You are on page 1of 9

1 Matematici speciale.

Probleme

Capitolul I

ECUAŢII DIFERENŢIALE

1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară


1
y' − y tgx = , y( 0 ) = 0
cos x
dy
Soluţie: Ecuaţia omogenă ataşată este: y'-y tgx = 0 sau = tgx dx cu
y
C
soluţia ln y = - ln cos x + ln C sau y = . Pentru rezolvarea ecuaţiei
cos x
C(x)
neomogene considerăm pe y sub forma y= ; avem
cos x
C'(x) cos x + C(x) sin x
y' = .
cos 2 x
Înlocuind în ecuaţie obţinem:
C'(x) cos x + C(x) sin x C(x) 1
− ⋅ tgx =
cos 2 x cos x cos x
De unde: C'(x) = 1 şi C(x) = x + C . Soluţia generală a ecuaţiei date
va fi:
x+C
y=
.
cos x
Soluţia problemei Cauchy y(0)=0 este C=0. Deci soluţia particulară
x
a ecuaţiei diferenţiale y = .
cos x

2. Să se integreze ecuaţia diferenţială omogenă:


x2 + y 2
y' = , y(1 ) = 0
xy
Soluţie:
Folosind substituţia y = xt, y' = t + xt' obţinem succesiv:

1 1 dx t 2
xt' + t = t + , xt' = , t dt = , = ln x + C
t t x 2
Matematici speciale. Probleme 2

y2
de unde = ln x + C. Punând condiţia iniţială y(1) = 0 obţinem C = 0 şi
2x2
soluţia particulară cerută este y2 = 2x2 ln|x|.

3. Să se integreze ecuaţia diferenţială omogenă generalizată:


( 3x-7 y-3 )y' + 7 x-3 y-7 = 0 .
3 −7 ⎧3 x − 7 y − 3 = 0
Soluţie: Observăm că δ = = 40 ≠ 0. Sistemul ⎨ are
7 −3 ⎩7 x − 3 y − 7 = 0
dy dv
soluţia x=1, y=0. Substituţia x = 1+u, y = v implică = şi ecuaţia dată
dx du

devine (3u – 7v) v′ + 7u – 3v = 0.


Facem substituţia v = u z(u), ceea ce conduce la soluţia generală

(z − 1)2 (z + 1)5 u 7 = C sau ( y − x + 1)2 ( y + x + 1)5 = C .


4. Să se integreze ecuaţia diferenţială a lui Bernoulli:
1
y'- y = -2 xy 2 , y(1 ) = 1.
x

Soluţie: α = 2 (y' + P(x)y = Q(x)y α ). Facem substituţia u = y 1-α sau


y' u'
u=y-1. Obţinem u' = − sau y' = − . Ecuaţia dată devine:
y2 u2

u' 1 1 u 2x 2 C
− − = − 2 x sau u' + = 2 x cu soluţia generală u = + . Soluţia
u 2 xu u2 x 3 x
1 1
generală a ecuaţiei este y = 2
. Din condiţia iniţială deducem C = ,
2x C 3
+
3 x
3x
astfel că soluţia particulară căutată este y = .
2x3 + 1
5. Să se integreze ecuaţia diferenţială a lui Riccati:
2 sin x 1
y' + y 2 sin x = 2
, yP =
cos x cos x
1 1 1
Soluţie: Substituţia y = y P + sau y = + conduce la ecuaţia
u cos x u
liniară u'- 2 tgx ⋅ u = sin x.
3 Matematici speciale. Probleme

C cos x
Soluţia generală a acestei ecuaţii diferenţiale este u = 2
− .
cos x 3

1 3 cos 2 x
Deci soluţia generală a ecuaţiei date este y = + . Din condiţia
cos x 3C − cos3 x
Cauchy y(0)=-2 rezultă C = 0 şi deci soluţia particulară căutată este
2
y=− .
cos x
6. Să se integreze ecuaţia diferenţială de tip Clairaut:
y = xy' + y' 2
Soluţie: Notând y´= p ecuaţia devine y = xp + p2. Derivând în raport
dp dp
cu x şi ţinând seama de notaţia făcută, obţinem p = p + x + 2p sau
dx dx
dp 2
(x + 2 p) = 0. Soluţia generală este y = Cx + C , iar soluţia singulară este
dx

x2
x=-2p, y = -p2 sau y = − .
4
7. Să se integreze ecuaţiile diferenţiale liniare de ordin superior cu
coeficienţi constanţi omogene:
a) y' '− y = 0, y( 0 ) = 2, y ' ( 0 ) = 0
b) y ( 4) − 5 y ' '+4 y = 0
c) y (3) -6 y ' '+11y '−6 y = 0
d) y (3) − 3 y ' '+3 y '− y = 0
e) y ( 4 ) − y = 0
f) y ( 5 ) + 4 y ( 3 ) = 0

Soluţie :
a) Ecuaţia caracteristică r2 –1=0 are rădăcinile reale şi distincte r1= -1,
r2=1. Soluţia generală este y = C1e-x +C2ex.
Din condiţiile iniţiale obţinem C1= C2 =1 şi deci soluţia particulară
este y = e-x + ex.
b) Ecuaţia caracteristică r4 – 5r2 + 4= 0 are rădăcinile reale distincte
r1=-2, r2= -1, r3=1, r4=2. Soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale este
y= C1e-2x + C2e-x + C3ex + C4e2x.
Matematici speciale. Probleme 4

c) Ecuaţia caracteristică r3-6r2 +11r – 6 = 0 are rădăcinile reale


distincte r1=1, r2=2, r3=3. Soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale este
y = C1ex + C2e2x + C3e3x.
d) Ecuaţia caracteristică r3- 3r2 +3r – 1 = 0 are rădăcinile reale
multiple: r1=r2=r3=1. Soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale este
y = (C1 + C2x + C3x2)ex.
e) Ecuaţia caracteristică r4-1=0 are rădăcinile r1= -1, r2= 1, r3= -i,
r4=i. Soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale este
y = C1e-x + C2ex + C4cosx + C5sinx.
f) Ecuaţia caracteristică r5 + 4r3= 0 are rădăcinile r1= r2= r3= 0,
r4=-2i, r5= 2i. Soluţia generală a ecuaţiei diferenţiale este
y = C1 + C2x + C3x2 +C4cos2x + C5sin2x.

8. Să se integreze ecuaţiile diferenţiale liniare de ordin superior cu


coeficienţi constanţi neomogene:
a) y' '−5 y '+6 y = 6 x 2 − 10 x + 2
b) y ( 4) − y (3) − y '+ y = e x
Soluţie: a) Ecuaţia caracteristică a ecuaţiei omogene este r2 -5r + 6=0
cu rădăcinile r1= 2, r2= 3. Soluţia generală a ecuaţiei omogene este
yh = C1e2x + C2e3x.
Deoarece r=0 nu este rădăcină a ecuaţiei caracteristice căutăm soluţia
particulară sub forma yp = Ax2 +Bx + C. Înlocuind yp în ecuaţia neomogenă
obţinem:
2A - 10Ax - 5B + 6Ax2 + 6Bx + 6C ≡ 6x2 – 10x + 2 de unde rezultă
A=1, B=C=0 şi deci yp=x2. Soluţia generală (y = yh+yp) este:
y = C1ex + C2e3x + x2.
b) Ecuaţia caracteristică r4-r3-r+1=0 are rădăcinile
1 3
r1 = r2 = 1,r3 ,4 = − ±i şi deci
2 2
5 Matematici speciale. Probleme
x
− 3 3
y h = C1e x + C 2 xe x + e 2 (C3 cos x + C 4 sin x) .
2 2
Deoarece r=1 este rădăcină dublă a ecuaţiei caracteristice soluţia
1 1
particulară va avea forma yp = Ax2ex. Rezultă A = şi y p = x 2 e x iar soluţia
6 6
generală a ecuaţiei neomogene (y = yh+yp) este:
x
− 3 3 1
y = C1e + C 2 xe + e (C3 cos
x x 2
x + C 4 sin x) + x 2 e x .
2 2 6
9. Să se integreze ecuaţia de tip Euler:
x 2 y'' − 2 xy' + 2 y = x
dy
Soluţie: Folosim substituţia x=et. Avem y ' = e −t şi
dt

d 2 y dy d2y dy
y ' ' = e −2t ( − ). Ecuaţia dată devine: − 3 + 2 y = e t . Ecuaţia
dt 2 dt dt 2
dt

omogenă ataşată acestei ecuaţii are soluţia generală yh = C1e t + C2 e 2t , iar

soluţia particulară y p = −te . Deci soluţia generală a ecuaţiei neomogene


t

este y = C1e t + C 2 e 2t − te t sau y = C1 x + C2 x 2 − x ln x .

10. Să se integreze ecuaţia diferenţială prin metoda variaţiei


constantelor
y ' '+ y = tgx
Soluţie: Ecuaţia caracteristică a ecuaţiei omogene este r2+1=0 cu
rădăcinile r1= -i şi r2 = i. Soluţia yh= C1cosx + C2sinx. Considerăm soluţia
sub forma y=C1(x)cosx + C2(x)sinx (variaţia constantelor sau a lui
Lagrange). Constantele C1(x) şi C2(x) verifică sistemul:
⎧ C'1(x) cos x + C' 2(x) sin x = 0

⎩-C'1(x) sin x + C' 2(x) cos x = tgx
Matematici speciale. Probleme 6

Soluţia sistemului este: C1(x) = sin x − ln tg ⎛⎜ + ⎞⎟ şi C2(x) = -cosx.


x π
⎝2 4⎠

Soluţia generală a ecuaţiei neomogene dată va fi:


⎛x π⎞
y = C1 cos x + C2 sin x − cos x ln tg ⎜ + ⎟ .
⎝2 4⎠

11. Să se rezolve sistemul de ecuaţii diferenţiale:

⎧ x' = −3 x − y
⎨ , x = x(t) ş(t) y = y(t)
⎩ y' = x − y

Soluţie: Sin ecuaţia a doua x = y' + y, x' = y''+ y'. Înlocuind în prima
ecuaţie obţinem y'' + 4y' + 4y = 0. Ecuaţia caracteristică r2 + 4r +4= 0 are
rădăcinile r1= r2= -2. Soluţia generală este x(t) = (C1+C2-C2t)e-2t şi
y(t) = (C1 + C2t) e-2t.
12. Să se integreze sistemul simetric de ecuaţii diferenţiale:
dx1 dx2 dx3
= =
x3 − x2 x1 − x3 x2 − x1

Soluţie:
Sistemul dat poate fi scris sub forma:
dx1 dx2 dx3 dx + dx2 + dx3 x1dx1 + x2 dx2 + x3 dx3
= = = 1 = .
x3 − x2 x1 − x3 x2 − x1 0 0

De aici rezultă că d(x1+x2+x3) = 0 şi x1dx1+ x2dx2 + x3dx3= 0.


Soluţia generală va fi formată din două integrale prime: x1+x2+x3 = C1 şi
x12 + x22 + x32 = C2 .

13. Să se integreze ecuaţia diferenţială cu derivate parţiale de


ordinul întâi liniare:
∂u ∂u ∂u
x1 + x2 + x3 = 0, u = x1 − x2 .
∂x1 ∂x2 ∂x3 x3 = 1

dx1 dx dx
Soluţie: Sistemul caracteristic = 2 = 3 are integralele prime
x1 x2 x3

distincte: x1 − x3 = C1 şi x2 − x3 = C2 .
7 Matematici speciale. Probleme

Soluţia generală a ecuaţiei este:


u = Φ( x1 − x3 , x 2 − x3 ).
2
Pentru x3=1 obţinem x1 − 1 = C1, x2 − 1 = C2 , de unde x1 = (1+C1) ,

x2= (1+C2)2. Cu ajutorul condiţiei Cauchy obţinem u = (1+C1)2 – (1-C2)2.


Înlocuind pe C1 şi C2 găsim soluţia ecuaţiei date:
u = (1 + x1 − x3 ) 2 − ( 1 + x2 − x3 ) 2 .

14. Să se integreze ecuaţia diferenţială cu derivate parţiale


cvasiliniară:
∂u ∂u
2 x1u + 2 x2 u = u 2 -x12 -x22 , u = x1.
∂x1 ∂x2 x2 = 1

Soluţie: Sistemul caracteristic este:


dx1 dx 2 du
= = 2
2 x1u 2 x2 u u − x12 − x22

x1
Din primele două ecuaţii găsim următoarea integrală primă: = C1.
x2

dx1 dx2 2u du
Scriem sistemul caracteristic sub forma: = = 2
x1 x2 u − x12 − x22

Alegând combinaţia integrabilă 2x1, 2x2, 1 sistemul de mai sus poate fi


scris astfel:
2 x1dx1 2 x2 dx2 2u du 2 x dx + 2 x dx + 2u du
= = 2 = 1 1 2 22 2 2
2 x12
2 x22
u − x1 − x2
2 2
x1 + x2 + u

sau (prima şi ultima):


dx1 d(x12 + x22 + u 2 )
= 2 ,
x1 x1 + x22 + u 2

x12 + x22 + u 2
şi integrala primă: = C2 .
x1

Soluţia generală a ecuaţiei date este:


⎛ x x 2 + x22 + u 2 ⎞
u = Φ ⎜⎜ 1 , 1 ⎟⎟.
⎝ x2 x1 ⎠
Matematici speciale. Probleme 8

2 x12 + 1
Pentru x2=1, u = x 1 obţinem: x1 = C1 şi = C2
x2 = 1 x1

Înlocuind x1 cu C1 obţinem între C1 şi C2 relaţia:


2C12 + 1
= C2
C1

Revenind la valorile lui C1 şi C2 din cele două integrale prime


obţinem:
2 x12 + 1 x12 + x22 + u 2
=
x1 x1

de unde soluţia generală a ecuaţiei cvasiliniare date:


u 2 = x12 − x22 + 1.

Probleme propuse.
Să se integreze ecuaţiile diferenţiale:
2
1. y '+ y = 2 x + 2 , y( 0 ) = −3
x −12

2
2. y '+ y = x 3
x
3. ydx + ( 2 xy − x) dy
4. 2 x 2 y ' = 4 xy − y 2 , y( 1 ) = 1
3x − 4 y + 7
5. y ' =
4 x − 5 y + 11
6. ( 3 x + 3 y-1 )dx + (x + y + 1 )dy = 0
7. xy '+ y = − x 2 y 2 , y( 1 ) = 1
4 2 a
8. y '+ y 2 + y + 2 = 0, y p =
x x x
1
9. y = xy'+
y'
10. y = ( 1 + y ' )x + y '2
11. a) y ' '+2 y '+ y = 0, y( 0 ) = 0, y ' ( 0 ) = 1
b) y ( 3) − y ' '+ y '− y = 0
c) y ( 4 ) + 2 y ( 3) + 3 y ' '+2 y '+ y = 0
d) y ( 5 ) + y ' ' = 0
9 Matematici speciale. Probleme

12. a) y'' − y' − 2 y = 2 x + 3


b) y ( 3 ) − y'' = x, y( 1 ) = 1,y'( 1 ) = 0 ,y'( 1 ) = −1
c) y'' − 7 y' + 6 y = sin x + 3 cos x
d) y'' − 2 y' + 2 y = 2e x cos x
e) y ( 4 ) − 16 y = 6e 2 x + e -x + 3 cos 2 x + 2 sin 3 x

13. a) x 2 y'' − xy' + y = 2 x, y( 1 ) = 0 , y'( 1 ) = 1


b) x 3 y ( 3 ) + 3 x 2 y'' + xy' − y = x, y( 1 ) = y'( 1 ) = y''( 1 ) = 0

1
14. a) y' '− y =
cos x
1
b) y' '−2 y '+ y = e x
x
⎧ x' = −2 x − y + sin t
15. a) ⎨ , x = x(t) , y = y(t).
⎩ y' = 4 x + 2 y + cos t
⎧ x' = y + z x = x(t), y = y(t), z = z(t)

b)⎨ y' = z + x , .
⎪⎩ z' = x + y x( 0 ) = 1, y( 0 ) = 1, z( 0 ) = 0

dx 1 dx 2 dx 3
16. a) = =
x 1 ( x2 − x3 ) x 2 ( x3 − x1 ) x 3 ( x1 − x2 )
dx 1 dx 2 dx 3
b) = =
x − x2 − x3 2 x1 x2 2 x1 x3
2
1
2 2

dx 1 dx 2 dx 2
c) = =
x1 x2 x2 − x12 + x22 + x32

∂u ∂u ∂u
17. x1(x2 − x3 ) + x2(x3 − x1 ) + x3(x1 − x2 ) =0
∂x1 ∂x2 ∂x3

∂u ∂u
18. a) x1 − x2 = u, u = x13
∂x1 ∂x2 x1 = x 2

∂u ∂u
b) x1u + x2 u = − x1 x2 , u = x1
∂x1 ∂x2 x2 = 2

You might also like