E
TICA ÎN AFACERI
Consumatorii: st
ă
pâni sau victime?
În teorie, interesele întreprinz
ă
torilor
ş
i cele ale consumatorilor sunt pe deplinconvergente. În condi
ţ
ii ideale, economia de pia
ţă
ofer
ă
unor consumatori perfectinforma
ţ
i asupra tuturor ofertelor de bunuri
ş
i servicii posibilitatea de a cump
ă
ra produsele cele mai convenabile pentru ei, evitând s
ă
î
ş
i cheltuie banii pe ni
ş
teoferte nesatisf
ă
c
ă
toare. Iat
ă
de ce este în interesul fiec
ă
rui întreprinz
ă
tor s
ă
dea câtmai deplin
ă
satisfac
ţ
ie consumatorilor, spre a-i atrage s
ă
îi cumpere produsele
ş
ispre a se asigura de fidelitatea lor. Realitatea economic
ă
nu este îns
ă
niciodat
ă
atâtde ra
ţ
ional
ă
pe cât apare în teorie, iar interesele produc
ă
torilor
ş
i cele aleconsumatorilor nu se armonizeaz
ă
niciodat
ă
pe deplin. Rolul pie
ţ
ei este îns
ă
determinant în stabilirea unor rela
ţ
ii echilibrate sau, dimpotriv
ă
, profund inegaleîntre produc
ă
tori
ş
i comercian
ţ
i, pe de o parte,
ş
i consumatori, de cealalt
ă
parte.Într-o
economie de comand
ă
, cum a fost cea româneasc
ă
sub regimulcomunist, produc
ă
torii de
ţ
in o pozi
ţ
ie mult mai puternic
ă
decât consumatorii, carese afl
ă
, practic, la cheremul acestora. Condus
ă
pas cu pas de c
ă
tre o administra
ţ
ie birocratic
ă
, economia monopolist
ă
de comand
ă
ofer
ă
consumatorilor o libertate dealegere extrem de fragil
ă
; ace
ş
tia sunt nevoi
ţ
i s
ă
accepte bunurile
ş
i serviciile carele sunt oferite de produc
ă
tori
ş
i comercian
ţ
i, chiar dac
ă
acestea sunt insuficiente,greu de procurat, scumpe
ş
i de calitate inferioar
ă
. Con
ş
tien
ţ
i de lipsa de libertate aconsumatorilor, produc
ă
torii nu sunt stimula
ţ
i s
ă
î
ş
i sporeasc
ă
ş
i s
ă
î
ş
i diversificeoferta de bunuri
ş
i servicii, s
ă
ridice calitatea
ş
i s
ă
scad
ă
pre
ţ
ul acestora. Dup
ă
cumam tr
ă
it-o pe pielea noastr
ă
, economia de comand
ă
creeaz
ă
un climat irespirabil,care muste
ş
te de o corup
ţ
ie jegoas
ă
ş
i umilitoare. În formele aberante la care s-aajuns în ultimii ani ai regimului comunist de la noi, lipsa produselor de baz
ă
ş
iextrema raritate a celor de calitate i-a îmbog
ăţ
it neru
ş
inat pe comercian
ţ
i
ş
i pe to
ţ
i„potenta
ţ
ii” mari
ş
i mici, care acordau preferen
ţ
ial
ş
i cu totul arbitrar „privilegiul”de a cump
ă
ra din pu
ţ
inul stoc de marf
ă
necesar
ă
sau atractiv
ă
existent, fie contraunor servicii – în cadrul unui troc penibil de „intr
ă
ri”
ş
i „rela
ţ
ii” cu reprezentan
ţ
iiunor institu
ţ
ii care î
ş
i f
ă
ceau treaba dup
ă
cum aveau chef
ş
i f
ă
r
ă
nici un fel dereguli clare sau contra unor substan
ţ
iale „aten
ţ
ii” b
ă
ne
ş
ti sau de alt
ă
natur
ă
, cares-au perpetuat pân
ă
ast
ă
zi sub forma omniprezentei „
ş
p
ă
gi”.Rela
ţ
iile dintre întreprinz
ă
tori
ş
i consumatori sunt mult mai complicate îneconomia de pia
ţă
, bazat
ă
pe raportul dintre
cerere
ş
i ofert
ă
. Pe pia
ţ
a liber
ă
, produc
ă
torii se concureaz
ă
acerb unii pe al
ţ
ii spre a-i atrage pe consumatori,oferindu-le bunuri
ş
i servicii de cât mai bun
ă
calitate, la pre
ţ
uri cât maiconvenabile. Libertatea de a alege produsele
ş
i serviciile pe care le cump
ă
r
ă
confer
ă
consumatorului o pozi
ţ
ie mult mai puternic
ă
, întrucât el nu este obligat s
ă
cumpere ceea ce produc
ă
torii
ş
i comercian
ţ
ii îi bag
ă
pe gât, în condi
ţ
ii impuse deei; dimpotriv
ă
, consumatorul poate s
ă
întoarc
ă
spatele produselor care nu îi convin,
Leave a Comment