Rela\u0163ia medic-pacient constituie una dintre aspectele fundamentale cu care se ocup\u0103 psihologia medical\u0103. Hipocrate cerea medicilor voca\u0163ie, studii, timp, loc prielnic \u015fi dragoste de munc\u0103. Acesta considera c\u0103 succesul terapeutic depinde \u00een primul r\u00e2nd de cuv\u00e2nt \u015fi apoi de plant\u0103 sau cu\u0163it. De\u015fi medicul este mai mult criticat dec\u00e2t onorat, medicina r\u0103m\u00e2ne, totu\u015fi, cea ma frumos\u0103 profesie.

Rela\u0163ia medic-pacient trebuie privit\u0103 \u00een situa\u0163ii diferite \u015fi etape diferite. Personalitatea bolnavului este important\u0103, dar tot at\u00e2t de important\u0103 este \u015fi personalitatea medicului care se ocup\u0103 de bolnav (func\u0163ia apostolic\u0103, \u00een viziunea psihoanalistului Michael Balint).

\u00cent\u00e2lnirea dintre medic \u015fi pacient este o \u00eent\u00e2lnire dintre dou\u0103 personalit\u0103\u0163i diferite, care stau pe pozi\u0163ii diferite. Bolnavul poate veni cu diferite prejudec\u0103\u0163i la medic, dar \u015fi medicul are propriile aspira\u0163ii, dorind ca

pacientul s\u0103 corespund\u0103 acestora. Aceste a\u015ftept\u0103ri ale medicului \u0163in de temperamentul s\u0103u, \u00een primul r\u00e2nd. Dac\u0103 medicul este autoritar el \u00ee\u015fi va dori un pacient docil, dac\u0103 este foarte ocupat, \u00ee\u015fi va dori un caz mai simplu etc. Balint subliniaz\u0103 c\u0103 rela\u0163ia medic-pacient las\u0103 curs liber tendin\u0163elor personale, sentimentelor incon\u015ftiente, convingerilor \u015fi prejudec\u0103\u0163ilor. Adeseori deciziile esen\u0163iale \u015fi vitale se iau f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 se simt\u0103 pe deplin responsabil. Acest anonimat al r\u0103spunderii este cultivat mai ales \u00een cadrul institu\u0163iilor sanitare de stat, prin instituirea unor rela\u0163ii "oficiale" \u015fi a unor stereotipuri.

Pacientul vine la medic cu speran\u0163a c\u0103 va fi \u00een\u0163eles, c\u0103 suferin\u0163a lui va fi u\u015furat\u0103, c\u0103 medicul va fi competent, c\u0103 va g\u0103si suficient\u0103 solicitudine din partea personalului medical. Rela\u0163ia medic-pacient \u00een aceast\u0103 faz\u0103 trebuie s\u0103 lase fr\u00e2u liber tendin\u0163elor personale, unor sentimente incon\u015ftiente, unor convingeri sau prejudec\u0103\u0163i.).

\u00cen cadrul rela\u0163iei "intime" dintre medic \u015fi pacient, socotim c\u0103 trebuie \u0163inut cont de o serie de aspecte arhaice, aspecte bine studiate, mai ales \u00een cadrul psihologiei animale. Este vorba de conceptele privind a\u015fa zisul "teritoriu" \u015fi

acela de "distan\u0163\u0103 critic\u0103". \u00cen cadrul \u00eent\u00e2lnirii dintre medic \u015fi pacient, cabinetul medical, spitalul, reprezint\u0103 "teritoriul medicului", teritoriul pe care pacientul p\u0103\u015fe\u015fte cu anxietate \u015fi oricum se simte \u00een insecuritate. Acest lucru este resim\u0163it \u015fi de medic atunci c\u00e2nd efectueaz\u0103 un consult la domiciliu \u015fi c\u00e2nd este nevoit s\u0103 se afle pe "teritoriul" bolnavului.

\u00cen ceea ce prive\u015fte "distan\u0163a critic\u0103" se \u015ftie tot din psihologia animal\u0103, c\u0103 fiecare individ are o distan\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la care acesta poate permite o apropiere f\u0103r\u0103 a deveni agresiv sau a fugi. La om, \u00een cadrul consultului medical, medicul vine s\u0103 violeze tocmai aceast\u0103 "distan\u0163\u0103 critic\u0103", situa\u0163ie care pune de asemenea importante probleme psihologice.

Cunoscu\u0163ii psihiatri francezi Delay \u015fi Pichot alc\u0103tuiesc o list\u0103 cu principalele calit\u0103\u0163i cerute de c\u0103tre publicul francez medicilor. Aceste calit\u0103\u0163i, \u00een ordinea frecven\u0163ei, ar fi urm\u0103toarele: con\u015ftiin\u0163\u0103 profesional\u0103, devotament, exactitatea diagnosticului (\u00eentre 51-66%), pe al doilea plan apar calit\u0103\u0163i cum ar fi cuno\u015ftin\u0163ele \u015ftiin\u0163ifice (33%), franche\u0163ea (12%) \u015fi la urm\u0103 dezinteresul material (11%), autoritatea (9%).

Se pot distinge astfel dou\u0103 grupe de calit\u0103\u0163i ale medicului: calit\u0103\u0163ile rela\u0163ionale, care faciliteaz\u0103 rela\u0163ia medic-bolnav \u015fi calit\u0103\u0163ile etice. \u00cen primul r\u00e2nd conteaz\u0103 factorii afectivi, \u00een timp ce factori ca dezinteresul material sau cuno\u015ftin\u0163ele \u015ftiin\u0163ifice se situeaz\u0103 pe al doilea plan.

\u2022de competen\u0163\u0103 tehnic\u0103
\u2022universalist\u0103
\u2022de specificitate func\u0163ion\u0103reasc\u0103
\u2022de neutralitate afectiv\u0103 (c\u00e2nd refuz\u0103 rela\u0163iile personale cu bolnavul,

Munca medicului este de fapt o succesiune de st\u0103ri emo\u0163ionale at\u00e2t din partea pacientului, c\u00e2t \u015fi din a sa \u00eens\u0103\u015fi. Din acest motiv medicul trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 stadiul unor rela\u0163ii de rutin\u0103 \u015fi s\u0103 nu fie capabil a-\u015fi pierde entuziasmul \u015fi curiozitatea, capacitatea de a fi disponibil s\u0103 ajute.