Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
22Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Modulul II Istoria Psihologiei

Modulul II Istoria Psihologiei

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 1,072|Likes:
Published by mitza1990
MIHAI ANIŢEI istoria psihologiei an I modul 1
MIHAI ANIŢEI istoria psihologiei an I modul 1

More info:

Published by: mitza1990 on Oct 17, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2013

pdf

text

original

 
UNIVERSITATEA BUCUREŞTIFacultatea de Psihologie şi Ştiinţele EducaţieiSecţia PsihologieÎnvăţământ la Distanţă – I.D.
CURSUL
ISTORIA PSIHOLOGIEIMODULUL II
PERIOADA DE AVÂNT ÎN CERCETAREA PSIHOLOGICĂ
DE LA EMPIRISM ŞI ASOCIAŢIONISM LA FUNCŢIONALISM-ÎNTEMEIEREA PSIHOLOGIEI ŞTIINŢIFICE
Titular curs:Conf. univ. dr. MIHAI ANIŢEI
BUCUREŞTI2005 / 2006
 
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1EMPIRISM, ASOCIAŢIONISM Ş UTILITARISMConţinuturi:
1.1.Revoluţia industrială din Anglia, Franţa şi Ţările de Jos cadru necesar de apariţie şidezvoltare a cercetării în psihologie1.2.Empirismul – reprezentanţii marcanţi şi gândirea psihologică promovată de aceştia1.3.Asociaţionalismul – reprezentanţi ai asociaţionalismului şi utilitarismuluiObiective:1.Prezentarea contribuţiei empirismului la dezvoltarea psihologiei2.Prezentarea contribuţiei asociaţionismului la dezvoltarea psihologiei
Precerinţe:
 Nu este cazul
Expunere:EMPIRISM, ASOCIATIONISM SI UTILITARISM1.1 Revoluţia industrială din Anglia, Franţa şi Ţările de Jos cadru necesar deapariţie şi dezvoltare a cercetării în psihologice
Trecerea de la feudalism la capitalism s-a făcut în Anglia mai repede decât pe continent,cu excepţia doar a Ţărilor de Jos. Astfel revoluţia engleză din secolul al XVII-lea poate ficonsiderată ca fiind graniţa între evul mediu şi perioada modernă.Revoluţia industrială din Anglia (1760) a reprezentat cel mai important eveniment dinviaţa economică a societăţii capitaliste din acel timp. Acest avânt a cuprins industria uşoară(textilă), grea, agricultura, dezvoltarea căilor de comunicaţie determinând schimbarea vieţiieconomice şi a unor relaţii.În Franţa, a avut loc în anii 1789-1794 cea mai mare revoluţie burgheză care a lichidatfeudalismul şi a deschis drumul dezvoltării forţelor de producţie ale societăţii capitaliste.Transformările social-economice din Anglia şi Franţa au avut o importanţă europeană deoareceau influenţat în mod hotărâtor dezvoltarea ţărilor din întreaga lume.O caracteristica a structurii sociale din Anglia secolele XVI-XVII a fost faptul cănobilimea engleză era împinsă spre capitalism, apropiindu-se ca aspect social şi economic de burghezie.În suprastructura generală generată de noua bază economică apare nevoia de libertate agândirii descătuşate de constrângerile medievale, scolastice şi teologice, iar invenţiile tehnice şidescoperirile din domeniul ştiinţelor naturii nu mai sunt privite doar ca speculaţii contemplative.Astfel, în Anglia, libertatea de gândire era mai mare decât pe continent datorită rupturii cu biserica catolică. Oamenii de ştiinţă, gânditorii nu erau ameninţaţi de
inchiziţie
.Ştiinţa era dominată de ideile filozofice moştenite de la Platon şi Aristotel, elementul de bază fiind ideea generală, sarcina ştiinţei fiind să degajeze conceptele, să le clasifice şi să leexplice originea. Ştiinţa nouă caută să extragă prin analiză elementele simple şi să descoperelegile potrivit cărora ele se combină, pentru a putea produce la nevoie aceste combinaţii şi astăpâni natura.2
 
1.2 Empirismul
 – 
reprezentanţii marcanţi şi gândirea psihologică promovată deaceştia
 Termenul de experienţă este echivalentul termenului de empirism, acesta din urmă provenind din grecescul emperia şi din echivalentul său în limba latină experientia. Filozofiaempirică accentuează rolul observaţiei şi experienţei diminuând rolul raţiunii în cunoaştereaumană. Empiriştii respingeau ideea mintea la naştere este deja dotată cu cunoaştere.Empirismul modern, începând cu Francis Bacon, a fost conceput în mare parte ca metodă promiţătoare pentru noile ştiinţe inductive.Atât industria, cât şi principalele îndeletniciri ale burgheziei aveau nevoie de tehnică, demaşini şi de aparate, de reţete practice, eficiente dar empirice şi care nu erau considerate caştiinţă.Se simţea nevoia unei noi ştiinţe şi a altei metode ştiinţifice decât aceea a subtilelor argumentaţiiscolastice.
Francis Bacon
(1561–1626) a fost teoreticianul noii ştiinţe, încercând o reformă cecuprindea o nouă metodă ridicând valoarea ştiinţei prin puterea care ne-o dă asupra naturii. Elsusţinea existenţa identităţii dintre ştiinţă şi puterea omenească afirmând că ideile lui Aristotelsau Platon au fost doar piedici pentru progresul cunoaşterii umane. Cea mai cunoscută lucrare alui Bacon, „Novum Organum”, ce înseamnă noul instrument al minţii, a fost publicată în 1620.Bacon susţine că
ştiinţa adevărată
este cu totul altceva decât „vorbăria scolastică”, eatrebuie să fie practică şi să servească umanitatea. El considera că adevărata carte ce trebuiedescifrată este natura. Filozofia lui Francis Bacon se îndreaptă spre fapte, fiind o filozofie aexperienţei iar metoda recomandată fiind
inducţia
. Această metodă descrisă pentru prima datăde Bacon stă la baza dezvoltării ştiinţei experimentale. [...]Într-un secol de frământări sociale şi în cursul unei vieţi agitate, Bacon a fost continuu preocupat de problema reformării ştiinţei. El îl considera pe Platon un „îngâmfat” şi pe Aristotelun „sofist dezgustător”. În opinia lui raţionamentul sau silogismul, nu este un mijloc dedescoperire a adevărului ci doar un mod expunere a unui adevăr cunoscut. Varietatea şi continuaschimbare a naturii impune observarea şi experienţa ca mijloace de cunoaştere a fenomenelor.Cunoaşterea directă a naturii este împiedicată ca de o perdea de anumite fantome,deformări, dintre care unele se datoresc prejudecăţilor iar altele imperfecţiunii spirituluiomenesc. Aceste fantome sunt numite de Bacon: idola mentis şi le examinează drept cauze aleerorii. Cele trei categorii de idoli sunt: idola tribus, fantomele speciei omeneşti, defectelespiritului uman. Noi, ca oameni, avem o inerţie a minţii noastre, o lene a gândirii care ne face săgeneralizăm pripit şi astfel se nasc superstiţii şi prezicători. Aşa s-a născut magia, cabala care prin combinaţii de numere îşi închipuie că pot stăpâni universul, sau astronomia antică ceatribuie aştrilor o mişcare circulară fiind considerată ca perfectă.Pe lângă acest fel de deformări comune tuturor oamenilor, există şi altele ce provin, dinnatura proprie a fiecărui individ, din educaţia pe care a primit-o şi condiţiile în care trăieşte.Omul e închis ca într-o cavernă de propriile lui deprinderi. Aceste deformări sunt
fantomelepeşterii:
idola specus. Altă sursă de erori sunt fantomele pieţei: idola fori, prin care se înţelegobişnuinţele de limbaj ale oamenilor. Cel de-al patru-lea tip de fantome sunt
fantomeleteatrului
: idola theatri care provin din prestigiul teoriilor filozofice din trecut. . Idolii teatrului ailui Bacon provocau individul sa evite acceptarea cu uşurinţă a autorităţii.Bacon credea că scepticismul era depăşit total şi că făcea parte din anumite eroriintelectuale pe care le fac şi alţii. De exemplu, scepticilor le place să demonstreze natura iluzoriea anumitor tipuri de informaţie senzorială. Bacon a acceptat faptul că erau într-adevăr iluzii, dar iluziile demonstrate erau înlesnite de o selecţie atentă a materialelor. El a argumentat cademonstraţia existenţei iluziilor nu justifică un atac asupra tuturor informaţiilor senzoriale. În3

Activity (22)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Lidia Mirza liked this
Natasha David liked this
michellemmFp liked this
Ana Resetnic liked this
nolimitdoom liked this
Anna Tanase liked this
pitilica36 liked this
pitilica36 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->