleaza, de asemenea, o diminuare a ncarcaturii microbiene, datorata prezentei fitoncidelor, cu pna la 4,* fata de atmosfera urbana. Aerul padurii este, n schimb, mai bogat n ioni negativi, favorabili sanatatii. Efectul purificator al vegetatiei forestiere Fn hectar de padure produce anual aproximativ 3, de tone oxigen, din care aceasta consuma circa '3 tone n procesul de respiratie al arborilor sai. ?egetatia arborescenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma, n procesul de fotosinteza, circa '( tone de dioxid de carbon. Fn curent de aer poluat cu dioxid de sulf n concentratie de ,.' mg>m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. /rin reducerea, pe cale mecanica, a vitezei vntului, un hectar de padure poate retine o cantitate de (, ), t>an de praf, ceea ce reprezinta de ( ) ori mai mult fata de cantitatea retinuta de vegetatia ierboasa. /rin emanarea fitoncidelor volatile, n cantitate de ! 3, Gg>ha, padurea realizeaza o epurare microbiana foarte eficienta, evidenta n special n padurea de conifere. :e exemplu, n timp ce pe bulevardele din /aris s au nregistrat !), mii bacterii>m3, iar n unele magazine chiar 5 + milioane bacterii>m3, n padurea <ontainbleu din apropiere, ncarcatura microbiana era de numai !, !! bacterii>m."ntruct modifica semnificativ suprafata activa, ca factor genetic al climei, prezenta ecosistemului de padure induce un topoclimat specific. Acesta este determinat de influenta exercitata asupra radiatiei solare, circulatiei maselor de aer si proceselor de evaporare. ;opoclima padurii se diferentiaza prin moderarea extremelor de temperatura, intensitate scazuta a radiatiei solare, cresterea umezelii relative a aerului, cresterea frecventei calmului atmosferic si viteze mai mici ale vntului, repartizarea mai uniforma a precipitatiilor si cresterea cantitatii acestora. Protectia fondului genetic :ecurge din nsasi existenta padurii, ecosistem n stare de climax, n care numeroase populatii traiesc ntr o stabilitate relativa, asigurata de mecanismul complex de

autoreglare a ecosistemului forestier. :iversitatea biologica cea mai ridicata se nregistreaza n padure, culminnd cu padurile tropicale. :e aici decurge si rolul padurii pentru cercetarea stiintifica, pentru identificarea posibilitatilor de protectie ale unor specii aflate pe cale de disparitie, pentru cunoasterea legitatilor care coordoneaza procesele din natura. Functia de recreare =cupa, n rndul functiilor padurii, un loc aparte prin influenta directa asupra activitatii si sanatatii umane. "n acest context, unii autori (7u6a, '445) considera acest rol o functie sociala. /rin influenta exercitata asupra climatului si calitatii aerului padurea permite realizarea unui cadru ambiental optim pentru sanatatea umana. Adaugnd la aceasta efectul asupra psihicului uman, padurea devine un refugiu pentru citadinul modern care, desi depinde n mare masura de o serie de facilitati ale vietii urbane, ramne, ca orice fiinta vie, legat intim de natura. :in acest punct de vedere, tinnd cont de tendinta de concentrare a populatiei n centre urbane care caracterizeaza contemporaneitatea, rolul padurii devine esential nu numai pentru mentinerea echilibrului ecologic, dar si a celui interior al fiecarei fiinte umane si, n final, a ntregii societati. <unctiile de protectie sunt importante n actualul context economico social n care exploatarea intensiva a condus la manifestarea consecintelor deosebit de grave ale diminuarii suprafetelor acoperite de padure. :in perspectiva istorica nsa, padurea apare mai degraba ca un important furnizor de materii prime si alimente (material lemnos, fructe, vnat etc.). :e asemenea, la acest orizont de timp, protectia poate fi nteleasa si n sensul ngreunarii atacurilor cotropitorilor. Situatia padurilor n omnia Situatia actuala a padurilor n %omnia, departe de a fi considerata favorabila, este, totusi, destul de buna. Astfel, n ceea ce priveste productivitatea ne situam pe locul doi, dupa Clvetia. Suprafata forestiera totala de (.334 milioane hectare, reprezentnd -(* din suprafata totala a tarii, este, n opinia specialistilor, insuficienta (cu numai cteva secole n urma aceasta proportie era de (, ),*). 8auzele acestei diminuari se regasesc, pe de o parte, n cresterea populatiei si, implicit, a nevoii de hrana, materiale de constructii etc., iar, pe de alta parte, n antrenarea %omniei n comertul international pe pozitia de furnizor preferat pentru calitatea produselor (alimentare, forestiere), dar si pentru preturile reduse practicate. Alte ecosisteme terestre "n conditiile climatului temperat, care nu impune restrictii termice, covorul vegetal dominat de specii lemnoase nu se mai realizeaza odata cu diminuarea cantitatii de precipitatii. /rin urmare, locul padurii de foioase este preluat de pa6isti stepice. Avnd n vedere faptul ca relieful %omniei este deosebit de variat cuprinznd toatele unitatile ma6ore de relief, exista posibilitatea manifestarii limitative a temperaturii n eta6area altitudinala. Astfel, la altitudini mari, padurile de conifere sunt nlocuite de tufarisuri subalpine urmate apoi de pa6isti alpine ntrerupte de formatiuni stncoase si grohotisuri. Stepa Cste un ecosistem natural care a fost nlocuit n cea mai mare parte prin ecosisteme amena6ate (n special agricole). ;otusi, apare ca formatiune secundara n zonele defrisate, unde disparitia vegetatiei arborescente a dus la accentuarea deficitului hidric. "n %omnia, ocupa cmpiile si podisurile 6oase (#aragan, /odisul :obrogei, sudul 7oldovei), unde temperatura medie anuala depaseste ',D8, iar cantitatea de precipitatii este mai mica de !,, mm>an, cu un accentuat deficit spre sfrsitul verii. Structura trofica cuprinde pe primul nivel numeroase specii de insecte (cosasi, greieri, calugarita), pasari si mamifere, din care multe carnivore (dropie, prepelita, hrciog, popndau, soareci de

cmp). 8onsumatorii secundari sunt reprezentati de insecte, pasari insectivore (graur) sau rapitoare (soim, erete, soricar), al treilea nivel fiind dominat de specii parazite. Pajistile alpine Se ntlnesc n continuarea tufarisurilor subalpine de 6neapan si ienupar sau direct n continuarea padurilor de molid. :iversitatea ecologica este mult diminuata ntruct conditiile de biotop sunt nefavorabile (temperaturi coborte, vnturi puternice, perioada scurta de vegetatie). /rin urmare, covorul vegetal este dominat de - 3 specii de graminee, prezenta exclusiva a unei sau alteia dintre ele fiind legata de conditiile locale (aciditatea solului, exces permanent de apa, profunzimea stratului de sol, intensitatea gleizarii sau pseudogleizarii etc.). Alaturi de numerosi consumatori primari din clasa Bnsecta, cea a mamiferelor este reprezentata de capra neagra (specie ocrotita), marmote, soareci etc. consumatorii de ordinul al BB lea fiind insecte, soprle, pasari insectivore sau de prada (de exemplu, acvila de munte), mamifere.