p.popescu Neveanu - Dictionar Psihologie

Embed Doc
Copy Link
Readcast
Collections

CommentGo Back

Download

SUPRACOPERTA: GH. MARINESCU

Referenţi ştiinţifici:

Prof. dr. doc. STELUŢA TEODORESCUDr. doc. VICTOR SAHLEANU

PAUL POPESCU-NEVEANU

DICŢIONAR

de

psihologie

BUCUREŞTI • 1978EDITURA ALBATROS

DICŢIONARE DE SPECIALITATEŞI ALTE LUCRĂRI ENCICLOPEDICE CONSULTATEH.C. Warrcn (Tîd.),

Dicţionary of PsycJwlogy,

Boston — New York,

1934.

I.A. Kairov (red.),

Pedagoghiceshisiovar,

Moscova, 1960 (înl. rom. 1965).K. Lafon,

Vocabiilaire de psychopedagogie et de psychiatrie de l'enfant,

Paris, 1963.

J. Gould, W. Kolb (Ed.),

A Dictionary of the social sciences,

1964.X. Sillamy,

Dictionaire de la psychologie,

Paris, 1965.K. Pratt Fairchild (Ed.).

Dictionary of Sociology,

Totowa — NewJersey,

1965.

H. Pieron (red.),

Vocabulaire de la psychologie,

Paris, 1967.J. Laplanche, J.-B. Pontalis,

Vocabulaire de psychanalyse.

Paris, 1967. A.M. Batro,

Dictionaire d'epistemologie gânitique,

Paris, 1968. A. Lalande,

Vocabulaire technique et critique de la philosophie,

Paris,

1968.

A.et. R. Muchielli,

Lexique de la psychologie,

Paris, 1969. V.I. Gusikov,

Tevminologhiceski slovar psihiatra,

Moscova, 1969.St. Bîrsănescu (red.),

Dicţionar de pedagogie contemporană,

Bucureşti,

1969.

J.

Drewer, W.D. Frohlich,

Worterbuch fiir Psychologie,

Munchen, 1970,K.M. Goldenson,

The Encyclopedia of human behavior,

New York,

1970.

A.I. Diacikov (red.),

Defcctologhiceski slovar,

Moscova, 1970.***

Dicţionar de estetică generală,

Bucureşti, 1972.***

Mic dicţionar de filosof ie,

ed. a Ii-a, Bucureşti, 1973.S. Lăzărescu ş.a.,

Vademecum în neurologie-,

Crniova, 1974.

WC DL 1'RtrAŢÂ Fiecare carie îşi are istoria şi soarta sa. în momentul hi care,încheiem această carie •putem reiata ceva despre modul în carea fost realizată şi concepută, dar nu-i putem prevedea „viaţa".Era prin 1965 cînd mi s-a propus să fac un dicţionar de psihologie pentru tineri în scopuri orientative şi autoeducative.M-am apucat de lucru cu entuziasm, socotind că îmi va fi uşor să expun termenii de bază ai psihologiei în mod clar dar fărăconcesii în raport cu rigorile ştiinţifice. Nu a fost însă delocuşor. Am lucrat la acest dicţionar, cu întreruperi şi reluări, cureveniri şi reelaborări, preocupat pînă la obsesie cînd de o pro-blemă sau termen, cînd de altul,

—

timp de 12 ani, investind,în principal, în această lucrare, numai aparent simplă, cel de-al cincilea deceniu al vieţii mele. Am lucrat de unul singur, dar ceînseamnă „singur" cînd, încereînd să dau o bază de cercetarelogicopsihologică dicţionarului de psihologie, am întrebat mereucînd pe colegi, cînd pe discipolii mei ce înţeleg prin cutare cu-vînt, cum văd problema etc. Nu puteam doar prescrie semnifica-ţiile termenilor, trebuia să-i urmărim în sistemul obiectivat al ştiinţei şi în folosirea lor curentă pentru a înţelege mai profund şi a ne înţelege mai bine. Ne-a interesat să reflectăm în dicţionar sistemul nostru de psihologie şi gîndire psihologică. Psihologiaeste o ştiinţă în plină dezvoltare, fiind strîns corelată cu multe

IN LOC DE PREFAŢA

alte discipline. Chiar pe parcursul elaborării dicţionarului s-au produs importante deplasări în stocul de cunoştinţe psihologice si acestea au trebuii să fie adecvat integrate în dicţionar. Mo-delul cursei cu obstacole este în aceste condiţii nu doar o f igurăde stil. Important este ca dicţionarul să fie mai puţin retrospec-tiv şi mai mult prospectiv, să orienteze şi asupra evenimentelor ştiinţifice în curs de desfăşurare. Aici apare şi o complicaţieîn plus. Psihologia, în afara profundei ci înrădăcinări în limbajul natural, uzează de mai multe limbaje ştiinţifice

—

fizic şi cibernciic-informaţional, ncurofiziologic şi comportanientist,mentalist şi reflexiv, sociologic şi educaţional, matematic şi fi-losofic

—

toate fiind aplicate convergent, căutînd să surprindăunitatea în diversitatea conduitei umane. Că termenii psiholo- gici sînt prin excelenţă polisemantici este un fapt demult atestat,dar importantă a fost pentru noi nu doar înregistrarea tuturor sensurilor, ci indicarea legăturilor esenţiale dinlăuntrul siste-mului de gîndire psihologică, astfel îneît fiecare concept să-şi poată dezvălui şi preciza valorile sale generative.Se ştie că şi în limbajul curent deseori utilizăm cuvintele fărăa fi pînă la capăt conştienţi de semnificaţia lor. Experienţanoastră personală, ca şi observaţiile făcute în trei decenii delucru cu studenţii, ne dovedesc că nici limbajul ştiinţific nu este scutit de astfel de reducţii şi particularizări. S-a spus de aceeacă a însuşi corect codul unei ştiinţe. înseamnă practic a lua înbună măsură în stăpînire acea ştiinţă. Aceasta mai ales hi cazul în care dicţionarul apare ca o variantă expusă analitic aunui tratat. Un tratat nu devine însă larg accesibil dacă nu estedublat de un dicţionar explicit. în acest punct s-ar părea cădiscuţia devine prea pretenţioasă şi se abate de la formula unui

IN LOC DE PREFAŢĂ

vocabular psihologic care să pună la dispoziţia tinerilor conden- sate ştiinţifice de natură să faciliteze cunoaşterea de sine şi cu-noaşterea altora. Ştim însă că în această privinţă, a cunoaşterii psihologice, tinerii sînt vital şi puternic interesaţi. Or, în zilelenoastre, răspunsurile ce se oferă tinerei generaţii nu pot fi apro- ximative şi palide. Comanda lor este ferm ştiinţifică iar a răs- punde adecvat acesteia înseamnă respect şi binemeritai credit acordat tinerelor generaţii. Pentru acestea un anumit gen de„popularizare" de mult timp a devenit impopular.în aceste condiţii, căutînd să nu drămuim cunoştinţele pentrua permite fiecărui cititor să înainteze atît cît îi este necesar şi...cît poate, dicţionarul, continuînd să fie adresat tineretului, şi-aextins aria de cuprindere, interesînd şi pe psihologi, pe specia-lişti din domenii conexe, ca şi pe oricare din cei interesaţi în psihologia ştiinţifică, acum cînd sarcina optimizării factorului uman este la ordinea zilei. Este ceea ce inevitabil trebuia să re-vină primului dicţionar de psihologie publicat în ţara noastră.Semnificaţia acestei lucrări, ce nu aparţine unui autor ci principalei ştiinţe despre om, este în acelaşi timp legată de lăr- girea şi intensificarea dialogului dintre public şi psihologia şti-inţifică şi de maturizarea însăşi a psihologiei care-şi poale oferi cristalizările teoretice şi pune la dispoziţie valenţele sale aplica-tive, în genere, elaborarea, ca şi utilizarea unui dicţionar ştiin-ţific, implică un efort de esenţializare, punere la punct, clarifi-care. Doar în orice întreprindere cognitivă, primul demers esteacela al definirii termenilor după care urmează progresive co-relaţii şi construcţii, ca şi în instruirea cu ajutorul unui ma-nual programat. Oferind peste 2 000 de termeni prin articole,caracterizări schiţate şi definiri, cupriiizîiid principalele ramuri

of 00

Leave a Comment