Professional Documents
Culture Documents
o
II,IY clascle
T I
T IIIAIEFTAIICi
MATEMATICA
pe,ttru chtele II - I V
Edlrxla t ,Ja,.-
Lucrarea es(e destinata special elevilor de $coal! primartr. Cartea este editatll sub forma unei minienciclopdii de buzunar, fiind din acst punct de v eder e f o a r t e u S o r d e fo lo sit in o r ice imprejurare.
2| ,.,...,.........
25 25
Ptruatul
34
EDITIA'NOTITE - Matemalic! cls.II - IV Alctrtuitde: lnv. Comelial$toan Weltscience Foundation Coperta de $tefanBlaga Tchnoredactare: StadiForm
. ........ i3 -'i-Ti9I-.:::::. 38
39 39
4Q
I. NUMERE NATURALE
qcifre - semne cu caresescriunumerele. t)Sir - rdnd de obiecte,numere, agezate o anum irra dupa egul bl:. 3 . 5 . 7 . 9 ... qNumeie naturalq 0, 1,2,3 ...,50,..., Numerelenaturalele scriem,in general. cu cifrearabe (0, 1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9), dar in situagii specifice
$Cifre cu cifre romane. romane. Se cunosc7 semne
anumitdrcgula: Cilrelecu valoarea mai micdscrise dupa cllie cu valoale rnaimaleindici o adunare. Ex.VII 1= 5+ 2
LVI 5 6=50 + 5+ t M CXI Illl = 10 00+100+ l0+ I C ifre le cu va loa re m ai m ic 6 s c r is e inaintea cifrelor cu valoare mai mare indici o scidere. Nu se poate scidea mai mult de o cifri.
E x. IV 4= 5-1 D( 9= 10-1 X C 90= 100-10 NumaicifreleI, X, C $i M sepot repera dar nu mai mult de 3 ori consecutiv. Ex. II 2 ccc)ofi 330 MITTCC){XII 2222 CifreleV, L si D nu serepetl alaturat si nu se scad. Ex. MDLXV 1565 Daci o cifri cu valoare mai mici seafli i nl re doud ci fre cu val ori mai mari , .e efectueazl intai scdderea, apoi adunarea. E x. )ff 19= 10+ (10-l ) C ry 104= 100+ (5- t) Mai nou, cifrele romanese foloscsc pentru a expri ma numi rul de ordi ne: premiulI, clasaa III a, secolulXX, etc. SNumere pare (cu sot): 2.4,6,8 ......20,22 .....36 ....80... qNumere impare (fird sot): l ,3,5.....9....15....2r ....5'... 7 qNumere consecutive - unul dupaaltul: 3 qi 4; 159i 16:80 l i 8l ;......
Ordonarea numenelor . crescdtor(de la mic la mare): o, t , 2, 3, 4, 5 ,6 , .... (de la marela mic): - descrescdtor 6, 5, 4, 3, 2, t,0 . $ Compararea numerelor naturale intre numerele naturale existdrelaliile: mai mare (>), mai mic (<) sau egal (=). Relaliiledintredouenumerenaturale a si , Dot fi urmdtoarele: *
II.OBIECTELE iN
Pasireaestein copac. Veveritaestein dreapta copacului. Floareaestein st6nga copacului. Veveri!aestesrrb copac. q Axa numerelor - o dreaptdd pe care se considere unpunct fix numitorigine, o unitate de (indicat pozitiv misuri$iunsens desageate). dO A B CD Mlrul estein afara Pasdrea estesus. Veverilaestejos, Co$ulestepe masd.
W W &$W a+ b= b+ a
6+5=5+6= ll
adundrii:
termeni total(sumx) Proba (verificare) $ prin adunare: schimbend ordinea sumtr: termenilorob$nemaceeagi Ex . : 4+ 5= 9 termeni lotal(sumtr) din sumdscddemunul Qprin schdere: din termeni $i obtinem celdlalt termen: Ex. 9 - 4 = 5
\.-..w-J
Ex.:5+4= -_-
a+0=0+a=a 8+0=0+8=8 Adunarea cu mai multi termeni : QTermenii sepot muta$i asocia 2+5+8 +5+3 =(2+8)+(5+5)+3= 10 + l0 +3=
=1 1
Aflarea termenului necunmcutA qDin sumd scidern trmenul cunoscut $i oblinem trmenul neqnoscut: A + 5 =9
0emenl Emr 2
A
temenl
= 9sufril
sumi
5
em.2
total(sumd) termeni
Ex.:9853: unitatito' | | | 5 - orolnut ll5-ordinulzecilor l8-ordinulsutelor 9 - ordinulmiilor zecilor ordinul Q peste 12+8=10+2+8 12 =10+1+1+8=20
2. Scdderea
scezetorul. Ex.;8-3
&sclzut sct,llor
5
diL&ng{61)
t2 qpesteordinul sutelor
72+86=70+2+80+6 '12 86 =(70+80)+2+6 =150+8 = 158 tlpeste ordinul miilor 652+523= 600+50+ 2 + 500+20+ 3 = (600 + 5m)+ (50+20) +2 + 3 =1100+70+5 = lt75
h,oba (verificarc) diferenlacu adundnd Qprin adunare: inem descezutul. obf scazdtorul, Ex.:5+3=8
difeEntl *itltor descitzul
l0
A=6 9B=9
+ B = 3
3
ditcrnrr(rcs)
A=9
E x.6xl = 6xl = 6
8=6
a r ( b - c ) =( a i b ) - ( a i c )
J.
produs
(5 E x.4.j r - 3)= (4r5) - (4x3)= 20- l 2 = 8 Proba (verificare) qprin inmul,tire - inmultim cei doi factori prin schimbarea ordinii: E x.:{ x 3, = 12
h!'t.i ptr'drs
4+ 4+ 4 Proprietiti:
12
sffi$fi$ffi1lfi-orice numdrinmultit
a x0 = 0x a= 0 Ex.5 r 0= 0r 5= 0
cu 0 esteegalcu 0:
produsul la ta prinimpi(ire: seimparte lactori celilalttactol unuldin !i obtinem = 3. E x.:12:4 ' .--' -A Aflarea factorului necunoscut produsul lmpi4ind la tictorul cunoscut. Q Ex.: :{ ,r 5 = l0 --iX;A =
fucu ^
l0
toJus
: 5
licttr
A=2
- oricenumar axl=lra=a
Inmu$rea unui numirdin mai multe cifre cu un numir din o singurd cifr6 nunirul cumaimulte ci flecaprim aI sescrie l3
faclor ginum&ul cuo singuri cifti rub acest4 perand,al doilea b) selnmul{eqte, factorcu cifrele din primul factor; prcdusul c) dacd este maimarcdecat10, se rc[inzecile latrodusul urmdror $iseaduni 136 x 91. -_L 544
+ x e = zt \o
( | - (zrcile) se retine pentru produsul 4 x3 = 12 4 urmdtor (unilalile) 2 se trece+ 2 de la | \ =4 operatie Prima =5 4xl= 4+ I fortrrale dln mai multe cifre - lnmutim numereledin factorul al doilea, ca simple unitifi cu primul factor, oblnand rezu|late parFale; - aranjem aceste produse par,tiale unul sub altul, deplasatespIe s6nga cu un ordin; - adunbm oroduseleoartiale asdel obtinute.
RaornandarSe sclie al doileq factorul cu mai pu$necifte, cici numhrulpoduselorParfiale esteegal cu numdrulciftelor celui de-al nu continecifra 0) doileafactor (dacaacestra Ex.: 16x 138 138.1
'128 48 t6
'208 1(X)0 inmulfirea cu 10, 1(X), dupb ultimacifrdanumirului Seadaugh de inmulfit: inmulfirea cu 10; . - un zeropentru l5
- doui zeroufipentru inmullirea cu 100: - trd zerouripnhu inmullireacu t000. Ex.:51 10 = 50; 6"1 100 600; 7x 1000= 7000.
A =
5 x
3
cit
A=15
deimpr4it inpl4ittr
Ex.:
30:5
delmpr4il inpldno.
6
cal
Proba (verifrcare) Q prin inmulfire: inmullind cetul cu imptuf itorul obtinem deimpd4itul. Ex.: 6 x 5=30
cer impirtror delnplnjr
careare Q Impirfire exactii- imphrlirea restulegalcu 0. 24:3=8rest0 impi4irea exacti esteoperatia inversE inmullirii. curestul ' Q impdr,tire cu rest- impe4irea diferit de 0. " 58 -: 9 = 6, rest4 c r tl :? ExjstArelalia:. d =(c tA +r, unde r<i adicd
dainpd!,tu 1= kad x irpd|fbrul) + nsa'., iar restul(r) trebuie str fie mai mic decetimpA$torul. l7
IV. ORDINEAM'ECTUARtr
OPERATIII-rOR
intr-un exerciliu operaliile seefectueazi inh-o anurnitd ordine. stabilitd de ordinul operatiilor. Aceasta ordine poate fi modificate cu ajutorul parantezelor. Q Operafii de ordinul I gi scdderea -adunarea tr Operafi de odinul S -inmultirea qi imp[qirea Rruli: 1. Intr-un exerciliu cu operafii de acel agi ordi n, efectuhmopera!i i l e i n ordineain care sunt scrise. E x.:16+ 22-6= 38-6= 32 8x3:.4= 24 4= 6
2. Intr-unexerci!iucu operaliide ordine diferite, efecutdmmai intai operaliile de ordinul II (inmul{irile qi impd4irile), apoi operaliile de ordinul I (adunbrilegi 19
V. FRACTtr
Una sau mai multe p64i considerate dinft-un infteg care a fost imp54it in pd4i egale reprezintd o fracfie. Notdm 9
b
.o fractie.
unde c 9iD- numere natuale. cu, + 0. a/:":^':": ' b^,^., a senume$te numirSaoriar Q numdrul numdrulD senumeqte numitor. aratbcatepdrli s-auluat q numerdtorul in considerare. q numitorularatdln c6teperli a fost impd4it inhegul. Ex.: a: intregula fostimpl4it in 4 pd4i egaler s-auluatin considerare 2 pdni.
2l
20
Ex.
@ l=r
&
6=t 6
QFraclii supraunitare - fractiile care au numdrdtorul mai mare decat numitorul Sauin gengral:
lghffil
Fracfi egale- fracliile carereprezintd ph4i ta fel de mari din acelaqiinheg saudin innegi diferili, daregalecamdrime. ffi--w] TT-ffi x2
285 3 QCompararea fractiilor - cu numitorii esali - ceamai marc este fractia cu nimdrdtorul mai mare.
Ex.
1.2.2 lt
Ex'
w.@@@
7
cu numiritorii egali - cea mai mare fracfia cu numitorul mai mic. Ex.
@@ 2 >2
46
23
cloperatii cu ftac1ii fracliilor cu acelas,i Adunarea(scdderea) numitor: - ob$nemo alte fraclie cu acelaqi numitor, numdrbtorulfiind suma(diferenla) num&etorilor ftactiilor de adunat;
Vtr. GEOMETRIE
MruM
Ex.:
l
reprezentatdprintr-o linie fela capete, nu se terminenici intr-o daecue Pozilia a iloud drepte - drpte concurnte - doui dreptecare au un punct comun (seintretaie) 4 ,,' O- puncnrlde intenectiea dreptelor
T*V=V
r 23
Ex + -+ = +
qAflarea unei fraclii dintr-un intreg, -impA4im intregul la numitor gi lnmul{im rezultatulcu numirXtorul. a Ex. 3 din 6:
ffiffiffi
tntreg 6: 2x
nuruitor 2 3= 4
s-
t rl
- notalie: AOB, < AOB - Unghiurile pot fi notate 9i cu ajutorul unerutetemtcl 4, z. Clasifi carea unghiurilor LUnghiul drept - are laturile perpendiculare
ffi
Un punct O pe o dreapti determini doud semidrepte; - semidreaptaO?4 - mdrginitd in puncfil O qinemirginiteh st6nga cbtreA. - semidreapta OB - mdrginitl in punctul O qi nembrginitila dreapta chte B.
o"
",L
o
KlWko
\/
o
-o- oA,oB
origine (vArfrrl) unghiului, laturile unghiului doui semi&ep{e av6nd origirrea comunih punctulO.
-P/ ,
L_"
,/ ,/^
,/
tP ,\
\ \\
Compararea unghiurilor a doudunghiuri - pdn compararea determinemcarcdintreeleeste maimarc, mai mic saudaci au mdrimi egale. dinhe laturi determini - deschiderea mlrimea unghiului - este mai mare unghiul care are deschiderea mai mare.
L,
t-p
f fi " "
fr.=fr
F
- r ^F
./E
f uq .6F
.c\ '\\
o28
^ru"o"
,\_/, in poligonul ABCD deosebim:
29
- o unle rrantalncrusa.
- verfuril poligonului: - puncteleA,,, C, D, E, F: - laturilepoligonului: - AB, BC, CD, DE, EF, FA; - laturi conscutive: Ex.ABsiBC; DE si EF; latura alSturati: Ex. A-B laturaalitumti unghiur orA9i3; - Perimetrul poligonului - suma lungimilor tuturorlaturilor P = AB+BC+CD+DE+EF+FA cuprjnsiintre - suprafati - inlinderea laturile poligonului.
g#ffi
- poligonul cu trci laturi. in triunghiul ABC deosebim:
- vArfuri: A. B. C - unghiuri: A (CAB ). B (ABCl,C (BCA): - lzbJri: AB , BC ,CA , - laturi opuse unghiurilor - AB - laturaopusi unghiului C; - BC - laturaopusi unghiului,4; -AC latura opusi unghiului B. - laturi alihlrate unghiudlor alituratiunghiurilorAgif -A, - latura qiC, unghiurilorB - BC- laturaaleturatb - A C - laturaaltrturatiunghiurilorA9i 6. - perimetrul triunghiului - sumalungimilor laturilor sale.
Ww
- poligonulcu patru
ilrywffi
-verfurile:
A , B , C, Dl - unghiuril:
segmente de -- diagoruleledeterminf (seinjumAtdfesc): &ngimi egale AO=OCtiBO=OD; - unqliurile olus suntegale: A=C$iB=D.
I I
32
33
j. ,/i\ i\ /
- laturile opusesunt \ i / paralele \ i / AB,CD;BC,AD: V D AC $i - diagonalele delungimidiferite BD suntperpendiculare, gi seinjumdtdtesc: AO=OC=l/2AC BO= OD= rl2 BD: aulungimiegale laturile consecutiv AB=BC',AD=CD: - nu arenici un unghi drept. Perimetnd rombului:
- diagonalele sunt de lungimi egale: AC = BD: - toate unghiurile sunt drepte; - are doud axe de simetrie:. d, s,id.rl - laturile rnai lungi se numesclungimi (l) iar cele mai scurte, litimi (r).
- -:il i--
aru
34
ru
_-
care are doua laturt - patrulal.erul paraleleqi celelatedoud laturi neparalele. baze - (bazamicd si bazamare)- lanuile paraleleale unui trapez.
Proprietifi: - toatelaturile au lungimi egale A B = B C= C D = D A' , - toate unghiurile sunt drcPte; - laturile opus sunt paralele: AB , CD: AD , BC: - diagonaleleAC qi BD sunt perpendiculare, se.injumdtllesc,sunt de lungimi egalegi sunt doud din cele 4 axe de simetrie. Perimetrul pitratului
Ana patra1ulul
ro
- Li ni a turbd i acri -rd cu toal e punctelesituatela aceea;i distantd de un Dunctintedor numit centru.
ru
ffi
'u
ffi
Propritdfi:
- fefele lateraledreptunghiulare; - bazelesunt paraleleqi egale.
- 8 vdrfuri.
ffi Propritati:
- 6 fele dreptunghiulare - 12 muchii. 38
'ijffJtfi:l:, N
/,fiL*
ffi ProprietiS:
- are o bazd,un vArf $i o in6lfime: - conturul bazei este un cerc.
DI IJNITATIDE MAST]RA
t
Proprietifi:
- are 2 baze $i o indllime; - bazeleau lorma unorcercuriidenl.ice.
Metrul (m) - unitate principalA pentru lungimii. Multiplii metrului sunt: md.surarea - decametru(dam) - hectometru (hm) - kilomtm (km) 1 000 m = l 00dam= l dhm= I km Submultiplii metrului sunt: (dm) - decimetru i (cm) - centimetru - milimetru(mm) lm = 10dm = 100cm = 1000mm. Aria (m') - aria unei suprafele este de produsul dintrc lungimea determinatd qi ldlimea ei: A (m'?)= l, r l; (pentru dreptunghi); A (m) = I t l; (Pentu Prtrat ). Litrul (l) - unitate principal5 pentru capacititii vaselof. Multiplii mtrsurarea lihului sunt: - decalitrul (dal) - hectolitrul (hl) - kilolitrul (kl)
40
4l
I I
I
' SUbmultrplr Irtnrlutsunt: - decilitrul (dl) - centititrul (cl) - mililitru (ml) 1l= 10dI = l00 c l = 1 0 0 0 ml Kilogramul (kg) - unitateade mdsurd folositi pentru misurarea masei cofuurilor. Multiplii kilogramului sunt: - qintal (q) - tona (t) 1000k g= 10t = l q t Submultiplii kilogramultrisunt: (dag) - decagram - hectogram (hg) i: _ gram(9] - decigram (dg) - centigram(cg) - miligram (mg) I k g= 10dag=l 0 0 h g = l ffi g = 10 000 dg = 100000 cg = I 000 000 mg Misurarea timpului Ceasul - cel mai cuDoscut instrument
42
inventat de oameni pentru mtrsurarea timpului. Scundele, minutele Ei orele sunt unititi care mtrsoar5trecerea timpului (duratei). Ceasurileobignuiteau forma unui cerc, pe care sunt dispuse cifrele de la I la 12Aceste cifre indicd orelg. intr-un ceas se gasesc. de obicei.S acecarese milca in timp, de-a lungul orelor. - orarul - indici ora; - minutarul- indici minutele; - indica secundele. - secundarul Cel mai repedese mitcd secundarul,el indicdndcele mai scurtemomente.
1 minut = 60 de secunde
1 ori = 60 de minute lz i= 24deor e 1 siptimAni = 7 zile. Zilele sdptdmAnii sun[: lzzr'. Ma4i, Miercuri, Joi, Vineri Sdmbdtd ;i Duminicdlluifi = 28,29,30,31 zlle 1 an = 12 luni sau365 - 366 zile I deceniu = 10 ani I secol(veac) = 100ani = l0 decenii l mileniu = 1000ani =10 secole= 100 decenii. Calendarul..- este folosit de cdtre o a m eni pent r u J n d s u ra reti a mp u l u i p e perioade mai mari de o zi.ln el seregdsesc: ., . , i ,, . numarur [le zre qrnlr-osaptamana: . numarulde sdptbmAni dintr-o luni; . numhrulde luni dintr-un an; Pentru a nota data, se foloseste urmdtoarea ordine: ziua, luna, anul. Ex. de notafiea datei 10 februarie2004; lo 02 2004;
Lunile anului: Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
- 3l zile - 28 salu 29 zile - 31 zile - 30 zile - 3l zile - 30 zile - 3l zile - 3l zile - 30 zile - 3l zile - 30 zile - 3l zi:le
l0
1r
2004.
UTILIZAREA MINICALCULATORULUI
Minicalculatoarele personale pot fi folosite pentru efectuareaoperatiilor adtmetice. Funcliile tastelorminicalculatoruluisunt urmitoarele: -"AC','C'-rc\nrcb cifi'a0; - "MRC'- qtergerea sau lnregisuarea in memorle: din - "M-" - scdderea memorie; - "M+" - addugarea in memorie; - 'r" - inmullire; -'l'- lmpd4ire;
46
EDITIA "NoTlTE".ncldopdia de buzunar cuprinde: Sria GIMNAZIU . CRAMATICA . SINTAXA FRAZEI . TEORIELITERARA . LITERATUR-A ROMANA - POEZIE . LITERATURA ROMANA - PROZA . TSTORIA ROMANILOR . GEOGEAFIAROMANIEI . MATEMATICA . FIZICA . CHIMIE . BIOLOGIE SriraLICEU . LITERATURADE BACALAUREAT . TEORIELITERARA . MATEMATICA . FIZICA LICEU . GEOGRAFIAROMANIEI . ANATOMIA $I FIZIOLOGIAOMULUI . FILOZOFIE . ECONOMIE . CHIMIE ORCANTCA . CHIMIE ANORCANICA Seria LIMBI SIR 4.INE . DICTIONARROMAN - ENGLEZ . DICTIoNAR ENGLE? - RoMAN . EXPRESII UZUALE IN LB. ENGLEZA . GRAMATICA LIMBN ENGLEZE I DICTIONARROMAN - GERMAN ' DICTIONARGERMAN- ROMAN
ri
. . . . .
EXPRESII UZUALE IN LB. GERMANA GRAMATICA LIMBII GERMANE DICTIONARROMAN - FRANCFZ DICTIONARFRANCEZ- ROMAN EXPRESII UZUALE IN LB. FRANCEZA
. . . .
LIMBAJUL PASCAL.INSTRUCTIUNI LIMBAJUL E. INSTRUCTIUNI WINDOWS SISTEMULDE OPERARE INTERNETUL. INTERNETUL, O NOUA LUME ALGORITMI Editura STADIFORM 02601606131 tevfax 02601662E85. Internet: http:/ vrv1v.gocities,coEl/welthere/
I-
N T I
'Tl
o
MAIEMATICA i b
claseleII'IV
lrr/,ir.,/" l*t-o* -ro.t
b'