Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
21Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Stelian Fulga-A Doua Sansa

Stelian Fulga-A Doua Sansa

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 756 |Likes:
Published by hymmera_ab

More info:

Published by: hymmera_ab on Oct 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2011

pdf

text

original

 
 1
 A DOUA
Ş
ANSA CU STELIAN FULGA
 
 
Cuvânt înainte
 
 Prezenta lucrare este o mostr 
ă 
a genului s
ă 
rac din literatura noastr 
ă 
 , cuprins întermenul generic de "c
ă 
 ţ 
i de frontier 
ă 
".
 
 
 Epica biografic
ă 
ini
 ţ 
ial 
ă 
 , cu fraza savuroas
ă 
 
 ş
i filozofie juvenil 
ă 
 , este evolutiv
ă 
 ,marcat 
ă 
de puseuri existen
 ţ 
iale, n
ă 
 scute din întreb
ă 
ri cruciale, de genul "cine
 
 sunt 
 ş
i încotro merg"?
 
 Nu exist 
ă 
mister sau a
 ş
teptare; pur 
 ş
i simplu autorul dezv
ă 
luirilor nu ajunsese laetapa de ardere propice descoperirii Adev
ă 
rului, iar evolu
 ţ 
ia marcat 
ă 
de opreli
 ş
ti
 
 ş
i evenimente, risc
ă 
s
ă 
-1 deturneze din drum.
 
Situa
 ţ 
iile de criz 
ă 
le parcurge cu resemnare; fapta consumat 
ă 
nu se poate schimba, iar revolta nu este atât de mare încât s
ă 
-1 pun
ă 
în conflict deschis cu societatea. Merge deci înainte, ghidat de un miros ascuns al succesului
 ş
i de soart 
ă 
.
 
înainte de a-
 ş
i descoperi voca
 ţ 
ia, trebuie s
ă 
mai treac
ă 
 
 ş
i prin alte încerc
ă 
ri; s
ă 
-
 
 ş
i pun
ă 
via
 ţ 
a în pericol, s
ă 
dea piept cu legea fatalit 
ăţ 
ii; apoi intervine
 
iluminarea,
care se desf 
ăş
oar 
ă 
lent, sub patronajul carismaticului Valeriu Popa.
 
Dup
ă
noi etape
ş
i sedimentare în periplul tibetan, autorul este în sfâr 
ş
it gatas
ă
dea r 
ă
spunsuri s
ă
-
ş
i asigure un rol major în via
ţ
a altora.
 
 
A
ş
a s-a n
ă
scut terapeutul naturist, Fulga Stelian, iar cartea îi prezint
ă
evolu
ţ
ia.
 
în partea a doua a lucr 
ă
rii, cu delicate
ţ
e suntem introdu
ş
i în tehnicul mediciniinaturiste, redat accesibil, f 
ă
ă
pre
ţ
iozit
ăţ
i intelectuale, astfel c
ă
lectura devine
 
agreabil
ă
.
 
O experien
ţă
ş
tigat
ă
în cincisprezece ani de munc
ă
se g
ă
se
ş
te la îndemânatuturor celor interesa
ţ
i s
ă
-
ş
i schimbe modul de via
ţă
sau s
ă
se vindece de toate
 
 bolile, uzând doar de binefacerile Naturii.
 
Oricine cite
ş
te este liber s
ă
încerce pe propria piele remediile enumerate, având unghid
ş
tiin
ţ
ific, cu o bogat
ă
documentare în domeniu.
Ş
i toate acestea dau valoarea
 
c
ă
ţ
ii.
 
loan T. Laz 
ă 
 
 
 2
 Motto: "Cine descoper 
ă 
 
CALEA de la primii pa
 ş
i,
 
va
 ş
ti încotro s
ă 
mearg 
ă 
." 
 — 
 
CAPITOLUL1— 
DESTIN SAU VOIA DOMNULUI?
Un vechi prieten din Obcinile Nordului spunea c
ă
"omul este un r 
ă
zvr 
ă
tit,care timp de o via
ţă
se lupt
ă
cu propriul destin, fiind în acela
ş
i timp
ş
i sclav
ş
i
 
st
ă
 pân".Avea dreptate atunci, dar la scurt timp a e
ş
uat într-o c
ă
s
ă
torie fericit
ă
, iar parteacu
st
ă
pânul
a intrat în atribu
ţ
iile so
ţ
iei.
 
Cât prive
ş
te
destinul,
el a devenit un "bun comun", rostuit dup
ă
jur 
ă
mântul — "pân
ă
când moartea ne va desp
ă
ţ
i".
 
 N-a mai r 
ă
mas decât
r
ă
zvr
ă
tirea,
ca ultim
ă
speran
ţă
a unei existen
ţ
e libere, dar ea
 
nu 1-a încercat, nu i-a dat târcoale
ş
i poate n-o va întâlni niciodat
ă
.Asta s-a întâmplat în Nord, unde b
ă
rba
ţ
ii au seme
ţ
ia mun
ţ
ilor, dar 
ş
i blajinitatea codrilor de fagi. Pe plaiurile Doljului lucrurile stau pu
ţ
in altfel:
 
oamenii se nasc cu vân
ă
de lupt
ă
tor,
ş
tiu s
ă
 
ţ
in
ă
piept vie
ţ
ii, învin
ş
i sauînving
ă
tori, r 
ă
mân neschimba
ţ
i.Exist
ă
îns
ă
 
ş
i excep
ţ
ii, când toate principiile
ş
i regulile se altereaz
ă
, iar 
 
curgerea urmeaz
ă
sub semnul carismei, pe care musai trebuie s
ă
o ai din na
ş
tere.Prezenta lucrare tocmai asemenea cazuri trateaz
ă
, mai precis, unul singur,cel al terapeutului naturist — Stelian Fulga. Un om care a trecut peste toatefrontierele care i-au stat în cale
ş
i ajuns pe muchia celor cincizeci de ani, simtenevoia s
ă
le dest
ă
inuie. Nu doar pentru miile de suferinzi care îi trec pragul, ci
ş
i pentru doritorii s
ă
afle cum po
ţ
i tr 
ă
i sub zodia unei stele norocoase.
 
"Când pe mama au apucat-o durerile facerii, era într-un sfâr 
ş
it de ianuarie'53, chiar pe 30, cornii casei pocneau de ger, iar cei trei fra
ţ
i ai mei, mai mari,suflau în florile de ghea
ţă
de la geam, s
ă
vad
ă
unde se duce sania în care se
 
urcaser 
ă
p
ă
rin
ţ
ii.
 
Aveam s
ă
fiu al patrulea fecior, din cinci, fiindc
ă
a mai urmat unul,mezinul, apoi lista s-a închis.În comuna mea natal
ă
, Bistre
ţ
, nu multe familii se puteau mândri cu atâ
ţ
ia
 
fl
ă
c
ă
i aduna
ţ
i sub acela
ş
i acoperi
ş
, de
ş
i în acei ani, se tr 
ă
ia într-o s
ă
ă
cie cumplit
ă
,care parc
ă
-
ş
i f 
ă
cuse cuib în b
ă
t
ă
tura noastr 
ă
. Nu exagerez cu nimic: am cunoscut lipsurile înc
ă
din prima zi de via
ţă
 
ş
i le-
 
am avut în preajm
ă
toat
ă
copil
ă
ria.P
ă
rin
ţ
ii no
ş
tri nu avuseser 
ă
nici o avere înainte de colectivizare, iar mai
 
apoi, de înavu
ţ
ire cu atâtea guri de hr 
ă
nit, nu putea fi vorba.
 
Tata, ca tot b
ă
rbatul din sat, se ocupa de p
ă
mânt
ş
i treburi m
ă
runte, c
ă
n-avea tragere de inim
ă
spre cine
ş
tie ce proiecte m
ă
re
ţ
e. Râdea rar, l
ă
sând s
ă
-1
 
cuprind
ă
o severitate ursuz
ă
, din care nimeni nu-1 scotea. Cu blânde
ţ
e, a
ş
putea
 
s
ă
-1 numesc "aspirant" la func
ţ
ia de lider, de
ş
i greul casei, implicit cre
ş
tereacopiilor, c
ă
zuse în sarcina executiv
ă
a mamei.
 
 3
Privind acum în urm
ă
, îmi dau seama c
ă
ea era adev
ă
ratul general
ş
i f 
ă
ă
ea,nimic nu s-ar fi mi
ş
cat. Cum a reu
ş
it s
ă
se descurce, numai bunul Dumnezeu
ş
tie,c
ă
în ograd
ă
aveam câteva g
ă
ini, o vac
ă
 
ş
i un porc...La C.A.P. se câ
ş
tiga cât s
ă
-
ţ
i am
ă
ge
ş
ti foamea, în alt
ă
parte nu te puteaiduce, iar speran
ţ
e pentru un trai mai bun, nu se întrez
ă
reau.
Ş
i, totu
ş
i, am înv
ăţ
at
 
s
ă
zâmbim la micile bucurii ale copil
ă
riei, pe care tot mama,
ş
tia s
ă
le transformeîn intime s
ă
rb
ă
tori. Era o alt
ă
fire, mai deschis
ă
 
ş
i vioaie; emana optimism, aveatoleran
ţ
a muiat
ă
în în
ţ
elepciune. Din exterior, p
ă
rea o paralel
ă
dus
ă
la destinul
 
tatei, dar noi, copiii,
ş
tiam c
ă
p
ă
rin
ţ
ii no
ş
tri sunt diametral opu
ş
i, iar liantul casei
 
 provine numai din truda celei care ne d
ă
duse via
ţă
, vorba românului: "la plug,totdeauna, un bou trage «h
ă
is»
ş
i unul «cea». Ca la noi..."
 
Stelian se încrunt
ă
. Nu toate amintirile copil
ă
riei îi fac pl
ă
cere. Chiar dac
ă
 anii scur 
ş
i au îngropat mare parte din durere, a r 
ă
mas înc
ă
destul amar, care îl bântuie:
 
"Pân
ă
s
ă
merg la
ş
coal
ă
, am înv
ăţ
at s
ă
dau o mân
ă
de ajutor în cas
ă
. Om fi
 
fost noi b
ă
ie
ţ
i, dar o biat
ă
femeie nu putea cuprinde totul, iar despre aportulceluilalt p
ă
rinte, n-are rost s
ă
vorbim. Am format o echip
ă
 
ş
i a
ş
a am luat viata în piept.
 
Cred c
ă
în acea perioad
ă
s-a cristalizat în mine conceptul de «zburd
ă
 activ
ă
», adic
ă
s
ă
te joci producând ceva, sau invers. Cert este c
ă
am p
ăş
it în clasaîntâi destul de maturizat, de
ş
i toate lucrurile noi pe care le înv
ăţ
am, înc
ă
creau o
 
u
ş
oar 
ă
senza
ţ
ie de panic
ă
. Exista
ş
i fascina
ţ
ia necunoscutului, curiozitatea,îndoiala privind capacitatea mea de absorb
ţ
ie, dar încet, încet, m-am lini
ş
tit, în jurul meu, ceilal
ţ
i copii p
ă
reau lipsi
ţ
i de griji; mul
ţ
i erau la fel de s
ă
raci ca mine:
 
ce rost avea s
ă
m
ă
fr 
ă
mânt, când mai degrab
ă
sau mai târziu rezolvarea venea dela sine?
 
La o vârst
ă
fraged
ă
apare tenta
ţ
ia alunec
ă
rii spre blazare. Nu este periculos
 
la început, dar odat
ă
 
cu maturizarea, te po
ţ
i trezi înghe
ţ
at într-un ungher alexistentei, din care nu ai cale de evadare. Atunci, lucrurile se complic
ă
...
 
Eu am evitat acest curs, fiind o fire activ
ă
, cu afinit
ăţ
i spre cunoa
ş
tere.
 
 
Spre exemplu, iubeam istoria, c
ă
avea multe informa
ţ
ii despre o lume carenu mai exista. Domnitorii ap
ă
reau ca ni
ş
te simboluri pe o gril
ă
întins
ă
între
bine
ş
i
r
ă
u;
fiecare veac p
ă
rea o pagin
ă
rupt
ă
dintr-o carte cu pove
ş
ti, al c
ă
rei autor nu-l cuno
ş
ti
ş
i nici nu po
ţ
i anticipa sfâr 
ş
itul.
 
 
Când am mai crescut
ş
i am s
ă
rit pârleazul în clasa a cincea, noi tenta
ţ
ii mi-au capacitat interesul. Atunci am descoperit matematica. Doamne, ce vis!
 
În lumea exactit
ăţ
ii, jonglai cu sute de calcule, puteai s
ă
desfaci orice figur 
ă
 geometric
ă
pân
ă
la nivel de dreapt
ă
, iar la recl
ă
dire s
ă
ob
ţ
ii acela
ş
i volum sau perimetru, dar într-o alt
ă
form
ă
.
 
Te sim
ţ
i un fel de Demiurg, iar lumea din jurul t
ă
u prinde contururi
 
geometrice. Totul poate fi estimat, mai pu
ţ
in sentimentele, de
ş
i exist
ă
 
ş
i pentru eleun «cosinus ocult». Da, chiar a
ş
a. în matematic
ă
se pl
ă
m
ă
desc enigmele
ş
i totacolo se dezleag
ă
..."
 
În ciuda masivit
ăţ
ii, Stelian Fulga s-a reîntors în copil
ă
rie. Este degajat
ş
ivorbe
ş
te cu înfl
ă
c
ă
rare.
Ş
i — culmea, nu la
ş
tiin
ţ
ele exacte avea s
ă
se opreasc
ă
,
 
de
ş
i i-au pl
ă
cut mult.

Activity (21)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Coral737 liked this
nickname777333 liked this
lenu1 liked this
terecvasile liked this
gefinna liked this
Admunsen liked this
eforis liked this
adibal liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->