Teste grila la Chirurgie Chirurgie 1 1. CS Care din urmatoarele caractere se gasesc n hernia inghinala directa: A.

. Nu coboara niciodata n scrot B. Este congenitala C. Este mai fregvent unilaterala D. Se stranguleaza foarte frecvent E. Este o hernie de efort . CS Strangularea diverticulului !ec"el #oarta denumirea de hernie: A. $i%hter B. !a&dl C. 'ittre D. (heselbah E. Bro%" ). CS *eretele #osterior al canalului inghinal este re#rezentat de: A. +ascia transversalis B. ,blicul intern C. -endonul con.unct D. Arcada crurala E. ,blicul e/tern 0. CS 'ocul 11 du#a frecventa strangularii l ocu#a hernia: A. +emurala B. ,mbilicala C. 1nghinala directa D. 1nghinala oblica la barbati E. A liniei albe la co#ii 2. CS Strangularea #arietala antimezocolica #oarta denumirea de hernie: A. Bro%" B. (heselbah C. !a&dl D. $i%hter E. 'ittre 3. CS (4tul herniei femurale ti#ice se gaseste: A. Anterior de arcada crurala B. !edial de vasele femurale C. 'ateral de vasele femurale D. *osterior de vasele femurale E. !edial de ligamentul Coo#er 5. C! 6n stadiul de ischemie a unei hernii strangulate gasim urmatoarele semne: A. Ansa destinsa7 #ronuntat cianotica B. -romboza venelor mezoului C. *erete ngrosat cu false membrane #e su#rafata D. 'ichid #eritoneal #urulent7 fecaloid E. Ansa eferenta #alida7 colabata 8. 9: -ranzitul intestinal este #astrat n urmatoarele forme ale herniilor strangulate: A. ;ernia 'ittre B. ;ernia !a&dl C. ;ernia Bro%" D. ;ernia (heselbah E. ;ernia $i%hter <. CS 6n care dintre urmatoarele situatii sacul herniar li#seste: A. ;ernie inghinala congenitala B. ;ernie ombilicala C. ;ernie inghinala #rin cliva. D. ;ernie #erineala E. ;ernie diafragmala #osttraumatica 1=. C! ;ernia Broc" sau #seudostrangularea la un #urtator de hernie #oate avea loc n urmatoarele situatii: A. Colecistita acuta

B. *ancreatita #seudotumorala C. >lcerul gastroduodenal #erforat D. A#endicita acuta #erforativa E. *erforatia ati#ica a ulcerului gastric 11. C! -ratamentul conservator ?banda.ul@ al unei hernii este indicat: A. 6n caz de refuz categoric al #acientului B. 6n orice ti# de hernie C. 'a batrni cnd starea generala contraindica interventia chirurgicala D. 6n herniile ireductibile E. 6n herniile inghinale congenitale 1 . C! Selectati afirmat <1<b15. iile corecte cu #rivire la herniile inghinale oblice: A. Sacul herniar consta din #rocesul vaginalis B. Sacul se e/tinde anterioAmedial de cordonul s#ermatic C. Sacul se afla medial de vasele e#igastrice inferioare D. Sacul se e/tinde lateral de cordonul s#ermatic E. Este mai rar bilaterala dec4t cea directa 1). 9: Daca la deschiderea sacului herniar vom de#ista o ansa de culoare rosie nchisa7 destinsa7 cu seroasa fara luciu si cu sufuziuni n regiunea santului de strangulare vom constata: A. Stadiul de congestie B. Stadiul de ischemie C. Stadiul de gangrena D. Stadiul de #erforatie E. Ansa viabila 10. 9: Selectati afirmat <1<b15. iile corecte #rivind hernia strangulata: A. -oate sunt asociate cu sto#area tranzitului intestinal B. ;ernia femurala are o rata de strangulare mai mare dec4t cea inghinala C. Strangularea este rara la co#ii mai mici de ani D. ;ernia Broc" nu se caracterizeaza #rin ischemie E. 6n strangularea !a&de sufera cel mai mult ansa intermediara 12. C! Selectati afirmatiile corecte referitor la hernia inghinala #rin alunecare #e st4nga: A. *artile herniare sunt mari B. Contine ntotdeauna numai intestin subtire C. Colonul sigmoid face #arte din sacul herniar D. Nu se ncarcereaza niciodata E. >neori a.unge la dimensiuni mari 13. CS 6n herniile inghinale oblice sco#ul ma.or este #lastia #eretelui anterior al canalului inghinal. Cel mai frecvent este indicata metoda: A. Bassini B. (irardAS#aso"u"ot"i cu sutura Bimbarovs"i C. *ostem#s"i D. Bu"ud.anov E. !art4nov 15. CS Cel mai frecvent utilizat #rocedeu de #lastie n herniile femurale este: A. $ud.i B. Cate#in C. $ud.iA*arlavecio D. 'e/er E. Bassini 18. CS 6n herniile ombilicale cu inelul herniar #4na la ) cm mai #referabila este metoda: A. !a&o B. Bassini C. Sa#e."o D. Nici una dintre cele indicate E. 'e/er 1<. C! Care din urmatoarele re#rezinta com#licatii ale herniilorD A. ;ernia Broc" B. #rostatita C. strangularea

D. flegmonul herniar E. ireductibilitatea =. C! Semnele clinice constante intrAo hernie strangulata cu strangularea #arietala a intestinului ?$ichter@ sunt: A. este #astrat tranzitul intestinal B. varsaturile C. tumora ireductibila la nivelul zonei herniare res#ective D. o#rirea tranzitului intestinal E. febra 1. C! 1ndicati trei semne ale herniei inghinale congenitale: A. li#seste debutul dureros B. se intilteste numai la co#ii C. #ortile herniare sunt mari D. evolueaza intrAo hernie inghinoAscrotala E. sacul herniar contine testicul . C! Cel mai frecvent herniaza: A. vezica urinara B. e#i#loonul C. colonul ascendent D. intestinul subtire E. #rostata ). C! Durerea intrAo hernie necom#licata #oate fi: A. sub forma de greutate sau .ena dureroasa B. violenta C. colicativa D. se accentueaza la efort fizic E. #oate fi absenta 0. C! Diagnosticul diferential al herniei inghinoscrotale se face cu: A. hidrocel B. varicocel C. hernie #erineala D. tumora testiculara E. hernie obturatorie 2. C! Alegeti trei semne clinice a herniei inghinale directe: A. coboara in scrot B. forma sferica C. nu coboara in scrot D. mai frecvent a#are la tineri E. frecvent este bilaterala 3. C! E/amenul clinic al unui bolnav cu hernie inghinala oblica #oate arata: A. coboara in scrot B. #ulsatia arterei e#igastrice se afla lateral de sac C. #ulsatia arterei e#igastrice e situata medial de sac D. e/#ansiune la tuse E. traiectul herniar este #er#endicular #e #eretele abdominal 5. C! Care dintre variantele de hernii enumerate sunt hernii e/terneD A. hernia femurala B. hernia ombilicala C. hernia diafragmala D. hernia lombara E. hernia inghinoAscrotala 8. C! Care sunt semnele unei hernii strangulate ombilecali cu interesarea unei anse intestinaleD A. tumoarea herniara este tensionata si dureroasa B. o#rirea tranzitului #entru materii si gaze C. ireductibilitate a#arute brusc D. durere la nivelul cordonului s#ermatic E. varsaturi <. C! Care situatii nu se incadreaza in hernia !a&dlD A. strangularea retrograda in EFE

B. cind sacul herniar contine doua anse intestinale strangulate C. hernierea diverticului !ec"el D. hernia obturatorie E. strangularea #arietala a intestinului )=. C! Care din urmatoarele ti#uri de hernii intereseaza mai multe anse intestinaleD A. hernia 'ittre B. hernia $ichter C. hernia Broc" D. hernia !a&dl E. hernia obtiratorie )1. C! Care din urmatoarele gesturi #ot deveni riscuri si erori intrAo hernie strangulataD A. #al#area tumorii herniare B. interventia chirurgicala #rogramata C. reducerea #rin ta/is D. tactul rectal sau vaginal E. eliberarea la domiciliu din secia de #rimire a unui bolnav du#a rediucerea s#ontana a herniei ) . C! Care din urmatoarele gesturi #ot fi riscuri in hernia ire#onibilaD A. #al#area tumorii herniare B. interventia chirurgicala de urgenta C. reducerea #rin ta/is D. banda.ul com#resiv al #ortii herniare E. radiografia abdominala de ansamblu )). C! *rocedeele chirurgicale de refacere a #eretelui abdominal in hernii cu#rind: A. rezectia organelor din sacul herniar B. rezectia sacului herniar C. sutura colului sacului herniar D. autodermo#lastia E. alo#lastia )0. C! Sarcinile tratamentului chirurgical in hernii sim#le re#onibile cu#rind: A. eliminarea sacului B. re#unerea continutului sacului herniar C. rezectia #artiala a e#i#loonului D. rezectia segmentara de intestin E. hernio#lastia )2. 9S Celulele Brunner elimina un secret bogat n mucus cu un #; ntre 87 A <7) si sunt situate n #re#onderenta n: A. Cardie B. Duoden ?regiunea bulbului si #ortiunea descendenta@ C. *artea fundica a stomacului D. Duoden ?#ortiunea orizontala inferioara si ascendenta@ E. *artea antrala a stomacului )3. CS 6n etio#atogenia ulcerului gastric rolul determinant l .oaca factorul: A. ;i#eraciditatea B. +actorul alimentar C. +actorul #sihic D. +actorul de a#arare E. +actorul ereditar )5. CS Semnele ce urmeaza: voma re#etata7 #uls accelerat7 res#iratie su#erficiala7 accelerata7 semne de soc hi#ovolemic7 tem#eratura crescuta7 abdomen sensibil si destins7 li#sa eliminarilor de gaze A cores#und #erioadei du#a #erforatie: A. De #seudoameliorare B. De soc C. *eritonitei difuze D. *erioadei care #recedeaza #erforatia E. *erioadei de debut al bolii )8. 9: Diagnosticul diferential al ulcerului #erforat trebuie efectuat cu urmatoarele afectiuni: A. *ancreatita acuta B. A#endicita acuta C. *leuro#neumonia din drea#ta

D. -rombembolia a. #ulmonare E. Sarcina e/trauterina ?ecto#ica@ ntreru#ta )<. CS Care este manevra indicata n #erforatia unui ulcer gastric la un bolnav de 0=A3= ani7 daca du#a momentul #erforatiei nu a trecut mai mult de 3 oreD A. Sutura sim#la a ulcerului B. $ezectia #rimara a stomacului C. Bio#sia si suturarea ulcerului #rocedeu ,##el D. $ezectia cuneiforma a stomacului G vagotomie E. Hagotomie tronculara bilaterala G sutura sim#la 0=. CS $eactia (regersenAAdler indica: A. Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei B. ;emoragie microsco#ica su#erioara C. *rezenta adenomului ulcerogen n #ancreas D. ;emoragie n rect E. ;emoragie din varicele esofagiene 01. CS Semnul Bergman indica: A. Atenuarea durerilor la debutul hemoragiei B. ;emoragie microsco#ica su#erioara C. *rezenta adenomului ulcerogen n #ancreas D. ;emoragie n rect E. ;emoragie din varicele esofagiene 0 . CS Situatia descrisa mai .os: distensie e#igastrica7 varsaturi cu caracter e#izodic si tendinta s#re cresterea volumului lor si cu o usurare du#a ele7 cores#unde: A. Stenozei subcom#ensate B. Stenozei com#ensate C. Stenozei decom#ensate D. *enetrarii ulcerului gastric n #ancreas E. *enetrarii ulcerului duodenal n #ancreas 0). CS Cel mai des malignizeaza ulcerul cu sediul: A. 6n treimea distala a stomacului B. 6n duoden C. 6n cardie D. 6n fundul stomacului E. *e curbura mica a stomacului 00. C! Com#licatiile acute ale bolii ulceroase sunt: A. *erforatia B. Stenoza C. !alignizarea D. *enetratia E. ;emoragia 02. C! 6n ce situatie este obligatorie bio#sia ulcerului #erforat: A. >lcerul gastric acut B. >lcerul duodenal calos cu un diametru mai mare de cm C. >lcerul gastric la un #acient trecut de 0= ani D. >lcerul gastric Iohnson 11 cu #erforatie n stomac E. >lcerul duodenal calos #enetrant n #ancreas si asociat cu hemoragie 03. CS >lcerul mediogastric conform clasificarii Iohnson este: A. Nu se ncadreaza n aceasta clasificare B. Se ncadreaza n clasificare n caz de malignizare C. -i#ul 1 D. -i#ul 11 E. -i#ul 111 05. 9S Semnul Bussmaul re#rezinta: A. +lebita membrului inferior st4ng n cancerul gastric B. -ulburarile metabolice din stenoza #ilorica decom#ensata C. Contractura muschilor n ulcerul duodenal #erforat D. *rezenta undelor #eristaltice a stomacului n stenoza #ilorica ulceroasa E. Adeno#atia su#raclaviculara #e st4nga

08. CS Care din interventiile chirurgicale #e stomac n boala ulceroasa se com#lica cel mai #utin cu diareeD A. Hagotomia selectiva B. Hagotomia tronculara C. $ezectia stomacului cu anastomoza ti# Balfour D. $ezectia stomacului cu anastomoza ti# BillrothA1 E. Hagotomia tronculara cu o#eratie de drena. ti# ;eine"eA!iculicz 0<. C! *erforatia ati#ica nseamna #erforatie: A. Aco#erita ?#rote.ata@ B. ,arba C. A #eretelui #osterior al duodenului D. 6n #ortiunea cardiala a stomacului E. 6n abdomenul liber 2=. CS Care #rocedeu #revede utilizarea omentului #e #iciorus la suturarea ulcerului #erforatD A. ,##el B. Iudd C. Braun D. ;eine"eA!iculitz E. ;olle 21. 9: $ezectia #rimara nu este indicata n #erforatia ulcerului: A. Duodenal la bolnavii #este 3= ani B. Duodenal EmutE ?fara anamneza@ C. 6n asociere cu hemoragie D. 6n caz de sus#ectie la malignizare E. 'a tinerii #4na la )= de ani 2 . 9: 6n caz de ineficacitate a tam#onamentului esofagogastric cu sonda Bla"more la ce metoda nechirurgicala de hemostaza a#elatiD A. Betablocante B. $efrigerare gastrica C. ;e#ato#rotectoare D. Sclerozarea varicelor esofagiene E. ;emotransfuzii 2). CS Adenomul ulcerogen #roduce cantitati mari de: A. ;istamina B. -ri#sina C. Balicreina D. (astrina E. Chinine 20. 9S Cea mai frecventa o#eratie de drena. gastric asociata vagotomiei tronculare n chirurgia de urgenta a bolii ulceroase este: A. *iloro#lastia Iudd B. *iloro#lastia +inne& C. (astroduodenostomia Iaboula& D. (astro.e.unostomia E. *iloro#lastia ;eine"eA!iculicz 22. CS 6n ulcerul duodenal se nt4lnesc urmatoarele com#licatii7 e/ce#t4nd: A. !alignizarea B. Stenoza C. ;emoragia D. *enetratia E. *erforatia 23. CS Cel mai caracteristic semn de laborator #entru ulcerul #erforat este: A. 'euco#enie cu deviere n st4nga B. ;i#ocloremie C. Anemie moderata D. 'eucocitoza moderata ?1 .=== A 10.===@ cu crestere n dinamica E. Cresterea hematocritului 25. CS Durerea n ulcerul duodenal este: A. *ermanenta

B. Are caracter colicativ C. De#endenta de alimentatie D. Calmata de s#alaturi gastrice E. Cedeaza n cursul no#tii 28. 9: -ratamentul conservativ n sindromul !allor&AFeiss consta n a#licarea urmatoarelor #rocedee: A. Dieta7 antacide7 hemocoagulanti B. -era#ie hormonala ?corticosteroizi@ C. *ituitrina iJv D. Sonda Blac"more E. Coagularea endosco#ica 2<. 9: 6n de#endenta de situarea #rocesului ulceros deosebim urmatoarele ti#uri de stenoze7 e/ce#t4nd: A. Stenoza cardiei B. Stenoza bulbului duodenal C. Stenoza #ilorica D. Stenoza #ostbulbara E. Stenoza fundica 3=. CS Cel mai #recoce semn al malignizarii ulcerului este: A. Home cu miros fetid B. ;ematemeza C. Dis#aritia #eriodicitatii si violentei durerilor D. *ierdere #onderala E. !elena 31. 9: Adenomul ulcerogen ?gastrinomul@ are forma unui nod chistos sau lobat de diversa consistenta7 care n 2=K cazuri malignizeaza7 da metastaze si #oate fi situat n urmatoarele organe: A. *ancreas B. Duoden C. S#lina D. Colecist E. Stomac 3 . 9: 6n ulcerul duodenal mai frecvent se nt4lnesc urmatoarele com#licatii: A. !alignizarea B. Stenoza C. ;emoragia D. *enetratia E. *erforatia 3). CS Cea mai informativa investigatie a secretiei gastrice este: A. -estul ;ollender B. #;Ametria C. -estul Ba& D. E/amenul radiosco#ic E. Esofagogastroduodenosco#ia 30. CS Care situatii ncadreaza ulcerul gastric n ti#ul Iohnson 1: A. >lcerele #re#ilorice B. >lcerele cor#oreale #e marea curbura C. >lcerele micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv D. >lcerele micii curburi cu antru si #ilor normale7 av4nd aciditate subnormala E. >lcerele micii curburi asociate cu ulcere #re#ilorice si nivel secretor mare 32. 9: Care afirmatii referitoare la hemoragia digestiva su#erioara ulceroasa sunt adevarate: A. 'a v4rstnici hemoragia digestiva su#erioara se o#reste mai usor dec4t la tineri B. Cel mai im#ortant este de a diferentia hemoragia ulceroasa de hemoragia n urma ru#turii varicelor esofagogastrice C. Se astea#ta 08 ore #entru reduce hemostaza medicala D. Se o#ereaza du#a 08 ore #entru a reduce mortalitatea E. Sursa hemoragiei este situata #4na la .onctiunea duodenoA.e.unala 33. 9: A#aritia sindromului !allor&AFeiss este favorizata de urmatorii factori: A. Abuz de alcool si alimente B. Cresterea neaste#tata a #resiunii intraabdominale

C. Homa re#etata violenta D. -use insistente E. >tilizarea as#irinei7 steroizilor7 anticoagulantilor 35. CS Homele sunt mai frecvente n: A. Stenoza com#ensata B. Stenoza decom#ensata C. >lcer duodenal #enetrant n #ancreas D. >lcer #erforant duodenal asociat cu hemoragie E. Stenoza subcom#ensata 38. CS Cea mai eficace metoda de de#istare a ulcerului malignizat este: A. $adiosco#ia stomacului cu contrastare dubla B. Anamneza si starea clinica C. +ibrogastrosco#ia D. $eactia (regersenAAdler E. -omografia com#uterizata 3<. CS 6n cazul unui bolnav de 02 ani cu o anamneza ndelungata de ulcer duodenal refractar la tera#ia medicamentoasa cu #revalarea testului Ba& cea mai indicata o#eratie este: A. Hagotomie su#raselectiva B. Hagotomie tronculara cu e/cizia ulcerului si o#eratie de drena. gastric C. Hagotomie selectiva cu gastroduodenostomie Iaboula& D. Hagotomie tronculara cu anastomoza gastro.e.unala E. $ezectia gastrica J) 5=. 9: Care dintre urmatoarele masuri tera#eutice nu #ot fi folosite n hemoragia su#erioara n ciroza he#atica cu varice esofagiene ru#teD A. Hagotomia su#raselectiva B. ;emostaza endosco#ica C. 'igatura de trunchi celiac D. Sonda Sengsta"enABlac"more E. Administrarea de #ituitrina iJv 51. CS Semnele enumerate mai .os: durere abdominala intensa n e#igastru7 nfatisare an/ioasa7 #u#ile dilatate7 trans#iratii reci7 res#iratie su#erficiala7 sim#tomul Ele"er7 #ozitie antalgica fortata A cores#und #erioadei du#a #erforatie: A. *este 1 ore de la asocierea #erforatiei cu hemoragie B. *rimelor 3 ore de la #erforatia retro#eritoneala a ulcerului duodenal C. *rima ?#rimele 0A3 ore@ D. A doua ?urmatoarele 0A3 ore@ E. A treia ?#este 1 ore du#a debut@ 5 . CS !etoda conservativa de tratament al ulcerului #erforat se reduce la as#iratia nazogastrica7 a#licarea antibioticelor cu s#ectru larg7 corectia dereglarilor hidroelectrolitice si se im#une n cazurile c4nd li#sesc conditiile #entru interventie chirurgicala sau c4nd bolnavul si rudele refuza categoric o#eratia. Acest #rocedeu a fost #ro#us de catre: A. Billroth ?1881@ B. *ierandozzi ?1<3=@ C. Dragstedt ?1<3=@ D. -a&lor ?1<03@ E. Braun ?18< @ 5). CS Activitatea hemoragiei digestive su#erioare determina tactica chirurgicala si este a#reciata n rezultatul e/amenului: A. Clinic B. De laborator C. $adiologic D. Endosco#ic E. 'a#arosco#ic 50. CS +ibroesofagogastrosco#ia evidentiaza varice esofagiene gr. 111 care s4ngereaza7 mucoasa gastrica fara ulceratii. 'a ce metoda de hemostaza a#elati mai nt4iD A. 'igatura varicelor esofagiene B. $ezectia esofagului inferior cu anastomoza esogastrica ?o#eratia -anner@ C. -am#onament cu sonda Blac"more G #ituitrina iJv

D. Decone/iune azigo#ortala E. Anastomoza s#lenorenala 52. C! Sindromul CollingerAEllison este caracterizat de urmatoarele semne: A. Cresterea secretiei bazale nocturne B. Consti#atia C. Harsaturi abundente7 frecvente si cu caracter acid D. ;emoragii digestive su#erioare frecvente E. Durere e#igastrica intensa7 continua7 cu crize nocturne 53. CS !onta.ul *eanABillrothA1 n rezectia gastrica consta n: A. Anastomoza gastroduodenala terminoAterminala cu ngustarea transei de sustinere din #artea curburii mici B. Anastomoza gastro.e.unala terminoAlaterala C. Anastomoza gastro.e.unala n ELE D. Anastomoza gastroduodenala lateroAlaterala E. Anastomoza gastroduodenala terminoAlaterala 55. CS !arcati cel mai im#ortant semn al dehiscentei anastomozei gastroduodenale si a transei suturate: A. Dureri #ronuntate n e#igastru B. Homa si greturi C. +ebra si frison D. Eliminarea #rin drenurile din abdomen a albastrului de metilen Mntrodus n stomac E. Contractura musculara n e#igastru 58. 9: ;emoragiile #osto#eratorii #ot avea loc at4t n tractul digestiv ? K din lotul rezectiilor gastrice@7 c4t si n cavitatea abdominala. -era#ia conservativa ?acid aminoca#ronic 2K G adrenalina =71K A 1 mlN vicasolN CaCl 1=KN decinonN #lasma congelataN crio#reci#itatN transfuzii de s4nge@ este mai frecvent indicata n: A. Nici una din ele B. 6n ambele cazuri C. 6n cele din tractul digestiv D. 6n cele intraabdominale E. 6n hemoragiilie din ulcerele acute 5<. CS Cea mai frecventa cauza a tulburarilor mecanice de evacuare du#a rezectia gastrica este: A. *ozitia necores#unzatoare a ansei anastomozate B. , hernie transmezocolica datorita unei fi/ari incorecte a bresei mezocolice C. Cicatrizarea anastomozei D. Anastomozita E. (astro#legia 8=. CS Anastomozita mai frecvent a#are n #erioada #osto#eratorie #recoce du#a rezectia gastrica BillrothA17 av4nd ca cauza factorul microbian7 trauma tesuturilor7 materialul de suturare ?catgutul@7 #rocesul alergic etc. Semnele ma.ore A dureri e#igastrice si varsaturi abundente a#ar n zilele: A. 1A zi B. A) zi C. 0 A 2 zi D. 3 A 5 zi E. 5 A 1= zi 81. 9: +aza cefalica a secretiei gastrice este stimulata de urmatorii factori: A. Distensia gastrica fundica si antrala B. Hederea7 mirosul si #al#area alimentelor C. !asticatia si salivatia D. Deglutitia E. 1nsulina 8 . CS Dis#aritia matitatii he#atice se de#isteaza n ma.oritatea cazurilor de ulcer #erforat si #oate fi confundata cu unul din urmatoarele semne: A. !andelA$azdols"ii B. Celoditi C. Bulencam#f D. Highiato E. 1udin 8). CS Cel mai informativ #rocedeu n de#istarea ulcerului #erforat este: A. (astrografia cu contrast n ortostatism B. *neumogastrografia

C. $adiografia de ansamblu D. 'a#arosco#ia E. (astrografia cu contrast n decubit lateral 80. 9: 6n tratamentul ulcerului gastric #erforat n functie de situatia morfo#atologica reala se utilizeaza urmatoarele #rocedee: A. $ezectie gastrica #rimara B. Suturarea ulcerului C. Hagotomie tronculara si suturarea ulcerului D. Hagotomie selectiva #ro/imala si suturarea ulcerului E. $ezectie cuneiforma a stomacului 82. 9: -ratamentul chirurgical n sindromul !allor&AFeiss se a#lica c4nd e#uizeaza cel conservativ si se reduce la urmatoarele #rocedee: A. Suturarea mucoasei si submucoasei B. 'igaturarea a.coronare ?g.sinistra@ C. $ezectia gastrica distala D. Suturarea mucoasei si submucoasei G ligaturarea a.coronare E. $ezectia gastrica #ro/imala 83. CS >lcerul gastric se o#ereaza: A. 1mediat du#a ce a fost de#istat B. Du#a #rima hemoragie C. 'a #rimele semne de malignizare D. Du#a esecul tera#iei medicamentoase tim# de 1A luni E. Numai n caz de #erforatie 85. CS *roba ?testul@ ;ollender #resu#une administrarea a un. insulina la 1= "g masa a cor#ului iJm cu #reluarea a 8 esantioane ?#este fiecare 12 min.@ de suc gastric7 a#reciinduAse ulterior faza secretiei: A. Nocturne B. Bazale C. 1ntestinale D. Cefalice E. ;ormonale ?gastrice@ 88. CS Semnele ce urmeaza: #arestezii7 halucinatii7 uneori tetanie7 n s4nge A alcaloza metabolica7 asociata cu hi#ocloremie7 hi#onatriemie7 hi#ocaliemie7 azotemie e/trarenala7 la un bolnav care #rezinta case/ie7 vome rare7 abundente7 marturisesc de: A. ,cluzie intestinala tardiva B. Sindromul CollingerAEllison C. soc hemoragic D. 1nsuficienta renala cronica E. Stenoza #ilorica decom#ensata 8<. CS Cea mai frecventa com#licatie7 care #oate a#area du#a rezectia gastrica cu monta. n BillrothA11 este: A. -romboflebita B. +istula de bont duodenal C. Se#sisul D. ;ernia retroanastomotica E. ;emoragia <=. CS Sim#tomul Bulencam#f este caracteristic #erioadei a 11 du#a #erforatie si nseamna: A. Durere acuta #e toata aria abdomenului B. !atitate de#lasabila n fosa iliaca drea#ta C. EAbdomen de lemnE D. Bombarea dureroasa a fundului de sac Douglas E. Durere simtita ca Elovitura de #umnalE <1. CS *ierderea a 1===A12== ml s4nge ?)=K din volumul circulant sangvin@ caracterizeaza: A. ;emoragia digestiva oculta B. ;emoragia digestiva su#erioara mica C. ;emoragia digestiva su#erioara medie D. ;emoragia digestiva su#erioara masiva E. ;emoragia digestiva cataclizmica < . C! +actorii #atogeni #rimordiali n ulcerul gastroAduodenal sunt: A. hi#eraciditatea

B. diminuarea rezistentei mucoasei gastroAduodenale C. factorul #sihic ?stres@ D. hi#emotilitatea gastroAduodenala E. #rezenta ;elicobacter #&lori <). C! *enumo#eritoneul radiologic se ntlneste n: A. #erforatia a#endiculara B. #erforatia gastroduodenala C. #erforatia colonului D. #erforatia colecistului E. #erforatiile vezicii urinare <0. C! E/amenul obiectiv n ulcerul gastroduodenal necom#licat releva: A. cla#ota. e#igastric B. tumora e#igastrica C. durere e#igastrica la #al#are D. defans muscular E. n fazele de acalmie e/amenul obiectiv este negativ <2. C! *erforatia ulcerului se #oate #roduce: A. n #eritoneul liber B. n cavitatile #eritoneale Mnchise de aderente C. ntrAun organ vecin D. la tegumente E. n s#atiul retro#eritoneal <3. C! -abloul clinic al ulcerului duodenal #erforat n faza a 111Aea de evolutie este dominat de: A. abdomen Ede lemnE B. distensie abdominala C. hemoragie digestiva su#erioara D. soc se#tic E. dureri n hi#ocondrul dre#t <5. C! Sutura sim#la a ulcerului #erforat este indicata Mn: A. ulcerul gastric calos #erforat B. ulcerul acut medicamentos #erforat C. ulcerul duodenal #erforat cu #eritonita severa si soc to/icoAse#tic D. ulcerul de stres #erforat E. sindromul de concomitenta hemoragieA#erforatie <8. C! Efectul vagal asu#ra secretiei gastrice este: A. creste debitul de ;Cl si #e#sina B. stimuleaza eliminarea gastrinei antrale C. sensibilizeaza celulele o/intice n sistemul gastrinic D. scade secretia de ;Cl E. nu influenteaza secretia de ;Cl <<. C! 6n tratamentul ulcerului duodenal hemoragic se #oate #ractica: A. sutura ulcerului hemoragic B. vagotomia tronculara cu e/cizia ulcerului si #iloro#lastie C. vagotomia su#raselectiva cu e/cizia ulcerului si duodeno#lastie D. rezectia gastrica Ela e/cludereE E. antrumrezectia $echelA*ol&a 1==. C! 6n tratamentul hemoragiilor din venele dilatate ale esofagului sunt recomandate utmatoarele remedii: A. s4ngele #roas#at B. masa trombocitara C. s4ngele conservat D. albumina E. #lasma #roas#ata congelata 1=1. C! A#licarea sondei Blec"more se efectueaza n caz de: A. ulcer gastric subcardial hemoragic B. hemoragie din varicele esofagiene C. sindromul !allor&AFeiss D. esofagita #e#tica E. reflu/ gastroAesofagian

1= . C! Care dintre afectiunile de mai .os se #ot com#lica cu ulcer de stresD A. arsurile grave B. fibroza #ulmonara C. #olitraumatismele severe D. ingestia cronica de as#irina E. se#sisul 1=). C! >lcerul gastric Iohnson 1 cu#rinde urmatoarele dintre localizari7 cu e/e#tia: A. ulcerelor #re#ilorice B. ulcerelor acute C. ulcerelor micii curburi7 av4nd aciditate subnormala D. ulcerelor micii curburi cu ulcer duodenal evolutiv E. ulcerelor micii curburi n unghiul gastric 1=0. C! Care dintre #rocedeele chirurgicale #ot fi variante adecvate de corectie chirurgicala n ulcerul gastric Iohnsn 1D A. rezectia gastrica J) B. rezectia mediogastrala C. vagotomia tronculara asociata cu e/cizia ulcerului D. vagotomia selectiva si #iloro#lastia E. antrumectomia si vagotomia tronculara 1=2. C! 1ndicati semnele radiologice ale ulcerului gastric: A. #rezenta nisei B. dimensiuni marite ale stomacului #4na n bazin C. rigiditatea #liurilor D. convergenta #liurilor catre leziune E. retinerea masei baritate n stomac #este 3 ore 1=3. C! Care dintre urmatoarele semne radiologice #ledeaza #entru stenoza #iloroduodenalaD A. #rezenta nisei n unghiul gastric B. dimensiuni marite ale stomacului #4na la intrarea n bazin C. retinerea masei de contrast n stomac #este 1 ore D. retinerea masei de contrast n stomac #este 0 ore E. reflu/ul duodenoAgastric 1=5. C! Sindromul !allor&AFeiss este #rezentat de: A. leziune unica hemoragica gastrica B. leziuni hemoragice liniare ale mucoasei cardiale ale stomacului C. erozii gastrice hemoragice D. leziuni hemoragice liniare ale .onctiunii esofagogastrice E. erozii duodenale hemoragice 1=8. C! Hagotomia gastrica selectiva #resu#une: A. sectionarea nervilor vagi #e cale toracica B. #astrarea ramurilor vagale #entru ficat C. asocierea unei metode de drena. gastric D. #astrarea ramurilor 'atar.et E. #astrarea ramurilor criminale (rassi 1=<. C! 1ndicatiile catre tratamentul chirurgical n ulcerul duodenal sunt: A. #erforatia B. stenoza C. ulcerul evolutiv n acutizare D. hemoragia ulceroasa +orrest 11B E. hemoragia ulceroasa +orrest 1A cu hemostaza endosco#ica nereusita 11=. C! Sindromul DarroO din stenoza #ilorica ulceroasa decom#ensata se caracterizeaza #rin: A. acidoza metabolica B. hi#o"aliemie7 hi#ocloremie C. hi#er#otasemie D. hi#erazotemie E. alcaloza metabolica 111. C! -riada !ondor din ulcerul duodenal #erforat include: A. durere e#igastrica violenta B. %ontractura musculara abdominala

11 .

11).

110.

112.

113.

115.

118.

11<.

1 =.

C. hi#erestezie cutanata D. #neumo#eritoneul E. antecedente ulceroase C! 6n tratamentul ulcerului duodenal #erforat se #ot #ractica: A. sutura sim#la B. rezectia cuneiforma a stomacului C. e/cizia ulcerului7 vagotomie si #iloro#lastie D. vagotomie selectiva #ro/imala si sutura ulcerului #erforat E. rezectie Ela e/cludereE C! Sutura sim#la a ulcerului este indicata n: A. ulcerul gastric calos B. ulcerele #erforate acute medicamentoase C. ulcerul duodenal #erforat cu #eritonita to/ica D. asocierea hemoragieA#erforatie E. ulcerul #erforat de stres C! >n #acient de 0 de ani cu anamneza ulceroasa7 care #rezinta durere e#igastrica violenta7 este e/aminat #este o ora de la debutul bolii. Ce alte semne clinice #ledeaza #entru o #erforatie n #eritoneul liberD A. a#arare musculara n e#igastru si fosa ilaca drea#ta7 care se generalizeaza B. febra C. tahicardie D. res#iratie su#erficiala E. vome multi#le CS Durerea n ocluzia intestinala strangulata #oate fi: A. Continua7 #uternica7 dramatica B. Continua si ntreru#ta C. Doar o senzatie de vaga durere difuza D. 1ntermitenta sub forma de Ecolici de lu#taE E. , durere violenta la debut7 urmata de acalmie CS Semnul Schlange se caracterizeaza #rin: A. *rezenta cla#ota.ului de asu#ra ansei balonate B. Cgomotul #icaturii n cadere C. -im#anism #ronuntat de asu#ra asimetriei D. *rezenta am#ulei rectale largite si goale E. *rezenta hi#er#eristaltismului #rin zgomote vii7 frecvente care se aud la distanta CS 6n ocluzia intestinala o distensie generalizata a anselor intestinale la e/amenul radiologic marturiseste des#re: A. ,cluzie dinamica B. Holvulusul sigmoidian C. ;ernia inghinala strangulata D. Sindromul Bouveret E. ,cluzie #rovocata de cancerul de cec 9: Des#re eficacitatea tratamentului com#le/ al ileusului dinamic ne marturiseste7 n #rimul r4nd: A. 'i#sa febrei B. Starea tegumentelor C. Diureza D. $estabilirea #eristaltismului E. Normalizarea leucocitozei CS ,cluzia #e intestinul subtire este #rezentata radiologic #rin: A. ;austratii B. !ulti#le imagini hidroaerice C. 1magini n forma de Ecuib de r4ndunicaE localizate #eriferic D. As#ect de Eanvelo#a de bicicletaE E. *neumo#eritoneum CS Sim#tomul ma.or de diferentiere ntre deshidratarea intracelulara si cea e/tracelulara este: A. ;i#otonia arteriala B. Setea chinuitoare C. -ahicardia D. !eteorismul #ronuntat E. ,liguria

1 1. CS Semnul S"learov se caracterizeaza #rin: A. -im#anism #ronuntat de asu#ra locului asimetric B. $ezistenta elastica a #eretelui abdominal C. Balonare asimetrica a abdomenului D. *rezenta cla#ota.ului de asu#ra ansei balonate E. Cgomotul #icaturii n cadere 1 . C! Sarcinile #rinci#ale n tratamentul ocluziei intestinale mecanice sunt urmatoarele: A. 6nlaturarea cauzei ocluziei B. Antibiotera#ia C. $estabilirea #eristaltismului intestinului D. $educerea distensiei intestinale E. $eechilibrarea hidroelectrolitica 1 ). CS Durerea abdominala #aro/istica nsotita de varsaturi7 formatiune tumorala alungita #araombilicala si eliminari sangvinolente din rect7 nt4lnite la un co#il7 sugereaza diagnosticul de: A. A#endicita acuta #elviana B. Enterocolita acuta C. Dezinterie D. 1nvaginatie intestinala E. Holvulus de intestin subtire 1 0. CS Cea mai frecventa cauza a ileusului la un bolnav la#arotomizat este: A. 1nvaginatia B. 1leusul biliar C. Bridele7 aderentele D. Cor#ii straini #osto#eratorii E. Stenoza intestinala #osto#eratorie 1 2. CS *entru ileusul mecanic al colonului ascendent cel mai caracteristic semn este: A. Semnul Ba&er B. Harsaturile abundente C. ,#rirea com#leta a tranzitului de materii si gaze D. Semnul Bonig E. Semnul Bouveret 1 3. CS 1magini hidroaerice Ecuib de r4ndunicaE mari7 #utine la numar si localizate lateral n asociere cu leucocitoza #4na la 12.=== sunt caracteristice mai mult #entru: A. Holvulusul sigmoidian B. ,cluzia #rin obstructie a intestinului gros C. ,clizia intestinului subtire D. ;ernia inghinala strangulata E. 1nfarctul intestinomezenteric 1 5. CS Durerea n ocluzia intestinala mecanica #rin obstructie este: A. Haga B. Continua C. Colicativa ?#aro/istica@ D. -ranzitorie E. Arzatoare 1 8. 9: Semnele clinice ale dehidratarii e/tracelulare sunt urmatoarele: A. >scaciunea si #aliditatea tegumentelor B. 'imba uscata si saburata C. Sete chinuitoare D. (returi si voma E. ;i#otonie arteriala7 tahicardie 1 <. CS 6n #leurizii7 fracturi vertebrale7 hematom retro#eritoneal se nt4lneste ileusul dinamic: A. -o/ic B. $efle/ogen C. !etabolic D. Neurogen E. S#astic 1)=. CS 6n caz de necesitate limita rezectiei ansei necrotizate distal ?caudal@ n ocluzia intestinului subtire va trece la urmatoarea distanta de la marginea vizibila a necrozei:

1)1.

1) .

1)).

1)0.

1)2.

1)3.

1)5.

1)8.

1)<.

A. )= A 0= cm B. 1= A 12 cm C. 12 A = cm D. 2 A 1= cm E. 0= A2= cm CS 1leusul biliar este o ocluzie #rin: A. 1nvaginatie B. Holvulus C. Com#resiune D. ,bstructie E. S#azmare musculara a intestinului 9: 'a constituirea sectorului 111 ?#arazitar@ n ocluzia intestinala contribuie urmatoarele fenomene: A. -ransudarea lichidului n lumenul intestinului su#raiacent B. Staza gastrica C. -ransudarea lichidului n #eretele intestinului D. Absorbtia e/cesiva n intestinul subiacent E. -ransudarea lichidului n cavitatea #eritoneala CS 'a devolvularea intestinului subtire sAa constatat necroza unui segment al ileonului. 'imita rezectiei ansei necrotizate n directia craniala ?ansa aferenta@ va trece la de#artarea ... de la marginea vizibila a necrozei: A. 1= A 12 cm B. = A )= cm C. 2 A 1= cm D. )= A 0= cm E. 12 A = cm CS Semnul Bonig este caracteristic #entru #erioada #recoce a ocluziei intestinale si se manifesta #rin: A. Cgomotul #icaturii n cadere B. Balonare asimetrica C. *eristaltismul vizibil la ins#ectie D. Distensia marita a cecului E. !eteorism #ronuntat de asu#ra locului asimetric CS 1maginile hidroaerice Ecuib de r4ndunicaE de dimensiuni mici cu sediu central sunt caracteristice #entru: A. Sindromul Bouveret B. ,cluzia #rin cancer al sigmoidului C. ,cluzia intestinului subtire D. *ancreatita acuta E. Stenoza #ilorica 9: Cele mai informative metode n diagnosticul ocluziei intestinului subtire sunt: A. *roba SchOartz B. >ltrasonografia abdominala C. 1rigosco#ia D. 'a#arosco#ia E. $adiografia abdominala de ansamblu CS Cresterea azotului ureic n ocluzia intestinala se datoreaza: A. *ierderii #roteinei e/tracelulare B. *ierderii #roteinei intracelulare C. *ierderii lichidului sectorului e/tracelular D. *ierderii ionilor de #otasiu E. ;i#ocloremiei CS 6n ocluzia intestinului gros cea mai eficace metoda de diagnostic este: A. *roba SchOartz B. 1rigografia C. $adiografia de ansamblu al abdomenului D. -omografia com#uterizata E. 'a#arosco#ia CS Semnul Ba&er se manifesta #rin: A. Balonarea simetrica a abdomenului B. Balonarea asimetrica #e flancul lateral dre#t C. Cgomote hidroaerice #e flancul stng

10=.

101.

10 .

10).

100.

102.

103.

105.

108.

D. Balonarea asimetrica cu a/a orientata dins#re fosa iliaca st4nga s#re hi#ocondrul dre#t E. Eliminari sangvinolente din rect CS Sindromul Bouveret se caracterizeaza #rin varsaturi insistente7 alterarea starii generale7 decesul ra#id al bolnavului si se nt4lneste n: A. 1nfarctul mezenteric B. Cancerul cecului C. 1leusul biliar D. 1leusul #osto#erator E. ;ernia strangulata 9: -ratamentul ocluziei intestinale mecanice este alcatuit din mai multe com#onente. 1ndicati cele com#artimente ce se efectueaza #reA7 intraA si #osto#erator: A. Su#rimarea cauzei B. $estabilirea functiei intestinului C. $educerea distensiei intestinale D. $eechilibrarea hidroelectrolitica E. *rofila/ia com#licatiilor su#urative 9: 1n care ocluzii intestinale7 de la debut7 se afecteaza vascularizarea segmentului im#licat in #rocesD A. volvulus B. invaginatia C. cor#i straini intralumenali D. strangularea E. leziuni #arietale inflamatorii s#ecifice C! 6n ocluziile intestinale #rin strangulare se ncadreaza: A. ocluziile #rin cor#i straini intra#eritoneali B. ocluziile #rin volvulus C. ileusul biliar D. hernia strangulata E. ocluziile #rin trihobezoari C! +iind o ocluzie intestinala .oasa7 volvulusul sigmoidian: A. este #recedat frecvent de colici sau crize subocluzive B. debuteaza brusc cu dureri n fosa iliaca st4nga si distensie abdominala asimetrica C. tranzitul intestinal este ntreru#t de la debutul bolii D. e/amenul radiologic al abdomenului arata o imagine aerica cu as#ect de Eanvelo#a de bicicletaE E. #rovoaca vome frecvente C! Care dintre urmatoarele cauze #ot determina un ileus #araliticD A. fitobezoarii B. colica nefretica C. #eritonita D. volvulusul sigmoidian E. abcesul retro#eritoneal C! *rinci#alele ingri.iri #osto#eratorii ale bolnavului cu ocluzie intestinala sunt: A. reechilibrarea hidroelectrolitica si sustinuta la valori normale a constantelor biologice B. antibioticotera#ia C. interzicerea mobilizarii bolnavului D. interzicerea alimentarii enterale tim# de o sa#tam4na E. stimularea #eristaltismului intestinal C! 1n ocluzia intestinala inalta gazele in lumenul intestinal se acumuleaza: A. 5=K din aerul inghitit B. 1==K in urma #roceselor de fermentatie a florei microbiene si reactiilor biochimice ale sucurilor digestive C. 5=K in urma #roceselor de fermentatie a florei microbiene D. )=K in urma reactiilor biochimice ale sucurilor digestive E. )=K in urma #roceselor de fermentatie a florei microbiene si reactiilor biochimice ale sucurilor digestive C! Decom#resia intestinului distens in ocluzia intestinala mecanica este utila #entru ca: A. reduce ischemia intestinului B. inde#arteaza to/inele luminale C. #revine sindromul !endelson D. altereaza #ierderile ionilor de clor E. reduce #ierderile de a#a

10<. C! Ce semne radiologice sunt caracterizate #entru o ocluzie intestinala #recoce inalta mecanica: A. nivele hidroaerice Bloiber B. #neumo#eritoneum C. #rezenta arcadelor si tuburilor de orga D. #rezenta #licelor semilunare E. #rezenta #licelor Chercring 12=. C! Ce semne caracterizeaza torsiunea de colon sigmoid: A. o#rirea com#leta a tranzitului #entru materii si gaze B. febra C. singe la tuseu rectal D. #rezenta semnului ;ocvagA(recov E. asimetria abdomenului 121. C! Ce metode de diagnostic se vor folosi #entru a diagnostica ocluzia intestinala .oasaD A. radiografia #e gol B. #roba Svart C. rectoromanosco#ia D. tuseul rectal E. irigografia 12 . C! 1leusul biliar: A. este o com#licatie a litiazei biliare B. se caracterizeaza #rin semnele unei ocluzii intestinale #rin obstructie C. se #oate manifesta #rin aerobilie D. se confirma #rin irigografie E. este o atonie a ve&icii biliare 12). C! ,cluzia intestinala mecanica .oasa se caracterizeaza #rin: A. intreru#erea de la ince#ut a tranzitului de materii si gaze B. febra C. varsaturi #recoce D. stare generala se mentine buna tim# indelungat E. #neumo#eritoneum 120. C! Care ocluzie intestinala se #oate trata conservativD A. ocluzie intestinala stercorala B. ocluzie #rin strangulare C. ileusul biliar D. ocluzia aderentiala E. ileusul #osto#erator 122. CS 1ndicati #resiunea intraintestinala in norma: A. A0 cm ; , B. 3A8 cm ; , C. 1=A1 cm ; , D. 10A13 cm ; , E. 18A = ; , 123. CS Care este cea mai frecventa cauza de ocluzie intestinala la batrini: A. fecaloamele B. neo#lasmul de colon sting C. invaginatia D. neo#lasmul de colon dre#t E. volvulusul de intestin subtire 125. CS 'a ce #resiune intraluminala #eretele intestinal devine #ermebil #entru microbi si to/inele lor care #ot #rovoca socul endoto/ic: A. 1=A12 cm ; , B. =A 2 cm ; , C. )=A0= cm ; , D. 2=A3= cm ; , E. 32A5= cm ; , 128. CS E cunoscut fa#tul ca in ocluzia intestinala balonarea abdomenului #oate absenta. 'a ce nivel va fi sediul obstacolului in acest caz: A. in a#ro#ierea ligamentului -reit

12<.

13=.

131.

13 .

13).

130.

132.

133.

135.

B. in zona de trecere a .e.unului in ileon C. in zona ileocecala D. in zona unghiului lienal a colonului E. n zona rectosigmoidian la nivelul diafragmei #elviene CS Ce metoda de e/aminare #araclinica ne va #reciza nu numai nivelul ocluziei intestinale7 dar si cauza ei: A. radiografia sim#la de ansamblu a abdomenului B. #roba SchOartz C. la#arosco#ia D. irigografia E. ultrasonografia 9: -riada ChauffardAHillardACharcot se nt4lneste n litiaza caii biliare #rinci#ale cu sindrom coledocian ma.or si se com#une din: A. Durere colicativa n hi#ocondrul dre#t B. Hezicula biliara destinsa C. +ebra D. 1cter E. Scadere #onderala im#ortanta CS Cea mai frecventa cauza a icterului mecanic este: A. -umorile ca#ului #ancreasului B. Coledocolitiaza C. Strictura cailor biliare D. -umorile cailor biliare E. *a#ilita stenozanta CS 'a scanarea ficatului cu izoto#i de aur sAa constatat o absorbtie a#roa#e de cea normala7 dar cu li#sa izoto#ilor n colecist7 caile biliare si n intestin. Aceasta cores#unde: A. 1cterului #arenchimatos B. 1cterului mecanic C. 1cterului hemolitic D. Cirozei ficatului E. Nu cores#unde nici unei dintre situatii CS >n tub sim#lu cu multe orificii #arietale coboara din coledoc n duoden #rin #a#ila7 #e c4nd celalalt ca#at se e/teriorizeaza #rin incizia coledocului7 este #rocedeul: A. Calmers B. Dogliotti C. Duval D. CatteleACham#eau E. Hoel"er C! Calculul din calea biliara #rinci#ala de#istat #4na la o#eratie se nlatura #rin: A. 1ncizia coledocului su#raduodenal B. *a#ilosfincterotomie intrao#eratorie transduodenala C. *a#ilosfincterotomie endosco#ica #osto#eratorie D. *a#ilosfincterotomie endosco#ica #reo#eratorie E. Se dizolva cu #re#arate medicamentoase CS Care din #rocedeele instrumentale enumerate mai .os ne informeaza mai am#lu asu#ra formei morfo#atologice a colecistitei7 starii organelor vecine7 inclusiv a #eritoneului: A. >ltrasonografia B. -omografia com#uterizata C. Colecistocolangiografia trans#arietala D. 'a#arosco#ia E. Colangio#ancreatografia retrograda CS 'a un bolnav cu icter mecanic cea mai o#timala si mai #utin agresiva metoda de investigare n stabilirea originii icterului este: A. Colecistografia #erorala B. Colecistografia intravenoasa C. >ltrasonografia D. Colangio#ancreatografia retrograda E. Colangiografia tran#arietohe#atica CS Evidentierea radiologica a aerului n caile biliare orienteaza diagnosticul s#re:

138.

13<.

15=.

151.

15 .

15).

150.

152.

153.

A. Coledocolitiaza B. Colecistita acuta C. +istula bilioAdigestiva D. +istula bilioAbiliara E. 1nfectie cu salmonella a veziculei biliare CS >n bolnav care #rezinta urmatoarele semne: durere moderata n rebordul costal dre#t7 febra moderata7 icter #ronuntat cu nuanta rosietica7 dimensiunile ficatului crescute moderat7 o s#lenomegalie moderata7 fara anemie7 sufera de: A. Colecistita acuta B. Colangita C. Coledocolitiaza D. 1cter #arenchimatos ?he#atic@ E. Cancer al #ancreasului cefalic CS Care din fractiile bilei se formeaza n celulele he#atice si contine colesterina7 acizi biliari si fosfoli#iziD A. Bila #rimara B. Bila secundara C. Bila finala D. Nici una E. -oate trei 9: 'a un bolnav cu icter mecanic nu sunt utile si7 deci nu sunt indicate7 urmatoarele investigatii: A. >ltrasonografia B. Colecistografia intravenoasa #rin #erfuzie C. Colangiofrafia trans#arietohe#atica D. Colangio#ancreatografia retrograda E. Colecistografia #erorala 9: Drena.ele trans#a#ilare sunt urmatoarele: A. CatteleACham#eau B. Hoel"er C. *raderiASmith D. Calmers E. Duval CS 6n colecistita acuta litiazica ocluziva obstructia se afla la nivelul: A. Cailor biliare intrahe#atice B. Cor#ului veziculei biliare C. 'a nivelul coledocului D. 'a nivelul ductului he#atic E. 1nfundibulului sau cisticului CS 'a un bolnav cu icter mecanic cea mai informativa metoda de investigare n stabilirea originii icterului este: A. Colecistografia #erorala B. Colecistografia intravenoasa C. >ltrasonografia D. Colangio#ancreatografia retrograda E. 'a#arosco#ia CS Drenarea coledocului cu un dren n forma de E-E ramura scurta a caruia este situata n coledoc7 iar cea lunga se e/teriorizeaza este #rocedeul: A. 'ane B. Behr C. CatteleACham#eau D. Hoel"er E. Duval 9S Drenarea coledocului cu un dren trecut cu ca#atul distal #rin #a#ila Fater n duoden7 iar cel #ro/imal situat n ductul he#atic este #rocedeul: A. ;olstedt B. Hoel"er C. Ba&lisASmirnovAEristavi D. 'ane E. Duval 9S Semnul ma.or de diferentiere al icterului mecanic litiazic de cel de origine canceroasa este:

155.

158.

15<.

18=.

181.

18 .

18).

180.

182.

A. 1cterul #ronuntat #e fonul durerilor B. Scaun aholic si urina ntunecata C. A#aritia icterului #recedat de colica D. *rurit #e fonul icterului E. +ebra intermitenta CS Cel mai informativ si miniinvaziv #rocedeu n diferentierea icterului mecanic de cel #arenchimatos este: A. Colangiografia retrograda B. Scanarea cu izoto#i de aur C. Colecistografia #erorala D. Colecistocolangiografia intravenoasa E. Colecistografia trans#arietohe#atica 9: *entru colecistita acuta asociata cu #eritonita locala sunt caracteristice urmatoarele semne clinice: A. !ur#h& B. Borte C. !andelA$azdolschi D. Blumberg E. ,rtner 9S Cea de a treia cauza du#a frecventa a icterului mecanic este: A. Coledocolitiaza B. Strictura cailor biliare C. Cancerul #rimar al cailor biliare D. Com#resia e/trinseca a cailor biliare E. Stenoza #a#ilei Fater 9S Drenarea coledocului cu un tub de diametru de mm introdus #rin ductul cistic s#re duoden este #rocedeul: A. $obsonAHisnevs"i B. 'ane C. ;olstedt D. *raderiASmith E. Behr 9S Coledocotomia ideala #resu#une: A. Deschiderea transversala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura coledocului fara drenare B. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura #rimara a coledocului fara drenare C. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si drenarea e/terna a coledocului D. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si sutura #rimara a coledocului asu#ra unui dren trecut #rin #a#ila n duoden E. Deschiderea longitudinala a coledocului cu nlaturarea calculilor si drenarea coledocului du#a sutura #rimara #rin d.c&sticus 9S Drenul n forma de E-E unul din ca#etele tubului din interiorul coledocului coboara #rin #a#ila n duoden7 #e c4nd celalalt tub se e/teriorizeaza #rin incizia coledocului7 este #rocedeul: A. Dogliotti B. CatteleACham#eau C. Hoel"er D. Calmers E. Duval C! Care dintre #arametrii enumerati se ncadreaza n colecistectomia la#arosco#icaD A. dureri #osto#eratorii minime B. s#italizare #osto#eratorie de <A1= zile C. as#ect cosmetic al cicatricilor D. rencadrare n munca du#a 3 sa#tam4ni E. rencadrare n munca du#a ) sa#tam4ni C! 1cterul n litiaza coledociana: A. este #recedat de #rurit B. #oate sa dis#ara ra#id sau lent odata cu Mncetarea durerii C. se Mnsoteste de scaune acolice D. este #recedat de durere E. se asociaza cu febra C! 6n colecistita acuta litiazica durerea este nsotita de:

183.

185.

188.

18<.

1<=.

1<1.

1< .

1<).

1<0.

A. dis#aritia matitatii #rehe#atice B. stare de soc alergic C. sindrom inflamator D. limitatrea miscarilor res#iratorii E. subicter al sclerelor C! 6n colecistita acuta litiazica durerea: A. are caracterul colicii biliare B. iradiaza n EcenturaE C. debuteaza ca o colica biliara D. se cu#eaza cu tratament antis#astic E. este #recedata de icter C! -riada de semne clinice ?icter7 febra7 dureri n hi#ocondrul dre#t@ caracterizeaza: A. ulcerul #erforat B. ciroza he#atica C. colangita D. litiaza coledociana E. #ancreatita acuta C! , vezicula biliara mare7 #al#abila n #rezenta icterului #rezinta: A. litiaza coledociana B. am#ulonul vaterian C. neo#lasmul he#atic D. neo#lasmul colecistului E. neo#lasmul de #ancreas cefalic C! Ce Ha sugereaza asocierea semnelor clinice: icterGfrisonAfebraGdureri n hi#ocondrul dre#tGurini hi#ercromeGscaune acoliceD A. litiaza veziculara B. colecistita calculoasa acuta C. cancer de ca# de #ancreas D. coledocolitiaza E. ulcer duodenal #enetrant n lig.he#atoduodenal C! !arcati semnele clinice care alcatuiesc sindromul coledocian: A. icterul B. durerea n rebordul costal dre#t C. frisonAfebra D. diareea E. %ontractura musculara abdominala C! Care dintre semnele enumerate vor fi #rezente MntrAun icter de etiologie benignaD A. icterul #rogresiv B. icterul tranzitor C. icterul se instaleaza fara a fi #recedat de colica D. colica #recede icterul E. este #rezenta distensia colecistului C! Care dintre semnele enumerate #ot fi comune litiazei coledociene si colecistitei acute gangrenoaseD A. icterul he#atocelular B. frisonulAfebra C. colecist #al#abil D. dureri n hi#ocondrul dre#t E. a#arare musculara n hi#ocondrul dre#t 9: *ancreasul #roduce urmatorii fermenti: A. AlfaAamilaza B. 'i#aza7 fosfoli#aza A si B C. *e#sina D. -ri#sina7 chimotri#sina E. Elastaza7 colagenaza CS +orma su#urativAnecrotica a #ancreonecrozei cores#unde fazei de evolutie a #rocesului #atologic n #ancreas: A. De edem B. De necroza grasoasa C. De necroza hemoragica

1<2.

1<3.

1<5.

1<8.

1<<.

==.

=1.

= .

=).

=0.

D. De liza si sechestrare E. De formare a chistului #ancreatic CS Din substantele nocive7 a#arute n evolutia #ancreatitei acute una se formeaza n #ancreasul ischemic si determina socul #ancreatic: A. Chininele B. ;e#arina C. Serotonina D. Balicreina E. ;istamina CS Cel mai im#ortant com#artiment n com#le/ul tera#eutic n #ancreatita acuta #recoce este: A. Combaterea durerii7 lichidarea s#asmului7 ameliorarea microcirculatiei B. -ratamentul socului si restabilirea homeostaziei C. Su#rimarea secretiei #ancreatice si inactivarea fermentilor #roteolitici D. Diminuarea to/emiei E. *revenirea com#licatiilor CS Sco#ul #rinci#al n tratamentul #ancreatitei acute hemoragice severe #4na la o#eratie este: A. Combaterea durerii B. Dezinto/icarea organismului C. 'ichidarea s#asmului si ameliorarea microcirculatiei D. Substituirea volumului #lasmei circulante E. Su#rimarea secretiei #ancreatice 9: !etodele nonAagresive de diagnosticare a #ancreatitei acute sunt urmatoarele: A. $adiografia de ansamblu B. -omografia com#uterizata C. >ltrasonografia D. Colangio#ancreatografia retrograda E. -ermografia CS Cel mai o#timal volum de o#eratii n #ancreatita su#urativAnecrotica este: A. Bloca.ul #eri#ancreatic cu novocaina si antifermenti B. Necrsechestrectomia cu drenarea bursei omentale C. $ezectia #ancreasului D. Abdominizarea #ancreasului E. Deca#sularea #ancreasului cu drenarea bursei omentale CS Semnul CourvoisierA-errier #oate a#are n: A. 'itiaza coledocului B. Cancerul cor#ului #ancreasului C. Colangiocarcinomul de hil he#atic D. Cancerul de #ancreas cefalic E. Neo#lasmul vezicular C! Care este am#loarea o#eratiei n chistul #ancreaticD A. Drenarea e/terna a #seudochistului B. *ancreatectomie C. (astrochistostomie D. Ie.unochistostomie E. Colecistochistostomie CS Care semn indica un #rognostic grav n #ancreatita acuta: A. ;i#eramilazemia B. ;i#ocalcemia C. ;i#erglicemia D. ;i#eramilazuria E. 'eucocitoza CS Semnul Borte n #ancreatita acuta nseamna: A. Absenta #ulsatiei aortei abdominale B. Silentium abdominal C. Durere n regiunea sca#uloAumerala st4nga D. Sonoritate situata transversal n abdomenul su#erior E. $ezistenta musculara si durere n #roiectia #ancreasului 9: -ratamentul o#timal indicat n chistul #ancreatic su#urat este:

=2.

=3.

=5.

=8.

=<.

1=.

11.

1 .

1).

A. Chistogastrostomia B. *ancreatectomia C. Chisto.e.unostomia D. Antibiotice E. Drena.ul e/tern al chistului C! Ce semne radiologice sunt caracteristice #entru #ancreatita acutaD A. *neumo#eritoneum B. Ansa EsantinelaE C. Aerocolie #ronuntata a colonului transvers D. Distensie gazoasa abdominala difuza E. 1magini hidroaerice multi#le centrale CS Elementele endocrine ale #ancreasului se #rezinta sub forma unor insule7 situate n: A. Pesutul #arenchimatos B. 1ntestitiul con.unctiv din s#atiile interlobulare C. Pesutul adi#os #ancreatic D. Se#turile fibroase ale glandei E. S#atiul retro#eritoneal la nivelul cozii #ancreasului CS Cea mai ras#Mndita si sustinuta de ma.oritatea cercetatorilor teorie n originea #ancreatitei acute este: A. -eoria canalara B. -eoria alergica ?autoalergie@ C. -eoria fermentativa D. -eoria vasculara E. -eoria infectioasa CS Semnul (obiet n #ancreatita acuta nseamna: A. $ezistenta musculara n #roiectia #ancreasului B. Cianoza n regiunea #eriombilicala C. Absenta #ulsatiei aortei abdominale D. Sonoritate elevata situata transversal n abdomenul su#erior E. Dureri la #ercutie sub rebordul costal din st4nga 9: Care din elementele de mai .os sunt cele mai frecvente si valoroase n diagnosticul #ancreatitei croniceD A. ;i#eramilazemia siJsau hi#eramilazuria B. Scaderea #onderala C. Harsaturile D. Durerea E. -umora e#igastrica dura7 fi/a7 boselata CS Cea mai e/acta metoda de diagnostic n #ancreatita acuta com#licata de #eritonita fermentativa este: A. $adiografia baritata a tractului digestiv B. >ltrasonografia C. Scintigrafia D. 'a#arosco#ia E. *ancreatocolangiografia retrograda CS Cea mai eficace metoda de inactivare a fermentilor #roteolitici n caz de #ancreatita acuta este: A. Diureza fortata B. Administrarea antienzimelor n doze mari si #e cale diversa C. 'ava.ul la#arosco#ic al cavitatii abdominale D. 'imfosorbtia7 limfostoma E. -ransfuziile directe de s4nge 9: 6n cazul unui #seudochist #ancreatic cefalic maturizat sunt indicate urmatoarele #rocedee o#eratorii: A. Chistogastrostomia B. Chistoduodenostomia C. Chisto.e.unostomia D. Chistectomia E. Duodeno#ancreatectomia cefalica CS C4nd #ancreatita cronica este determinata de stenoza #a#ilei Fater7 cea mai indicata o#eratie este: A. $ezectia cefalica a #ancreasului ?Duval@ B. *ancreato.e.unostomia longitudinala ?*uestoO@ C. *ancreato.e.unostomia caudala ?Duval@ D. *a#ilosfincterotomia7 virsungotomia endosco#ica

E. *a#ilectomia 10. 9: Care dintre semnele de mai .os au valoare n diagnosticul #recoce al #ancreatitei acuteD A. Conele de cianoza #eriombilicale B. Cresterea tranzitorie a tensiunii arteriale C. Dis#nee cu #oli#nee D. +ebra de ti# hectic E. Discordanta dintre gravitatea semnelor generale si starea obiectiva a #acientului 12. CS Semnul (re&A-urner n #ancreatita acuta semnifica: A. -egumente abdominale marmorate B. Echimoza si cianoza a #artilor laterale a abdomenului C. Durere n unghiul costovertebral st4ng D. Ansa EsantinelaE #e o radiografie abdominala sim#la E. Durere la #al#are n #unctul subcostal st4ng 13. CS *entru su#rimarea secretiei #ancreatice se ntre#rind un sir de masuri curative. Cel mai #utin indicat7 din cauza efectelor secundare este: A. As#iratia nazogastrala B. ;i#otermia locala e/traA si intragastrica C. !asa = D. Atro#ina =71K A 17= / ) ori n zi E. 2A+luoruracil 15. CS Semnul Cullen n #ancreatita acuta semnifica: A. -egumente abdominale marmorate B. Echimoza si cianoza #eriombilicala C. Durere n #unctul costovertebral st4ng D. Ansa santinela #e o radiografie abdominala sim#la E. Durere la #al#are n #unctul subcostal st4ng 18. 9: 6n #ancreatita acuta radiografia abdominala de ansamblu care cu#rinde si lo.ile #ulmonare ne #oate arata urmatoarele: A. !eteorism cu distensie gazoasa a colonului transvers B. E/udat #leural n sinusul costoAdiafragmal st4ng C. atelectazii n #lam4nul st4ng D. *neumo#eritoneu E. $educerea e/cursiilor cu#olei diafragmatice st4ngi 1<. CS 6n faza 1 ?de edem@ tratamentul #ancreatitei acute cel mai o#tim este: A. -ratament conservativ com#le/ si n cazuri necesare la#arosco#ie cu evacuarea e/udatului si drenarea abdomenului si bursei omentale B. 'a#aratomie cu asanarea cailor biliare si drenare C. 'a#aratomie7 deca#sularea #ancreasului D. 'a#aratomie7 bloca. #eri#ancreatic E. 'a#aratomie7 EabdominizareaE #ancreasului =. CS >n #ancreas sanatos secreta suc #ancreatic n 0 ore n mediu ?ml@: A. 12== A 2== B. 3== A 5== C. )== A 0== D. 1=== A 12== E. 0== A 2== 1. C! *ancreatita acuta se deosebeste de ulcer duodenal #erforat #rin: A. *rezenta durerii B. *rezenta #neumo#eritoneului C. *rezenta starii de soc D. 1radierea durerii E. *rezenta oliguriei . 9: *ancreasul #roduce urmatorii hormoni: A. (astrina B. 1nsulina C. Somatostatina D. (lucagonul E. *oli#e#tida #ancreatica

). CS 6n 82A<=K cazuri #ancreatita acuta cu#rinde forma: A. 1nterstitiala ?edematoasa@ B. Necrotica C. ;emoragica D. 1nfiltrativ necrotica E. Su#urativ necrotica 0. 9: *entru #ancreatita acuta sunt caracteristice urmatoarele modificari ale s4ngelui: A. 'eucocitoza ?12A =.===@ B. !onocitoza C. Deviere s#re st4nga D. Anemie E. 'imfo#enie 2. CS *entru combaterea durerii7 lichidarea s#asmului oddian si ameliorarea microcirculatiei se administreaza urmatoarele #roceduri si medicamente7 cu e/ce#tia: A. Bloca.ul e#idural n segmentul -5 A -8 cu lidocaina )K B. !orfina 1K iJm fiecare 0 ore C. Novocaina 1K A 1= ml iJv D. Baralgina 7= iJm fiecare 3A8 ore E. $eo#oliglucina G he#arina G eufilina iJv 3. 9: Com#licatiile #recoce n #ancreatita acuta sunt urmatoarele: A. *eritonita fermentativa B. socul #ancreatic C. +istula digestiva D. Atelectazia n segmentele bazale a #lam4nului st4ng E. Encefalo#atia 5. 9: 6n #ancreatita acuta #rognosticul este mai grav c4nd varsaturile sunt: A. Cu caracter de Ezat de cafeaE B. Bilioase re#etate C. Chinuitoare7 fara usurinta D. ;emoragice E. $e#etate7 voluminoase 8. C! Avanta.ele diagnostice ale ecografiei abdominale n #ancreatita acuta sunt: A. accesibilitatea n urgenta B. confirmarea sus#iciuniii clinice n toate cazurile C. monitorizarea evolutiei #rocesului din #ancreas D. diagnosticul ra#id al litiazei veziculare E. caraterul nonAinvaziv <. C! Care dintre elementele de mai .os #ot fi atribuite #ancreatitei acuteD A. #roces inflamator acut al #ancreasului e/ocrin B. tulburarile #sihice #ot domina tabloul clinic C. revarsat #leural st4ng D. ansa EsantinelaE E. #neumo#eritoneu )=. C! socul #recoce n #ancreatitele acute severe este declansat de: A. sechestrarea lichidiana n sectorul 111 $andall B. ;i#erhistaminemia C. hi#erli#azemia D. contaminarea microbiana E. eliberarea de chinine vazoactive )1. C! 6n cadrul traumatismelor abdominale deschise tratamentul #lagilor #ancreasului caudal cunoaste urmatoarea gama de #rocedee: A. sutura B. hemostaza C. duodeno#ancreatectomia D. rezectia #ancreasului E. drenarea bursei omentale ) . C! Care e/#lorare imagistica ofera date esentiale n diagnosticul de urgenta al #ancreatitei acuteD A. e/amenul radiologic sim#lu

)).

)0.

)2.

)3.

)5.

)8.

)<.

0=.

01.

B. colangioAOirsungografia endosco#ica C. ecografia abdominala D. tomografia com#uterizata E. scintigrafia C! Com#licatiile unui #seudochist #ancreatic #ot fi: A. ru#tura n cavitatea #eritoneala B. hemoragie intrachistica C. eroziunea aortei D. stenoza digestiva E. abcedarea C! Care dintre afirmatiile #rivind tratamentul medical al #ancreatitei acute sunt adevarateD A. morfina este utilizata #entru combaterea durerii B. novocaina are efect hi#osecretor C. efectul antisecretor al medicatiei este #otentiat de su#rimarea alimentatiei enterale D. antibioticotera#ia este indicata de la debutul afectiunii E. refrigerarea gastrica scade secretia enzimelor #rin cresterea tonusului vagal C! 'a#arosco#ia de urgenta este indicata n #ancreatita acuta biliara #entru: A. diagnostic si evitarea la#arotomiei B. colecistectomie C. drenarea cavitatii #eritoneale n #eritonita fermentativa D. recoltarea e/udatului #eritoneal E. drenarea coledocului CS *laga #arietala sim#la7 care are un orificiu de intrare si unul de iesire #oarta numele de: A. *laga #enetranta B. *laga #enetranta7 dar ne#erforata C. *laga #erforanta D. *laga n seton E. *laga oarba CS 6n leziunile multi#le ale .e.unului n #erioada #4na la 3 ore du#a trauma cea mai o#timala o#eratie este: A. Suturarea defectelor B. $ezectia segmentului lezat cu anastomoza EterminoAterminalaE C. $ezectia segmentului lezat cu anastomoza EterminoAlateralaE D. Ie.unostomia terminala E. Ie.unostomia ti# !a&dl CS !a.oritatea absoluta ?<=K@ a traumatismelor abdominale sunt multi#le7 cauza #rinci#ala fiind: A. *lagile #rin arma de foc B. *lagile #rin arma alba C. Catatraumatismele D. Accidentele de circulatie E. -raumatismele s#ortive CS Cota traumatismelor abdominale #ure ?neasociate@ este minima ?1=K@7 deoarece cauza #rinci#ala a traumatismelor n zilele noastre o constituie: A. Accidentele rutiere B. *lagile #rin arma de foc C. *lagile #rimn arma alba D. Catatraumatismele E. -raumatismele s#ortive C! Diagnosticul tardiv al leziunilor e/tra#eritoneale ale duodenului este determinat de urmatorii factori: A. $as#4ndirea continutului duodenal n s#atiul retro#eritoneal B. Agresivitatea redusa a continutului duodenal C. Evolutia initiala a #rocesului ntrAun flegmon retro#eritoneal D. 'i#sa #eritonitei difuze n #rimele ore de la traumatism E. Hirulenta scazuta a infectiei din duoden CS 'a un #acient cu #laga #rin arma de foc sAa constatat lezarea ficatului7 leziuni ale intestinului subtire si ale mezoului acestuia. Denumirea corecta a traumatismului dat este: A. -raumatism com#le/ multi#lu ?multivisceral@ B. -raumatism sim#lu C. *laga n seton

0 .

0).

00.

02.

03.

05.

08.

0<.

2=.

D. -raumatism asociat E. *laga transfi/ianta 9S *acientul a suferit un accident rutier. 6n sectia de internare sAau constatat urmatoarele leziuni: fractura oaselor bazinului7 ru#tura uretrei7 ru#tura s#linei. Aceasta trauma #oarta denumirea de: A. -rauma nchisa ne#enetranta B. *olitraumatism C. -raumatism asociat D. -raumatism sim#lu E. -raumatism combinat CS Diagnosticul ru#turii #ortiunii retro#eritoneale a duodenului este foarte dificil. *rintre semnele clinice cel mai im#ortant este: A. Blumberg B. !andelA$azdols"i C. (rassmanABulen"am#f D. Bernstein E. Highiato 9: Cele mai utile metode de diagnostic a traumei #ancreasului este: A. >S( B. 'a#arocenteza C. $adiosco#ia de ansamblu D. 'a#arosco#ia E. -omografia com#uterizata CS 1n traumatismele transversale ale #ancreasului cu leziunea Firsungului n regiunea cor#ului organului7 cea mai indicata o#eratie este: A. Suturarea #arenchimului cu #lastia Firsungului B. $ezectia #ortiunii distale a organului C. Drenarea ambelor segmente a Firsungului cu drenarea bursei omentale D. Suturarea #arenchimului cu drenarea Firsungului E. *ancreatectomia CS Semnul Behr n leziunile s#linei nseamna: A. Durere #rovocata si a#arare musculara n hi#ocondrul st4ng B. Durere s#ontana n hi#ocondrul st4ng cu iradiere n umarul st4ng C. !atitate fi/a n hi#ocondrul st4ng D. !atitate de#lasabila #e flancuri E. ;i#otensiune arteriala cu tendinta la scadere n ortostatism 9: Semnele intrao#eratorii #recoce ale leziunilor retro#eritoneale ale duodenului sunt : A. *ete de stearina #e #eritoneu si mezouri B. Colorarea foitei #eritoneale #osterioare cu bila C. Semne de #eritonita fibrinoasaA#urulenta difuza D. Emfizem al tesutului adi#os retro#eritoneal E. ;ematom retro#eritoneal C! Care dintre urmatoarele indica lava. #eritoneal #ozitivD A. 2= leucociteJmm) B. 3== leucociteJmm) C. ml de bila la as#iratia initiala D. 12=.=== eritrociteJmm) E. 'i#sa amilazei n lichidul #eritoneal 9: 'eziunea stomacului mai frecvent are loc n traumatismele deschise ?3A1 K@ dec4t n cele nchise ? A)K@. Cele mai utile #rocedee diagnostice sunt: A. 'a#arosco#ia B. $adiografia abdominala de ansamblu C. >S( D. 'a#arocenteza E. -omografia com#uterizata C! 6n trauma nchisa a abdomenului #redomina leziunea organelor #arenchimatoase7 care n 0=K cazuri sunt multi#le. 9ele mai frecvente sunt leziunile: A. *ancreasului B. S#linei

21.

2 .

2).

20.

22.

23.

25.

28.

2<.

C. +icatului D. $inichilor E. Su#rarenalelor CS 6n diagnosticul leziunilor organelor cavitare cel mai miniinvaziv7 dar si foarte informativ este #rocedeul: A. >S( B. 'a#arosco#ia C. $adiografia abdominala de ansamblu D. 'a#arocenteza E. -omografia com#uterizata 9: 6n leziunile coledocului7 inclusiv cele iatrogene7 #lastia cu viza fiziologica se efectueaza #e dren: A. Behr B. Dogliotti C. Duval D. CatteleACham#eau E. Ba&l&sASmirnovAEristavi CS Cele mai frecvente leziuni ale #ancreasului sunt cele: A. Deschise univiscerale B. Deschise asociate C. 6nchise univiscerale D. 6nchise com#le/e multiviscerale E. Combinate C! Sindromul $eil& semnifica un abdomen acut fals si este nt4lnit n: A. -raumatismele vertebroAmedulare B. +racturile coastelor cu revarsat intra#leural C. ;ematoame retro#eritoneale D. $u#turile s#ontane incom#lete a muschilor abdominali cu hematom #re#eritoneal sau su#raa#onevrotic E. ;ematomul #eretelui abdominal anterior CS 'eziunile organelor cavitare n trauma nchisa a abdomenului constituie =A)=K7 #rintre acestea #e locul 1 ?2=A 3=K@ se situeaza: A. Duodenul B. 1ntestinul subtire C. Colonul D. Hezica urinara E. Stomacul C! 1ndicatiile absolute catre la#arotomia de urgenta sunt: A. #lagile #enetrante cu evisceratia e#i#loonului B. #lagile ne#enetrante abdominale C. #lagile abdominale #arietale D. #lagile #enetrante abdominale asociate cu hemodinamica instabila E. #lagile #enetrante abdominale cu eliminari de continut bilios C! 1n ce situatii in cazul #lagii #enetrante a toracelui este indicata toracotomiaD A. la evacuarea initiala a 1=== ml de singe #e drenul din cavitatea #leurala B. la evacuarea initiala a 12== ml singe #e drenul din cavitatea #leurala C. hemoragie continue Q 1== mlJora D. hemoragie continue Q 2= mlJora E. toracotomia nu este indicata C! $eluarea hemoragiei in leziunile s#linei in tim#i este determinata de tuse7 vome7 efort fizic si survine: A. in #rimele A) zile de la traumatism B. in #rimele sa#tamini de la traumatism C. #este 0 ore de la traumatism D. concomitent cu momentul traumei E. in #rimele 0 ore de la traumatism C! Care investigatii #araclinice sunt informative in diagnosticul leziunii ficatului: A. e/amenul radiologic de ansamblu al abdomenului B. la#arocenteza C. la#arosco#ia D. tomografia com#uterizata E. >S(

3=. 9! *entru faza to/ica a #eritonitei este caracteristica urmatoarea gama sim#tomatica: A. -ahicardie B. 'eucocitoza elevata cu deviere n st4nga C. Abdomen balonat7 dureros D. *revalarea sim#tomelor locale asu#ra celor generale E. Harsaturi frecvente bilioase 31. 9: 6n diagnosticul #eritonitelor acute localizate se utilizeaza diverse #rocedee. Numerotati dintre cele ce nlesnesc diagnosticul n oricare localizare: A. -useul vaginal si rectal B. >ltrasonografia abdominala C. 'a#arosco#ia D. *unctia abdominala E. $adiografia abdominala n ortostatism 3 . CS !anevra Blumberg n a#endicita acuta consta n: A. Durere vie la decom#resiunea brusca a fosei iliace dre#te B. Durere #rovocata la #al#area fosei iliace dre#te C. Durere n fosa iliaca drea#ta la e/tensia trunchiului D. Durere la #al#are n fosa iliaca drea#ta cu iradiere n e#igastru E. Durere n fosa iliaca drea#ta la insuflarea aerului n rect 3). 9: Durerea n #eritonita are urmatoarele caracteristice: A. *oate fi mascata de administrarea de o#iacee B. 6ntotdeauna se instaleaza brusc C. Se #oate asocia cu senzatia de sete D. Se #oate generaliza #e ntreg abdomenul E. 6ntotdeauna cores#unde organului afectat 30. CS 'a un bolnav cu a#endicita acuta du#a debutul caruia a trecut 0 ore se de#isteaza semne de #eritonita n fosa iliaca drea#ta si n bazinul mic ?regiunea su#ra#ubiana@. Este cazul de #eritonita: A. 'ocalizata limitata B. 'ocalizata nelimitata C. (eneralizata difuza D. (eneralizata totala E. Abces al Douglasului 32. 9: Semnele #recoce ale #eritonitei acute generalizate includ urmatoarele: A. Dureri abdominale B. Contractura musculara C. 1mobilitatea #eretelui abdominal D. Harsaturi fecaloide E. Subfebrilitate 33. CS *ierderile de #roteine si lichide n #eritonita difuza ating cifrele de )== g si res#ectiv <A1= l. 'a baza acestor #ierderi se afla n #rimul rnd: A. Schimbarile microcirculatiei B. *areza intestinala C. Dereglarile macrocirculatiei D. Alcaloza res#iratorie E. Dereglarile functiei renale 35. 9: Du#a s#alarea abdomenului n #eritonita difuza #urulenta cavitatea #eritoneala se dreneaza7 res#ect4nd urmatoarele #rinci#ii: A. Drenul se va e/terioriza #rin calea de acces B. Drenurile se e/teriorizeaza la distanta de #laga o#eratorie C. 6n #erioada #osto#eratorie se va #etrece lava.ul fractionat al s#atiilor drenate D. Se introduc antibiotice ?monomicina A 2= mg@ =72A17=g E. 1ntroducerea antibioticelor se va re#eta fiecare 0A3 ore 38. CS Deschiderea abcesului #eria#endicular se efectueaza: A. E/tra#eritoneal conform manevrei *irogov B. *rin accesul !cBurne& C. *rin la#arotomie medie inferioara D. *rin la#arotomie medie mediana E. *rin lumbotomie

3<. CS 6ntrAo #eritonita difuza la debut e/amenul clinic releva: A. !eteorism abdominal B. Echimoza #eriombilicala C. Desenul muschilor dre#ti abdominali vizibili D. Abdomenul imobil cu miscarile res#iratorii E. Semnul Bussmaul 5=. 9: *rintre masurile tera#eutice generale n #eritonita un rol de #rima im#ortanta i revine combaterii ileusului #aralitic. 6n acest sco# sunt indicate urmatoarele #roceduri: A. Bloca.ul novocainic7 bloca. e#idural B. *erfuzii de #otasiu cu glucoza si insulina C. Decom#resia tubului digestiv D. Stimularea inervatiei sim#atice E. Stimularea #eristaltismului intestinal 51. 9: Dereglarile microcirculatiei sunt mai simtitoare n faza a 11 si a 111 a #eritonitei #urulente si sunt determinate de urmatorii factori: A. ;i#o"aliemie B. Diminuarea hematocritului C. Acidoza metabolica intracelulara D. Dereglari #roteinice E. Dereglari hidrosaline 5 . CS 'a un bolnav cu ulcer #erforat7 internat #este 1= ore du#a mbolnavire constatam: limba de umeditate scazuta si saburata7 *s A <3 bJmin.7 -A A 1 =J5=7 dis#nee7 durere violenta n abdomen7 la #al#are Eabdomenul de lemnE7 leucocitoza A 13.===. 1ndicati faza #eritonitei: A. +aza reactiva B. +aza to/ica C. +aza terminala D. +aza com#licatiilor se#tice E. +aza initiala a insuficientei #oliorganice 5). 9: 6n ulcerul duodenal #erforat cu #eritonita #urulenta de 08 ore si stare to/icose#tica se indica: A. $ezectia gastrica J) B. Suturarea solitara a ulcerului C. Suturarea ulcerului du#a ,##elA*olicar#ov D. E/izia ulcerului7 #iloro#lastie E. $ezectia economa de stomac 50. CS Cea mai frecventa cauza de infectare a cavitatii abdominale este: A. *erforatia organelor cavitare B. Calea hematogena C. $u#tura n #eritoneu a unei hidronefroze D. Calea limfogena E. Nici una din cele indicate 52. 9: *entru #eritonita difuza generalizata #rin #erforatie sunt caracteristice urmatoarele semne: A. Blumberg B. !endelA$azdols"ii C. *astrarea matitatii he#atice D. ESemnul tuseiE E. (rassmanABulencam#f 53. CS >n bolnav cu ulcer duodenal este s#italizat #este ) ore du#a #erforatie av4nd urmatoarele semne: limba uscata7 saburata7 *s A 1 = bJmin.7 -A A <=J0= mm ;g7 res#iratii A su#erficiale7 ) #e minut7 facies hi#ocraticus7 abdomen balonat7 dureros #e toata aria7 silentium abdominal7 'e A 2.===. *eritonita se afla n faza: A. +aza reactiva B. +aza to/ica C. +aza terminala D. +aza de formare a abcesului E. +aza initiala a bolii 55. 9: *ledeaza #entru diagnosticul de #eritonita difuza #rin #erforatie gastroduodenala: A. *rezenta antecedentelor biliare B. Amilazuria scazuta C. *neumo#eritoneul

58.

5<.

8=.

81.

8 .

8).

80.

82.

83.

85.

D. ESemnul tuseiE E. Harsaturile fecaloide 9: Contractura musculara este un semn ma.or al #eritonitei7 nsa #oate li#si n urmatoarele cazuri: A. 'a batr4ni B. 'a co#ii C. Daca au fost administrate antibiotice D. 'a casectici E. Daca au fost administrate o#iacee CS -ratamentul #eritonitei acute generalizate include mai multe com#artimente7 rolul #rinci#al revenind: A. 1nterventiei chirurgicale B. -era#iei cu antibiotice C. Corectiei modificarilor grave metabolice D. $estabilirii functiei tractului digestiv E. *rofila/iei com#licatiilor C! Av4nd o su#rafata de circa m 7 #eritoneul are urmatoarele functii: A. De ras#4ndire a infectiei B. De fi/are a organelor intraabdominale C. De #rotectie antiinfectioasa D. De rezorbtie E. De secretie 9: *eritonitele #ot fi acute si cronice. Cele cronice #ot fi de urmatoarea origine: A. -uberculoasa B. Canceroasa C. *arazitara D. Bilioasa E. >rinara 9: 6n ulcerul duodenal #erforat cu #eritonita acuta generalizata se nt4lnesc urmatoarele semne: A. Durere e#igastrica B. Contractura musculara C. Cresterea matitatii he#atice D. *neumo#eritoneum E. Durere la tuseul rectal la nivelul fundului de sac Douglas C! 1nterventia chirurgicala n #eritonita difuza #urulenta include urmatoarele eta#e consecutive: A. Su#rimarea sursei #eritonitei B. *rofila/ia insuficientei #oliorganice C. Sanarea cavitatii #eritoneale D. Drenarea cavitatii #eritoneale E. *rofila/ia com#licatiilor #osto#eratorii #recoce C! Durerea la debut MntrAo #eritonita difuza #rin #erforatie digestiva are urmatoarele caracteristici: A. debut lent7 insidios B. debut ca Elovitura de #umnalE C. intensitate medie D. #rovoaca dis#nee E. socogena C! E/amenul obiectiv local al abdomenului costata semne foarte im#ortante #entru diagnosticul de #eritonita. Sugestive n acest sens sunt: A. durerea #rovocata7 localizata sau difuza B. a#ararea sau contractira musculara difuza C. tim#anism abdominal difuz D. matitate abdominala de#lasabila in fazele tardive E. mobilitate activa a #eretelui abdominal C! -ratamentul chirurgical n #eritonitele difuze este obligator. Sco#ul interventiei chirurgicale este: A. la#arotomia larga B. su#rimarea sursei de contaminare C. activarea medicamentoasa #reo#eratorie a intestinului D. toaleta cavitatii #eritoneale E. drenarea cavitatii #eritoneale C! Du#a e/tinderea #rocesului inflamator #eritonitele sunt:

88.

8<.

<=.

<1.

< .

<).

<0.

<2.

<3.

A. difuze B. #rimare C. localizate D. secundare E. %ri#togene C! Dintre e/#lorarile imagistice n #eritonita: A. radiografia abdominala sim#la releva #neumo#eritoneul n orice #erforatie a tubului digestiv B. radiografia abdominala sim#la arata distensie gazoasa #ronuntata a intestinului C. ecografia abdominala #une n evidenta revarsatul lichidian D. tomografia com#uterizata este o investigatie de #rima intentie E. scintigrafia este absolut necesara #reo#erator #entru localizarea cauzei C! $eechilibrarea electrolitica eficienta n #eritonite are ca efecte: A. normalizarea caracteristicilor #ulsului B. tahicardia C. scaderea n continuare a #resiunii venoase centrale D. cresterea debitului urinar la ora E. ameliorarea starii generale a bolnavului C! S#alatura cavitatii #eritoneale n cazul #eritonitelor acute difuze: A. nu este Mntotdeauna necesara B. se efectueaza cu lichide la tem#eratura camerei C. se #ot folosi antise#tice D. se efectueaza de mai multe ori Mnainte de a Mnchide abdomenul E. este urmata de drena.ul larg al cavitatii #eritoneale CS -riada Hirhov n #atogenia tromboflebitei acute consta n: A. -ulburari de coagulare7 leziuni endoteliale si staza circulatiei venoase B. 'eziuni ale valvulilor7 hi#ertensiune venoasa si varicele venelor C. Deficienta tesutului con.unctiv7 tulburari de coagulare si staza venoasa D. Haricele venelor su#erficiale7 hi#o#roteinemia si staza circulatiei venoase E. Staza venoasa7 tulburari de coagulare si insuficienta vaselor comunicante CS Alegeti #roba clinica ce #ermite de a e/#lora concomitent sistemul venos su#erficial si #rofund: A. *roba *rattA1 B. *roba celor ) garouri C. *roba *ertes D. *roba BrodieA-roianovA-rendelenburg E. *roba Sheinis CS Alegeti #roba clinica ce #ermite de#istarea localizarii comunicantelor incontinente: A. *roba Delbet B. *roba *rattA1 C. *roba Sicard D. *roba *rattA11 E. Nici una din cele enumerate CS *rocedeul DelbeA*ertes evidentiaza: A. +unctia valvulei ostiale ?#rinci#ale@ a v.safena magna B. +unctia valvulelor venelor #rofunde C. *ermebialitatea venelor #rofunde D. (radul de dezvoltare a varicelor venelor su#erficiale E. +unctia venelor comunicante CS 6n baza #atogeniei bolii varicoase sunt trei verigi #rinci#ale: A. 1nsuficienta cardiaca7 dilatarea venelor si cresterea #resiunii venoase B. ,bezitatea7 insuficienta cardiaca si dilatarea venelor C. 1nsuficienta valvulara7 dilatarea venelor si cresterea #resiunii venoase D. Boala hi#ertonica7 insuficienta valvulara si cresterea #resiunii venoase E. 'imfostaza7 insuficienta valvulara si cresterea #resiunii venoase CS *ileflebita este: A. 1nflamatia a.mezenteriale inferioare B. -romboflebita v.lienale C. -romboflebita a.a#endiculare D. -romboflebita vv.he#atice

E. -romboflebita v.#orte <5. C! Care sunt factorii #atogenetici #rinci#ali n etilogia bolii varicoaseD A. ,bezitatea B. 1nsuficienta valvulara C. 1nsuficienta cardiaca D. Dilatarea venelor E. Cresterea #resiunii venoase <8. CS Actiunea anticoagulantilor n tratamentul tromboflebitelor e bazata #e: A. 'iza fibrinei B. Sto#area cresterii trombului ?chiagului@ C. +ragmentarea chiagului D. Schimbarea C A #otentialului #eretelui vascular E. Diminuarea activitatii dezo/iribonucleazei <<. 9: *rofila/ia com#licatiilor trombembolice n #erioada #osto#eratorie se reduce la: A. Administrarea he#arinei B. !asa. la e/tremitatile inferioare C. E/ercitii fizice curative D. A#licarea fibrinolizinei E. A#licarea #ansamentului elastic #e membrele inferioare )==. 9: *rinci#alele sim#tome n varicele venelor membrelor inferioare sunt: A. Claudicatia intermitenta B. Edemul #eriferic s#re sf4rsitul zilei C. Convulsii nocturne a muschilor gambei D. Schimbari trofice n regiunea su#ramaleolara E. Sim#tomul Eischemiei #lantareE )=1. 9: 6n tromboflebita acuta a venelor su#erficiale local se a#lica unguent de: A. Sintomicina B. 'evosina C. Solcoseril D. -ro/evazina E. Fisnevs"i )= . CS -romboflebita acuta a venelor su#erficiale mai des se com#lica cu: A. *ileflebita B. 1nfarct miocardic C. -romboza mezenteriala acuta D. -romboflebita a venelor #rofunde E. -rombembolia a.#ulmonare )=). C! 6n boala trombembolica factorii determinanti sunt re#rezentati de: A. ateroscleroza B. #oliglobulie C. neo#lasmele viscerale D. leziunea venoasa #arietala E. staza venoasa )=0. C! -ratamentul tromboflebitei venelor #rofunde ale membrelor inferioare consta n administrarea: A. vitaminei B B. trombovarului C. he#arinei D. antis#asticelor E. as#irinei )=2. 9: 6n tratamentul mastitei infiltrative se utilizeaza urmatoarele #rocedee: A. Antibiotice B. Anticoagulanti C. Scurgerea s4nului D. 1ncizia radiala n regiunea #lastronului E. Bloca. retromamar )=3. 9: Adenofibromul mamelei se deosebeste de cancerul acesteia #rin urmatoarele semne: A. +ormatiunea tumorala este bine delimitata B. ;istologic elementele com#onente #astreaza totdeauna o structura ti#ica

)=5.

)=8.

)=<.

)1=.

)11.

)1 .

)1).

)10.

)12.

)13.

C. +ormatiunea tumorala este imobila D. Derma deasu#ra tumorii nu este schimbata E. 'i#seste adeno#atia a/ilara 9: Care din functiile enumerate mai .os %ores#und glandei mamareD A. Erotica B. De #rotectie C. Alimentara D. Estetica E. ;ormonala 9: !astita acuta infiltrativa se caracterizeaza #rin urmatoarele semne clinice: A. +ebra nalta cu frisoane B. Dureri insu#ortabile C. -urgestenta s4nului D. +luctuenta E. 1nsomnia 9: Adenofibromul mamelei este caracterizat de urmatoarele semne: A. !arimea unei alune ?mici@ B. Su#rafata regulata si rotunda C. Durere la #al#are si mobilitatea limitata D. H4rsta #acientei =A)= ani E. Creste n volum n #erioada de lactatie CS -ermenul #olitelia nseamna: A. ;i#ertrofia tesutului glandular B. A#aritia glandelor mamare au/iliare C. 'i#sa mameloanelor D. Dezvoltarea incom#leta a mamelei E. Sur#lusul de mameloane 9S Adenofibromul se deosebeste de masto#atia nodulara #rin urmatoarele semne: A. Se nt4lneste la femei la v4rsta de =A)= ani B. Durerile se acutizeaza #4na la si n tim#ul ciclului menstrual C. Are su#rafata regulata7 rotunda bine delimitata D. durerile iradiaza n umar si n gt E. -umoarea #oate creste n volum n tim#ul lactatiei sau sarcina CS A#aritia glandelor mamare au/iliare #oarta denumirea: A. !icromastia B. Amastia C. *olitelia D. *olimastia E. ;i#ertelia CS 6n tratamentul mastitei acute abcedante cel mai im#ortant #rocedeu este: A. Antibiotera#ia B. Bloca.ul retromamar cu antibiotice si novocaina C. Anticoagulantii D. -era#ia infuzionala #entru sustinerea homeostaziei E. 1ncizia radiala deasu#ra abcesului 9: Care din cauzele indicate mai .os nu .oaca un rol #rimordial n etio#atogenia afectiunilor mameleiD A. !odul de trai B. Alimentarea C. Hiata se/uala D. Dereglarile hormonale E. Conditiile habituale CS Cea mai frecventa forma a tuberculozei mamare este: A. *seudoneo#lazica B. Su#erficiala C. Desiminata D. (alactoforita tuberculoasa E. Confluenta CS 6n cazurile dificile de diagnostic al mastitei cronice cel mai im#ortant este:

)15.

)18.

)1<.

) =.

) 1.

) ).

) 0.

) 2.

A. Durerea B. +luctuenta C. -urgescenta D. Dereglari digestive sau infectioase la sugar E. -rans#iratiile reci CS Cea mai frecventa forma a sifilisului mamar este: A. sancrul s4nului B. Sifilisul #rimar C. Sifilisul secundar D. !astitele sifilitice acute E. !astitele sifilitice tertiare CS Care este semnul ma.or in mastita acuta abcedanta: A. +ebra cu frisoane B. Dureri insu#ortabile C. 1nsomnia D. +luctuenta E. 1m#osibilitatea ala#tarii co#ilului 9: 1n mastita lactogena7 din #unct de vedere etiologic7 sunt corecte urmatoarele afirmatii: A. este favorizata de microtraumatismele #roduse de sugar B. golirea incom#leta a s4nului favorizeaza staza si infectia C. calea de intrare a microbilor este regiunea #ericanalara D. adeno#atia a/ilara satelita este constanta E. infectarea este #rovocata mai frecvent de stafilococi si stre#tococi7 mai rar de colibacil7 gonococi7 anaerobi C! Care este tratamentul formei difuze a masto#atiilor #ina la 0= ani: A. electroforeza cu novocaina B. metiltestosteron =A)= mg in zi in #erioada intermenstruala C. microiodit de "aliu in solutie de =7 2K cite 1= ml in zi tim# de 1 an de zile D. analgetice E. testosteron #ro#ionat n solutie de 2K A 2 mg iJm C! 1nsemnati corect volumul tratamentului conservativ in #rimele faze a mastitei lactogene acute: A. antibioticotera#ia si blocada retromamara B. tera#ia cu anticoagulanti C. #unga cu gheata D. ultrasunet cu frecventa inalta E. #unctia &onei afectate cu administrarea locala a antibioticilor C! Care sunt semnele de baza a masto#atiilor: A. durerea cu iradiere in umar si git B. fluctuatia C. eliminari din mamelon D. induratia sinului E. tem#eratura subfebrila C! Ce eliminari se observa din mamelon in masto#atii: A. colostrale B. seroase C. #urulente D. sangvinolente E. nu sunt eliminari CS Care din urmatoarele functii nu cores#und glandei mamareD A. erotica B. alimentara C. hormonala D. de #roductie E. estetica CS Cel mai im#ortant sim#tom n diagnosticul a#endicitei acute este: A. -riada Dieulafo& B. Semnul Bocher C. Semnul BartomieA!ihelson D. Semnul SitcoOschi

E. Semnul Blumberg ) 3. 9: Care dintre urmatoarele afirmatii #rivind a#endicita acuta este adevarata: A. Durerea n fosa iliaca drea#ta este un semn caracteristic B. +ebra este un semn caracteristic la batrni C. 'eucocitoza este ntotdeauna #rezenta D. *ulsul este accelerat E. *oate evolua sub forma gangrenoasa ) 5. 9: *lastronul a#endicular n faza infiltrativa #rezinta urmatoarele semne clinice: A. 'eucocitoza n crestere tre#tata B. -umoare de dimensiuni diferite7 dureroasa7 cu contururi difuze7 care a#are la a )A2 zi du#a debutul bolii C. Dureri surde n fosa iliaca drea#ta care se ntetesc n tim#ul mersului D. +enomenul de fluctuenta n fosa iliaca drea#ta E. +ebra moderata cu #redilectie serala ) 8. CS !anevra Blumberg n a#endicita acuta consta n: A. Durere vie la decom#resiunea brusca a fosei iliace dre#te B. Durere #rovocata la #al#area fosei iliace dre#te C. Durere n fosa iliaca drea#ta la e/tensia trunchiului D. Durere la #al#are n fosa iliaca drea#ta cu iradiere n e#igastru E. Durere n fosa iliaca drea#ta la insuflarea aerului n rect ) <. CS Durerea #eriombilicala si sim#tomele Bummel7 Crasnobaev sunt mai frecvente n a#endicita acuta: A. Subhe#atica B. 'a batrMni C. $etrocecala D. !ezoceliaca E. *elviana ))=. 9: 6n cazuri de a#endicita acuta tardiva cu #eritonita e/tinsa se cere diferentierea cu urmatoarele afectiuni: A. ,cluzie intestinala B. Calculul renal C. -romboza vaselor mezenterice D. *ancreatita acuta E. *eritonita #neumococica ))1. CS Cea mai sigura metoda de tratament a bontului a#endicular du#a a#endicectomie este: A. 'igatura cu catgut B. 6nfundarea bontului a#endicular n cec cu suturR En bursaE si ECEcu fire nerezorbabile C. 6nfundarea n bursa fara ligatura D. 'igatura cu catgut si nfundarea n bursa cu catgut atraumatic E. 'igatura cu catgut si nfundarea bontului n #eretele cecului cu fire izolate )) . CS Alegeti varianta corecta a ordinii de a#aritie a sim#tomelor n a#endicita acuta: A. +ebra7 anore/ie7 greata sau varsaturi7 sensibilitate dureroasa la #al#are n fosa iliaca drea#ta7 leucocitoza7 durere7 de obicei e#igastrica sau ombilicala B. Anore/ie7 greata sau varsaturi7 febra7 leucocitoza7 durere7 de obicei e#igastrica sau ombilicala7 sensibilitate dureroasa la #al#are n fosa iliaca drea#ta C. Durere7 de obicei e#igastrica sau ombilicala7 anore/ie7 greata sau varsaturi7 sensibilitate dureroasa la #al#are n fosa iliaca drea#ta7 febra7 leucocitoza D. (reata sau varsaturi7 sensibilitate dureroasa la #al#are n fosa iliaca drea#ta7 febra7 anore/ie7 leucocitoza7 durere7 de obicei e#igastrica sau ombilicala E. Sensibilitate dureroasa la #al#are n fosa iliaca drea#ta7 durere7 de obicei e#igastrica sau ombilicala7 febra7 leucocitoza7 anore/ie ))). 9: A#endicita subhe#atica se manifesta #rin urmatoarele sim#tome clinice: A. +ebra elevata nsotita de frison B. !ai frecventa e la co#ii C. *oate fi nsotita de subicter D. A#ararea musculara si durerea ma/ima sunt localizate n regiunea subhe#atica E. Evolueaza ca o colecistita acuta ))0. 9: Diagnosticul diferential al a#endicitei acute trebuie efectuat cu urmatoarele afectiuni: A. >lcerul gastroduodenal #erforat B. Sindromul !allor&AFeiss C. -o/icoinfectia alimentara

))2.

))3.

))5.

))8.

))<.

)0=.

)01.

)0 .

)0).

)00.

D. *ancreatita acuta E. Colica nefretica CS *rima a#endicectomie a fost efectuata de catre: A. *irogov ?1823@ B. $. +itz ?1883@ C. Cornelius Celsius D. Berangario de Car#i ?sec. SH1@ E. -. !orton ?1885@ 9: A#endicita acuta la batr4ni #rezinta urmatoarele semne: A. Debutul zgomotos si evoluare ra#ida B. Contractura musculara slaba C. Durere #rovocata de #al#are n fosa iliaca drea#ta D. -endinta s#re distructie #e fonul unui tablou clinic sarac E. 'eucocitoza moderata7 tem#eratura #utin elevata si meteorism #ronuntat 9: *ot simula a#endicita acuta ascendenta ?retrocecala@ urmatoarele afectiuni: A. Colecistita acuta B. Abcesul #erinefretic C. 1nflamatia diverticulului !ec"el D. ;idronefroza #e drea#ta E. *ielita CS 6n #lastronul a#endicular: A. Se a#lica un tratament conservativ ?#unga cu gheata7 dieta7 antibiotice7 fiziotera#ie@ B. Se o#ereaza c4nd a#are la tineri C. Se o#ereaza c4nd a#are la v4rstnici D. Se o#ereaza c4nd este situat n #elvis E. Se o#ereaza c4nd clinic nu se e/clude un cancer al cecului 9: Numerotati factori mai im#ortanti si mai constanti n declansarea a#endicitei acute: A. Nervos B. Hascular C. 1nfectios D. Chimic E. ,bstructiv CS Semnul ma.or #recoce al a#endicitei acute este: A. Anore/ia B. Harsaturile C. +ebra D. Diareea E. Dureri n fosa iliaca drea#ta CS 'a co#ii cere diferentierea cu a#endicita acuta n #rimul r4nd urmatoarea afectiune: A. >lcerul #erforativ B. Colecistita acuta C. -o/icoinfectia alimentara D. Colica nefretica E. *ancreatita acuta 9: Numerotati afirmat <1<b15. iile incorecte referitor la #lastronul a#endicular abcedat: A. A#endicectomia este obligatorie B. Se #ractica a#endicectomia de urgenta C. Se scoate a#endicele numai daca este am#utat D. Nu se #ractica interventie chirurgicala E. Se face numai tratament cu antibiotice inclusiv antibiotera#ie endolimfatica G fiziotera#ie CS Cea mai frecvent nt4lnita #ozitie a a#endicelui este: A. 'aterala B. Descedenta C. $etrocecala D. Ascendenta E. !ediala 9: *articularitatile a#endicitei acute la gravide sunt urmatoarele: A. Durerea este localizata ati#ic

)02.

)03.

)05.

)08.

)0<.

)2=.

)21.

)2 .

)2).

B. !ai frecvent e n .umatatea a doua a sarcinii C. Sunt frecvente formele distructive D. Durerea si voma sunt confundate cu cele din cauza sarcinii E. Sunt #ozitive semnele Sit"ovschi7 BartomieA!ihelson7 Co#e 9: *ot simula a#endicita acuta #elviana urmatoarele afectiuni: A. *ionefroza B. 1nflamatia diverticulului !ec"el C. Boala Crohn D. *rostatita acuta E. Abcesul muschiului #soas CS Care este calea de acces #referabila n caz ca diagnosticul de a#endicita acuta trezeste dubiiD A. 'enander B. !cBurne& C. s#rengel D. 'a#arotomie medieAmediana E. 'a#arotomie medie inferioara CS A#endicita acuta la batr4ni im#une tactica: A. E/#ectativa #entru ca frecvent se formeaza un #lastron B. 1nterventia chirurgicala de urgenta C. 1rigorgafie #entru a desco#eri un cancer7 frecvent la aceasta v4rsta D. -ratamentul initial al tarelor asociate E. -ratamentul numai cu antibiotice CS Drenarea o#timala du#a a#endicectomie n a#endicita distructiva7 com#licata cu #eritonita locala este: A. Scoaterea drenului tubular #rin contra#ertura a#arte B. Scoaterea drenului tubular #rin #laga C. A#licarea drenului de tifon D. Drenarea ambelor s#atii iliace cu drenuri tubulare E. Drenarea nu se cere CS -riada Dieulafo& n a#endicita acuta #resu#une: A. Durere n e#igastru cu de#lasare #este 0A3 ore n fosa iliaca drea#ta7 hi#erestezie cutanata si a#arare musculara n triunghiul 1acubovici B. Durere #rovocata la #al#are7 a#arare musculara si hi#erestezie cutanata n triunghiul 1acubovici C. Anore/ie7 durere #rovocata si a#arare musculara n triunghiul 1acubovici D. Durere #rovocata7 hi#erestezie cutanata n triunghiul 1acobovici7 febra moderata E. $igiditatea musculara locala7 hi#erestezie su#erficiala7 sim#tome testiculare CS -actica medicala o#timala n #lastronul a#endicular abcedat este: A. -era#ie conservativa7 inclusiv antibiotera#ie endolimfatica G fiziotera#ie B. Drenarea e/tra#eritoneala a abcesului ?manevra *irogov@ C. Drenarea abcesului sub controlul ecografiei D. Drenarea abcesului #rin la#arotomie mediana inferioara E. Drenarea abcesului #rin incizie oblica ti# !cBurne& CS Cea mai argumentata teorie a originii a#endicitei acute este: A. 1nfectioasa B. *olietiologica C. !ecanica D. CorticoAviscerala E. Chimica 9: 'a diferentierea a#endicitei acute la femei si afectiunile genitale acute sunt utile urmatoarele sim#toame: A. Semnul *rom#tov B. !etroragii C. Iendrinschi D. Bulencam#f E. BartomieA!ihelson 9: A#endicita cronica trebuie diferentiata cu urmatoarele afectiuni: A. Nefrolitiaza7 #ielonefrita B. Boala Crohn C. Sindromul CollingerAEllison D. Cancerul de colon dre#t

E. Ane/ite7 ovare sclerochistice )20. CS Durerea la #al#are n a#endicita acuta cel mai frecvent se localizeaza n: A. *unctul Sonnenburg B. -riunghiul Fenglovschi C. *unctul !%Burne& D. -riunghiul 1acubovici E. *unctul 'anz )22. CS Cea mai frecventa forma a a#endicitei acute este: A. Catarala B. Colica a#endiculara C. (angrenoasa D. *erforativa E. +legmonoasa )23. 9: >rmarirea evolutiei #lastronului a#endicular se face #rin e/amene clinice si #araclinice. SelectatiAle. A. termometria B. leucocitoza n dinamica C. determinarea n dinamica a fosfatazei alcaline D. ultrasonografia abdominala n dinamica E. dimensiunile tumorii inflamatorii locale )25. C! Evolutia unui #lastron a#endicular se #oate face s#re: A. rezorbtie B. abcedare C. #eritonita generalizata fara a mai trece #rin faza de abcedare D. #eritonita n doi tim#i E. abcedare si #erforatie n cec )28. C! Care dintre e/amenele #araclinice mentionate sunt recomandate n sustinerea diagnosticului de a#endicita acutaD A. leucograma B. glicemia C. e/amenul sumar al urinei D. #robele he#atice E. e/amenul radiologic abdominal Chirurgie 1

1. . ). 0. 2. 3. 5. 8. <. 1=. 11. 1 . 1). 10. 12. 13. 15. 18. 1<. =. 1. . ). 0. 2. 3. 5. 8. <. )=. )1. ) . )). )0. )2. )3. )5. )8. )<. 0=. 01. 0 . 0). 00. 02. 03. 05. 08. 0<. 2=. 21. 2 . 2). 20. 22. 23. 25. 28. 2<. 3=. 31. 3 . 3).

A C A D D B ABCE ACE E ACD AC ACDE AE BDE ACE B E E CDE AC CDE BD ADE ABD BCE ABD ABDE ABCE CDE CD BCE CD DE ABE B D C ABCE B B A B A AE CD C D D CD A BE DE D A A D C ADE AE C ABDE BCDE B

30. D 32. BE 33. ABCD 35. E 38. C 3<. E 5=. AC 51. C 5 . D 5). D 50. C 52. ACDE 53. A 55. D 58. CE 5<. D 8=. E 81. BCDE 8 . B 8). D 80. ABE 82. ABD 83. D 85. D 88. E 8<. B <=. D <1. C < . AB <). BC <0. CE <2. ABE <3. BD <5. BCD <8. ABC <<. ABCE 1==. ABDE 1=1. BC 1= . ACE 1=). ABD 1=0. AB 1=2. AD 1=3. BCD 1=5. BD 1=8. BC 1=<. ABE 11=. BDE 111. ABE 11 . ACD 11). BCE 110. ACD 112. A 113. E 115. A 118. CD 11<. B 1 =. B 1 1. D 1 . ACDE 1 ). D 1 0. C 1 2. E 1 3. B

1 5. 1 8. 1 <. 1)=. 1)1. 1) . 1)). 1)0. 1)2. 1)3. 1)5. 1)8. 1)<. 10=. 101. 10 . 10). 100. 102. 103. 105. 108. 10<. 12=. 121. 12 . 12). 120. 122. 123. 125. 128. 12<. 13=. 131. 13 . 13). 130. 132. 133. 135. 138. 13<. 15=. 151. 15 . 15). 150. 152. 153. 155. 158. 15<. 18=. 181. 18 . 18). 180. 182. 183. 185. 188. 18<.

C ABDE B C D ABCE D C C AE B B D C CD ABD BD BCD BCE ABE AE ABCE ACE ADE ACDE ABC AD ADE A B D A D ACD B B B CD D C C D A BE ABDE E D B E C B ACDE D C B B ACE DE CDE ACD CD ABE CD

1<=. 1<1. 1< . 1<). 1<0. 1<2. 1<3. 1<5. 1<8. 1<<. ==. =1. = . =). =0. =2. =3. =5. =8. =<. 1=. 11. 1 . 1). 10. 12. 13. 15. 18. 1<. =. 1. . ). 0. 2. 3. 5. 8. <. )=. )1. ) . )). )0. )2. )3. )5. )8. )<. 0=. 01. 0 . 0). 00. 02. 03. 05. 08. 0<. 2=. 21. 2 .

ABC BD BD ABDE D D B D ABCE B D ACD B E DE BCD B C D BD D B ABCD D BCE B D B ABCE A D BD BCDE A ACDE B ABDE AD ACE ABCD ABCE ABDE CDE ABDE CE AC D B D A ABDE A C E DE C B BDE BCD ABE BC C AE

2). 20. 22. 23. 25. 28. 2<. 3=. 31. 3 . 3). 30. 32. 33. 35. 38. 3<. 5=. 51. 5 . 5). 50. 52. 53. 55. 58. 5<. 8=. 81. 8 . 8). 80. 82. 83. 85. 88. 8<. <=. <1. < . <). <0. <2. <3. <5. <8. <<. )==. )=1. )= . )=). )=0. )=2. )=3. )=5. )=8. )=<. )1=. )11. )1 . )1). )10. )12.

D DE B ADE BD ABCE CDE ABC BE A ACD B ABCE B BCDE A D ABCE ACDE A BC A ABDE B CD ACDE A BCDE ABC ABDE ACD BDE ABD ABDE AC BC DE CDE A E D C C E BDE B ACE BD BD D BCDE CDE ABCE ABDE ACDE ABCE ABDE E ACE D E ABE C

)13. )15. )18. )1<. ) =. ) 1. ) . ) ). ) 0. ) 2. ) 3. ) 5. ) 8. ) <. ))=. ))1. )) . ))). ))0. ))2. ))3. ))5. ))8. ))<. )0=. )01. )0 . )0). )00. )02. )03. )05. )08. )0<. )2=. )21. )2 . )2). )20. )22. )23. )25. )28.

D A D BE ACD ABC ACD AD D A AE ABCE A D ACDE B C ACDE ACDE E BCDE ABDE A CE E C ABDE B ACDE BCDE D B A B B B ABCE ABDE D E ABDE ABDE AC