Democratie si totalitarism 1922-1939

Cuprins:
1. Caracteristicile statelor democratice
2. Caracteristicile statelor totalitare 3. Studiu de caz:

Franta
Marea Britanie SUA

4. Studiu de caz:
Italia Germania

URSS
5. Concluzii

State democratice
Libertati:

- A cuvantului - A presei - A intrunirilor - Religioase Pluralism politic Alegeri libere=>democratie reprezentativa Economie de tip capitalist

State totalitare
Lipsa drepturilor si libertatilor Un singur partid Puterea detinuta de o persoana Teroare pentru opozanti Ideologii: - De extrema stanga=comunism

- De extrema dreapta=fascism

Citadele ale democratiei

Franta:

- Crestere economica
- Socialisti+comunisti=Frontul popular care conduce

din 1936->1938 Marea Britanie - Pierde primul loc in favoarea SUA - Domina doua partide: Conservator si Laburist SUA -crestere economica mare - Roosvelt New Deal

New Deal
In linii mari, New Deal a urmarit amplificarea rolului statului in economia americana, sustinerea de catre stat a categoriilor sociale defavorizate, protejarea acelor banci care erau considerate sanatoase, deci viabile din punct de vedere financiar, refacerea creditului, relansarea productiei. Toate aceste obiective erau indreptate spre stergerea efectelor crizei declansate in 1929 si revenirea S.U.A. in plan economic. Toate masurile economico-sociale adoptate de guvern si Congres in perioada aplicarii New Deal au fost comunicate opiniei publice americane chiar de catre presedinte, fie prin discursuri tinute in timpul indelungatelor sale calatorii prin S.U.A., fie prin scrisori trimise personal celor care i se adresau ori prin emisiunile TV. Au fost lansate proiecte guvernamentale de mare anvergura, care aveau ca tinta construirea de hidrocentrale, baraje, sosele, poduri, cartiere de locuinte, obiective turistice, amenajari funciare. Acestea au reusit integrarea in munca a unui numar mare de someri, relansarea, incepand din 1937, a productiei industriale si agricole si constituirea unui sistem eficient de asigurari sociale.

Italia
Benito Mussolini instaureaza regimul fascist prim Marsul Asupra Romei cand il forteaza pe regele Victor Emanuel al III-lea sa-l numeasca I ministru. Treptat ia toata puterea im mainile sale. Benito Mussolini a ncercat s redea Italiei gloria Romei Antice i strlucirea Renaterii Italiene. Se intituleaza Il Duce si impune in Italia cultul propriei personalitati. Marele Consiliu Fascist s-a ntors mpotriva sa n iulie 1943 acuzndu-l, pe bun dreptate, de toate dezastrele militare italiene din timpul razboiului, retrgndu-i toate prerogativele de conductor. Mussolini a fost apoi arestat din ordinul regelui Victor Emanuel III si apoi ucis.

germania

Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria d. 30 aprilie 1945, Berlin), lider al Partidului Muncitoresc German Naional-Socialist, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conductor absolut (Fhrer) al Germaniei, a fost unul din cei mai cruzi dictatori din istoria omenirii. Ajuns la putere n 1933, liderul micrii naziste Hitler a dus o politic de pregtire i de declanare a celui de Al Doilea Rzboi Mondial, precum i de punere n aplicare a unui plan naionalist i rasist de exterminare n mas a evreilor i altor "indezirabili", precum i de lichidare a adversarilor politici.

URSS
A fost un revoluionar rus care a condus partidul bolevic, primul premier al Uniunii Sovietice i fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism. Moare la 1924 locul sau fiind luat de Stalin. A introdus planurile cincinale, (introduse n 1928) in locul NEP ,agricultura cooperatist in locul celei individuale. Uniunea Sovietic a fost transformat dintr-o societate rneasc ntr-o mare putere industrial mondial la sfritul celui de-al patrulea deceniu. Agricultura sovietic, care a fost exploatat pentru finanarea industrializrii, a continuat s fie subdezvoltat pe toat durata deceniului. Colectivizarea a trebuit sa fac fa opoziiei generalizate a chiaburilor, n fapt, cei mai harnici i gospodari oameni ai satelor, avnd ca rezultat o lupt nverunat a multor rani mpotriva autoritilor. n acest timp, Stalin a argumentat c fracionismul Partidului Comunist aflat la putere ar putea slbi Uniunea Sovietic n faa inamicilor externi. Pe durata deceniului al patrulea, el, practic, a eliminat opoziia politic prin intermediul sistemului foarte dur al exilului intern i prin execuii, iar prin asigurarea de beneficii anumitor segmente ale populaiei, a ctigat sprijinul sau cooperarea lor cu regimul.

concluzii
Se adanceste contradictia intre statele democratice si

cele totalitare se prefigureaza cele doua blocuri politico-militare care se vor confrunta in al doilea razboi mondial