You are seeing our new document Reader view. Click here to revert. Feel free to leave us feedback on this feature .
×
  • Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
1Polemica, Anul I, nr. 2, mai 2005
Editorial
Suntem cu to]ii rezultatul educa]iei, adic`, dup` dic]ionare, al
form`rii 
noastre. Procesul devenirii fiec`ruia este, \n sine, un proceseducativ (formativ): nu contenim, pân` \n ultimul ceas, \n familie, la[coal`, pe strad`, la munc`, \ntre amici sau du[mani, s` afl`m, s`re]inem, s` urm`m, s` cerem, s` fur`m, s` accept`m, s` respingem, s` judec`m, s` ne a[ez`m \n centrul lumii. çn acest proces continuu al vie]iinoastre d`m piept cu cei care ne formeaz`, sau cu cei dup` care neform`m: formatorii.Din imaginea lumii la un moment dat putem afla ce tip deformatori au de]inut puterea pân` atunci, adic` ce educa]ie a primat. Deexemplu, situa]ia din România se datoreaz` unor formatori [i unor modele preponderent [i pe termen lung negative, distructive.Ast`zi, câteva reflexii despre educa]ia public` [i formatorii ei.
Ministrul
…
De[i mult diferi]i ca orizont cultural, coeficient de inteligen]`,personalitate sau oper` anterioar`, to]i mini[tri educa]ieipostdecembriste s-au manifestat, \n anumite limite, similar.Nu a fost unul care s` gândeasc` [i s` porneasc` o dezbaterena]ional` asupra acestei teme zis`, altfel,
prioritate
n
a]ional`
; care s`aib` r`bdarea de a sonda personajele cu adev`rat emerite din sistem,truditorii [i nu profitorii acestuia: pedagogi recunoscu]i prin rezultate [irespectul p`rin]ilor [i elevilor (respect materializat, de exemplu, \nb`t`lia pentru a fi \n clasa „lu’ cutare“) [i \n mod special de cei din zonade pornire – educatori [i \nv`]`tori – care au mult mai multe de spusdespre personalitatea copiilor [i formarea ei, decât prea specializa]iiprofesori de liceu; care s` adune laolalt` filosofi, sociologi, psihologi,antropologi, teologi [i preo]i, filologi, etnologi etc.Nu a fost conceput` nici o modalitate inteligent` [i eficient`pentru consultarea p`rin]ilor [i a copiilor.Nu s-a gândit nimeni c` politica educa]ional` este o tem` carer`spunde [i la d`ruire, dragoste, \n]elepciune, nu numai la o, preaadesea, g`unoas` terminologie.Nu a avut nimeni bucuria – vobesc despre bucurie, dragoste,d`ruire tocmai pentru c` educa]ia public` este domeniul administra]iei[i politicii care se ocup` de copii [i tineri - de a-[i imagina pe cei c`roraurmau s` le fie aplicate solu]iile alese, fragile fiin]e umane la \nceput dedrum, u[or deformabile de fanteziile noastre distructive.Nu [i-a propus nici unul s` se gândeasc` la cele de mai sus, s`provoace o dezbatere, s` cheme la un proiect comun [i apoi s` fac` unpact politic asupra acestuia, astfel \ncât s` avem o reform` real` care s`fie continuat` [i, doar atunci când realitatea o cere, corectat`. S`-i adune[i s` le zic`:
Domnilor, uite care-i treaba: c`dem noi [i veni]i voi, vin americanii, vin europenii, vin ru[ii sau chinezii, nu conteaz`, chestia asta a[a r`mâne! 
Au fost \n schimb preocupa]i s` schimbe oricum, orice, dup`orice model de aiurea, sau f`r` nici un model, f`r` nici o preg`tire, f`r`s` \n]eleag`, s` schimbe doar ca s`-[i justifice func]ia, sau, [i mai r`u,pentru c` \ncuraja]i de trep`du[i lingu[itori [i incompeten]i s-au crezut \n stare s` construiasc`. Au ac]ionat, precum cei mai mul]i politicieni,convin[i c` scaunul pe care l-au ocupat le-a conferit \ntreagacompeten]` necesar` unei astfel de \ncerc`ri titanice [i ultrasensibiledeopotriv`, uitând c` \n`l]imea scaunului nu este sursa competen]ei,responsabilit`]ii [i generozit`]ii lor. ßi, colac peste pup`z`, au legat a[a-zisele reforme de numele propriu [i de cel al partidelor din care f`ceauparte, astfel \ncât au n`scut un pervers [i distrug`tor obicei: cei care le-au urmat au luat-o de la cap`t, cel mai adesea pierzând lucrurile bune [isporind seria inova]iilor aiuritoare. S-au purtat ca ni[te secretari departid comunist, convin[i de universalitatea cuno[tin]elor [i abilit`]ilor lor [i de dreptul lor de a dispune de ceilal]i. ßi faptul c` 99% dintrepoliticieni sunt la fel nu \nseamn` nimic; ceilal]i nu lucreaz` cu viitorul.
…
p
rofesorul,
p
rimarul,
f 
unc]ionarul
Forma]i de formatori tot mai pu]in competen]i [i tot mai pu]ininteresa]i de \nc`rc`tura [i efectele activit`]ii profesorale, supu[ipresiunilor permanente ale propriei vie]i – de ex. salarii comuniste [icosturi capitaliste –, b`tu]i de vânturile schimb`rilor strategice aduse de \nlocuirile sezoniere de mini[tri, confrunta]i cu mizeriile celor pu[i s` \icoordoneze, h`r]ui]i \ntre amenin]`rile [i promisiunile (mincinoase) aleactivi[tilor locali ai partidelor aflate la putere, victime ale derutei dinlumea de azi, oameni deci [i ei, cu idealurile, handicapurile, virtu]ile [iviciile lor, profesorii stau \n fa]a copiilor no[tri ca ni[te c`r]i deschise \ncare ace[tia citesc despre ceea ce \i a[teapt` [i despre cum e mai binesau cum trebuie s` fii \n via]`.Sunt profesori pe care meseria nu i-a interesat sau care [i-aupierdut [i bruma de interes avut` vreodat`, care \[i arat` f`]i[ indiferen]a,plictisul, aversiunea. Sunt profesori care vin b`u]i la [coal`, care \njur`,care fac presiuni politice asupra elevilor [i p`rin]ilor acestora, care \[imanifest`, chiar deschis, interesul sexual fa]` de unii elevi, \i corup saufor]eaz`. Exist` profesori care, pentru a-i convinge pe elevi c` au nevoiede medita]ii, le dau note proaste (de exemplu \n primul trimestru alprimului an de liceu) sau prelungesc \n [coal` mai mici sau mai extinseafaceri. Sunt profesori sensibili la pile, [pag`, care vând rezultateleexamenelor sau olimpiadelor. ßi mai sunt [i profesorii – Mai mul]i? Maipu]ini? - care \ncearc` s` men]in` nivelul profesiei lor la un nivel deexcep]ie, sau m`car decent.Profesorii sunt \ns` doar o parte din ceea ce \ntâlnesc copiii \nacest mediu. Ei v`d c` [coala lor nu se repar` [i cade pe ei pentru c` -aud de la profesori, p`rin]i, al]i elevi etc. - pe primari nu-i intereseaz`,nu au, sau nu mai au bani, c`ci i-au cheltuit aiurea sau i-au furat, saupentru c` localitatea lor nu prime[te bani de la buget, primarul fiindmembru al altui partid decât cel de la guvernarea ]`rii sau a jude]ului.Al]i copii v`d c` [coala lor se repar`, c` totul este \nlocuit, chiar termopanele, parchetul, tablele etc. puse cu un an sau doi \n urm` dinbanii p`rin]ilor, c` \n ni[te clase oricum joase se monteaz` tavan fals cuspoturi, pere]ii claselor [i holurilor, de[i \n perfect` stare, sunt \mbr`ca]i \n lemn, c` toate se fac atunci când anul [colar st` s` \nceap`, c` selucreaz` prost, se desface [i se reface, \n risip` [i \n dispre] fa]` baniicheltui]i. Bani despre care, elevii aud, de la profesori, p`rin]i, al]i elevietc., c` intr` \n mare parte \n buzunarul primarului [i al altor func]ionaride partid [i de stat [i atunci cu cât mai mul]i cheltui]i cu atât mai bine.Cum aud c` doar astfel se fac repara]iile, c` [coala nu are adesea nici uncuvânt \n ceea ce prive[te lucr`rile necesare, materialele sau firmaexecutant`, c` dac` se opune risc` s` se d`râme sau e schimbat`conducerea.De aceea, probabil, dup` cum arat` studiul Institutului de ßtiin]eale Educa]iei, nici nu vor s` se mai fac` profesori. ßi nici mini[tri.
Educa]ia
n
a]ional`,
 
personal`
[
i
d
e
p
artid
(
I)
PAUL
G
HI¥IU
X)
x)
Scriitor, publicist, senator (1996-2000), pre[edinte L.I.N.
    of 00

    Leave a Comment

    You must be to leave a comment.
    Submit
    Characters: ...
    You must be to leave a comment.
    Submit
    Characters: ...