Professional Documents
Culture Documents
TRUE/FALSE
1. ApreciaŃi enunŃul : „Întrucât un produs poate fi original, dar fară valoare, cei doi termeni
ai definiŃiei creativităŃii pot fi şi separaŃi.”
4. Având în vedere atributul utilităŃii sociale a produsului creativ, motivaŃia extrinsecă este
importantă în sarcini pe termen lung.
1
10. „ Libertatea se educă prin bunăvoinŃă în critică şi moderaŃie în afecŃiune
12. .” Cele două forme generale în marea diversitate a creativităŃii umane –individuale şi de
grup, sunt total distincte:
13. „Genul membrilor grupului şi relaŃiile amiabile” sunt atribute demne de luat în seamă în
formarea grupului creativ.
14. Antrenarea grupului creativ dispune pînă acum de mai multe tehnici: ApreciaŃi valoarea
de adevăr a enunŃului” Brainstorming-ul” sau asaltul de idei, iniŃiat de W.J.J.Gordon,
sinectica elaborată de Al Osborn, lista de atribute, de C. Moscovici”
MULTIPLE CHOICE
1. A. Binet, 1904;
3. E.P.Torrance, 1962
4. W. Wundt, 1987;
5. G.Allport, 1937.
2
2. Într-o primă accepŃiune, creativitatea era definită ca:
1. a
2. b
3. c+d
4. a+d
a) Context social ;
b) MotivaŃie, aspiraŃii;
c) Afectvitate;
d) Atitudine şi morală
1. a
2. b
3. c
4. c+d
5. b+d
4. Dintre caracteristicile produsului unei activităŃi creative, psihologul român Al. Roşca,
fost director al Institutului de Psihologie şi academician, în cartea „Creativitatea generală
şi specifică” remarcă în primul rând:
a) Noutatea pentru Subiect şi societate ;
b) Originalitatea
c) Valoarea
d) Aplicabilitatea vastă
e) EmergenŃa
1. a
2. b
3. c
4. b+c
5. d+e
3
5. O descriere vagă din ani 20 prezintă patru faze ale procesului creativ : pregătirea,
incubaŃia, iluminarea, şi verificarea. Cine este autorul carŃii „Arta gândirii” în care se
dau aceste faze?
a) Al. Osborn;
b) G. Wallas;
c) E.D.Hutchinson;
d) R.Thomson;
1. a
2. b
3. c
4. d
1. Gândirea divergentă;
2. Gândirea critică;
3. Capacitatea de analiză şi sinteză;
4. Gândirea convergentă;
5. Rezolvarea în alternative;
1. Al. Roşca
2. P. Popescu Neveanu;
3. M. Minulescu
4. M. Bejat
5. I. Moraru.
8. 10. SelectaŃi cele trei criterii esenŃiale ce definesc creativitatea autentică de abordările
de rutină (în acepŃiunea lui A. Koestler)
a) RaŃionalitatea demersului rezolutiv
b) Nivelul de conştientizare
c) Instrumentarea novatoare a activităŃii;
d) Specificul situaŃiei problematice.
1. a+b+c
2. b+c+d
3. a+c+d
4
9. Creativitatea se manifestă la mai multe niveluri. Autorul care a stabilit cinci asemenea
trepte a fost :
1. A. Osborn
2. J.S.Parnes
3. C.W.Taylor
4. J.P.Guilford
1. a, b, c, d, e.
2. c, b, d, e, a.
3. b, d, e, a, c.
4. d, e, a, b, c
1. Gândire divergentă
2. IntuiŃie
3. Complexitate
4. CompetiŃie şi inovaŃie
1. raŃională;
2. relaŃională
3. inovativă
4. asociativă
1. originalitate ;
2. flexibilitate;
3. elaborare;
4. fluiditate;
5
14. Originalitatea, considerată empiric drept nota distinctivă a personalităŃii creative, se
defineşte prin :
a) valoare socială
b) noutate psihopersonologică
c) varietate
d) relevanŃă
1. a
2. b+c
3. c+d
4. a+c+d
15. Gradul de elaborare este o caracteristică a produsului creativ ce se poate determina prin :
1. Numărul detaliilor
2. ValenŃele novatoare
3. Raportul optim divergent-convergent
4. Numărul operaŃiilor prin care s-a rezolvat
1. frenator
2. facilitator
3. productiv
4. mijloc de asimilare şi ordonare a cunoştiinŃelor
1. a+b
2. a+c
3. b+c+d
4. c+d
5. a+b+c+d
18. Din lista factorilor nonintelectuali relevanŃi pentru creativitate, motivaŃia, caracterul,
temperamentul, rezonanŃa intimă, a fost omisă:
6
19. „Tenacitatea în muncă”este o calitate a persoanei, ce Ńine de :
1. aptitudini
2. caracter
3. emergent
4. conştiinciozitate
20. Care dintre factorii nonintelectuali definesc doar stilul de activităŃii şi nu gradul de
creativitate?
a) MotivaŃia
b) Caracterul
c) Aptitudinile
d) Temperamentul
e) RezonanŃa intimă
1. c+d+e
2. a+b+c+d
3. d+e
4. a+b
21. Aptitudinile speciale asigură atingerea nivelurilor superioare ale creativităŃii. Pe ce căi:
a) control
b) operaŃionalitate
c) susŃinerea potenŃialului general
d) direcŃionare şi specializare
1. a+b
2. a+c
3. b+c
4. c+d
1. c+e
2. a+b+c+d
3. a+b+c+d+e
4. b+d+e
7
23. Care este titlul complet al carŃii „Creativitate şi inteligenŃă.......” de M. Roco. 2001
1. organizaŃională
2. emoŃională
3. tehnică
4. existenŃială
24. Decalajele sau „căderile” în evoluŃia potenŃialului creativ sunt explicate de E.P. Torrance
prin :
1. vârstă
2. dezvoltare intelectuală
3. cicluri şcolare
4. stilul pedagogic
25. Nonconcormismul comportamental întânit la marii creatorii a fost discutat mai mult ca
Ńinând de :
1. ereditate
2. sănătate mentală
3. vârstă
4. gen
26. CreaŃiile din diferite domenii au fost interpretate şi din perspectiva efectelor terapeutice
asupra autorului. Definirea sintetică a acestor efecte ca „viziune pozitivă asupra lumii”,„
restructurare” , „reorientare”şi „deschidere către alte perspective” a fost dată de :
1. Aristotel
2. Adler
3. A, Athanasiu
4. L. Blaga
1. ”situaŃie creativă”
2. ”climat creativ”
3. „spiritul timpului”(Zeitgeist)
4. ” sediu de interacŃiuni colective”, care este cel mai frecvent în toate tratatele de
Creatologie
8
28. În lista condiŃiilor favorizante pentru creativitate, care sunt enunŃurile corecte:
29. Temerile (de a greşi, de a pune întrebări, a fi diferit de ceilalŃi, de a aborda probleme ce
Ńin de genul opus)
1. favorizează creativitatea
2. inhibă creativitatea
3. sunt estompate de tehnicile euristice
4. nu definesc angajarea în procesul creativ
30. În privinŃa raportului educaŃie creativitate, familia poate facilita un număr de contingenŃe
favorabile:
1. a,b,c,d
2. b,a,d,c
3. c,d,b,a
9
33. AbilităŃile unui conducător facilitator al unui climat crativ: promovarea unui sistem de
recompense corect, a autorealizării fiecăruia prin abordarea divergentă a complexităŃii şi
asumarea riscului. Aceste realităŃii:
1. metodologice
2. perceptive
3. culturale
4. relaŃionale
1. perceptive
2. metodologice
3. relaŃionale
4. culturale
10
38. Cele două paliere ale creativitaŃii, definită de Anca Munteanu, aptitudinal-atitudinal şi
motivaŃional-cognitiv-voliŃional,-privesc:
a) creativitatea individuală
b) creativitatea de grup
c) planul interacŃional
d) planul organizaŃional
1. a+b+c+d
2. c+d
3. a+b+d
4. a+d+c
39. Deşi în procesul creativ formularea problemei constituie un al treilea moment ( după
confruntarea cu confuzii şi studiul factologic, natura şi tipul sarcinii o problemă abordată
devine „sarcină” ) determină în mod hotărâtor comportamentul, performanŃa şi
interacŃiunile, extrapolările etc. Care sunt atributele cele mai importante ale formulării
problemei:
1. a+c
2. a+b+d
3. a+b
4. c+d
1. eterogenitatea aptitudinală
2. eterogenitatea personologică (atitudini , stiluri, experienŃa)
3. omogenitate aptitudinală
4. omogenitate dinamic-caracterială
1. a+d
2. b+c
3. a+b+c+d
4. b+c+d
11
42. Sunt apreciate calităŃile liderului promotor al creativităŃii în grup:
a) stilul democratic de conducere şi consultare
b) practică un sistem de apreciere obiectiv
c) repartizează sarcinile în funcŃie de specializare şi interesele participanŃilor
d) aplică un sistem riguros de sancŃiuni şi recompense
1. a+b+c+d
2. a+b+c
3. a+b
4. a
43. Alcătuirea unui grup de creativitate presupune o selecŃie prealabilă. MarcaŃi criteriile
cele mai complete şi în practica selecŃiei.
1. performanŃele creative
2. potenŃialul creativ
3. evoluŃia potenŃialului creativ
4. trasăturile personalităŃii creative
1. a+b
2. c+d+w
3. a+b+d+e
4. a+b+e
5. a+d
12
46. În enumerarea principalelor stiluri cognitiv-creative, M. Roco dă prioritate celui:
1. imaginativ
2. entuziast
3. practic
4. logic
47. Momentul central în metoda experimentată de Mihaela Roco este reprezentat de:
13