• Embed Doc
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
 Dragoste sau urã?
De secole, batjocoritoriiau râs de sfatul DomnuluiIisus: "Iubeºte pe vrãjmaºultãu", socotindu-l ca fiind ne-practic, idealist, absurd. As-tãzi, psihiatrii îl recomandãca pe un leac universal pentru multe dinbolile omului.Atunci când Domnul zice "Iartã deºaptezeci de ori câte ºapte", El nu segândeºte numai la sufletele noastre, ci ºi latrupurile noastre, spre a fi ferite de omulþime de boli. Atunci când urãsc unom, eu devin sclavul lui. Eu nu mai pot sãmuncesc cu bucurie din cauzã cã acelastãpâneºte mereu gândurile mele. Resen-timentele produc prea mulþi hormoni de încordare în corpul meu ºi devin obositdupã numai câteva ore de lucru. Munca pecare altãdatã o fãceam cu plãcere, esteacum o corvoadã.Omul pe care îl urãsc mã urmãreºtepretutindeni ºi nu pot sã mã eliberez dinstrânsoarea lui tiranicã. Chiar dacã aºservi tot felul de delicatese, ar fi ca ºi cândaº mânca pâine uscatã. Regele Solomontrebuie sã fi avut o experienþã asemãnã-toare pentru cã el scria: "Mai bine unprânz de verdeþuri ºi dragoste decât unbou îngrãºat ºi urã" (Proverbe 15, 17).Omul pe care-1 urãsc poate sã fie la mulþikilometri de dormitorul meu, dar mai cruddecât orice conducãtor de sclavi. El bi-ciuieºte gândurile mele, iar patul meu cuarcuri moi devine un instrument de tor-turã. Cel mai umil sclav poate sã doarmã,eu însã nu. Trebuie sã recunosc în sfârºitcã sunt sclavul fiecãrui om asupra cãruia îmi vãrs mânia.Sf. Pavel schiþeazã paºii ce trebuiefãcuþi spre descãtuºarea de duhul rãzbu-nãrii: "Omorâþi mãdularele voastre, celepãmânteºti… mânia, iuþimea, rãutatea,defãimarea, cuvântul de ruºine din guravoastrã. Nu vã minþiþi unul pe altul... îmbrãcaþi-vã, dar, ca aleºi ai luiDumnezeu, sfinþi ºi prea iubiþi, cumilostivirile îndurãrii, cu bunãtate, cusmerenie, cu blândeþe, cu îndelungã-rãb-dare, îngãduindu-vã unii pe alþii ºi iertândunii altora, dacã are cineva vreo plângere împotriva cuiva; dupã cum ºi Hristos v-aiertat vouã, aºa sã iertaþi ºi voi. Iar pestetoate acestea, îmbrãcaþi-vã întru dragoste,care este legãtura desãvârºirii" (Coloseni,cap. 3).Fã puþin bine vrãjmaºului tãu ºi vei fisurprins sã afli cã va fi mult mai uºor sã-1iubeºti. Aceasta este metoda sãnãtoasã,creºtineascã ºi psihologicã de a schimbasimþãmintele noastre. Ea va face tot atâtde multe minuni câte au fost fãcute delampa lui Aladin. Simþi atunci cã un mira-col divin s-a petrecut în interiorul tãu dincauzã cã dragostea lui Dumnezeu strãbate întreaga ta fiinþã. Imposibilul s-a produs!"Iubiþi pe duºmanii voºtri, faceþi binecelor ce vã urãsc." Acesta poate sã fie untonic foarte amar de înghiþit, dar când vaajunge la inimã, el va fi surprinzãtor defortificant ºi antrenant. Dacã poþi sã iu-beºti, nu trebuie sã mori. Fãcând binele,poþi sã schimbi ura în dragoste.
Anul III, nr. 33octombrie 2009
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº
aparecu sprijinul
CMYK
 În România se dezbate public legiferarea prostituþiei ºi a drogurilor
 În lanþuri cu Dumnezeu!
Mulþi pãrinþi se întreabã la cevârstã ar trebui începutã educa-þia unui copil. Rãspunsul îl pri-mim de la PS Irineu, episcop deEcaterinburg ºi Irbitk.
(pag. 6)
Socializarea virtualã ne ocupãdestul de mult timp. Cunoaºtem însã toate aspectele ei?
(pag. 11)
Porunca a 5-a e atât de impor-tantã, încât criza ei se reflectã în mod negativ asupra întregu-lui spectru social, civil ºi bi-sericesc.
(pag. 4)
Socializarea pe internet, între avantaje ºi riscuri
Cât mai suntem, cât mai sunt, mângâiaþi-i pe pãrinþi
Editorial de Pr. Alexandru Stanciu
(pag. 5)
Când începe educaþia?
Din cuprins:
 
2
V
IAÞA
.
Pãrintele Gheorghe s-a nãscut în 9 octombrie 1969, în oraºul Brezoi, din judeþul Vâlcea. Rãmânând orfan de ambiipãrinþi, pãrintele a fost luat în grija doam-nei Georgeta Cosma, mãtuºa sa dupã mamã,care s-a ocupat de creºterea ºi educarealui, îndrumându-i paºii pe calea Teologiei.Se cãsãtoreºte cu doamna preoteasãElena-Simona Macarie, apoi este hirotonitde cãtre Preasfinþitul Visarion Rãºinãrea-nul, pe atunci episcop-vicar al Arhiepisco-piei Sibiului, pe seama parohiei Feldioara,din protopopiatul nostru, unde a slujit 10ani. Aici munceºte cu timp ºi fãrã timppentru mântuirea sufleteascã a enoriaºilorsãi, dar ºi pentru binele lor vremelnic: a împodobit sfântul lãcaº cu picturã nouã, aacoperit biserica cu þiglã metalicã, a pusgeamuri de tip termopan, a cumpãrat onouã casã parohialã. Chiar bolnav fiind, se îngrijeºte ºi de încãlzirea centralã ºi înlo-cuirea iconostasului existent cu unul nou,lucrãri rãmase însã neterminate.
S
LUJBADEÎNMORMÂNTARE
.
Slujba de înmormântare a avut loc în data de 31august, la Sibiu, în biserica cu hramul"Intrarea Maicii Domnului în Bisericã"din cartierul Lazaret, unde este parohpãrintele profesor Vasile Mihoc.Dupã sãvârºirea Liturghiei arhiereºti, a început slujba de înmormântare, cu un im-presionant sobor de preoþi, la sfârºitul cã-reia Preasfinþitul Pãrinte Andrei, Episco-pul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a ros-tit cuvânt de îmbãrbãtare ºi mângâiere su-fleteascã pentru cei îndureraþi, subliniindmãreþia slujirii preoþeºti, slujire ce are con-tinuitate nu numai pe pãmânt, ci ºi în cer.Pãrintele protopop Ioan Ciocan, însoþitde un grup de preoþi din Protopopiatul Fã-gãraº, a rostit necrologul, aducând mãr-turie despre vrednicia pãrintelui Gheorghe.Mai multe despre pãrintele ne-a mãrturisitÎnaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul Ar-dealului, în special cu referire la ultimelesale sãptãmâni de viaþã, când a vorbit demai multe ori cu el. Am aflat astfel cã pã-rintele Gheorghe a înþeles ºi a acceptat cãaceasta este rânduiala lui Dumnezeu ºi cã,dacã Dumnezeu l-a chemat acum, El se va îngriji ºi de cei ce rãmân în urma sa.PãrinteleGheorghe a fost chemat sã slujeascã la al-tarul ceresc al lui Dumnezeu, unde conti-nuã sã se roage pentru cei dragi, aºa cum afãcut-o ºi la altarul bisericii pãmânteºti. În-tristarea ºi lacrimile vãrsate de cei îndure-raþi primesc acum puterea de a se transfor-ma în ofrandã, în dar, în rugãciune pentrupãrintele plecat la Domnul. Aceastã putereo dã rugãciunea Bisericii din cadrul slujbeide înmormântare a preoþilor, care este unadintre creaþiile liturgice cele mai frumoase.Ea reprezintã ultima predicã a preotului îna-intea credincioºilor sãi, ca unul care ºi-a împlinit lucrarea preoþiei pe care i-a rân-duit-o Dumnezeu prin darul Lui.
Î
NHUMAREA
.
La dorinþa pe care pãrin-tele Gheorghe ºi-a exprimat-o înainte de apleca dintre noi, trupul sãu neînsufleþit afost aºezat în þãrâna strãmoºilor sãi dinsatul Vãratica, judeþul Vâlcea, fiind înmor-mântat alãturi de mama sa.Aici, pãrintele profesor Vasile Mihocs-a adresat credincioºilor parohiei Vãratica,arãtând cã înainte de moarte pãrinteleGheorghe a trecut prin mari suferinþe, carel-au pregãtit duhovniceºte pentru plecareadintre noi, prin ele pãrintele reuºind sã ardãetapele vieþii mai repede, aºa cum SfântulIoan Botezãtorul a sfârºit de tânãr prin moar-te muceniceascã, sau aºa cum CuvioasaParascheva a murit la vârsta de numai 25de ani. A plecat devreme dintre noi, dupãsocotinþele noastre, însã Dumnezeu a ºtiutcã acum este mai pregãtit pentru Veºnicie.Purtat pe umerii preoþilor, pãrinteleGheorghe a înconjurat pentru ultima datãbiserica, apoi a fost dus la locul de veci,unde pãrintele Octavian Smãdu, parohulbisericii "Sfinþii Împãraþi Constantin ºiElena" din oraºul Victoria, a adus unomagiu prin cuvânt, vorbind despre pãrin-tele aºa cum l-a cunoscut în cercul misio-nar al preoþilor din jurul oraºului Victoria.
C
U ZÂMBETUL PE BUZE
.
Cu douã sãp-tãmâni înainte de a muri, pãrintele Gheor-ghe a trimis mesaje mai multor preoþi ºicolegi: "Simt cum mã topesc ca ceara clipãde clipã. E groaznic! Dumnezeu ºi MaicaDomnului sã mã întãreascã! Iertaþi-mã, vãrog!" Împãcat cu toþi ºi nãdãjduind în milalui Dumnezeu ºi a Maicii Domnului, cusufletul purificat de suferinþele cumplitedin ultimul an ºi mângâiat de lumina ce-reascã ce i s-a arãtat de mai multe ori înultimele zile ale vieþii sale, Pãrintele Gheor-ghe s-a mutat acolo "unde nu mai estedurere, nici întristare, nici suspin, ci viaþãfãrã de sfârºit", zâmbind pentru Veºnicie,cãci a adormit cu zâmbetul pe buze.Rugãm pe Bunul Dumnezeu sã mân-gâie cu harul sãu dumnezeiesc familia în-dureratã, pe doamna preoteasã Elena-Simona, pe fiica lor, Elena-Bianca, ºi petoþi cei apropiaþi: credincioºi ai ParohieiFeldioara, rude, colegi ºi prieteni.Hristos Domnul, Cel mort ºi înviat,sã-l ierte de cele ce a greºit în viaþã, sã-lodihneascã cu drepþii ºi de fericire veºnicãsã-i facã parte în Împãrãþia cea cereascã!
 Pr. Ion Tãrcuþã
Eveniment
Zâmbind pentru Veºnicie
 Imediat dupã miezul nopþii, la primele ore ale zilei de 29 august 2009, în spitalul  din Târgu-Mureº, pãrintele Gheorghe-Vasile Gãitãnaru, parohul comunitãþii orto- doxe din Feldioara - Protopopiatul Fãgãraº, s-a stins din viaþa aceasta pãmânteascã. Pãrintele a fost rãpus de cancer, una din bolile nemiloase ale vremurilor noastre, lavârsta de doar 39 de ani.Vestea cã vrednicul pãrinte Aurel  Rãduleþ a trecut la cele veºnice a întris- tat în data de 27 septembrie 2009 mulþi credincioºi ºi slujitori ai altarului din întreaga Arhiepiscopie a Sibiului ºi dinÞara Fãgãraºului, locul de care se leagã originile pãrintelui, o bunã parte a activi- tãþii sale pastorale ºi de asemenea multe realizãri pe plan spiritual ºi familial.
U
N CHIP CE VA RÃMÂNE VE
º
NIC
.
Sta-tutul pe care ºi l-a construit pãrintele în cei66 de ani de viaþã, ca preot model, de o înaltã þinutã moralã ºi spiritualã, ca fami-list convins - prin frumoasa familie ce ºi-a întemeiat-o, fiind tatãl a 13 copii, cãrorale-a oferit o educaþie deosebitã, ca ziditorde biserici - atât de piatrã, cât ºi în sufletelecredincioºilor, ca iubitor de cunoaºtere ºieducaþie religioasã - prin cultura ce ºi-a însu-ºit-o ºi prin întemeierea ºi susþinerea învã-þãmântului teologic din Fãgãraº ºi ca pãrin-te al tuturor celor care l-au cunoscut, nedeterminã sã ne înclinãm smeriþi în faþachipului ce va rãmâne veºnic viu în con-ºtiinþele noastre, ale celor care l-am cunos-cut sau am avut ºansa sã-i fim aproape.
D
ATE BIOGRAFICE
.
Pãrintele Aurel
Pãrintele Aurel
 
3
Eveniment
În 2003, de hramul bisericii mari,Preasfinþitul Visarion Rãºinãreanul,Episcopul Vicar din acea vreme, a puspiatra de temelie a unui nou paraclis, dedimensiunile unei biserici. Iatã cã, dupãºase ani, Dumnezeu a rânduit ca tot Pã-rintele Episcop sã oficieze ºi slujba desfinþire, acum în calitate de Episcop alTulcii, împreunã cu Preasfinþitul AndreiFãgãrãºeanul, actualul Episcop Vicar alArhiepiscopiei Sibiului, ºi un sobor de50 de preoþi ºi diaconi veniþi din întrea-ga Þarã a Fãgãraºului ºi nu numai.A fost o zi cu adâncã semnificaþie pen-tru toþi cei prezenþi, slujitori ºi pelerini, veniþila Mãnãstirea Dejani, departe de lume ºizgomot, pentru a participa la sfinþirea aces-tui nou locaº din incinta obºtii monahale,care poartã hramul "Schimbarea la Faþã".Atmosfera întregii zile a fost una deadevãratã trãire duhovniceascã. Slujba adebutat cu Acatistul Acoperãmântului Mai-cii Domnului, urmat de Sfânta Liturghie.La finalul acesteia, Pãrintele Stareþ, Iero-monahul Varlaam, a fost hirotesit singhel,iar ierodiaconul Chiril a primit distincþiade arhidiacon, pentru toate eforturile depu-se de la înfiinþarea mãnãstirii pânã în pre-zent. Totodatã, Preasfinþitul Andrei aacordat acte de cinstire ctitorilor ºi bine-fãcãtorilor care au sprijinit de-a lungulanilor Mãnãstirea Dejani.La sfârºitul solemnei festivitãþi, pãrin-tele stareþ Varlaam le-a mulþumit în modspecial celor doi ierarhi prezenþi laacest ceas de rugãciune ºi de binecu-vântare, dãruindu-le câte un engol-pion, ca semn al recunoºtinþei ºi ale-sei preþuiri pentru dragostea arãtatã.Credincioºii prezenþi au trecut apoicu toþii prin sfântul altar pentru a se închina. Sãrbãtoarea s-a încheiat cuo agapã frãþeascã, organizatã de cã-tre mãnãstire.Din biserica mare, cu hramul cin-stitului Acoperãmânt, icoana MaiciiDomnului cu Pruncul în braþe, fãcã-toare de minuni, rãmâne sã veghezeasupra Mãnãstirii Dejani: "Împãrate Ce-resc, primeºte pe tot omul care se roagãÞie ºi cheamã numele meu întru ajutor, casã nu plece nimeni de la faþa mea neaju-torat ºi neascultat" (Acatistul Acoperã-mântului Maicii Domnului, icosul 10).
 Diac. Claudiu Pãun
La Dejani, sub Acoperãmântul Maicii Domnului
 
 Pe data de 1 octombrie, Biserica noastrã a serbat Acoperãmântul Maicii Domnului. În Þara Fãgãraºului aceastã sãrbãtoare este marcatã în mod deosebit, pentru cã este hramul aºezãmântului monahal de la Dejani. Încã de dimineaþã, poiana mãnãstirii a devenit neîncãpãtoare pentru pelerinii care au venit, în numãr mare, cãtre acest "Tabor al Þãrii Fãgãraºului", pentru a o cinsti pe Maica Domnului, dar ºi pentru a participa la slujba de sfinþire a noului paraclis.
Rãduleþ s-a nãscut la 10 septembrie1943, în Berivoii Mari din judeþul Braºov,unde îºi petrece copilãria ºi primii ani deºcoalã. Urmeazã cursurile SeminaruluiTeologic din Cluj-Napoca, absolvind caºef de promoþie în 1963, ºi ale InstitutuluiTeologic din Sibiu. În 1966 se cãsãtoreºtecu Anicuþa ªolcã din Felmer. Tot în 1966este hirotonit diacon ºi preot pentru paro-hia Imper-Doboi, din Secuime, unde acerut sã facã misiune, apoi la Tuºnad ºiSãcel, judeþul Harghita.Din 1972 pânã în 1982 a activat laparohia Copãcel din judeþul Braºov. Unfapt deosebit în perioada de la Copãceleste numirea în 1975 pe postul de consi-lier administrativ bisericesc al nou înfi-inþatei Episcopii de Alba Iulia, unde timpde câteva luni va activa alãturi dePreasfinþitul Emilian Birdaº.Moartea fiului Gheorghiþã, în 1981, adeterminat plecarea din Copãcel la Sibiu,la parohia Iosefin II, ocupatã prin concurs,slujind la biserica "din Groapã". În Sibiu începe o altã perioadã rodnicã în pastoraþiasa, prima din realizãri fiind slujirea SfinteiLiturghii zilnic. În martie 1989, familiaeste încercatã din nou, demoartea fiicei Elena.
C
TITORDELOCA
º
URISFINTE
.
La evenimenteledin decembrie 1989, dato-ritã popularitãþii dobândite între sibieni, este ales înprimul Consiliu F.S.N. alMunicipiului Sibiu ºi apoiVicar al Arhiepiscopiei Sibiu, poziþie dincare va avea un aport deosebit la viaþa reli-gioasã a oraºului ºi a Arhiepiscopiei, la înfiinþarea de noi parohii ºi mãnãstiri, con-struirea de noi biserici, promovarea ºireabilitarea a numeroºi preoþi.În 1990 amenajeazã la Sibiu douãcapele, pe strãzile Anton Pann ºi Bacovia,care funcþioneazã pânã astãzi. În Þara Fã-gãraºului, pe pãmânturile moºtenite de lafamilie, a început în 1993 construireaMãnãstirii Berivoi, fiind primul ctitor.Dorinþa pãrintelui dintotdeauna a fostde a construi din temelii o bisericã, visconcretizat în actuala Catedralã "SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºi Elena", din PiaþaPrahovei - Sibiu, începutã în 1990 ºi undea slujit alãturi de Înaltpreasfinþitul Lau-renþiu, pânã la alegerea acestuia caEpiscop de Caransebeº, legaþi fiindprintr-o veche prietenie de familie începutã în Þara Fãgãraºului.
P
ROFESOR
º
IPÃRINTE
.
De numelepãrintelui Aurel Rãduleþ se leagã ºi înfiinþarea Seminarului Teologic dinFãgãraº, pe care l-a susþinut din rãs-puteri în ciuda a multe împotriviri. Încadrul acestei ºcoli a activat ºi dânsul,alãturi de unul din fiii sãi, Teodor,vreme de mai mulþi ani, reuºind sã-icucereascã pe tinerii elevi seminariºti prinblândeþea ºi bunãtatea sa.Realizãrile în plan profesional sunt se-condate de cele în plan familial. Pierdereacelor doi copii, cu toate cã a constituit unmoment de rãscruce în viaþa pãrintelui, i-a întãrit ºi mai mult credinþa ºi dragostea fa-þã de Dumnezeu. Pe lângã aceºtia, pãrinte-le a fost binecuvântat de Dumnezeu cu alþi11: 6 bãieþi ºi 5 fete; toþi cei 6 bãieþi sunt ab-solvenþi de teologie, 5 dintre ei fiind preoþi.Viaþa pãrintelui Aurel Rãduleþ, cutoate încercãrile, suferinþele ºi împlinirileei, ne face sã-l considerãm un preot modelºi un fiu de excepþie al Þãrii Fãgãraºului.Dumnezeu sã-l odihneascã în pace ºiveºnicã sã-i fie pomenirea!
 Arhidiac. Nicolae Lie
Rãduleþ s-a mutat la Domnul
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...